Volumul de studii al echipei de sociologi germani, sub coordonarea lui Ute Frevert si H.-G. Haupt, incearca sa redea o imagine anamorfozata a contradictoriului secol XX prin reflectarea transformarilor pe care le-a suferit omul acestui secol in diversele sale ipostaze. Se vor urmari astfel procesul disparitiei „proletarului“ – asa cum este diseminata aceasta imagine la inceputul secolului in Rusia – si extinderea in lumea postbelica a sectorului deservirii care transforma o mare parte din muncitori in functionari publici; transformarile esentiale in ceea ce priveste activitatea casnica a „gospodinei“ si noua ei incadrare socio-profesionala; aparitia „starului“, „extracotidianul personalizat“ (p. 57), ca rod si necesitate a vremii sale; rolul sportivului ca diplomat intr-o lume a preeminentei imaginii; aparitia turistului si a fenomenului turismului in masa (incepind cu anii ’60), ca rezultat al cresterii puterii de cumparare a maselor, si efectele sale, printre care estomparea diferentelor culturale specifice sau falsificarea lor; rolul jurnalistului ca creator al imaginii noastre despre lume, ca filtru al accesului la realitate si ca instrument de propaganda in masa, prilej pentru a ridica problema controlului adevarului informatiei; nasterea profesiunii de om de stiinta o data cu dezvoltarea spectaculoasa, diversificarea si popularizarea stiintei, precum si cu internationalizarea politicii ei; rolul intelectualului, una dintre cele mai controversate categorii, in diverse sisteme politico-sociale, stigmatizat in fascism si comunism, creator al doctrinelor si, in acelasi timp, singurul capabil sa pastreze distanta fata de ideologie (der freischwebende Intellektuelle al lui Karl Mannheim); inventarea de catre statul social a categoriilor pensionarului si tineretului si a conflictului dintre generatii ca model de interpretare a realitatii sociale; functionarul, figura omniprezenta a secolului XX, si transformarea lui astazi in „expert“, administrator al cunoasterii; perimarea figurii soldatului, ca imagine a potentialului distructiv intr-un secol bintuit de razboaie si distrugere in masa, o data cu pierderea credibilitatii legitimarilor traditionale ale razboiului si cu prapastia creata intre armata si societate; si, nu in ultimul rind, o figura centrala a vietii sociale, economice si culturale a secolului XX: consumatorul, produs al economiei consumului in masa cu efectele sale integrative, nivelatoare, manipulatoare si de generare a unor necesitati a caror satisfacere o promite permanent.