Omul - Manual de Utilizare, F. Manolescu

8/18/2019 Omul - Manual de Utilizare, F. Manolescu

http://slidepdf.com/reader/full/omul-manual-de-utilizare-f-manolescu 1/25

OMUL - MANUAL DE UTILIZARESCURT ÎNDRUMAR PENTRU ECHILIBRUL FIZIC, MENTAL I EMOŢIONALȘ

Francisc Manolsc!

PARTEA IÎn această parte a materialului vom vorbi pe scurt despre sistemele organismului nostru şi modulîn care funcţionează ele, care sunt legăturile între aceste sisteme şi care sunt cele mai eficientesurse de energie pentru buna funcţionare a fiecăruia. Vom aborda subiectul sănătăţii într-omanieră mai tehnică, cu detalii specifice, astfel încât să se înţeleagă cum funcţionează corpulnostru, mecanica sistemelor şi care este modul optim de alimentare a acestora cu energie. ealimentăm cu energie, iar calitatea energiei care ne alimentează, determină invariabil modul încare noi funcţionăm în viaţa de zi cu zi.

CAPITOLUL I - N!"ri#ia $i sis"%!l nr&os

Creierul şi nervii sunt corelaţi cu stomacul. Mâncatul şi băutul greşit au ca rezultat gândirea şiacţiunea greşită. !llen "hite

#ipul de neurotransmiţători produşi şi eliberaţi de neuronii noştri şi destinaţia lor finală în creier depind e$trem de mult de ceea ce mâncăm. %stfel, stilul de hrănire este un element foarteimportant în reglarea activităţii cerebrale. &ată câteva detalii despre acest fapt'- (eşi reprezintă doar )* din masa corpului, creierul +ustifică undeva la * din totalulmetabolismului nostru.- reierul foloseşte 'l!co(), un carbohidrat simplu, ca sursă de energie.- elulele cerebrale au nevoie de anumite substanţe nutritive pentru producerea diverşilor neurotransmiţători. /rezenţa acestor substanţe determină nivelul şi potenţa neurotransmiţătorilor.

/e scurt, un creier sănătos i coerent din punct de vedere energetic este esenţial în procesul deșcreştere şi dezvoltare personală a individului. almul, echilibrul, claritatea gândurilor se vor instala ca stări fundamentale.

S!*s"an# n!"ri"i& &aloroas +n"r! !nc#iil cr*ral0ecitină' nuci, soia, fasole, mazăre, linte, păpădieVitamine 1 21,134' dro+die de bere, germeni de cereale, fructe şi legume uscatearbohidraţi' cereale integrale5lucoză' miere, fructe proaspeteolină' vegetale cu frunze verzi6osfor' cereale integrale

%ntio$idanţi' afine, seminţe de in, seminţe de măr, varză de 1ru$elles%cizi graşi 7mega 8' seminţe şi ulei de in, ulei de rapiţă, nuci, spanac

1oabele de fasole reprezintă cea mai bună sursă de 0-dopa 2substanţă folosită de creier pentru producerea dopaminei, unul dintre hormonii esenţiali pentru buna noastră dispoziţie i motivare4.ș

9e foloseşte pentru tratarea bolii /ar:inson. #oate tipurile de fasole sunt bogate în lecitină şicolină, mărind concentraţia de acetilcolină din creier şi îmbunătăţind memoria.;ecomandat este să se evite alimentele ce pot declanşa atacurile de migrenă, alimente precum'ciocolata, băuturile de tip ola, cafeaua, alimentele grase şi pră+ite, brânzeturile, e$cesul de sarei alimentele care conţin aditivi alimentari 2nitratul de sodiu, tartrazina4.ș

(eşi este cunoscută că stimulent, cofeina se dovedeşte a fi un factor depresiv. ;educe producţia

de norepinefrină < noradrenalină 2substanţă cu efect antidepresiv, secretată de creier4, creşte îne$ces nivelul acetilcolinei şi al dopaminei, tulburând echilibrul sensibil al transmisiei nervoase



din creier. %cest fapt duce la apariţia nevrozelor, fricii, diverselor psihoze, anore$iei nervoase şichiar a afecţiunilor mai grave, precum schizofrenia.

CAPITOLUL II - N!"ri#ia $i sis"%!l nocrin

9istemul digestiv furnizează elementele nutritive necesare pentru buna funcţionare a glandelor şi

materia prima necesară pentru sinteza hormonilor.5landele suprarenale sunt a+utate în buna funcţionare de alimente precum' ţelină, pătrun+el,ceapă şi struguri./entru tiroidă' roşcove, fasole încolţită, nuci, varec 2o specie de alge4, ovăz5licemia este reglată de' usturoi, ceapă, urzică, creson0actaţia 2îmbunătăţirea laptelui matern4' anason, coriandru fasole, soia, mărar. #oate acesteaconţin estrogeni vegetali.

/e de altă parte, o alimentaţie conţinând carne, zahăr, lactate, produse rafinate şi bogate în aditivichimici, mesele neregulate, mâncatul în e$ces i alcoolul, îngreunează activitatea glandelor. &atăș

câteva fapte reale în urma cercetărilor făcute de specialişti' diabetul +uvenil poate fi declanşat de

consumul de lactate pasteurizate, zahărul şi produsele rafinate determină dereglarea pancreasuluişi a glandelor suprarenale, creşte nivelul cortizolului şi a hormonilor steroizi, ca şi a adrenalineişi insulinei, dând naştere hipertensiunii şi nervozităţii.

arnea şi laptele perturbă funcţionarea tiroidei şi a suprarenalelor. 7 dată cu carnea animalelor,introducem în corp şi hormonii acestuia 2mai ales adrenalina, secretată înainte de moarte4, ca şihormonii administra i acestora pentru o creştere e$cesivă în greutate, de dragul profitului.ț

ancerul de prostată apare pe fondul unor dezechilibre hormonale. /roteinele de origine animală2cazeina - proteina laptelui4 determină organismul să producă hormonul &56- 2factorul decre tere de tip insulinic4 şi implicit celulele cancerigene.ș

onsumul mărit de grăsimi creşte nivelul plasmatic al hormonului prolactină, implicat în apariţia

cancerului glandei mamare.CAPITOLUL III - N!"ri#ia $i sis"%!l cario&asc!lar

%limentele pe care le consumăm determină în mod direct şi calitatea sângelui. 9ă nu uităm căsângele hrăneşte fiecare celulă a corpului nostru. !lementele ideale pentru un sânge de calitate seregăsesc într-o dietă constituită din alimente aflate într-o formă cât mai simplă şi mai naturală.ele mai valoroase alimente pentru bună funcţionare a sistemului cardiovascular sunt' afinele,ceapa, coacăzele, grepfrutul, hrişca, lămâia, leurda, lucerna, măceşele, perele, pătrun+elul, urzica,

păpădia, sparanghelul, strugurele, usturoiul, varza.lorofila 2sângele verde al plantelor4 are o structură aproape identică cu cea a globulelor roşii dinsângele uman. %cest fapt e$plică efectele e$traordinare pe care o cură cu clorofilă 2sub formă de

sucuri din plante verzi de sezon4 le are în tratarea anemiilor şi a tulburărilor de coagulare. /utemfolosi urzica, grâul verde, ovăzul şi orzul verde, frunzele de pătrun+el.=sturoiul are efect hipotensor şi este indicat în tratamrea hipertensiunii, aterosclerozei şi a altor

boli de circulaţie.Vitamina > este necesară în procesul de coagulare a sângelui. 7 găsim cu precădere în varză,spanac, pătrun+el şi în general în vegetalele de culoare verde închis.onsumul de zahăr stimulează apariţia bolilor cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială,cardiopatie ischemică, infarct miocardic. ?ahărul cre te nivelul colesterolului şi al trigliceridelor ș

i scade imunitatea organismului, blocându-se astfel acţiunea globulelor albe.ș

CAPITOLUL I. - N!"ri#ia $i sis"%!l /cr"or

9istemul digestiv este direct legat de sistemul e$cretor, oferind rinichilor elementele nutritivenecesare, sau, în cazul unei nutri ii nepotrivite, poat deteriora funcţiile acestuia. În cazul uneiț

)



diete mi$te, urina are un p@ acid 23,) -3,34. %limentaţia carnată variază p@-ul între ,) i ,, iar ș

un regim vegetarian îl aduce undeva între A i A,, adică spre zona alcalină. 7 urină acidă uzeazăș

atât rinichii, cât şi căile urinare, conducând către diverse afecţiuni' cistite, litiaze etc.%cumularea de acid uric induce inflamarea rinichilor şi a căilor urinare. onsumul de carne ducela creşterea o$alatului din urină, din cauza căruia se formează calculii renali. 9area iodata

perturbă activitatea rinichilor./rintre alimentele ce a+ută la o bună funcţionare a sistemului e$cretor sunt' afinele, castravetele,ceapa, fasolea verde, iarba-grasă, seminţele de in, lămâia, loboda, măceşele, migdalele, mărarul,merisorul, napii, ovăzul, păpădia, pătrun+elul, prazul, ridichea, salata, strugurele, ţelina, urzica.

CAPITOLUL . - N!"ri#ia $i sis"%!l rs+ira"or

Bi sistemul respirator este infuenţat în mod direct de stilul alimentar abordat. %stfel, oferim plămânilor şi celorlalte organe respiratorii elemente benefice sau îi putem altera funcţiile.%limentele cu efecte e$traordinare pentru buna funcţionare a sistemului respirator sunt' ceapa,cimbrul, chimenul, hreanul, inul, morcovul, napii, ridichea neagră, urzica, pătlagina, varza roşie.%midonoasele rafinate, lactatele şi produsele ce conţin zahăr alb pot înfunda căile respiratorii şi

sinusurile, formând mucus în e$ces, cauzând astm, bronşită, sinuzită.onsumul unei mari cantităţi de alimente la o singură masă împiedică respiraţia profundă prinrestrângerea mişcărilor diafragmei. Vom discuta mai detaliat despre importanţa respiraţiei

profunde, abdominale, într-un alt capitol.%limente precum laptele, ciocolata, ouăle i alimentele cu aditivi de genul tartrazină sau dio$idș

de sulf pot provoca astmul bronşic şi rinita alergică.

CAPITOLUL .I - N!"ri#ia $i sis"%!l os"o-ar"ic!lar

9istemul osteo-muscular primeşte din partea sistemului digestiv elementele vitale pentruconstruirea ţesutului osos 2calciu, fosfor, magneziu şi sodiu, proteine, substanţe minerale,

vitamine4 şi glucoză < necesară producerii de energie la nivelul acestui sistem. Cesutulcon+unctiv 2din componenţa muşchilor4 are nevoie de proteine şi calciu. 6uncţia de locomoţie2mişcarea corpului4 şi e$erciţiul fizic necesită cantităţi mari de energie, precum glucoză./rodusele din soia, mai ales laptele şi făina de soia, sunt un e$celent a+utor pentru stoparea

pierderii de substanţă osoasă. 9oia are o acţiune estrogenă, hormonul estrogen fiind responsabilde asimilarea calciului şi consolidarea oaselor. /e deasupra, este bogată în calciu şi magneziu.%lte alimente bogate în calciu sunt' seminţele de susan şi floarea soarelui, migdalele, alunele,meiul, hrişca, ovăzul, napii.5lucoza din fructe şi mierea reprezintă sursa de energie ideală pentru funcţionarea muşchilor.onsumul e$cesiv de carne duce la producerea de acid uric, care se depune pe articulaţii şi înmuşchi, inflamând articulaţiile i producând dureri musculare < gută. În acest sens, proteinaș

animală este e$trem de vătămătoare.PARTEA a II-a

7ricine a auzit de enzime, proteine, lipide, glucide, fibre, minerale, vitamine. !$istă nenumaratemituri i programe de nutriţie comple$e în legatură cu aceste substanţe, iar urmatoarea parte aș

acestei cărţi va clarifica pentru toţi ce anume reprezintă fiecare, rolurile i detaliile de funcţionareș

ale acestora, iar la final, cititorul îşi va putea face propria opinie despre modul în care este celmai potrivit pentru el însuşi să abordeze acest aspect al nutriţiei. 6iecare are propriul sistemintuitiv, un radar intern care poate discerne ce este de folos şi ce nu.

CAPITOLUL I - En(i%l

e sunt enzimele şi care sunt funcţiile lorD !nzimele sunt printre cele mai importante elementeconstitutive ale organismului uman. 6ără un aport adecvat de enzime, corpul se îmbolnăveşte

8



repede, degenerează şi moare. !le sunt substanţe care fac posibilă e$istenţa vieţii, fiind necesareoricărei reacţii chimice care are loc în organismul nostru. icio substanţă minerală, vitamină sauhormon nu poate lucra fără enzime. !nzimele mai sunt numite şi Escânteia vieţiiF. !le se împartîn două categorii'an"io/ian" $i i's"i& - produse de organismul uman pentru neutralizarea radicalilor liberi şifinalizarea digestiei.ali%n"ar - prezente numai în alimentele crude, proaspete, îndeplinindu-şi funcţia în mediulacid al stomacului, unde iniţiază procesul de digestie a proteinelor, grăsimilor şi carbohidraţilor.u cât alimentaţia noastră este mai bogată în enzime, cu atât mai multe sunt sursele de viaţă cea+ung în organism, din care se pot forma celule tinere. %ceasta înseamnă un surplus de energie şimai multă rezistenţă, o creştere a imunităţii împotriva bolilor, un aspect fizic frumos, armonios,echilibru al greutăţii corporale, sânge şi ţesuturi mai curate.

/are de necrezut, dar cauza principală a tuturor bolilor infecţioase este aceeaşi' sedimente inutileformate din cauza unei alimentaţii greşite. (ăm vina pe germeni, pe agenţii patogeni, pe aşa-zişiiviruşi, însă, adevărul este că, fără sedimentare, virusul nu poate face niciun pas în organism. =ncorp curăţat de tot ce nu e folositor, nu se îmbolnăveşte. %stfel, încetinirea procesuluiîmbătrânirii este strâns legată de cantitatea enzimelor din corp.

e trebuie să ştim este faptul că cuptorul cu microunde distruge enzimele din alimente şi leimpregnează cu radicali liberi. Gicroundele se aseamnănă mult cu razele H din spectrulelectromagnetic. !$punerea alimentelor la radiaţii care alternează polaritatea magnetică aatomilor de mii de ori pe secundă, producând căldură i modificări în structura moleculară prinș

fricţiune atomică, dând impresia că sunt gătite, generează grave probleme de sănătate. !nzimeleşi substanţele nutritive sunt distruse, la fel şi potenţialul energetic al alimentelor .9urse bogate în enzime' broccoli, varză roşie, varză de 1ru$elles, salată, conopidă, varză albă,spanac, sparanghel, gulii, ridichi de lună, ceapă verde, sfeclă roşie, dovleac, pepene galben,

banane, caise, ardei roşii dulci, căpşuni, smochine, fasole păstăi, lăstari de soia, lobodă roşie.Consider că numai hrană proaspătă, în stare crudă, reprezintă hrană vie, pentru că numaiaceasta conţine factorii specifici vieţii, pe care îi numim enzime. (r. orman ". "al:er,I9faturile unui medic care a trăit 3 aniF

Alimentele să vă fie leacurile şi leacurile să vă fie alimentele. @ipocrat, părintele medicinii

CAPITOLUL II - Pro"inl

#ermenul de EproteinăF define te o structură a lanţurilor de aminoacizi. (arș organismul uman nueste conceput pentru a utiliza şi metaboliza structuri, ci cei mai simpli compuşi şi bioelementedin natură. !l trebuie să descompună aceste structuri în elementele din care sunt formate, apoi săutilizeze aceşti compuşi mai simpli pentru nevoile proprii. 7rganismul nu poate folosi o structură

proteică, i o va descompune până la forma cea mai simplă, adică aminoacizii, elementeleșfundamentale. A$aar, or'anis%!l ar n&oi a%inoaci(i, n! +ro"in. În secolul al H&H-lea, cuvântul EproteinăF era sinonim cu EcarneF, şi s-a păstrat această credinţătimp de mai bine de JJ de ani. Gulţi oameni pun încă semnul egal între proteină şi hrana deorigine animală. %ceastă confuzie este prezentă i în zilele noastre. 7amenii care discută despreș

adoptarea unei diete vegetariene îşi pun întrebarea' E(ar de unde-mi mai iau proteineleDF (eundeD (in planteK /lantele conţin proteine. !$istă totuşi îngri+orarea cu privire la calitateaacestora, care este percepută ca fiind inferioară proteinelor animale. În prezent, se cunoaşte căorganismul uman îşi poate obţine toţi aminoacizii esenţiali din proteinele vegetale şi nu e nevoiesă mâncăm cantităţi mari de proteine pentru obţinerea echilibrului. 7 cantitate prea mare de

proteine reprezintă una din cauzele ma+ore ale bolilor degenerative.

/roteinele prezente în carne trebuie descompuse prin hidroliză în aminoacizi simpli, înainte de a putea fi folosite, iar procesul de digestie este unul prelungit, în urma căruia se consumă multă

L



energie, rămânând multe reziduuri, spre deosebire de proteina vegetală a cărei structură e simplăi durata de digestie, scurtă.ș

%minoacizii esenţiali ce trebuie luaţi din alimentaţie'- la adulţi' izoleucina, leucină, lizină, metionină, fenilalanină, treonina, triptofan, valină.- la copii' leucină, lizină, metionină, fenilalanină, treonina, triptofan, valină, histidină, arginină.

D c0") +ro"in) a&% n&oi1=n adult are nevoie de mai puţin de 3J de grame de proteină pe zi. Gulţi nutriţionişti afirmă căraţia zilnică recomandată a fost stabilită la J.M gN:g de greutate corporală. %stfel, un bărbat de AJ:g va avea nevoie de 3 g de proteine. Ga+oritatea oamenilor consumă însă între J i 8JJ g deș

proteine zilnic. %cest lucru împovărează organismul, privându-l de energie şi provocându-i bolidegenerative, precum cancer, diabet, boli cardiovasculare. !$cesul de proteine creează aciditateîn organism, îngroaşă sângele şi suprasolicită arterele şi inima. /oate cauza probleme gastro-intestinale, de ficat sau rinichi, precum şi osteoporoză.9urse de proteine vegetale i procentul lor la JJ grame' soia uscată 8Mg, seminţe de floareaș

soarelui )Ag, linte verde )Lg, năut )8g, migdale M,8g, arahide 3,g, ovăz Lg, grâu 8g, porumb O,Lg, pâine integrală M,Og, orez A,)g, mazăre verde 3,Ag, măsline Lg, smochine, ciuperci.

CAPITOLUL III - Li+il

0ipidele 2grăsimile4 sunt compuşi chimici care au ca proprietate comună faptul că sunt insolubiliîn apă şi sunt formaţi pe bază de atomi de carbon, hidrogen şi o$igen. 5răsimile, ca şi proteinele,sunt folosite în corp ca blocuri de construcţie, pentru producerea energiei. 6iecare perete celular este constituit dintr-un strat dublu de acizi graşi şi proteine. 7rganele vitale sunt căptuşite cuţesuturi grase. 9istemul imunitar are nevoie de acizii graşi potriviţi. 5răsimile servesc dreptmediatori antiinflamatori.

%cizii graşi sunt constituenţii principali ai grăsimilor i se împart în două mari clase'ș

- aci(i 'ra$i sa"!ra#i 2au o consistenţă solidă la temperatura camerei şi aproape toţi sunt deorigine animală4- aci(i 'ra$i nsa"!ra#i 2sursa principală sunt vegetalele, în special nucile, migdalele şi altefructe oleaginoase4 sunt de două feluri' acizi graşi polinesatura i i acizi graşi mononesatura i.ț ș ț

Aci(ii 'ra$i sa"!ra#i sunt grăsimile cele mai periculoase pe care le putem folosi în alimentaţie.!i intră în componen a produselor de origine animală 2lapte, ouă, brânză, unt4 şi cresc foarteț

mult nivelul colesterolului sanguin, împiedicând activitatea de dizolvare a cheagurilor şi făcândsângele gros, crescând atacurilor de cord şi al accidentelor vasculare cerebrale. 5răsimilesaturate influenţează şi hormonii, ridicând nivelul de estradiol în sânge i favorizând astfelș

cancerul de sân şi de prostată.Aci(ii 'ra$i +olinsa"!ra iț sunt de consistenţă fluidă la temperatura camerei şi se găsesc înuleiurile vegetale, seminţe, cereale, legume. el mai des întâlnit este acidul linoleic, acidul grasomega 3 i acidul gras omega 8. (intre aceştia,ș o%'a 2 are efect favorabil asupra organismului.Aci(ii 'ra$i %ononsa"!ra iț sunt cei mai utili sănătăţii, prote+ând împotriva bolilor cronice,scăzând colesterolul rău i tensiunea arterială, ameliorând flu$ul sanguin, a+utând la echilibrareaș

glicemiei şi scăzând riscul de cancer. 6aptul că acizii graşi mononesaturati sunt cel mai util tip degrăsimi pentru organism, fără să producă reziduuri şi to$icitate crescută, validează principiulconform căruia organismul nostru foloseşte substanţele simple pentru nevoile sale.%cizii graşi esenţiali pentru organism, dar care nu pot fi sintetizati pe cale naturală, trebuieobţinuţi din dietă. %ceştia sunt' acidul linoleic, acidul linolenic, acidul arahidonic. În medie,omul n-are nevoie de mai mult de 34 ' 'r)si% (ilnic, pentru a-şi acoperi necesarul de acizi

graşi esenţiali i a-şi sintetiza substanţele vitale. (in nefericire, omul obişnuit consumă cam de Mșori mai mult, surplusul depunându-se pe artere.



Cols"rol!l este acel tip de grăsime albă, ceroasă, fabricată de corpul nostru, şi care intră înstructura pereţilor celulari, fiind folosită la prelucrarea unor hormoni. În cantităţi rezonabile, eleste esenţial vieţii. /rea mult colesterol în flu$ul sanguin poate duce la ateroscleroză. (in acestmotiv, nivelul crescut al colesterolului în sânge se corelează cu bolile de inimă.orpul produce toată cantitatea de colesterol de care are nevoie chiar dacă nu preia colesterol dinalimentaţie. %portul e$tern nu este deloc necesar, deci consumarea grăsimilor saturate trebuiedrastic limitată, pentru sănătate şi echilibru.ele mai bogate alimente în colesterol sunt' creierul 2)8JJmgNJJg produs4, gălbenuşul de ou2JJmgNJJg produs4, ficatul 283JmgNJJg produs4, untul 2)JmgNJJg produs4, brânzeturilegrase, mezelurile, smântâna, laptele. 6ructele, cerealele i zarzavaturile nu conţin colesterol.ș

Cols"rol!l o/ia". olesterolul e$pus la atmosferă tinde să se combine cu o$igenul din aer, producând ceea ce se numeşte colesterol o$idat. %cesta are un efect mortal asupra vaselor desânge, distrugând celulele peretelui interior al arterelor. /rodusele o$idate, precum crema în carese combină ouăle, laptele şi zahărul, la fel ca şi îngheţata sau laptele praf, brânza parmezan şiuntura ridică riscul manifestării unui infarct sau al unui accident vascular cerebral.

Ec" $i *oli ca!(a" /cs!l 'r)si%i#ratarea cu succes al astmului este posibilă printr-o dietă fără grăsimi./acienţii care manifestă boală rohn 2enterită regională4 nu tolerează grăsimile în dietă.7 dietă bogată în grăsimi duce la un conţinut ridicat de colesterol al bilei şi la formarea de calculi

biliari. (e asemenea, reduce e$creţia de acid uric, putând provoca atac de gută.5răsimile în e$ces duc la pierderea calciului din organism.Gargarina polinesaturată duce la un anumit grad de demineralizare al oaselor.(urerile severe ale încheieturilor în artrita reumatismală dispar printr-o dietă săracă în grăsimi.9căderea eficienţei mecanismului insulinei, ca efect a e$cesului de grăsimi, duce la diabet.!$cesul de grăsime creşte vâscozitatea şi aderenţa sângelui, încetinind circulaţia şi ducând lalipirea 2aglutinarea4 globulelor roşii, acestea fiind incapabile să se mai încarce cu o$igen şi

devenind mult mai predispuse la îmbolnăvire.onsumul mărit de grăsimi produce afecţiuni ale sistemului cardio-cerebro-vascular, influenţândapariţia diverselor forme de cancer' de colon, al glandei mamare, prostatei, organelor genitale2ovar,uter,testicul4, al ficatului, al pancreasului.

Aci(ii 'ra$i O%'a-2 %cizii graşi 7mega-8 sunt sintetizati din acidul linolenic şi au efect benefic asupra organismului'- prote+ează vasele sanguine, împiedică formarea cheagurilor şi spasmele coronariene.- tind să scadă tensiunea arterială- suprimă creşterea tumorală, prevenind cancerul de colon şi sân- diminuează fenomenele inflamatorii în poliartrita reumatoidă

- au efect favorabil în psoriazis, scleroză multiplă, boala rohn- măresc reacţia organismului la insulină%cizii graşi 7mega-8 pot fi obţinuţi din mai multe alimente vegetale. ele mai potrivite surse

bogate în 7mega-8 sunt' uleiul de in, uleiul de canola, uleiul de nuci, untul de arahide, uleiul degermeni de grâu, nucile, boabele de soia, +irul, germenii de ovăz, iarba grasă, spanacul, fasolea.%cizii graşi 7mega-8 se găsesc în cantitate mare şi în grăsimea de peşte, dar ţinând cont că peştiisunt afectaţi de poluarea apelor, încorporând în ei cantităţi uriaşe de pesticide, acid clorocarbonicşi metale grele, este de preferat folosirea surselor vegetale. /eştele conţine grăsimi saturate şicolesterol, grăsimea de peşte provoacă rezistenţă la insulină şi creşte nivelul zahărului din sânge.

Uli!ril &'"al

ând sunt consumate în starea în care ni le oferă natura, grăsimile sunt elementele sănătoase şihrănitoare ale alimentelor. În procesul de deshidratare sau solidificare, gradul de saturaţie al uneigrăsimi creşte. =leiurile sunt alimente foarte concentrate, ele sunt grăsime sub formă lichidă. 7

3



lingură de ulei conţine aproape L grame de grăsime 2cantitatea de care are nevoie organismulîntr-o singură zi4, de aceea, chiar şi cele mai sănătoase uleiuri trebuie consumate în cantităţi mici.7 adevărată bombă de grăsimi saturate este uleiul de cocos. =leiul de palmier este asemănător,ambele îngrăşând cel mai uşor organismul.=leiurile care pot fi folosite în cantităţi moderate sunt cele bogate în acizi graşi mononesatura ițsau în acizi graşi 7mega-8.- uleiul de măsline e$travirgin are un procent redus de grăsimi saturate şi conţine sPualen - osubstanţă care reduce colesterolul.- uleiul din seminţe de in este cea mai bogată sursă vegetală de acizi 7mega-8, stimuleazăsistemul imunitar, are efect antiinflamator i este benefic în tratarea bolilor cardio-vasculare.ș

- uleiul de rapiţă are cea mai scăzută concentraţie de grăsimi saturate dintre toate uleiurile,conţinând şi acizi graşi 7mega-8- uleiul de sâmburi de struguri conţine substanţe antio$idante benefice în combaterea canceruluişi două fitoelemente < Puercitina şi acidul elagic < puternice în combaterea radicalilor liberi.(acă veţi alege totuşi uleiul de floarea soarelui 2care conţine acizi graşi polinesatura i, nu atât deț

buni pentru sănătate4, este indicat sa folosiţi varianta presată la rece.

Uli!l raina";afinarea uleiului de floarea soarelui folosit în alimentaţie se face după următoarea schemă'- eliminarea impurităţilor prin decantare, filtrare sau centrifugare- hidratarea cu cantităţi mici de apă, la cald- neutralizarea acizilor graşi liberi cu a+utorul soluţiilor diluate de hidro$id de sodiu sau potasiu- îndepărtarea săpunurilor formate prin spălarea cu apă- decolorarea prin absorbţia pigmen ilor pe cărbune sau pământuri decoloranteț

- dezodorizarea cu +et de aburi sub vid la cald 23J-MJQ 4 cu vapori supraîncălziţi- polisarea, care constă în reţinerea pe filtre a precipitatelor formate după răcire/rin aceste procese se pierd fosfolipidele i substanţele proteice, se reduce conţinutul în vitaminaș

!, se formează compuşi ciclici de polimerizare, care au un grad ridicat de to$icitate, temperaturaridicată de pră+ire şi distilare dă naştere radicalilor liberi, iar produsul final prezintă încă urme desolvenţi. %stfel, avem în faţă imaginea unui produs alimentar denaturat încă de la bun început, pecare îl consumăm fără a şti în realitate nivelul riscurilor la care ne e$punem organismul.

Aci(ii 'ra$i "i+ TRANS 5A6T7%tunci când grăsimile din alimente de origine vegetală sunt e$trase din celulele plantelor şi

prelucrate, structura şi legăturile chimice ale acizilor graşi sunt modificate sau deteriorate, astfelîncât produc pagube şi inhibă activitatea celulei. 5răsimea polinesaturată trebuie rafinată şidezodorizată, putând fi, de asemenea, hidrogenată, pentru a fi folosită la producerea margarineisau a grăsimilor necesare frăgezirii aluatului. În timpul solidificării, grăsimea capătă însuşiri noişi ciudate, necunoscute în starea naturală. %ceştia sunt acizii graşi de tip #;%9, incompatibilicu organismul nostru.&ată câteva afecţiuni cauzate de folosirea acizilor #;%9'- tulburări de ritm cardiac.- astuparea arterelor şi îngro area sângeluiș

- slăbirea sistemul imunitar- producerea unei sperme anormale şi scăderea nivelul testosteronului- favorizarea cancerului de sân şi de prostată- celule rigide, infle$ibile, disfuncţionale- afectarea pancreasuluiVerificaţi cu atenţie etichetele produselor, căutaţi termenii Iuleiuri vegetale hidrogenateF sau

Iparţial hidrogenateF < sunt alte denumiri pentru acizii de tip #;%9 2%5#4

A



9ursele principale de %5# sunt' margarina, produsele lactate procesate, dressing-uri vegetale pentru salate, ma+oritatea alimentelor grase pră+ite cu uleiuri rafinate iș alimente procesate pentrucreşterea duratei de valabilitate.

CAPITOLUL I. < Car*o8ira ii sa!ț 8ira#ii car*on - 6l!cil

@idraţii de carbon sau carbohidraţii se mai numesc şi glucide, ei fiind principala sursă de energie pentru toate funcţiile corpului uman şi oferă calorii într-o formă e$trem de rapidă, fiind formaţidoar din atomi de carbon, hidrogen şi o$igen. arbohidraţii sunt efectiv pachete de energie solarăformate prin fotosinteza plantelor, folosiţi pentru a menţine viaţa. lasificarea lor este'- %ono(a8ari, formate dintr-o singură moleculă, pot fi asimilate într-o formă directă şi rapidăRcele mai întâlnite sunt glucoza şi fructozaR se găsesc în toate fructele şi în miere.- i(a8ari, formate din două molecule' zaharoza 2în sfeclă, banane, ananas4, maltoza 2înmal ul de orz 4 şi lactoza 2în laptele mamiferelor4ț

- +oli(a8ari, formate din mai multe monozaharide, sunt trei tipuri' de$trine, celuloză, amidon(eoarece organismul uman nu poate utiliza decât substanţe în forma lor cea mai simplă, toatezaharurile comple$e 2di- şi polizaharidele4 trebuie mai întâi descompuse în monozaharide.

arbohidraţii se găsesc aproape în e$clusivitate în produsele de origine vegetală' cereale, fructe,zarzavaturi, precum şi în multitudinea de produse obţinute din acestea, incluzând pâinea, pastelefăinoase, produsele de patiserie etc. #otuşi, carbohidraţii proveniţi din alimentele rafinate nua+ută sănătatea, chiar dacă provin din mediul vegetal. (acă veţi cerceta tabelele cu proprietăţi alealimentelor, veţi observa că produsele de origine animală sunt lipsite de glucide, toate prezintăun (ro sau foarte aproape de (ro la această categorie. u e$cepţia laptelui mamiferelor, careconţine lactoză, nu întâlnim alte surse de glucide în produsele animaliere. %ceastă realitatecunoscută şi cercetată spulberă încă un mit' Icarnea oferă multă energieF. 5lucidele sunt cea mai

puternică sursă de energie, iar carnea nu conţine aşa ceva. (acă vreţi energie, căutaţi-o în fructeşi legume, într-o formă cât mai proaspătă şi naturală. arnea conţine în ţesuturile ei multăadrenalină, o parte din aceasta fiind secretată de glandele suprarenale ale animalelor la abatoare,

iar asta dă consumatorului senzaţia de energie. (ar această formă de stimulare e de scurtă durată,iar aportul energetic nu e mare, consumandu-se enorm de multă energie în procesul digestiv.

6l!co(a $i r!c"o(areierul foloseşte ca sursă de energie glucoza, un carbohidrat simplu, +ustificând un procent de* din metabolismul nostru, deşi reprezintă doar )* din masa corpului nostru. orpul tinde săconserve carbohidraţii mai ales pentru funcţia creierului, iar grăsimile, pentru celelalte funcţii./rivând organismul de fructoză şi glucoză 2carbohidraţii cei mai simpli şi mai bogaţi în energie4obţinuţi din fructe, seminţe şi legume, acesta este nevoit să folosească proteinele şi lipidele

pentru a obţine energia necesară, prin o$idare rezultând surplus de reziduuri metabolice, careinto$ică şi îmbâcse te sistemul.ș

euronii se hrănesc în special cu fructoză, care este absorbită foarte uşor de membrana celulară prin procesul de difuziuneR fructoza este bogată în electricitate, minunată pentru regenerareasistemului nervos.ombustibilul principal al corpului nostru este glucoza, care poate a+unge cu uşurinţă în fiecarecelulă numai în prezenţa insulinei, produsă de pancreas. ând nivelul glicemiei creşte,capacitatea rinichilor de a reţine zaharurile încetează, acestea trecând direct în urină. %stfel, sea+unge la o urinare e$cesivă, oboseală precoce, foame e$cesivă.

Car*o8ira#ii in ali%n"l raina"!$istă două tipuri de hidraţi de carbon disponibili' cei rafinaţi şi cei complecşi. ei rafinaţi suntde fapt amidonurile şi zaharurile obţinute din plante prin îndepărtarea mecanică a straturilor

e$terioare care conţin ma+oritatea vitaminelor, mineralelor, proteinelor şi fibrelor acestora.%ceste alimente au valoare nutritivă foarte scăzută. %stfel, consumul de zahăr şi făină albăobişnuite, paştele făinoase rafinate, fulgii îndulciţi, bomboanele, băuturile răcoritoare bogate în

M



zahăr, ar trebui evitate pe cât posibil. %limentele bogate în carbohidraţi complecşi, precumfructele şi legumele proaspete, neprelucrate, i cerealele integrale sunt e$traordinare surse deș

energie pentru susţinerea sănătăţii corpului. În schimb, combinaţia zahăr alb i orez albș e e$tremde dăunătoare. (in cauza înlăturării comple$ului vitaminelor 1 din orez, carbohidraţii arşi prin

procesul de rafinare al zahărului provoacă dezechilibru şi cresc cererea de vitamine în sistem.

P0ina al*)Garea ma+oritate a oamenilor consumă pâinea albă, un aliment gustos, cu aspect plăcut, cu multecalorii, însă cu valoare nutritivă aproape nulă, din cauză că din făină sunt eliminate practic toatefibrele alimentare, vitaminele şi mineralele esenţiale. În plus, când calitatea grâului nu este ceamai bună, se adaugă amelioratori, aşa-numitele !-uri, iar pentru albirea şi accelerarea maturăriifăinei este folosit bio$id de clor, triclorură de azot şi pero$id de benzoil, cauzând în timp ma+oreafecţiuni ale sistemului nervos, favorizând obezitatea şi sporind nivelul de to$ine din organism.(eficitul de vitamine din comple$ul 1 aduce după sine un sistem imunitar slăbit i dezechilibreș

hormonale. 9ăracă în calciu şi magneziu, pâinea albă poate determina în timp afecţiuni osoase,rahitism i tulburări nervoase.ș

Za8)r!l?ahărul de masă obişnuit este o dizaharidă, dar un produs rafinat, deposedat de mineralele şivitaminele care se găsesc în mod natural în sfeclă şi trestie, fiind foarte concentrat. Îngreuneazăsistemul, inhibând delicatele procese chimice care au loc în celule. &ată câteva efecte ale sale'- subminează sistemul osos, utilizânf 2mai degrabă, furând4 calciul din corp pentru metabolizare- produce carii dentare prin creşterea acidităţii în cavitatea bucală, determinând un deficit deminerale la suprafaţa dinţilor- produce deficit de vitamina 1 perturbând astfel activitatea sistemului nervos centralR dă naşteredepresiei, an$ietăţii, oboselii cronice, afectează memoria- predispune organismul la hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, infarct miocardic- afectează sistemul hormonal, producerea de insulină 2alergii şi diabet4

- produce polipi de colon, apendicite, acnee

În!lci"orii ar"iiciali?aharina 2!-OL4 este de până la 8JJ de ori mai concentrată decât zahărul. =tilizarea zaharineieste strâns legată de apariţia cancerului la vezica urinară. iclamatul 2!-O)4 a fost interzis decătre 6( 2%genţia pentru %dministrarea %limentelor şi Gedicamentelor în 9=%4.%spartamul, cunoscut sub brandul comercial utrasSeet, este o neuroto$ină care se descompuneîn formaldehidă 2formol4. 6olosirea lui dă tot felul de alergii, afecţiuni dermatologice, tulburăriale vederii, colici, ameţeli, cefalee, apatie.

CAPITOLUL . - Fi*rl &'"al

6ibrele vegetale fac parte din marea categoria a glucidelor, însă cele mai multe dintre ele prezintă particularitatea de a nu fi digerate de către organismul nostru. !le sunt pur şi simplu un balast cese elimina o dată cu celelalte reziduuri, în urma procesului de digestie şi fermentaţie, funcţionândcă nişte mături intestinale, absorbind to$inele. (in acest motiv s-a a+uns să se creadă că ne putemlipsi de ele, deşi fibrele sunt esenţiale pentru buna funcţionare sistemului. u cât alimentaţia estemai săracă în fibre, cu atât conţinutul intestinului gros va fi mai dens, mai dur şi mai aderent./resiunea creată la acel nivel va favoriza apariţia diverticulilor şi a hemoroizilor. /resiunea va ficrescută şi în interiorul abdomenului, favorizând apariţia herniilor abdominale, în special hiatale.6ibrele asigură microflora intestinală normală, scade durata de menţinere a deşeurilor în colon,având un efect favorabil în prevenirea cancerului de colon. &atăprincipalele afecţiuni ce pot fi

prevenite utilizând suficiente fibre'- tulburări intestinale- diabet

O



- hipertensiune arterială- apendicită- hemoroizi- vene varicoasearnea, laptele, ouăle şi brânzeturile nu conţin fibre. ea mai importantă sursă de fibre ar trebuisă o constituie pâinea şi cerealele, neapărat integrale. /âinea din făină albă este un mare obstacolîn calea stării de echilibru fizic, a a cum am menţionat i mai sus.ș ș

CAPITOLUL .I - .i"a%inl

Vitaminele sunt substanţe organice esenţiale pentru viaţă. În cele mai multe cazuri, ele nu sunt produse de organism şi trebuie luate din alimentaţie. ! nevoie de vitamine pentru aproape toatefuncţiile organismului' reglează metabolismul, a+ută la formarea lipidelor şi a carbohidraţilor înenergie, a+ută la formarea oaselor şi a ţesuturilor etc. Vitaminele se împart în două clase'- hidrosolubile 2solubile în apă4- liposolubile 2solubile în grăsimi4

.i"a%ina A- este liposolubilă- se întâlneşte în plante sub formă de carotenoizi- măreşte acuitatea vizuală, a+ută la formarea pigmen ilor în retinăț

- prote+ează integritatea tegumentelor şi a mucoaselor respiratorii, digestive, urinare- este un antio$idant i un antiinflamatorș

- creşte imunitatea- stimulează funcţia de reproducerearenţa de vitamina % duce la hemeralopie 2slabirea vederii4, $eroftalmie 2lipsa secreţieilacrimale i opacifierea corneei4, probleme generale ale ochilor, boli ale pielii şi mucoaselor.ș

9urse de vitamina %' sfeclă roşie, morcov, cătină, păpădie, nap, spanac, pătrun+el, avocado,

andive, pepenele galben, dovlecel, roşii, ardei, broccoli, caise, coacăze, zmeură, măceşe..i"a%ina B3 9 "ia%ina- hidrosolubilă- intervine în metabolismul carbohidraţilor, lipidelor, protidelor- este antinevritică, facilitează transmiterea de impulsuri nervoase prin activarea acetilcolinei- măreşte capacitatea de efort- susţine producerea acidului clorhidric- stimulează pofta de mâncare- este un e$citant al glandei tiroidearenţa de vitamina 1 se manifestă prin oboseală, lipsă de concentrare, iritabilitate, tulburări

gastro-intestinale, tulburări cardiace. 0ipsa ei completă duce la boala beri-beri, paralizia şi atrofiamusculară a picioarelor, tulburări circulatorii. 6ierberea alimentelor atrage după sine pierderiimportante de vitamina 1.S!rs: dro+die de bere, polen, arahide, germeni de grâu, migdale, nuci, alune, conopidă, orez

brun, soia, linte, năut, mazăre, portocale, smochine, usturoi, seminţe germinate.

.i"a%ina B; < ri*ola&ina- hidrosolubilă- catalizează reacţiile chimice necesare folosirii carbohidraţilor şi proteinelor- are efecte în mărirea acuităţii vederii, alături de vitamina %- previne îmbătrânirea epidermei

- susţine sistemul imunitar- stimulează respiraţia celulară- scade glicemia din sânge, acţionând asupra metabolismului glucidelor

J



- acţionează asupra metabolismului lipidelor şi protidelorarenţa de vitamina 1) duce la căderea părului, la apariţia dermatitei seboreice, con+unctivitei iș

stomatitei, scade rezistenţa la infecţii, dă crampe musculareS!rs' polen, dro+die de bere, grâu încolţit, migdale, alune, nuci, conopidă, frunze de sfeclă i deș

nap, soia, ciuperci, avocado.

.i"a%ina B< 9 +irio/ina- hidrosolubilă- reglează metabolismul proteinelor, în special în ţesutul nervos, ficat şi piele- participă la sinteza colesterolului şi a fosfolipidelor- stimulează metabolismul muscular- îmbunătăţeşte activitatea miocardului.- contribuie la formarea globulelor roşii şi la menţinerea glicemiei în limite normalearenţa de vitamina 13 duce la inflamaţii ale pielii, oboseală, nervozitate, insomnii, anemie,astenie, dureri abdominale.S!rs: nuci, alune, ardei verde, avocado, germeni de grâu, orez brun, cereale integrale, varză,seminţe de floarea-soarelui

.i"a%ina B3; 9 cianoco*ala%ina- hidrosolubilă- singura vitamină care conţine cobalt- împreună cu acidul folic 2vitamina 1O4 devine indispensabilă în formarea celulelor în sânge, înspecial în formarea hematiilor şi a leucocitelor- a+ută la refacerea sistemului nervos- prote+ează ficatul, împiedicând încărcarea grasă a acestuia- păstrează echilibrul hormonal, fiind un factor de creşterearenţa de vitamina 1) duce la anemie pernicioasă, prin scăderea numărului de globule roşii./ot apărea leziuni la nivelul măduvei spinării, nevrite, simptome digestive şi cardiovasculare.

S!rs' bacteriile intestinului gros, care produc şi vitamina >, seminţe încolţite, dro+die de bere, pătrun+el, lăptuci, praz, sfeclă, conopidă, banane, tătăneasă, orez, seminţe de floarea-soarelui.%cţiunea vitaminei 1) poate fi blocată de anticoncepţionale, antibiotice, substanţe to$ice, stres.

.i"a%ina C 5aci!l ascor*ic7- liposolubilă- activează funcţiile tuturor celulelor, încetinind procesul de îmbătrânire celulară- stimulează metabolismul glucidelor, lipidelor şi aminoacizilor- spri+ină funcţionarea sistemului imunitar- protecţie ridicată pentru artere' împiedică obturarea lor, tonifică pereţii vaselor de sânge, facesângele mai puţin vâscos, reglează nivelul colesterolului în organism.

- favorizează absorbţia fierului în organism- asigură maturarea globulelor roşii- stimulează funcţia tiroidei şi a suprarenalelor- măreşte acţiunea antito$ică a ficatului- neutralizează to$inele din sânge- intervine în cicatrizarea rănilor- grăbeşte formarea calusului osos în fracturi- utilă în profila$ia cataracteiarenţa de vitamina duce la scorbut, debilitate, predispoziţii la infecţii, anemie, hemoragii alegingiilor şi pielii, demineralizarea oaselor, pierderea în greutate.S!rs: măceşe, pătrun+el, :iSi, coacăze negre, lobodă, ardei, urzici, broccoli, varză, portocale,lămâi, grepfrut, spanac, ridichi, varză, roşii, mazăre, fragi.Vitamina se distruge prin procesul de fierbere.



.i"a%ina D 5calcirol7- liposolubilă- facilitează absorbţia calciului în intestin şi depozitarea lui în oase- sporeşte rezistenţa la infecţii microbiene- tegumentele e$puse la lumina soarelui produc vitamina (arenţa de vitamina ( permite agravarea unor afecţiuni precum lupus, scleroza multiplă, artritareumatoidă, boala rohn.S!rs' cea mai mare parte a vitaminei ( care circulă prin sânge provine din ceea ce sintetizează

propria noastră piele, sub influenţa radiaţiei solare. 9e mai poate obţine din dro+dia de bere, soia, banane, ciuperci, seminţe încolţite, lucernă, spanac, varză.

.i"a%ina E 9 "ocorol- liposolubilă- acţionează că antio$idant prote+ând celulele împotriva degenerării- împiedică o$idarea acizilor graşi nesaturaţi, a vitaminelor %,,(,6, a biotinei, a carotenoidelor.- previne atacurile de cord şi cerebrale- a+ută la proliferarea globulelor albe, stimulând astfel imunitatea- intervine în formarea celulelor reproducătoare- facilitează buna funcţionare a glandei hipofize- favorizează asimilarea calciului şi a fosforului- facilitează depozitarea glicogenului în ficat şi muşchi- îmbunătăţeşte circulaţia capilară, mărind capacitatea de funcţionare a muşchilor - reduce durerile artritei reumatoide, acţionând împotriva inflamării şi rigidizăriiarenţa de vitamina ! duce la afecţiuni circulatorii şi cardiace, tulburări musculare şi alesistemului nervos, sterilitate 2atrofie testiculară, ovariană, uterină4, eczeme, ulcere ale gambelor,afecţiuni ale globului ocular prin instalarea unei miopii evolutive. 0a copii întârzie dezvoltareaorganelor genitale, întârzie pubertatea.

S!rs' ulei de cătină, oleaginoasele 2nuci, alune, migdale4, avocado, broccoli, cătină, germeniicerealelor, uleiuri vegetale neprocesate şi nerafinate, lăptuci, spanac, orez brun, seminţe încolţite.

.i"a%ina =- este liposolubilă- acţionează în ficat, determinând sinteza proteinelor necesare pentru coagularea sângelui- este o vitamina antihemoragicăarenţa de vitamina > duce la îmbolnăvirea aparatului digestiv.S!rs' bacteriile intestinale produc vitamina > în cantităţi suficiente. 9e mai găseşte în napi,varză, lăptucă, spanac, mazăre, lucerna, trifoi, roşii, alge marine.

CAPITOLUL .II - Minrall

În prezent se cunosc )J de minerale care intră compoziţia organismului nostru. !le constituieacel procent de * din greutatea corpului. În corpul nostru, mineralele sunt înnoite continuu.

Calci!l are nevoie de vitamina ( pentru a putea fi absorbit în intestin i de o bună funcţionare aș

glandei tiroide şi a paratiroidei. 9e recomandă a se consuma JJ mgNzi.- este mineralul care oferă tărie scheletului şi danturii- intervine în transmiterea impulsurilor nervoase în special în inimă, menţinând echilibrulritmului cardiac- este necesar pentru coagularea normală a sângelui- reglează echilibrul acido-bazic al sângelui, evitând ca acesta să devină prea acid

(eficitul de calciu atrage după sine crampe şi spasme musculare, bătăi cardiace puternice şineregulate, insomnie, irascibilitate, degradarea şi căderea dinţilor, scăderea rezistenţei oaselor,

)



vene varicoase, hemoragii. afeaua, băuturile carbogazoase, sarea în e$ces, tutunul, zahărulrafinat, alcoolul, diureticele şi la$ativele chimice inhibă sau e$trag calciul din oase şi ţesuturi.S!rs calci!: alge marine, orz verde, seminţe de susan, soia, migdale, alune, spanac, nuci,fulgi de ovăz, hrişcă, mei, napi, gulii, orez brun, coa+ă de ou măcinată.

Fir!l are nevoie de vitamina pentru a putea fi asimilat de organismul nostru. 9e recomandă

consumul a -)J mgNzi. În anumite situaţii, creşte necesarul de fier. %stfel, e nevoie din plin defier în timpul menstruaţiei, al sarcinii şi al lactaţiei, după hemoragii sau intervenţii chirurgicale.- fierul formează hemoglobina, care dă sângelui culoarea roşie şi permite transportul o$igenului- este constituentul unor enzime respiratorii- susţine efortul organismului împotriva stresului şi bolii- întăreşte sistemul imunitar şi sporeşte rezistenţa la infecţiiarenţa de fier duce la anemie hipocromă, piele palidă i unghii friabile. !$cesul de fier produceș

boala numită hemocromatoză.ercetătorii de la @arvard au analizat obiceiurile alimentare pentru aproape L.JJJ de bărbaţitimp de L ani. 7 parte dintre ei îşi luau necesarul de fier din surse animale 2fier heminic4. 0aace tia s-au constatat rate mai mari de infarct decât la cei ce-şi luau fierul din surse vegetale.ș

S!rs &'"al ir: dro+die de bere, soia, susan, polen, fasole albă, linte, năut, ovăz, mei,grâu, urzică, păpădie.

Ma'n(i!l> !ste recomandat consumul a 8JJ mgNzi.- reglează transmiterea impulsului nervos de-a lungul nervilor periferici- acţionează în metabolismul glucidelor, proteinelor şi a lipidelor- intervine în permeabilitatea celulară- intervine în coagularea sanguină 2inhibă vâscozitatea trombocitelor4- poate contribui la combaterea stresului- reglează ritmul cardiac- scade nivelul trigliceridelor, favorizândcolesterolul bun

%lcoolul, diureticele, stresul emoţional sau fizic sărăcesc corpul de acest mineral indispensabil.arenţele de magneziu se manifestă prin oboseală şi senzaţie de sufocare, crampe musculare şicârcei, tremur al pleoapelor şi al unor muşchi, spasm în diferite organe, palpitaţii, diaree,tulburări gastro-intestinale.S!rs' dovleac, seminţe de floarea-soarelui, migdale, soia, nuci, alge marine, făină integrală degrâu, tărâţe, mei, ovăz, spanac, banane, în general legumele cu frunze verde-închis, avocado.

Bor!l este un element chimic detectabil, ale cărui efecte pozitive au fost ignorate multă vreme.1orul lucrează împreună cu calciul şi magneziul pentru o bună funcţionare a sistemului osos.S!rs' aproape toate fructele şi legumele, mai ales păpădie, fructe uscate, caise, curmale, prune.

Cro%!l> %cest mineral detectabil împreună cu insulina a+ută la metabolizarea zahărului. /oatea+uta diabeticii în două feluri' stimulând producerea de mai multă insulină decât e nevoie în modnormal de către celulele beta din pancreasR face ca insulina să acţioneze într-un mod mai eficient,în acest fel menţinând un nivel constant de glucoză în sânge.S!rs: dro+dia de bere, broccoli, suc de struguri, fasole verde, lăptuci.

C!+r!l> (e acest mineral este nevoie pentru a transforma fierul din organism în hemoglobină.%+ută la menţinerea sănătăţii oaselor, a vaselor de sânge şi a nervilor, ca şi la buna funcţionare asistemului imunitar.S!rs' grâul, fasolea, prunele uscate, seminţele de toate felurile

Io!l este un micronutrient de importanţă vitală în funcţionarea glandei tiroide, care producehormonii ce controlează multe funcţiile ale organismului. arenţa de iod duce la hipotiroidism,caracterizat prin letargie, guşă sub barbie, greutate avansată şi frisoane.S!rs' fructele de mare, nucile, algele 2chlorella, varecul4

8



Man'an!l activează enzimele necesare pentru asimilarea vitaminei , a biotinei şi a tiaminei.!ste foarte important pentru buna funcţionare a sistemului nervos şi producerea hormonilor se$uali. !ste un antio$idant, de aceea poate preveni apariţia cancerului şi a bolilor de inimă.S!rs: nuci, cereale, zarzavaturi, mazăre, sfeclă.

Fosor!l este esenţial în procesul de transformare a hranei în energie şi în formarea materialuluigenetic, a membrelor celulare şi a diferitelor enzime. /entru a acţiona corect, calciul şi fosforultrebuie să se afle în raport de )N în organism. arenţele de fosfor sunt e$trem de rare.

Po"asi!l> Împreună cu sodiul, acest mineral menţine în echilibru cantitatea de apă din organismşi ritmul cardiac. !ste e$trem de important pentru buna funcţionare a nervilor şi a muşchilor. =naport scăzut de potasiu este asociat cu o tensiune arterială ridicată şi cu aritmie. 9urplusul de

potasiu este eliminat prin rinichi, de aceea, cei care suferă de deficienţe renale, n-ar trebui săconsume alimente bogate în potasiu.S!rs' cartofi, dovlecei, caise uscate, banane, suc de portocale, prune uscate.

Slni!l> (eşi nu avem nevoie decât de o cantitate infimă din acest mineral, el este esenţial în buna funcţionare a organismului nostru. (eto$ifică corpul de mercur, cadmiu, arsenic şi altesubstanţe to$ice potenţial cancerigene, combinându-se cu ele, pentru a forma compuşi ce sunteliminaţi de organism. 9eleniul colaborează strâns cu vitamina !, care este tot un antio$idant./rote+ează membranele, reduce riscul de cancer, fortifică sistemul imunitar şi reduce cerinţele de1) din organism. Îngrăşămintele pe bază de sulf împiedică plantele să asimileze seleniu. Gultedintre sourile erbicidate sunt sărăcite de seleniu şi alte elemente valoroase. /rocesele de rafinarea făinii distrug seleniul concentrat în germeni şi tărâţe. %bsenţa seleniului din organism conducela boli tumorale şi cardiovasculare, oboseală, chisturi, slăbiciune musculară, rezistenţă scăzută lainfecţii, sterilitate, afecţiuni ale ficatului. reierul privat de seleniu manifestă perturbări aleactivităţii principalilor neurotransmiţători' serotonină, adrenalină, dopamină.

S!rs' nuci braziliene, polen, usturoi, ceapă, struguri negri, grâu integral.Zinc!l> %cest mineral +oacă un rol important în divizarea, creşterea şi repararea celulelor. (inacest motiv, este e$trem de important în procesul de vindecare a rănilor, în care este necesară o

producţie de celule noi. ?incul este esenţial pentru păstrarea nealterată a simţurilor 2gust, miros,auz4 ca şi pentru buna funcţionare a sistemului reproducător masculin. ?incul este un mineralesenţial pentru funcţionarea normală a articulaţiilor. u este o surpriză că la reumatici nivelul dezinc este mai scăzut faţă de persoanele sănătoase. ?incul poate preveni îngroşarea prostatei, unadintre cele mai întâlnite probleme printre bărba ii vârstnici.ț

S!rs' dro+dia de bere, fasolea, germenii de grâu, algele marine 2varec, chlorella4, seminţele dedovleac şi de floarea soarelui nepra+ite, sfecla roşie, ciupercile.

PARTEA A III-A - ?TIAŢI C@>>> 19tudiile recente arată că ingredientele care intră în compoziţia medicamentelor utilizate în modobişnuit pentru răceli, alergii, diverse dureri, determină scăderea nivelului vitaminei % din sânge.&ar dacă ţinem seama că vitamina % prote+ează şi întăreşte membranele şi mucoasele carecăptuşesc nasul, gâtul şi plămânii, atunci realizăm că un deficit al acestei vitamine creează unmediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor, prelungind, de fapt, boala pe care medicamentultrebuia să o vindece.

As+irina - medicamentul miraculos la îndemâna oricui, cel mai utilizat ingredient din sferaanalgezicelor şi remediilor împotriva virozelor şi sinuzitelor, este de fapt un IhoţF de vitamina .

hiar şi o cantitate mică de aspirină poate tripla viteză de eliminare a vitaminei din organism.(e asemenea, conduce la apariţia unei carenţe de acid folic şi vitamina 1, determinând anemii şitulburări digestive.

L



Cor"icos"roi(ii 2cor"i(on!l, +rnison!l4 - utilizaţi în artrite, astm, afecţiuni dermatologice,tulburări oftalmologice şi sanguine, duc la scăderea nivelului de zinc din organism.

La/a"i&l $i an"iacil afectează metabolismul calciului şi fosforului, distrugând cantităţi maride vitamina %,!,( şi >.

An"i*io"icl $i i!r"icl prescrise pentru hipertensivi scad nivelul potasiului din organism.S%in#l o&lac sunt o bună sursă de zinc şi fier, concentraţia de proteine fiind foarte mare28J*4, i conţin toţi aminoacizii esenţiali. onţin de asemenea cea mai mare cantitate deș

melatonină 2hormonul care reface organismul4. 0a aceeaşi cantitate de seminţe de dovleac,concentraţia fierului este de 8 ori mai mare decât într-o friptură.

S%in#l s!san sunt bogate în magneziu, zinc, calciu şi fier, conţin )J* proteine, toţiaminoacizii esenţiali, J* grăsimi, iar la aceeaşi cantitate, concentraţia de calciu este de )J deori mai mare decât în carne şi de J ori mai mare decât în lapte şi brânzeturi.

Sara in *!ca": 9area fină pe care o folosim în mod obişnuit ascunde un lucru pe care nu

foarte multă lume îl cunoaşte' este tratată cu ! 8, adică ferocianură de sodiu, o substanţă cu unînalt grad de to$icitate. !a nu conţine deloc magneziu 2spre deosebire de sarea gemă4, un mineralesenţial pentru sănătatea sistemului cardiovascular. În magazinele naturiste găsim înlocuitori desucces, precum sarea gemă neiodată, sarea de mare, sau cea mai bogată dintre toate, sarea roz de@imalaTa. (ar chiar şi acestea trebuie consumate cu gri+ă, în cantităţi potrivite. În cazul unor boliale rinichilor sau inimii, în cazul hipertensiunii arteriale sau al bolilor reumatice, se recomandăreducerea drastică a cantităţii de sare, sau chiar la eliminarea ei din alimentaţie. /entru obişnuireagustului cu hrana fără sare, se pot folosi condimente uşoare precum' pătrun+el, mărar, tarhon,cimbru, busuioc, oregano, rozmarin, salvie, schinduf etc.

La+"l &ac) este cel mai comun alergen. 9e estimează că laptele conţine peste J substanţe

alergene. 7 pauză sau eliminarea totală a laptelui din alimentaţie poate elibera corpul de tot felulde manifestări alergice. Gulte persoane s-au vindecat de afecţiuni foarte vechi, a căror cauză nua putut fi determinată de medici, prin simpla decizie de a elimina laptele din alimentaţie.

umitorul comun al problemelor respiratorii este consumul de lapte. 9ecreţiile nazale e$cesive,tusea şi feluritele infecţii se pot datora reziduurilor antibiotice din lapte 2penicilina, eritromicinaşi altele de acest fel sunt prezente în lapte.

0aptele integral, ca i şi laptele praf, asigură un mediu propice pentru o$idarea colesterolului,ș

făcându-l e$trem de dăunător pentru artere. %stfel, colesterolul o$idat devine un factor esenţial în procesul de îngroşare al arterelor, numit arterioscleroză.

eea ce se află în sângele vacii determină calitatea laptelui. 1acteriile, hormonii, pesticidele şialte contaminante din lapte a+ung în organismul nostru o dată cu consumul de lapte.

opiii pierd abilitatea de a digera lactoza prezentă în lapte o dată cu încheierea primei perioadede creştere. /entru ei este necesar doar laptele matern, ca primă formă de hrană, când vin peaceastă lume. În mod natural, în timp, organismul copilului pierde lactaza, enzima necesară

pentru descompunerea lactozei în două zaharuri simple, ce pot fi asimilate de organism. %stfel,lactoza nedigerată trece în intestinul gros, fiind principala cauză a apariţiei colicilor la copii.9tudiile arată că consumul de lapte de vacă de către copii are legătură cu apariţia unor secreţii demucus, tuse şi diferite afecţiuni ale plămânilor.

;ăcelile, gripa, oreionul că şi orice inflamaţie limfatică, nu sunt doar nişte Iboli ale copilărieiF.!le sunt legate direct de consumul de lapte şi produse lactate, iar cei mai mul i părinţi nu cunoscț

acest detaliu e$trem de important.



;evista medicală britanică ancet afirmă că scleroza multiplă are legătură cu consumul de lapte.9cleroza multiplă este o afecţiune neurologică ce distruge ţesutul izolator al celulelor nervoaseale creierului, nervul optic şi cordul spinal. 0aptele este bogat în calciu 2acesta este unul dintreargumentele celor ce-l recomandă4, însă doar J-* din calciul laptelui este asimilat deorganismul uman, deoarece proteinele laptelui conţin mult sulf şi fosfor, fapt ce determină slabaasimilare a calciului lactic. Gicrobacteria paratuberculosis, transmisă prin lactate, are legăturăcu apariţia bolii rohn a intestinelor.

1rânza este un produs lactat obţinut prin putrefacţie, care are ca rezultat producerea aminelor,amoniacului, acizilor graşi iritanţi 2acidul butiric şi caprilic4 şi acidului lactic. #oate acestea suntto$ine care irită sistemul nervos şi tractul gastro-intestinal. %numite amine interacţionează cunitraţii prezenţi în stomac, formând nitrozamina, un agent cauzator de cancer.

7 variantă de început o poate fi eliminarea produselor lactate din alimentaţie pentru o un anumittimp, pentru a se analiza rezultatele dietei. /entru rezultate notabile, este recomandată o perioadăminimă de ) de zile. 0aptele de vacă poate fi înlocuit cu lapte de soia, de migdale, de grâugerminat sau de seminţe de floarea soarelui, variante foarte gustoase şi mult mai sănătoase.

PARTEA A I.-APRINCIPIILE UNEI NUTRIŢII S@N@TOASE ?I ECHILIBRATE

CAPITOLUL I - Mici scr"

!$istă câteva mici secrete în această comple$ă zonă a nutriţiei, care dacă ar fi cunoscute şiurmate la scară largă, calitatea vieţii umane s-ar îmbunătăţi rapid iar marea ma+oritate a bolilor ar fi de domeniul trecutului, longevitatea fiind în acest caz ceva firesc. 6iecare dintre noi are datoriasă cunoască aceste secrete şi să le aplice cât mai des în viaţa de zi cu zi, aceasta fiind caleadirectă către vindecarea corpurilor noastre i aducerea lor la parametrii optimi. 6ără boli, speciaș

umană ar fi mult mai eficientă pe această planetă, iar nivelul de fericire ar creşte văzând cu ochii.9ă amintim câteva dintre acestea'

- u lăsa i mult timp în apă fructele, legumele sau verdeţurile pe care vreţi să le spălaţi, pentru căț

vor pierde o mare cantitate de vitamine 2mai ales cele hidrosolubile4 şi alte substanţe valoroase.9păla i rapid sub +et puternic şi apoi scurgeţi. În cazul rădăcinoaselor, multe dintre substanţeleț

valoroase se află în coa+ă. %cesta este motivul pentru care nu este recomandat să îndepărtămcoa+a cu cuţitul. /utem folosi o perie cu care să frecăm energic murdăria i să clătim sub +et.ș

- u cât evităm mai mult tocarea mărunt, cu atât vom avea o hrană mai sănătoasă, deoarece procesul o$idativ începe din momentul tăierii. %stfel că, este mai sănătos să muşti dintr-un măr decât să-l tai felii, dar dacă totuşi alimentul este mărunţit, să nu treacă mai mult de +umătate de

oră până când îl mânca i.ț

- ;eîncălzirea mâncării nu-i o idee prea bună. Gâncarea trebuie consumată proaspătă, altfel îşi pierde aproape toată valoarea nutritivă, devine ingestă şi to$ică. ;eîncălzirea repetată distrugetoate vitaminele şi mineralele, iar ceilalţi nutrienţi sunt alteraţi, mâncarea devenind practicmoartă din punct de vedere energetic.

- ând folosim mâncăruri şi băuturi fierbinţi sau reci, creăm un şoc pentru mucoasa stomaculuinostru, generând stres biochimic. iorba fierbinte sau apa de la frigider sunt bulversante pentruaparatul digestiv, slăbindu-l în timp. 6olosiţi alimentele într-un interval termic de -8Q .

- 9ă evităm amestecul hranei solide cu cea lichidă. /rin amestecarea ciorbei cu felul doi sediluează sucurile gastrice, întârziind procesul de digestie. %stfel, corpul nostru va pierde foartemultă energie. 9e recomandă ca fiecare tip de mâncare să fie consumat independent, cu o pauzăde minimum )-8 ore între ele.

3



- %pa poate fi băută fie cu )J-8J minute înainte de masă, fie cu L-3J minute după masă, dar niciodată în timpul mesei. (acă totuşi vă este sete, puteţi bea câteva înghiţituri mici. ;eţineţi căapă băută în timpul mesei diluează sucurile gastrice, încetinind digestia.

- himia ne învaţă că, asociind o bază cu un acid, cele două elemente se vor neutraliza reciproc.

6ermentaţia şi putrefacţia înlocuiesc atunci enzimele digestive, făcându-se o descompunereincorectă a alimentelor, provocând malabsorb ie, acidoză şi înfometare celulară.ț

- el mai sănătos este ca fructele să fie consumate singure şi nu împreună cu alte alimente.Gotivul este că fructele au cel mai rapid timp de digestie, iar combinarea lor cu alt tip dealimente, care se digeră mai lent, le împiedică digestia, ele rămânând captive în stomac multăvreme, unde fermentează. %cela i lucru se întâmplă i în cazul pepenelui.ș ș

- (acă un amidon, cartoful, se combină cu o proteină, soia, cele două elemente se ciocnesc, iar zahărul intrat în fermentaţie produce alcool, ceea ce va crea hiperaciditate i congestionareaș

mucoasei stomacale i va afecta ţesuturile hepatice, pancreatice şi ale glandelor suprarenale.ș

(iabeticii au cele mai mari probleme cu nivelul glicemiei dacă mănâncă în acest mod.

- 7leaginoasele 2nuci, migdale, alune4 şi seminţele, fiind bogate în proteine, se combină cel mai bine cu leguminoasele 2preponderent proteice4.

- ombinaţia lapteNouNzahăr este un factor ma+or în apariţia sclerozei multiple.

- %mestecurile prea bogate sunt greu digerabile. u cât mai simple vor fi mesele, cu atât maieficient va fi procesul digestiv.

CAPITOLUL II - Pro'ra% $i r'!lari"a"

/entru cele mai multe persoane, două mese pe zi sunt suficiente. %ceasta va da stomacului timp

pentru odihnă. 9ingura e$cepţie o face diabeticul de tip 2insulino-dependent4 care are nevoie de8 mese pe zi şi o gustare înainte de culcare, pentru fazele când glicemia nu poate fi ţinută subcontrol. /rogramul cu două mese pe zi, dă cele mai bune rezultate pe termen lung, obişnuindorganismul să producă acid clorhidric într-un mod ordonat şi nu continuu, baza fiind ritmul deviaţă circadian 2ceasul nostru biologic natural4./rima masă a zilei este şi cea mai importantă pentru că oferă hrană corpului şi minţii atunci cândacestea sunt cele mai active şi au nevoie de cea mai multă energie. =n mic de+un bogat în fructe,cereale, nuci, adică bogat în vitamine, minerale, proteine, fibre şi ceva carbohidraţi, produce maimultă energie, mai puţină somnolenţă, contribuie la susţinerea funcţiilor creierului şi la controlulnervilor şi muşchilor. Gişcarea după masă este esenţialăK !vitaţi odihna sau somnul de dupămasă, pentru că acestea încetinesc digestia şi induc, în timp, senilitate. u este nevoie să facem

efort masiv. 7 plimbare sau o activitate uşoară a+ută enorm digestia şi instalarea unui echilibrugeneral în corpul nostru.

CAPITOLUL III Fa(a in"ri's"i&) 9 scr"!l !n!i s!r+l!s nr'i

9tudiile estimează că cei mai mulţi oameni îşi iau cam 8J* din hrana lor zilnică mâncând întremese. e-am transformat în nişte creaturi ciudate, care ronţăie pe apucate. 6aza interdigestivă aactivităţii intestinale este o etapă căreia foarte puţini îi dau importanţă, însă ceea ce trebuie săştim este că o masă obişnuită are nevoie de până la L ore pentru ca tractul intestinal să fie curăţatîn totalitate.#ractul intestinal nu se poate curaţa dacă stomacul şi intestinul subţire nu sunt golitede hrană, respectiv de reziduurile alimentare.

Gulţi oameni nu cunosc faza interdigestivă, pentru că pur şi simplu nu ştiu că este neapăratnevoie de pauze între mese. hiar şi o nucă mâncată între mese va ţine sistemul într-o continuăetapă de digestie, aceasta fiind principala cauză pentru apariţia numeroaselor boli inflamatorii,

A



ulceraţii sau alte tulburări ale sistemului nostru digestiv, inclusiv îngrăşarea e$cesivă şi mai alescancerul de rect sau colon. 7dihnirea sistemului digestiv ne va aduce un surplus energetic vizibil.!ste neapărat necesară stabilirea unui stil de hrănire regulat, dacă ţinem să avem un corp sănătosşi echilibrat.

CAPITOLUL I. - Pr+arara "r%ic) a ali%n"lor

onsumând alimente în stare cât mai naturală, proaspete, vii, ale căror proprietăţi chimice şivalenţe energetice nu au fost modificate de intervenţia omului, vom observa în cel mai scurt timpo schimbare ma+oră a stării generale de sănătate şi a nivelului de vitalitate. Gâncarea preparatătermic determină pierderea multor elemente valoroase. ;adicalii liberi prezenţi î i transformăș

structura chimică şi nivelul de energie electromagnetică, astfel încât hrana noastră va deveni oaglomerare de to$ine împotriva cărora organismul va trebui să lupte, în loc să o utilizeze pentruacumularea de energie şi regenerare. u cât dieta este compusă dintr-un procent mai mare dehrană în formă pură, cu atât nivelul general de sănătate va fi mai ridicat.

A%ion!l, care se gaseşte în cantităţi apreciabile în cartofi şi cereale, necesită fierbere. /rin

fierbere, rezultă compuşi mai u or digerabili ai amidonului. 1ineînţeles, pentru anumite scopurișterapeutice 2de pildă cicatrizarea unui ulcer gastic4 şi folosit pe o perioada limitată de timp,amidonul proaspăt e$tras cu a+utorul storcătorului electric va avea efecte benefice. #otuşi, pentruconsumul obişnuit, cartoful este bine să fie fiert sau copt.În faza acută a gastritei hiperacide, a ulcerului gastro-duodenal şi a unor boli legate de inflamareaintestinelor, se va evita consumul de alimente crude, ce conţin fibre i ar putea să înrăutăţeascăș

manifestarea bolii. (e aceea, în astfel de cazuri, se recomandă prepararea termică u oară aș

alimentelor vegetale, care va modifica fibrele vegetale, formând un gel al pectinei, înmuind şifrăgezind fibrele de celuloză, făcându-le mai tolerante pentru digestie şi tranzitul intestinal.

Acrila%ia este o substanţă to$ică cu potenţial cancerigen, care se formează în alimente în

timpul preparării lor termice. !a începe să se producă atunci când temperatura a+unge la )JQ,concentraţia ei crescând o dată cu temperatura. %crilamida se formează din reacţia aminoacizilor cu hidraţii de carbon, când alimentele coapte sau pră+ite încep să capete culoare, gust şi miros.

ivelul riscului apariţiei cancerului din cauza acrilamidei poate fi comparat cu riscul de cancer din cauza fumatului. %limente din comer care conţin cantităţi mari de acrilamidă sunt cipsurile,ț

pop-corn, pâinea pră+ită, stic:s-urile, biscuiţii, gogoşile.

Micro!nl IgătescF alimentele prin alternarea polarităţii magnetice a atomilor de mii de ori pesecundă, producând modificări în structura lor moleculară şi căldură prin fricţiune atomică, dândastfel impresia că alimentele sunt bine gătite. %ceastă alternare a polarităţii rupe pereţii celulelor,eliberând cantităţi uriaşe de radicali liberi, înalt reactivi, distrugând substanţele nutritive şiimpregnând hrana cu imunosupresori, cauza ma+oră a îmbătrânirii şi degenerării organismului.%limentele conservate, nu sunt doar acelea cunoscute sub numele uzual de IconserveF, ci toatemâncărurile care în mod normal se alterează destul de repede, dar care prin anumite tehnici se

pot păstra un timp îndelungat, fără deteriorare ma+oră, cel puţin ca gust i proprietăţi.ș

M"ol consr&ar sunt multiple' congelare, adăugare de substanţe conservante, afumare,fermentare sterilizare etc. 1ineînţeles că nu toate alimentele conservate sunt nesănătoase, dar trebuie să se înţeleagă că, cu mici e$cepţii, astfel de surse de hrană < de pildă laptele, care sedegradează în mod normal în ma$imum LM de ore, sau sucurile < nu sunt produse proaspete, aşacum încerca să ne convingă reclamele comerciale, iar conţinutul lor în vitamine şi mineralesensibile la păstrare 2vitamina , vitamina /, fier etc.4 este datorat e$clusiv adaosurilor sintetice.@rana conservată, congelată sau cea gătită e$cesiv poate fi, în cel mai fericit caz, neutră pentruom, oferind satisfacţie doar papilelor gustative. 7 hrană lipsită de orice naturaleţe, care, de altfel,şi-a dovedit pe deplin nocivitatea, ar trebui e$clusă din meniul oamenilor care urmăresc să fie şisă rămână sănătoşi. a o concluzie generală, putem spune că tratarea termică a alimentelor este

M



sursa principala de into$icare i otrăvire cronică, zi de zi, an de an, toată viaţa, de la naştere şiș

până în momentul degradării supreme.

9e consideră că, virtual, toate alimentele prelucrate prin căldură conţin compuşi mutageni, mulţidintre ei nefiind identificaţi. 7rganismul uman dispune de sisteme enzimatice de deto$ifiere, careacţionează sub control genetic la nivelul celulei, pentru refacerea structurilor distruse. !nzimele

sunt capabile să elimine riscul creat de cantităţile relativ mici de compu i mutageni care s-ar ș putea afla în mod normal într-o alimentaţie naturală. (ar când oamenii consumă cantităţi uriaşede hrană procesată termic, pe deasupra şi rafinată şi încărcată cu aditivi chimici, procesulaccelerat de degradare celulară şi îmbătrânire prematură a organismului este inevitabil, aceastafiind cauza principala a numeroaselor boli şi a morţii timpurii. ;egulile unei hrăniri sănătoasetrebuie să urmărească un comportament alimentar chibzuit, simplu şi cât mai natural.

CAPITOLUL . - E/rci#i!l i(ic

Cei mai mulţi oameni mai degrabă ruginesc decât se uzează. Cel puţin de două ore pe zi ar

trebui să fie consacrate e!erciţiilor fizice. #. Uefferson

/e lângă dietă, cea mai importantă activitate pentru menţinerea stării de sănătate şi a echilibruluimental o reprezintă mişcarea. 9untem cea mai comple$ă maşinărie de pe planetă. 9untem atât de

bine proiectaţi, încât fiecare detaliu contează şi ne poate afecta într-un mod sau altul. În vremuri preistorice, mişcarea era inevitabilă. 7amenii erau nevoiţi să se mi te mult pentru a supravieţui,ș

pentru a-şi procura hrană sau pur şi simplu pentru a-şi salva viaţa prime+duită de animalele de pradă. %stfel, pe vremea aceea, mişcarea era ceva natural. u cât mintea umană a evoluat maimult, cu atât oamenii au găsit metode prin care să facă mai puţină mişcare, a+ungând în unelecazuri ca singurele mişcări pe care le fac să fie din degete, la calculator, sau atunci când conduc,mănâncă, beau sau se uită la televizor. Gişcarea a devenit ceva nefiresc. emaifiind nevoit să semişte pentru a supravieţui, omul a pierdut această e$trem de importantă componentă a sănătăţii şi

a stării de bine, organismul nostru devenind din ce în ce mai predispus îmbolnăvirii. #oatesistemele corpului beneficiază de avanta+ele mişcării fizice zilnice. &ată câteva avanta+e generale pe care le poate aduce practicarea e$erciţiului fizic'

Sis"%!l nr&os- mişcarea creşte secreţiile de dopamină şi serotonină, compuşi chimici ai creierului cu efecteuforizant 2numiţi şi Ihormonii fericiriiF4 şi în special al betaendorfinei, hormon care calmeazădurerile şi creează bună dispoziţie- îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare, echilibrul, creativitatea şi performanţă intelectuală- reduce stresul, an$ietatea şi frustrarea- a+ută la ridicarea moralului, fiind recomandat în locul antidepresivelor sau al calmantelor- reduce tensiunea nervoasă, atenuând efectele dăunătoare ale e$punerii la cortizol, hormonul

produs de glandele suprarenale în caz de stres- mişcarea funcţionează ca un tranchilizant natural.

Sis"%!l osos- mi carea întăreşte oasele şi îmbunătăţeşte puterea musculară şi rezistenţaș

- articulaţiile devin mai fle$ibile pentru a permite o mişcare mai uşoară- reduce durerile de spate, prin îmbunătăţirea mobilităţii şi o postură corectă- reduce riscul de osteoporoză şi fracturi- îmbunătăţeşte gradul de absorbţie al calciului în oase- e$erciţiul în aer liber furnizează vitamina (

Sis"%!l circ!la"or- mi carea reduce riscul de îmbolnăvire a inimii şi de accident vascular cerebralș

- îmbunătăţeşte circulaţia sângelui

O



- a+ută la scăderea colesterolului rău 20(04 şi creşterea colesterolului bun 2@(04- rela$ează arterele şi scade tensiunea arterială prevenind apariţia hipertensiunii arteriale .- măreşte eficienţa inimiiR o inimă mai puternică şi mai eficientă are un număr mai mic de bătăi

pe minutR de pildă, scăderea numărului de bătăi pe minut de la AJ la 3J va scuti inima de L.JJJde bătăi pe ziR imaginaţi-va ce înseamnă această economie adunata în mai mul i ani...ț

- prin e$erciţiu fizic, vasele care transportă sângele spre inima cresc în număr şi în dimensiune

Sis"%!l i's"i&- mi carea face poftă de mâncare i facilitează o absorbţie eficientă a nutrienţilor din alimenteș ș

- provocând transpiraţie, mi carea a+ută la eliminarea masivă de to$ine din organismș

Sis"%!l rs+ira"or- mi carea reduce rata declinului funcţiei pulmonareș

- îmbunătăţeşte capacitatea organismului de a folosi o$igenul- măreşte eficienţa plămânilor, mai multe globule roşii din sânge fiind transportate spre ţesuturi

Sis"%!l i%!ni"ar

- efortul fizic declanşează modificări benefice în componentele celulare ale sângelui- sistemul reacţionează prin creşterea numărului de leucocite şi al celulelor natural "illers - osubpopulaţie de globule albe, cu rol de Iucigaşi naturaliF ai celulelor cancerigene sau a celor infectate cu viruşi- prin mişcare se eliberează interleucine < substanţe chimice modulatoare ale sistem imunitar

Al" *nicii al %i c)riiș- contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă în perioada de creştere- reduce probabilitatea de apariţie a diabetului şi a unor tipuri de cancer- a+ută la menţinerea unei greutăţi corporale normale- a+ută la odihna organismului prin îmbunătăţirea calităţii somnului

- stimulează măduva osoasă să producă de celule sanguine şi a+ută la absorbţia fierului- stimulează creşterea numărului de globule roşii, fiind de mare a+utor în tratarea anemiei- activează producerea de receptori de insulină i normalizează glicemia la diabeticiș

- e$erciţiul fizic este esenţial în tratamentul artritei reumatismale- uşurează crampele menstruale- dezvoltă puterea voinţei şi determinării personale- îmbunătăţeşte imaginea de sine şi sentimentul de încredere în forţele proprii

Înr!%)ri +ri&in /rci#iil i(ic

Înc)l(ira> %parent, cel mai dificil moment atunci când cineva începe antrenamentul, este primaetapa, cea a încălzirii. Gotivul este că cei mai mulţi nu tiu un mic secret, e$trem de importantș

pentru a duce la bun sfârşit un un antrenament complet. orpul nostru are două căi de a produceenergie' sistemul anaerob 2care nu are nevoie de o$igen4 şi sistemul aerob 2care are nevoie deo$igen4. 9istemul anaerob face posibile zvâcniri scurte, rapide, sprinturi de genul alergării dupăautobuz. %cest sistem ne aprovizionează cu o energie imediată, de moment,dar care nu esteeficient pe termen lung, întrucât produce mari cantităţi reziduale, cum ar fi acidul lactic, care

provoacă spasme musculare, febra musculară, dureri. 9istemul aerob ne pune la dispoziţie multmai mută energie, dar el devine activ după câteva minute de mişcare, când flu$ul sângelui semăreşte i devine mai bogat în o$igen.ș

ând începem să ne antrenăm ca începători, în prima fază, corpul nostru apelează la sistemul luianaerob. (acă începem un antrenament de lungă durată fără încălzire, corpul va e$trage preamultă energie din sistemul anaerob, urmarea fiind că vom obosi foarte repede şi vom face febrămusculară, riscând chiar să ne accidentăm, corpul nefiind adaptat la noul tip de mişcare. (eaceea este foarte importantă încălzirea de dinaintea antrenamentului de durată. În primele J-)Jde minute va apărea senzaţia de oboseală, dar dacă depăşim acest moment fară să renunţăm,

)J



sistemul aerob va intra în funcţiune, iar restul antrenamentului poate fi continuat fără probleme,cu un minim de oboseală resimţită. % a că, reţineţi' J-)J de minute de încălzire sunt esenţialeș

înainte de orice tip antrenament./entru un antrenament eficient, orice formă de e$erciţiu ritmic şi continuu este binevenită, atâtatimp cât sunt solicitate toate grupele de muşchi şi toate încheieturile. Gersul rapid, +ogging-ul,înotul, schiatul, mersul pe bicicletă, fitness, :angoo +umps etc. sunt foarte utile, ca şi miciletrucuri de genul urcatului pe scări în locul folosirii liftul, mersul pe bicicletă sau pe +os la lucrusau parcarea maşinii la câteva sute de metri de locul de muncă < toate sunt e$celente dacă suntintroduse ca obiceiuri, prin repetare regulată, în stilul nostru de viaţă.!$erciţiile foarte solicitante nu sunt esenţiale, pentru unii putând fi chiar dăunătoare, devenind oformă de stres. 7rice doză de e$erciţiu fizic regulat, de intensitate moderată, aduce beneficii

pentru sănătate. (acă nu vom face altceva decât să mergem pe +os o +umătate de oră, de L- ori pe săptămâna, de+a riscul de moarte prematură de+a se reduce cu )*. (acă mai adăugăm o orăde e$erciţii fizice intense, riscul scade până la J*. u e nevoie să facem mişcarea într-o singurărepriză zilnică. 9e pot face e$erciţii de încălzire şi întindere dimineaţa, iar seara putem practicae$erciţii mai intense. !ste o necesitate pentru corpul nostru să facă mişcare de cel puţin 8 ori pe

săptămână, zilnic fiind cel mai eficient.Mo"i&ara este aspectul cel mai important. rezi că eşti prea ocupat că să mai faci sportD (acăserviciul, familia şi zecile de probleme care apar în fiecare zi te obosesc şi la sfârşitul zilei numai vrei decât să te întinzi în pat şi să dormi sau să te uiţi la un film, aminteşte-ţi că nimic nu seface fără motivaţie. 9tabileşte, înainte să-ţi planifici e$erciţiile, de ce vrei să faci sport şi cât deimportant e pentru ţine acest lucru. 6ie că vrei să slăbeşti, să ai un mod de viaţă sănătos sau ostare de spirit mai bună, motivul îţi poate veni în a+utor când vrei începi să faci sport. !ventual,scrie undeva, mare, la vedere, motivele pentru care vrei să- i faci din mi care obicei zilnic. uț ș

pleca la drum fără motivaţieK imic nu e mai greu decât să te apuci de ceva fără să fii motivat.#rebuie mereu să ai în minte obiectivul principal. Cine un +urnal sau un calendar de lucru, pentru

a- i monitoriza progreseleț

. !ste e$trem de eficient. 6ără efort nu câştigi nimic. (urerea poate săapară oricând în timpul unei sesiuni de fitness. (acă renunţi definitiv la sport doar pentru că aidureri, nu obţii nimic. 6ă o pauză de câteva zile şi încearcă din nouK #rebuie să ai voin ă. &atăț

câteva trucuri utile pentru automotivarea de a face din mişcarea regulată un mod de viaţă'Ti%+ +n"r! "in. În timp ce mul i oameni îşi fac timp să aibă gri+ă de alte persoane 2copii,ț

consoartă, colegi, şefi etc.4, nu-şi fac timp şi pentru nevoile personale. 6ă din timpul dedicat propriei persoane o necesitate şi nu rata antrenarea fizică. u se va ocupa nimeni de sănătatea ta personală mai mult decât tine.A"in'ra !n!i o*ic"i&. 6i$ează-ţi un obiectiv' o greutate corporală anume, o circumferin ă aț

taliei, un număr de zile în care să faci mişcare sau un număr de :ilometri pe care să-i alergi într-osăptămână. %-ţi fi$a şi a urmări un obiectiv te motivează să-l realizezi. =n calendar dedicat

practicii e$erciţiilor fizice e foarte util.C!% " si%#i !+) !n an"rna%n". (e cele mai multe ori, după un antrenament fizic te simţiînviorat, mult mai energic şi mai plin de viaţă, e$cepţie făcând primele câteva sesiuni. #rebuie săai tot timpul acest lucru în minte, pentru a te motiva să faci e$erciţii pe viitor.Dis"ra()-". !$erciţiile ar trebui să fie distractive. (acă nu sunt, încearcă un tip diferit deactivitate care îţi place. %tât timp cât te pui în mişcare, totul e perfect.Rco%+ns. (acă faci e$erciţii fizice câteva zile la rând, oferă-ţi o recompensă. (upă osăptămâna, o altă recompensă. %poi vei găsi motivaţia necesară pentru a face mişcare.Un +ar"nr /rci#ii. /rezenţa altei persone te poate motiva foarte mult, pentru că, prinnatura noastră, suntem competitivi.B!c!r)-" $i rali()ril %)r!n". 7 dată ce-ai recunoscut că ai nevoie de timp ca să ob iiț

schimbări notabile, chiar şi o +umătate de :ilogram pierdut sau ceva masă musculară câştigată eun motiv de sărbătoare. 1ucură-te de eleK

)



CAPITOLUL .I - Rs+ira#ia a*o%inal)

;espiraţia este aparent o banalitate. #oţi respirăm, altfel n-am mai fi aici. u toate acestea, e$istămomente în care respiraţia superficială, din piept, facilitează hiperventila ia, care apare uneori înț

atacul de panică, menţine activarea fiziologică specifică an$ietăţii generalizate sau perpetueazăstarea de stres. ;espiraţia superficială suprasolicită organismul şi poate crea dezechilibre în

procesul de schimb de o$igen şi bio$id de carbon din sânge.

!$istă o legătură ma+oră între emoţiile noastre şi felul în care respirăm' când suntem calmi şirela$aţi, ritmul respiraţiei e într-un fel, când avem o emoţie puternică, ritmul respiraţiei e altfel'mai alert şi folosind mai mult partea superioară a plămânilor. (upă ce emoţia puternică a trecut,urmează o respiraţie Idin rărunchiF, însoţită de un fel de oftat' IuuufF sau IhăăăF. /utem verificafoarte uşor dacă respirăm din piept, plasând o palmă pe piept şi cealaltă pe abdomen, imediat subultima coastă. ;espiraţi normal i observaţi care mână se deplasează cel mai mult pe inspiraţie.ș

(acă răspunsul e mâna de pe piept, atunci e foarte probabil să aveţi o respiraţie superficială./ornind de aici, s-au identificat multe tehnici de respiraţie, respiraţia abdominală fiind doar unadintre ele. %ceste tehnici sunt folosite pentru a obţine diferite efecte' mai multă linişte mentală,

mai multă vitalitate, eliminarea unor emoţii negative, schimbarea ritmurilor fiziologice etc.#ehnicile de respiraţie au devenit practic puntea de legătură între conştient şi subconştient. 0eregăsim în Toga sub numele de pranaTama, descrise de /atan+ali în Ioga 9utraF.

#ehnicile de respiraţie, inclusiv cea abdominală, sunt prezente în toate practicile de Pi gong şiarte marţiale interne, cum ar fi tai+iPuan sau ai:ido. #ehnici de respiraţie găsim i la şamanii dinș

nordul 9iberiei, din munţii %nzi sau din insulele @aSaii, pentru a obţine stări de concentrare aminţii şi control al corpului. Gai nou, sportivii care se pregătesc pentru olimpiade stăpânesc binei tehnicile de respiraţie, aşa că de ce nu le-am folosi cu toţiiD u e oare viaţa însăşi o olimpiadă,ș

un proces de continuă evoluţie şi perfec ionareDț

C!% !nc#iona() rs+ira#ia a*o%inal)1;espiraţia abdominală utilizează diafragma < un muşchi situat între abdomen şi plămâni, a căruifuncţie este de a controla respiraţia < pentru o o$igenare adecvată a organismului şi un echilibrumai bun între o$igen şi bio$idul de carbon. !$ersând respiraţia corectă, putem preveni senzaţiilecauzate de încercarea organismului de a compensa dezechilibrul 7)<7), cum ar fi ameţeala,durerea în piept, furnicături la nivelul membrelor sau vederea înceţoşată.

Proc!ra0uaţi o poziţie confortabilă şi plasaţi o mâna pe piept şi cealaltă pe abdomen. Încercaţi să duceţiaerul inspirat până în stomac. u fiecare inspiraţie ar trebui să observaţi o mişcare spre e$terior amâinii situate pe abdomen. Gâna de pe piept rămâne nemişcată. u fiecare e$piraţie, stomaculrevine la poziţia iniţială. /ăstraţi respiraţia calmă şi fluidă. u trageţi brusc aer în piept şi nue$piraţi totul dintr-o dată. &maginaţi-va că aerul curge lin, nu este eliberat subit, în calupuri. ucontează dacă respiraţi pe nas sau pe gură, deşi pe nas poate fi mai uşor să menţineţi ritmul.Începeţi să număraţi în gând respiraţiile în felul următor' unu pe inspiraţie, rela$at pe e$pira ie,ț

doi pe următoarea inspiraţie, rela$at pe e$pira ie. ontinuaţi până la zece şi apoi număraţi invers,ț

până la unu. oncentraţi-va doar pe respiraţie şi pe numărat. %cest lucru poate fi greu la început.(acă apar şi alte gânduri, nu vă enervaţi şi nu renunţaţi. 0ăsaţi gândurile să treacă fără să le da ițatenţie şi reveniţi la numărat. 0a început este posibil să ameţiţi puţin, să aveţi senzaţia că nu aveţisuficient aer şi ritmul respiraţiei să se accelereze. /e măsură ce continuaţi, aceste senzaţii vor dispărea şi ritmul respiraţiei se va stabiliza. /entru început, e$ersaţi timp de -J minute, dedouă-trei ori pe zi. #reptat, acestă deprindere se va automatiza, iar efectul de rela$are va apărea

mai repede. /sihologic, este demonstrat că dupa 8 săptămâni de practică, sistemul psiho-somaticîşi va însuşi acest proces de echilibrare. (e fapt, acest tip de respiraţie este cel natural. /uteţivedea asta la bebeluşii care respiră doar abdominal.

))



%ntrenarea unei respiraţii corecte poate fi utilă în următoarele situaţii'- controlul şi prevenirea atacurilor de panică, prin prevenirea hiperventilaţiei- an$ietatea generalizată 2produce o stare de rela$are4- managementul stresului- insomnie- dureri de cap- hipertensiune- dureri în piept nedatorate unei condiţii cardiace- agitaţie gastrointestinală!$istă şi contraindicaţii pentru respiraţia abdominală. 7 femeie gravidă, mai ales în ultimele lunide sarcină, e mai bine să se abţină, ori să practice această respiraţie supravegheată de o persoanăcalificată. ând tocmai aţi suferit o intervenţie chirurgicală la abdomen, iarăşi este bine să evitaţiacest tip de respiraţie. (esigur, imediat ce apare o durere ori o senzaţie de neplăcere e bine să văopriţi. ;espiraţia abdominală influenţează ma+or la nivel mental şi fiziologic, are efecte petermen scurt şi lung şi ne poate susţine eficient în tot ce facem pentru a fi mai sănătoşi'Mn"al 9 + "r%n sc!r": a+ută la distragerea atenţiei de la gândurile obişnuite, ceea ce poate fi

odihnitor şi rela$ant, oprind astfel din timp crize de an$ietate ori deprimare. Gintea devine clară,iar atitudinea optimistă.Mn"al 9 + "r%n l!n': practica autocontrolului asupra gândurilor şi posturii ne a+ută sărămânem calmi în situaţii de criză, să fim spontani când suntem cu prietenii ori colegii. %tenţiaacordată corpului duce la o cone$iune mai profundă cu propriul corp, deci la o capacitate maimare de rela$are i control. apacitatea crescută de rela$are permite ca socializarea să fie maiș

spontană, somnul mai odihnitor, iar o mică sesiune de respiraţie abdominală la trezire ne a+ută săîncepem ziua mai optimi ti i cu mintea mai clară.ș ș

Fi(iolo'ic 9 + "r%n sc!r": permite liniştirea bătăilor inimii în cazul palpitaţiilor. (uce lao$igenarea crescută a ţesuturilor, deci permite un efort fizic mai mare şi de mai lungă durată.%ceastă tehnică de respiraţie rela$ează şi diafragama, elimininand contracţiile ce apar la nivelul

acestui muşchi ca urmare a stresului.Fi(iolo'ic 9 + "r%n l!n': practica pe termen lung a respiraţiei abdominale permite un masa+uşor al tuturor organelor aflate la nivelul abdomenului între care pancreas, ficat, intestin subţire,intestin gros, glande suprarenale. Gasa+ul delicat al acestor organe duce un flu$ de sângeo$igenat la nivelul celulelor, ceea ce înseamnă o digestie i o asimilare mai bună, o asimilare maiș

bună. Gasa+ul asupra stomacului şi intestinelor a+ută corpul să elimine mai uşor to$inele, şi astfelcreşte efectul diferitelor diete purificatoare.

CAPITOLUL .II - APA

Apa curăţă pata de cerneală de pe mâini, spală rana sângerândă, iar vara, când după o zi de

muncă obositoare ne spălăm cu apă rece, avem senzaţia că reînviem# ea ne răcoreşte, ne

înviorează şi ne întăreşte. 9ebastian >neipp < părintele hidroterapiei

/rimul nutrient de care corpul nostru are nevoie este apa. %pa generează energie. 6iecare funcţiea corpului necesită apă, fiind pivotul ma+orităţii proceselor de absorbţie şi e$creţie, mediul încare se desfăşoară procesele de biosinteză şi biodegradare. omponentă ma+oră a sângelui, apatransportă nutrienţii şi hormonii în tot organismul. În procesul digestiei, este prezentă sub formăde salivă ce a+ută la mestecarea şi înghiţirea hranei şi sub formă de sucuri digestive ce a+ută ladescompunea alimentelor. reierul este căptuşit cu lichid cerebro-spinal iar măduva spinării este

prote+ată de o pelicula lichidă împotriva şocurilor. 7chii au nevoie de apă, muşchii sunt A* apă,chiar şi oasele au aproape )J* apă în compoziţie. În )L de ore, corpul recirculă echivalentul aLJ.JJJ de pahare de apă pentru a-şi menţine funcţiile fiziologice normale. !l face asta în fiecarezi a vieţii lui. În funcţie de condiţiile de mediu, cu acest metabolism al apei şi al procesului derecirculare, corpul pierde în fiecare zi între 3 şi J pahare de apă. %cest deficit trebuie să fiesuplinit zilnic.

)8



orpul uman are nevoie constantă de apă. !l pierde apă prin plămâni, în timpul e$piraţiei. /ierdeapă prin transpiraţie, prin urină şi fecale. =n bun indicator al nevoii de apă a organismului nostrueste culoarea urinei. 7 persoană bine hidratată produce urină incoloră. 7 persoană cu odeshidratare medie produce urină galbenă. 7 persoană e$trem de deshidratată produce urină

portocalie. 7 e$cepţie o constituie cei care iau diuretice şi elimină apa din corpurile lor de+a

deshidratate şi care produc urină incoloră.

% crede că ceaiul, cafeaua, alcoolul sau alte băuturi pot acoperi nevoia de apă a corpului este ogravă eroare, mai ales când corpul este supus stresului şi problemelor zilnice. !ste adevărat căaceste băuturi conţin apă, dar ma+oritatea conţin i substanţe deshidratante, cum ar fi cafeina.ș

%ceste substanţe elimină din corp apa în care sunt dizolvate şi o altă cantitate din rezervele deapă ale corpului. ând bem cafea, ceai sau bere, corpul nostru elimină mai multă apă decât esteconţinută în acea băutură. u siguranţă, băutorii de bere au remarcat faptul că, după ce beau bere,elimină mai multă urină decât volumul băuturii. 7 altă cale prin care corpul pierde apă estetranspira ia de după băutul unor băuturi fierbinţi 2ceai, cafea4. /ractic, cerinţele de apă aleț

corpului nostru sunt foarte mari. %vem nevoie de multă apă pentru a funcţiona echilibrat.

/rimul lucru pe care ar trebui să-l facem dimineaţa e să bem apă, ca să compensăm deshidratareadin timpul somnului. 9e poate bea apă cu 8J minute înainte de a mânca. %ceasta pregăteşte tubuldigestiv, mai ales la cei care suferă de gastrită, duodenită, arsuri la stomac, ulcer peptic, colităsau indigestii care produc gaze. !ste recomandat să se bea apă la minimum două ore şi +umătatedupă masă 2nu mai devreme4 pentru a completa procesul digestiei şi a corecta deshidratarea

produsă de desfacerea alimentelor în substanţele componente. Înainte de e$erciţiile fizice, ar trebui să bem apă, pentru a avea de unde să producem transpiraţia. (acă vom bea mai multă apă,sănătatea noastră se va îmbunătăţi, corpul va deveni mai elastic şi va funcţiona mai echilibrat,

bolile vor fi mai rare, iar calitatea generală a vieţii va creşte. Apa este singura băutură pentru un om înţelept . @enrT (avid #horeau

CAPITOLUL - .III SOARELE, A6ENTUL .INDEC@RII

9oarele este, incontestabil, sursa vieţii pe această planetă. (e lumina lui depind toate procesele biochimice, ciclul zi-noapte, anotimpurile, clima, culturile agricole... (intotdeauna s-a ştiut acestlucru, de aceea nu întâmplător la ma+oritatea civiliza iilor antice cele mai importante zeităţi erauț

cele ale soarelui. ercetările ştiinţifice actuale au demonstrat că razele ultraviolete ale soareluistimulează metabolismul, glanda tiroidă, sistemul digestiv, circulaţia sanguină i respiraţia,ș

întărind imunitatea organismului uman. ;adiaţiile calorice asigură energia necesară proceselor vitale, iar radiaţia luminoasă stimulează sistemul nervos. 0ipsa luminii influenţeaza negativdezvoltarea intelectului. @elioterapia este o metodă de vindecare la îndemâna oricui şi completgratuită. ;azele soarelui sunt un tonic e$traordinar, atâta timp cât nu se abuzează. #erapia curazele soarelui a+ută organismul să reţină mai bine calciul şi fosforul. Îmbunătăţeşte schimburilede gaze la nivelul plămânilor şi ne înviorează întreagă fiinţă.

@elioterapia poate vindeca'- arterioscleroza, spondilita anchilozantă, artroze pareze, paralizii, rahitism, anemii, osteoporoză,astm bronşic, bronşite cronice. #erapia este recomandată şi persoanelor care suferă de surmena+,obezitate sau de anumite boli de piele 2acnee, eczeme, psoriazis4R- dispepsii de origine nervoasă, stare generală proastă, randament scăzut al muncii intelectuale,dureri de cap, insomniiR- debilitate fizică, pubertate întârziată, anemie, hipocalcemie, tuberculoză osoasă şi articulară,abcese reci, peritonită tuberculoasă, adenite croniceR- oboseală, convalescenţăR- plăgi atone, supuraţii cutanate, lupus, osteoartrite, reumatism, stafilococcie cutanată 2furuncule,acnee4, fistule, ane$ite, nefriteR

)L



- dureri de coapse i de spate, reumatism cronic, diaree, leucoreeRș

- tuberculoză pulmonară' în cazul acesteia, mai întâi este necesară o perioada de aclimatizare deM-J zile, care poate fi însă prelungită dacă apar fenomene nedorite 2febră, guturai4.

Gult-râvnita vitamină ( se secretă atunci când organismul este e$pus la soare. %ceasta fi$eazăcalciul în oase, a+ută la întărirea sistemului imunitar, creşte numărul de celule albe, stimulează

circulaţia, scade tensiunea arterială. 0ipsa vitaminei ( creşte riscul apariţiei bolilor cardiace.9oarele a+ută şi la scăderea nivelului colesterolului şi al trigliceridelor din sânge, precum şi la

producerea serotoninei 2hormonul fericirii4 care, o dată eliberată, induce starea de calm, fericire,linişte şi satisfacţie, activeaza starea de saţietatea şi reduce apetitul. 0ipsa serotoninei din corpeste asociată cu stările de depresie şi un apetit ridicat.

@eliotarapia nu se face la întâmplare, orele cele mai potrivite pentru e$punerea la soare fiindîntre M'JJ şi 'JJ sau A'JJ i )J'JJ. !a se face progresiv. În primele zile, e$punerea va dura -ș

J minute, durata crescând în următoarele zile puţin câte puţin. /entru ca efectele terapiei să fievizibile, se recomandă cure de ) zile. /utem beneficia de efectele acestei metode şi când ceruleste acoperit de nori. !fectul este foarte puternic atunci, deoarece razele sunt filtrate. #otuşi, cel

mai bun moment de a face o baie de soare este vara, la răsărit, când acesta are cea mai potrivitătemperatură pentru corpul nostru. !$punerea corpului la lumina solară la primele ore aledimine ii ne poate îmbunătăţi viaţa, aducându-ne în corp cantităţi nebănuite de energie.ț

7 practică puţin cunoscută în lumea occidentală este un tip de meditaţie folosită de călugariitibetani. 9e ştie că aceştia se antrenează zilnic pentru a atinge performanţe uimitoare cu mintea şicorpul lor. !i privesc soarele pentru câteva zeci de minute, atât la răsarit cât şi la apus, cândintensitatea luminii este acceptabilă. 9e pare că după câteva luni de practică, absorbind lumina

prin irisul ocular, glanda pineală aflată în centrul cerebrumului îşi modifică funcţiile, permiţandcreierului sa funcţioneze ca un fel de antenă. !i spun că fenomenele de tip telepatic sau intuitivsunt absolut fireşti atunci când creierului i se activeaza noi funcţii. !ste o practică ce merită

încercată, măcar de dragul e$perienţei.EPILO6

#oate aceste informaţii au fost culese cu scopul de a oferi un îndrumar Ide buzunarF oricui îşi propune scopul clar de a nu mai avea vreodată nevoie de consultaţia unui medic. (acă tot maimulţi oameni ar cunoa te aceste pricipii fundamentale după care funcţionează fiinţa umană,ș

societatea n-ar mai necesita un sistem medical, fiecare şi-ar cunoaşte propriul corp, ar şti careeste cauza dezechilibrului i ar avea o viaţa lungă i plină de sănătate. %ltfel, cei mai mulţi suntș ș

încă dependenţi de prescripţii, reţete şi tratamente medicamentoase care mai de care maicostisitoare, i care, în final, nu fac decât să amelioreze temporar simptomele bolii care s-aș

instalat ca urmare a neatenţiei legate de propria stare de bine. Btim foarte bine că mareama+oritate a cabinetelor medicale se folosesc de puterea pe care oamenii le-au dat-o, pentru ca,împreună cu companiile farmaceutice, să devină afaceri de milioane, construite (7%; pe bazaignoranţei publice. 7are cum ar arăta o societate în care toţi banii cheltuiţi pe medicamente şitratamente ar rămâne în buzunarele noastreD um s-ar schimba nivelul de traiD

7menirea poate evita toate aceste probleme. 9ănătatea este condiţia noastră naturală. /utem trăiviaţa ca pe o e$perienţă uimitoare, fără gri+i i fară dificultăţi din pricina lipsei stării de bine. !steș

nevoie doar de puţină determinare pentru a schimba ceva şi alegerea momentului potrivit pentrua face această schimbare. În doar cateva luni, rezultatele uimitoare ce vor fi obţinute vor face pefiecare să recunoască faptul că efortul a meritat, starea generală de bine fiind o recompensă pemăsura efortului depus. &ar generaţiile ce vor urma se vor bucura să primească drept moştenireun nou sistem de valori, care să le scutească de sacrificiile care nouă ne-au provocat atatea

probleme. Gerită... de dragul unei lumi mai bune.

Omul - Manual de Utilizare, F. Manolescu

Documents

Transcript of Omul - Manual de Utilizare, F. Manolescu