Omul Si Parapanta. Parapantismul - Un Sport Cu Adrenalina

7/30/2019 Omul Si Parapanta. Parapantismul - Un Sport Cu Adrenalina

1/10

OMUL SI PARAPANTA

- PARAPANTISMUL- UN SPORT CU ADRENALINA-


2/10


3/10

OMUL SI PARAPANTA

- PARAPANTISMUL- UN SPORT CU ADRENALINA-

SCURTA PREZENTARE

Parapanta si-a facut aparitia pe la jumatatea anilor 70 cand alpinistul elvetian Andreas

Kuhn o folosea pt a cobori de pe varfurile pe care tocmai le escaladase. Aceste experiente

spectaculare au ramas destul de izolate pana in 1978 cand, parasutistii de la clubul din Annemasse

in Haute-Savoie au inceput sa foloseasca parasutele cu chesoane pt a decola de pe panta,

binenteles pentru a evita sa recurga la avion. Primii au fost Claude Betemps si Gerard Bosson care

pe 27 iunie s-au lansat la Mieussy folosindu-se de curentii ascensionali de pe faleza.

Constructia parapantei:

Regulile de baza sunt usor de nvatat. Echipamentul este simplu, usor si relativ ieftin n

comparatie cu orice alt mijloc de zbor. Parapantimul este mai putin solicitant decat multe alte

sporturia aeriene, spre exemplu decat zborul cu deltaplanul. De fapt, decolarea este cea care

solicita mai mult, facandu-se cu propriile forte de pe varful unui deal sau al unui munte, dar

mentinerea n aer este relativ usoara.


4/10

"Aripa" parapantei (parapanta) este o tesatura de nylon sau dacron cantarind pana la 15 kg,

constituita dintr-o serie de celule paralele umflate de aer, la care sunt legate o serie de fire subtiri

care sustin pilotul, fiind prinse de harnasamentul acestuia. O casca usoara si alte cateva

mecanisme de protectie- si pilotul este gata sa decoleze. Intregul sistem va ncapea ntr-un colt al

masinii sau ntr-un rucsac care poate fi carat n spate cu mare usurinta.Desigur, putine lucruri sunt atat de simple cum par la prima vedere, iar constructia unei

parapante este suficient de subtila si de complexa. Finetea aerodinamica a unei parapante, si chiar

siguranta pilotului, depind de fiecare aspect de proiectare, constructie si ntretinere a acesteia. O

mica eroare n proiectare sau constructie, sau o reparatie incorect facuta poate sa transforme o

parapanta sigura ntr-un obiect extrem de periculos. Pilotul trebuie, din acest motiv sa fie constient

de natura complexa a proiectarii unei parapante si de extrema importanta a ntretinerii corecte a

acesteia.

ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL

1. mbrcmintea- Deoarece parapanta nu are cabin, mbrcmintea are rolul s-l

protejeze pe pilot de frig i de intemperii precum trebuie s asigure protecia corpului la contactul

cu solul sau cu vegetaia. Un combinezon suficient de larg (pentru a permite mbrcarea unor

haine calde), dintr-un material care respir, cu ntrituri n zonele solicitate mecanic statisface

cerinele de mai sus.

2. Mnuile- Mnuile protejeaz minile pilotului de frig i reduc posibilitatea

accidentrilor n cazul contactului cu solul sau cu vegetaia. Vara, chiar dac este cald se

recomand purtarea unor mnui care s asigure protecia mecanic a minilor. Mnuile de iarn

trebuie s fie cptuite i cu mneca suficient de lung, prevzut cu elastic sau un sistem de

strngere.

3. nclmintea- La parapant picioarele pilotului nlocuiesc trenul de aterizare.

nclmintea pilotului trebuie s asigure exact cerinele impuse i anvelopelor trenurilor deaterizare: s amortizeze ocurile, s aibe aderen bun i s preia ocurile laterale fr s

suprasolicite piciorul pilotului. Se recomand folosirea bocancilor cu iret care asigur i

deplasarea pilotului pe terenuri accidentate. Nu se recomand bocancii cu cleme la care exist

riscul agrii suspantelor.


5/10

4. Casca de protecie - Casca trebuie s fie uoar, comod i s asigure un cmp vizibil

ct mai mare, totodat s nu obtureze urechile pilotului, care n lipsa vitezometrului trebuie s

asculte zgomotele generate de vnt. Ctile de protecie trebuie s satisfac prescripiile impuse

ctilor de motociclism.

5. Ochelarii de protecie- Se recomand folosirea ochelarilor cu lentile colorate, fixatebine pe capul pilotului i bine ventilate pentru evitarea aburirii.

6. Briceagul- n situaia aterizrilor n copaci sau n ap apare necesitatea tierii

suspantelor. Problema se poate rezolva cu un briceag sau cu ajutorul cuitului conceput special

pentru tierea suspantelor.

7. Trusa de prim ajutor- O trus de prim ajutor trebuie s conin materialele necesare

pentru acordarea primului ajutor n caz de accidente. Pentru situaiile normale (ieiri de o zi) trusa

de prim ajutor va conine: fa, leocoplast, pansamente sterile, o soluie pentru ngrijirea rnilor

(ex. tinctur de iod), o foarfec i eventual cteva medicamente la care se cunoate exact modul de

administrare.

CONDITII CE SE IMPUN ZBORULUI CU PARAPANTA IN FUNCTIE DE

CLASIFICAREA ZBORULUI

1. ZBOR DE INITIERE

Are scopul de a deprinde elevul cu comenzile necesare decolarii si aterizarii corecte cat si

zborului in linie dreapta. Activitatea se organizeaza pe o panta cu inaltime de 40-100 m cu

inclinare suficienta pentru a asigura un zbor la o inaltime constanta de 5 m de panta.

Zborul se executa in conditii bune cand intensitatea vantului este intre l-4m/s, iar directia

vantului cat mai perpendiculara pe panta, admisa fiind o deviere de maxim 15. Terenul de

decolare si aterizare trebuie sa fie cat mai neted posibil, iar panta survolata sa fie lipsita de

obstacole (pomi, tufe, stanci proeminente, etc). Numarul maxim de zboruri pe zi, in forma de

initiere, este de 4 la un interval de cel putin o ora intre ele. Numarul de zboruri necesare initierii:20.

2. ZBORUL PLANAT

Se executa ca in etapa celei de initiere de catre sportivii parapantisti trecuti de prima etapa;

de sportivii avansati care exerseaza decolarea si aterizarea; de catre parasutistii de aeronava care

exerseaza unele teme cerute de instructorul de parasutism.


6/10

Pentru aceasta etapa de pregatire, elevii executa 20 de zboruri corecte. Numarul de zboruri

pe zi va fi de maxim 4. Inaintea decolarii se recomanda o odihna de min. 15 minute dupa urcarea

pantei. Inaltimea de decolare este intre 100 si 200 m.

3. ZBOR DINAMIC LA PANTA

Este efectuat atat de zburatorii care au trecut de primele doua etape de pregatire cat si decei de performanta in scopul perfectionarii prin antrenament. Pentru trecerea acestei etape de

pregatire, elevii piloti efectueaza 10 zboruri corecte de cel putin 10 minute fiecare de la o panta de

200 m. Pentru efectuarea baremului se admite aterizarea la locul decolarii si decolarea imediata.

Sunt admise maxim 6 decolari pe zi.

4. ZBOR TERMODINAMIC

Se executa la panta insorita la un vant pe panta de 3-5 m/s si consta intr-un castig de

inaltime folosind dinamica pantei in zonele cu ascendente mari alimentate si de aerul cald

ascendent. Acest zbor se efectueaza de catre pilotii trecuti prin cele trei etape de pregatire de zbor

si are ca scop castigul de experienta in depistarea zonelor ascendente, ocolirea zonelor turbulente,

studierea de la inaltime a reliefului si aerologia zonei de zbor in functie de diferitele directii de

vant si intensitate. Se considera un zbor desavarsit daca totalizeaza cel putin 60 minute durata din

care cel putin 20 minute este mult in afara pantei si la 200 m deasupra locului decolarii.

5. ZBOR TERMIC

Se efectueaza de catre pilotii de performanta ce au minim 2 ore de zbor termodinamic.

Zborul termic se poate realiza la ses prin remorcaj, sau in conditii termodinamice cand in urma

unui castig mare de inaltime la panta cu iesirea mult in fata pantei intr-un camin pur termic,

generat de aceasta data de o alta suprafata decat cea de pe care s-a decolat.

Se va acorda atentie deosebita evolutiei situatiei meteo, deoarece in aceste conditii termice

pot aparea schimbari rapide ale conditiilor meteorologice.

6. ZBOR DE DURATA

Se efectueaza de catre pilotii de performanta. Acest zbor se poate realiza la panta in

conditii dinamice sau termodinamice, sau la ses in urma unui remorcaj. Zborul va avea o durata decel putin 5 ore in vederea certificarii drept performanta. Tot in acest scop este recomandat a avea

la bord un barograf, apa de baut si imbracaminte adecvata zborului sub nori. Se va urmari evolutia

situatiei meteo.


7/10

7. ZBOR PENTRU CASTIG DE INALTIME

Se efectueaza de catre pilotii de performanta, de obicei, concomitent cu zborul de durata.

Este recomandabil a folosi un barograf pentru inregistrarea castigului de inaltime (ce trebuie sa fie

de min. 1500 m) pentru certificarea rezultatului. Se va urmari evolutia situatiei meteo.

8. ZBOR DE DISTANTASe efectueaza in cazul in care conditiile meteorologice permit acest lucru si numai de catre

pilotii de performanta care in prealabil au efectuat primele doua probe, castig de inaltime

(1500m), durata (5 ore) si consta din tentative de a pasi cel putin 50 km. Pilotul va fi echipat

corespunzator zborului inalt, va avea obligatoriu barograf, harta zonei, aparat foto si daca este

posibil un radiotelefon. Se va urmari permanent evolutia situatiei meteo. Este obligatoriu

anuntarea traiectului probabil, sau a zonei de zbor, celui mai apropiat serviciu de trafic aerian.

9. ZBOR IN DUBLA COMANDA INSTRUIRE SI AGREMENT

Aceasta activitate o poate efectua un instructor de zbor in cazul instruirii. In cazul zborului

de agrement, activitatea se poate realiza atat cu instructorii cat si cu sportivii de performanta care

isi asuma constient responsabilitatea. In cazul zborului in dubla comanda, parapanta folosita va

trebui sa fie destinata pentru acest scop respectandu-se incarcarea maxima admisa de fabricant.

Se vor respecta toate masurile de asigurare a sigurantei zborului.

REZERVA (PARAUTA DE SALVARE)

Prezentare general

Actual se cunosc trei tipuri de paraute folosite ca paraute de salvare:

- parauta rotund cu sau fr suspant central

- parauta tip Rogallo

- parauta arip (asemntoare cu voalura parapantei)

O alt clasificare se poate face dup modalitatea de deschidere a parautelor:

- deschidere manual prin aruncarea parautei- deschidere asistat (nu automat, declanarea sistemului este comandat de pilot)

Cele mai rspndite paraute sunt parautele rotunde cu suspant central cu deschidere

manual. Acestea sunt uoare, au timpul de deschidere mic i asigur o vitez de coborre de 5-6

m/s.


8/10

ACCIDENTE, PRIM AJUTOR

Zborul cu parapanta este un sport periculos. Accidentrile nu sunt mai frecvente fa de

alte sporturi considerate periculoase, dar, fiind vorba de un sport aviatic, sunt mult mai grave.

Cauzele accidentelor se pot ncadra n trei categorii mari:- condiii meteorologice nefavorabile

- greeli de pilotare

- avarierea echipamentului

Condiiile meteorologice nefavorabile cauzeaz cele mai multe accidente. Muli piloi

decoleaz n situaii meteo care depesc nivelul lor de pregtire. ns foarte rar se ntmpl ca

vntul s-i schimbe brusc direcia sau intensitatea, fr semne prealabile. Deci, zborul n

asemenea situaii este pe undeva tot o greeal de pilotare. Este foarte greu, dup ce ai parcurs

sute de km cu maina i ai urcat pe jos o or pn la locul de decolare, s renuni la decolare din

cauza vntului lateral cu rafale, mai ales dac vezi cteva parapante n aer. O zical de

parapantiti spune: e mai bine s-i pare ru de pe pmnt, de ce nu eti n aer, dect s-i pare

ru n aer, de ce nu eti pe pmnt.

Greelile cele mai frecvente de pilotare cauzeaz accidente la decolare i la aterizare.

Avarierea echipamentului este o situaie foarte rar, chiar i la noi, unde se zboar i cu

echipamente din epoca de piatr . Cel mai vulnerabil punct este trenul de aterizare, adic

rnirile cele mai frecvente sunt la picioare. Aceste rniri, chiar dac nu reprezint pericole prea

mari sunt neplcute i recuperarea este de lung durat.

n concluzie putem afirma, c riscul accidentelor nu se poate elimina complet. Acest risc

depinde de trei factori: nivelul de pregtire, experiena i norocul pilotului. Primii doi factori se

pot mbuntii prin studiu i multe antrenamente, iar al treilea ...

Primul ajutor

Primul ajutor n accidente reprezint un complex de msuri de urgen, care se aplic

naintea interveniei cadrelor medicale de specialitate. Organizarea primului ajutor are oimportan deosebit pentru salvarea accidentailor i pentru minimalizarea efectelor accidentului.

O condiie obligatorie este creearea unui climat disciplinat pentru combaterea panicii i a

aglomeraiei din jurul accidentatului. Concomitent cu acordarea primului ajutor, se vor lua msuri

pentru apelarea celei mai apropiate uniti medicale de intervenie.


9/10

DESTINATII TURISTICE PENTRU ZBORUL CU PARAPANTA

In Romania, parapantistii isi au centrele in arealele de deal si munte, majoritatea in zona

Brasov Sibiu. In localitatile din jur exista cateva puncte de decolare, respectiv aterizare pentrucei care zboara cu parapanta, locuri care sunt recomandate si de cluburile sportive din domeniu.

Principalele locuri din tara noastra unde se practica zburatul cu parapanta sunt:

Postavarul Cristianul Mare (zona Poiana Brasov): Este o destinatie foarte potrivita

pentru turistii care vor sa zboare nu numai datorita celor cateva puncte de decolare,

respectiv aterizare ale parapantistilor, ci si datorita multitudinii de destinatii

turistice : trasee de alpinism, castele si cetati, statiuni turistice, amplasate in

Brasov, Poiana Brasov, Predeal, Rasnov.

Bunloc: Pentru a ajunge la locul de decolare a parapantistilor, trebuie sa urcati cu

telescaunul si sa platiti o taxa de 10 Ron. Pentru cei care vor sa stea la Bunloc mai

mult de o noapte, ei pot apela la varianta cazarii la motelul Petrom, la tabara Darste

sau la pensiunile din Sacele. Pentru cei care vor sa viziteze locurile din jur, acestia

ar trebui sa stie ca la Bunloc se afla o veche asezare dacica, cu un sit arheologic

care ar putea fi o destinatie interesanta.

Dealul Lempes: Pentru a ajunge in punctele de decolare, parapantistii trebuie sa

intre in comuna Sanpetru, la 7 km de Brasov, in directia Bod. Cei care vin aici

trebuie sa stie ca Dealul Lempes este si o rezervatie botanica recunoscuta in zona.

Balea: In aceasta zona sunt trei locuri de unde se poate zbura cu parapanta: zona

heliport, Varful Paltinul si Varful Netedu. Aceste puncte au legatura si cu statiunile

Balea Lac sau Balea Cascada, acolo unde turistii care vor sa ramana in zona pentru

mai mult timp pot gasi si locuri de cazare.

Paltinis: Statiunea Paltinis se afla la aproximativ 35 de km de Sibiu iar locul de

decolare pentru parapante se afla in spatele cladirii telescaunului. Cazarea nu este o

problema in zona, datorita prezentei hotelurilor si pensiunilor, unde o camera costa

intre 80 si 200 de lei pe noapte.


10/10

BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Iorga: Parapant Invitaie la zbor, Colecia rev. Munii Carpai

2. Jerome Daoust: Trucuri pentru parapantiti, 1998, traducerea: Cosmin Buhu3. Gheorghe M. Cucu: Teoria i tehnica pilotrii planoarelor, Bucureti 1981

4. http://www.extremwings.ro
http://www.extremwings.ro/http://www.extremwings.ro/

Omul Si Parapanta. Parapantismul - Un Sport Cu Adrenalina

Documents

Transcript of Omul Si Parapanta. Parapantismul - Un Sport Cu Adrenalina