. OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp fonetic, dar cu înţeles total diferit:

Barca pluteşte pe lac.

Am dat cu lac pe unghii.

Eu am o rochie nouă.

El a luat nota nouă la istorie.

îrinâ poartă pantofi cu toc.

Ei au plantat lângă poartă un brad.

• Omonimele care se scriu la fel se numesc omografe, la unele fiind diferit accentul:

acele/acele; copii/copii;

• Omonimele care se pronunţă la fel, fiind alcătuite din aceleaşi sunete şi la care nu diferă nici accentul se numesc omofone:

mii

— mii de roiuri de albine - numeral;

— mi-i drag de el -pronume + verb

car:

—car ghiozdanul în spate - verb;

—cred c-ar vrea o prăjitură - conjuncţie + verb.

Omonimele sunt de mai multe feluri:

- lexicale;

- lexico-gramaticale;

- morfologice.

a) Omonimele lexicale pot fi:

- totale - omonimele care au forme flexionare identice:

leu / leu---------lei / lei

Mai am doar un leu în buzunar. Mai am doar doi lei în buzunar.

De la circ a scăpat un leu. Am văzut mulţi lei la Zoo.

- parţiale - omonimele nu au forme flexionare identice:

Masa:

mese (de bucătărie)

mase (de oameni)

Bandă:

bande (de răufăcători)

benzi (magnetice)

b) Omonimele lexico-gramaticale sunt cuvinte cu formă identică, dar care sunt părţi de vorbire diferite:

Noi:

— adjectiv:

Am caiete noi.

— pronume: Noi plecăm imediat.

Nouă:

— adjectiv: Am o rochie nouă.

— numeral: Am obţinut nota nouă la istorie,

Poartă:

— substantiv: Am o poartă mare.

— verb: El poartă o vestă verde.

Atenţie!

* A nu se confunda cuvintele polisemantice cu omonimele care au şi ele aceeaşi formă şi înţelesuri diferite. Deosebirea se face avându-se în vedere următoarele: - omonimele nu au legătură de sens între ele: bancă - din parc; bancă - unde se depun banii.

-cuvintele polisemantice au sensuri apropiate, fiind derivate din sensul primar:

masă - obiect de mobilier;

masă - mâncare, ospăţ.

* Unele cuvinte sunt polisemantice în anumite contexte şi omonime în altele. De exemplu, cuvântul masă. În situaţiile de mai sus, este polisemantic, dar este omonim cu sensul de mulţime: în faţa catedralei era o masă de oameni.

Mic dicţionar de omonime

(a) abate (a se depărta de la ceva) - abate (preot catolic);

(a) altoi (a practica altoirea, a lovi) - altoi (rămurică desprinsă din planta mamă);

ascendent (care urcă, se dezvoltă progresiv) - ascendent (rudă în linie dreaptă dintr-o generaţie anterioară);

banc (ridicătură de nisip, grup de peşti) - banc (glumă, anecdotă);

bancă (scaun lung) - banca (instituţie financiară);

barem (măcar, cel puţin) - barem (normă, criteriu de evaluare);

bursă (ajutor financiar acordat unui elev, student) - bursă (formă de negociere a unor valori pe piaţa liberă);

carieră (exploatare minieră) - carieră (profesie, ocupaţie);

casă (imobil) - casă (dulap de fier în care se ţin bani);

leu (animal) - leu (unitate monetară);

noi (pronume) - noi (adjectiv);

sare (verb) - sare (substantiv);

4. PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite.

Pronumele este o parte de vorbire. Fiecare om are un nume şi un prenume. Complementul este de mai multe feluri. Ei i-am făcut un compliment.

Atenţie!

* Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţiei (confuzie paronimică). Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în locul celui mai puţin cunoscut, evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură.

conflicte familiare în loc de conflicte familiale

(familiar = intim, apropiat; familial = legat de familie) localitatea originală în loc de localitatea originară

(original = deosebit, aparte; originar — de origine)

Mic dicţionar de paronime

abilitate (pricepere) - agilitate (sprinteneală, supleţe);

apropiere (acţiunea de a se apropia) - apropriere (acţiunea de a însuşi un lucru străin) arbitrai (hotărât de arbitru) - arbitrar (după bunul plac);

carbonier (care se referă la cărbune) - carbonifer (ramură industrială care se ocupă cu extracţia şi prelucrarea cărbunelui);

complement (parte de propoziţie) - compliment (laudă, măgulire);

eferenţă (respect, consideraţie) - diferenţă (deosebire);

dependenţă (a fi dependent de ceva) - dependinţă (încăpere auxiliară: baie, bucătărie, cămară);

emigraţie (expatriere) - imigraţie (a se stabili într-o ţară străină);

eminent (remarcabil, excepţional) - iminent (care nu poate fi oprit);

(a) enerva (a înfuria, a indispune) - (a) inerva (în biologie, despre terminaţiile unui organ sau ale unui ţesut);

familial (privitor la familie, destinat familiei) - familiar (intim, apropiat, cunoscut); glacial (de gheaţă, rece) - glaciar (eră glaciară);

(a) investi - (a face o investiţie financiară) - (a) învesti (a acorda unei persoane un drept, o funcţie, o demnitate);

libret (arie muzicală) - livret (legitimaţie militară);

literal (cuvânt cu cuvânt, textual) - literar (referitor la literatură);

oral (transmis prin viu grai, verbal) - orar (program pe ore);

ordinal (care indică ordinea unor obiecte) - ordinar (obişnuit, vulgar);

original (neobişnuit, propriu unei persoane) - originar (privitor la origine, obârşie); petrolier (referitor la petrol, navă pentru transportul petrolului) - petrolifer (bogat în petrol, zăcăminte);

temporal (care indică timpul) - temporar (de scurtă durată, momentan).