Preţul unui număr 3 Lei.

Anul XIX. Blaj, la 17 Ianuarie 1937 . 3

A B O N A M E N T U L : Un an 150 Lei Pe jumătate . . . . 75 Lei In străinătate . . . 300 Lei

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

Primredactor IULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şi se plătesc un şir mărunt odată 5 Lei,

a doua şi a treia oră 4 Lei.

omânii din America Fiilor Biserici! noastre române unite, emigraţi în Statele Unite

Mântuire şi binecuvântare dela Domnul!

Iubiţi fii, Grem«ţ.'ie de aessă, dia Transilvania şi

Banat, şi Cri$aaa şi Maramureş, au îndimast pa multi dia ini eoţtr i i , sa emigrez® su mult inaiate de rtzboiul mondial, inaiata de c* bu­nul DumHsztu 8*-a învrednicit să fim uniţi iatr 'ua S?at naţional, îu Romteia M*re, m Sta­tei* Utite, pestrusa asolo, ia reptbl ica lib*ră & ma: ei ismo-arsfii ameriâa&e, să-şi refas t gospodăriile turnam de acasă, şi să*şi sgo&i-S!t«s;ă un trai mat bun la bătrâneţe, p t s*ama lor proprie şi alor s i i . In ehi pul acesta s'au formai ia aess republică lib«r& multe colonii romaneşti p din a« iti an, attaaţia lor devenea rasi bună, găs ndu-şi roefinh nostru, narcis i , şi gobrii, multa posibilitiţi de plasare î s dife­ritele f«feriti ni întreprinderi aie vastei repu­blici ospitelisrs, care avsa asvos msre d j braţe de muaaâ, d* mentitori gottştkaţiofi.

Era firesc ea ass i t i buai fii ai noştri!, ducâiidu-ai eu sine eu vremea şi familiile de acasă, să se glsd«aseâ mai de apioapc şi la nevoite lor s t t e t ea t i . In eh'pui acesta au că­ruţ d»la autorităţile bisericeşti és s c a s i -să-la trimiţi, eu laglduiaţa Romei, preoţi, care să-t prov*d* io culca sufleUţti.

îndemnaţi de glasurile lor tot mai insis­tente, ii s'au trimis cievsa d« acasă aesşii preoţi sari strângând rândurile emigranţilor ooştrii şi mai tare, au alcătuit In diferite orata şi orăşele aie rcpubli'cei americane, multe «o munitlţi religioase. Mai mult! indsmnându-i Btînoetat pe bunii ao v t r i i fii, şi cereetâadu-i la domiciliu, ca adevăraţi plr inţ i sufleteşti i-au putut determina s i - s i zidească case parohiale şi biserici, si alocurca ehiar şi scoli şi case culturale, pentrutta să li-se asigure in mod permanent asistenţa religioasă şi să li-se men­ţină neschimbate legăturile ou vechile tradiţii strămoşeşti de acasă. In chipul aeesta, In dc-sursul anilor, s'aa ridicat mai mult de 16 bi-seriei st casc parohiale, ea mărturie vis a dra­gostei de biserică şi neam a bunilor noştrii fii.

Toată recunoştinţa noastră si a voastră, iubiţi fii, pentru aceşti preoţi, dintre cari unii au murit, alţii au părăsit America, iar alţii mulţi muncesc Inc i acolo cu asentimentul nostru, urmăriţi de simpatia şi dragostea noastră, ştiind să muncesc la ordinul Romei pentru fiii neamului nostru românesc de pe aeele plaiuri. DM, la ordinul Romeil Pcntrueă Sfanţul Părinte având să îngrijească de toţi fiii săi sufleteşti, de pe Întreg rotogolul plmăatului, nu-i putea lăsa iară îngrijire sufletească aici pe credin­

cioşii români greco-Cfctolici din America. Cum îm& erau prea puţini ca să poată avea o Epis­copie separata, preoţii şi credincioşii noştri din Ameriaa, Sf. Părinte a trebuit să-i supura jurisdicţiuaii, sdecă puterii ds conducere a E-dfscopiior romsao-catolìei de scolo, pentruca sub at iaa lor osrotiîoare să f m mai aplraţ i şi să patern progresa mai uşor. Streini Ic ţară s t reini , ne trebuia o mamă bună eare să ne ia sub oerotirea sa. Şi această mamă am gă­sit-o ist biserica romaao-catoiioS, ds seccasi credinţă eu goi, av&nd ea acslaş şef cu noi pe Papa dsla Roma.

Pria sjutorul acestei b i s s r id latiag, preoţii so t t r i romani uaiţi erau socotiţi deopotrivă eu fraţii preoţi latini, In faţa autorităţilor ame­ricane, împrumutând şi ai noştri din str i ln-cirea şi gloria slerului latin, care s'a impus acolo pr ie zalul şi a i t ivi ts tsa s s , admiraţiei universale. Episcopii latini ne-su ajut&t uade au putut şi băneşte, dar ne-au sjaUî m&i al«s su autoritattia lor moral?, ea s i ne sAftiglm Io sun de casă şi biserici şi să put tm avea împrumuturi dcîs b iss i le americane, dâadu-şi girul lor moral. Nu odată, aceşti episcopi sau trimişii lor ne-au onorat cu prezeaţ* lor, sfia-ţ ihle noastră de biserici sau sărbătorile noas­tre religioasa şi naţionale.

Copiii voştri m ù apoi, au avut aoscs în şcolile primare şi secundsre susţinute de bi­serica latină şi chiar şi in universităţile lor. Tot si v'au făcut loc şi vă fac şi aaUzi loc in cimitirele lor, alături ds cei mai buni fii odih­niţi în Domnul ai bisericii lor. Dcasemeni bol­navii voştri au primit de ct&tea ori o orotire in spitalele catolice conduse de călugăriţele catolice ţi adeseori gratuit, cum pretindea dragostea creştină faţa ds cei săraci . Mii mult! Fiicele voastre, care au simţit c lumarc de sus f

au fost primite şi in tagma călugărească a surorilor latine, pentruca să funcţioneze asti zi, ea Învăţătoare, pe scama micilor voastre o-drasle.

Iată tot atâţia titlii de recunoştinţă din partea voastră şi a noastră, pentru marea noa­stră sor i , biserica latină din Statele-Unite.

Iubiţi fii! De o seamă de ani, se aud tot mai înteţite glasuri Intre voi, de a vi-ss erea acolo o biserică română unită, sau indepen­dentă. Ba unii dintre roi , s'au declarat inde­pendenţi şi eu dela sine putere, ne mai voind să ştit de autorităţile bisericeşti Irgal consti­tuite. Sunt deja eăteva eomunitiţ i cari func­ţionează In chipul acesta, in frunte cu câţiva

preoţi disideaţi, eari nu r o r să ştie de epis­copii da acolo, cu toate p ro tes te le episcopa­tului nostru român usit din Transilvania.

Iubiţi fii! Noi nu spunem, efi nu s'ar putea erei* şi ps seama noastră na episcopat, care iâ vă cotidusâ acolo, sub ascul tarea Romei, suflstcl* la măsluire. Ci, spunem că a ţa ceva nu se poate obţias dsefit eu cerere smerită îndreptată către Roma, şi atunci când Roma va fi soactit ceasul oportun. Episcopatul nostru ds acasă şi-a făcut datoria şi ist privinţa

A «erut va s i zisă Sf. Păr inte i e l a Rom a in diferite rânduri să vă satisfaeă cererea, tr i-miţiadu- vă, daeă nu se poate altfel, fiind vorba de abia 16 paroh i, barsmi de un vicar, care s i s s îngrijească ia chip special d« voi, in de­pendenţa deocamdată de episcopatul amerisats. La multele noastre scrisori, s'a răspuns din cartea forurilor Romei: e foarte greu a hotărî, @i ac*i viaar, dupăec oale 16 parohii «atolioc de rit româs sunt împărţite !a 5 Esarhii , sub jurisdicţia c i ru i episcop să fie pus, şi eă chestia este Încă sub studiu şi ce va da răipung la timpul său, după matură chibzuinţă.

Iubiţi fii! Noi ştim eă celee au ascultă de biserică, trsbuc să-ţi fie ţie ea un pigân şi vameş. >Şi autoritatea superioară Ia biserica lui Hristos o are Sfinţia Sa Papa dela Roma, vicarul lui Isus Hristos pe pământ. Ccicc se împotrivise rânduielii stabilite de acel Pariat» universal al bis:ricii , rânduielii lui Dum-nsztu se lmpotriv«S5?, şi ei pe ei s'au scos dia osolul oiior lui Hristos: pradă lupilor, pradă duşmanilor mântuirii noastre.

Cu durere ia suflet t rebuc să spunem, ca toate bixerisile iadependente române unite din Statele-Ueite, prin aceasta rebelime a lor, au devenit schismatice, duşmane adevăratei bise­rici a Iui Isus Hristos; s a r s este, una, sfântă, catolică, apottoiisă romană.

Vă indtmcăm deci, iubiţi fii, eare aţi sfâşiat liaiştea bisericii lui Isus Hristos, să vă întoar­ceţi neîntârziat la păstorii voştr i ligiuiţi, alun­gând din mijlocul vostru ps preoţii râsvrlt i ţ i Vamoş şi Vusu, cărora noi Esiseopi i lor de acasă, precum şi cei din America, i-au oprit să mai poată funcţiona ca preoţ i în America, dar dânşii s'au arătat neascultători. Să nu vă amăgească nimenea. Nimenea au-1 poate av«a pe Dumnezeu de Tată, care nu are bise­rica de Mamă.

Aduc«ţi-vă aminte de cuvintele Seripturii, eă numai „inima înfrântă şi smeri tă Dumnezeu nu o va urgisi". f Mitropoli tul ALEXANDRU a l Blajului f Episcopul VALERIU al Orăzii t Episcopul IULIU a l Clujului t Episcopul IOAN al Lugojului t Episcopul ALEXANDRU al Maramureşulu i

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

Înainte şi îndată după naştere Educaţia sau creşterea copilului în­

cepe Înainte de naştere, aşi putea zice chiar Înainte de zămislire.

Cel dintâi lucru este, ca părinţii să nu uite că copii, cari se zămislesc in stare de beţie a părinţilor lor sunt de regulă idioţi şi nesănătoşi, ori trupeşte ori sufle­teşte, de cele mai multe, ori Insă şi Intr'un fel şi într'altul. Chiar de aceea, femeile mai ales, să grijească să nu uite acest lucru. Am zis: femeile mai ales, pentrucă, deşi bărbaţii sunt de obiceiu aceia cari se îmbată, totuşi femeile sunt acelea cari trebue să se ferească in altfel de cazuri de ei.

La orice - meserie ori funcţie trebue o pricepere, o pregătire oarecare, numai la cea de tată şi de mamă nu. De multe ori rămâne omul uimit, cine devine tată şi mamă. Şi cu toate acestea Dumnezeu le dă copii. In schimb unora, cari se roagă în coate şi genunchi pentru copii, nu le dă Dumnezeu. Constatăm cu toţii acest lu­cru cu multă uimire, dar nu ne putem ame­steca in pronia Dumnezeească. Chiar de aceea trebue să facem fot ce ne stă în putinţă ca copilaşii născuţi să fie bine cre­scuţi şi bine Îngrijiţi atât trupeşte cât şi sufleteşte.

Dacă Dumnezeu aşa a binevoit ca pe o femeie să o Învrednicească de marea cinste de a deveni mamă să bage bine de seamă, în tot cursul stării sale binecu­vântate, ca să fie pe cât se poate de bine dispusă, să nu se supere de loc, să nu se gândească la lucruri urlte şi rele, să nu asculte poveşti urlte, să nu se sperie, cu

un cuvânt să fie pururea senină şi neîn­gândurată. Bărbatul să nu o supere, să nu o necăjească, să o ferească de orice ne­plăcere, durere şi supărare, dacă ţine la aceea ca copilul ce se va naşte să fie sănătos şi întreg la minte. Că toţi doctorii din lume sunt de părerea, că cele nouă luni până ce se află copilul in pântecele maică-sa, sunt foarte hotărîtoare pentru viitorul copilului. Orice greşală făcută In timpul acesta se poate râsbuna îngrozitor mai târziu, iară părinţii sunt răspun­zători, In faţa lui Dumnezeu cel puţin dacă nu şi a Statului, de toută defectele co­piilor lor.

După naştere trebue să fim atenţi la următoarele:

1. înainte de toate să nu fie nici o su­părare In familie în timpul naşterii şi până se află în pat şi alăptează mama copilului. Ştiinţa mai nouă a dovedit că orice indis­poziţie a mamei în timpul acesta se răs-bună grozav mai târziu. Supărarea, durerea şi indispoziţia din acest timp are efect, nu numai asupra mamei, ci şi a copilului, care suge deodată cu supărarea mamei venin în loc de lapte.

2. In camera de naştere aierul să fie cât se poate de curat şi de proaspet, ca atunci când strigă resp-plânge mai întâi copilul, când mai intâi străbate în plămâni aierul, acel aier să nu fie puturos, ci cu­rat. Cu cât plânge mai tare copilul după naştere, cu atât suge mai mult aier în plămânuţele sale, şi acelea se întind mai bine. îşi poate oricine închipui, ce rău poate fi când cei dintâi aier c e i intră în plămâni este aier stricat. Chiar de aceea la naştere să fie, pe cât se poate, fereastra deschisă. Aceasta cu atât mai ales că în cele trei zile dintâi după naştere copilul nu se nutreşte decât cu aier şi cu ceai.

3. Mamelor, alăptaţi-vă copiii voi înşi-vă! Că ce bine face alăptarea cu laptele de mamă, atât copilului, cât şi mamelor, întrebaţi, dacă nu mă credeţi pe mine, pe ori care doctor. Dar nu numai din punct

Foiţa „UNIRII POPORULUI" « H S N S Î I S H ^ n i m i M s I w

Imnul sfântului Vasile cel Mare

îndreptător credinţa Şi chip blândeţelor, le a arătat pe tine Stăpânul tuturor; Virtuţilor exemplu, Luceafăr strălucit... — Vasile fericite, Părinte preamărit —.

Blândeţea, înfrănarea Şi al tău exemplu viu Umplut-a de sihastri Al Asiei pustiu; Zmerenia îţi strânse In jur pe cenobiţi, Şi a rodit pustiul Şi s'a umplut de sfinţi.

Puternica-ţi doctrină — Fruntaş intre ierarhi —, A 'nfrânt pe Eunomiu Şi alţi erestarhi, Şi lumii dovedit-ai — Părinte glorios —, Că cine nu-i cu Roma, JNici nu e cu Hristos.

Cu a ta statornicie — Ierarh prealuminat —. înfrânt-ai pe Valenţe Greşitul împărat, Făcându-l să cunoască Că n'a ajuns la scop: Că n'a văsuţ in lume Ca tine episcop.

Pe tine te alese Stăpânul Preaînali; Păstor al Cesareei Şi sfeşnic luminat; Al dogmelor creştine Adânc pătrunzător; — Vasile preamărite —, Al lumii 'nvăţător.

Vasile fericite, Protector să ne fii, Precum ne eşti părinte Şi noi îţi suntem fii. Din ceruri ne priveşte Şi ruga să ne asculţi, Ca să-fi urmăm vieaţa Şi marile virtuţii

V. Lnpn

Citiţi şl răspândiţi

„UNIREA POPORULUI ii

de vedere trupeasc ci şi din punct de tţ, dere sufletesc câştigă atât copilul cât »• mama p r in alăptare foarte mult. PentrJl la alăptare începe a-şi iubi mama tot m mult copilul, iar copilul îşi câştigă Inerţi dere tot mai mare în maică-sa. Alăptarej este puntea dragostei curate care-1 uneşte cu adevărat pe copil cu maică-sa. - \

4 . In sfârşit nu cruţa apa curată del» 1 copil. Ţ ine- i trupuşorul cât se poate rj6

curat, şi atunci poţi fi sigură de sănătate copilului. Chiar-de aceea scaldă-1 zilnic şi spală-1 bine cu săpun.

Dacă veţi observa întru t o a t e aceste patru regule, e aproape s igur că copiijj voştri vor rămânea sănătoşi, dacă nu, v| veţi tângui amar mai târziu.

P&rînM» lulli*

C e s p u n e u n p r i e t e n a l b o l ş e v i c i l o r d e s p r e b o l ş e v i c i . D c cărând a aparat o carte franţozească, scrisă de André G de, OD mare prieten al bolşevicilor. Acesta, călătorind prin Bolşevicia, descrie ceeace a vizat . La Leningrad a văzut catedrala sf. Isac prefăcuţi în muzeu antirelfgios şi potrivnic lui Dumne­zeu. La Chersones a văzut o altă biserici prefăcută în muzea. Ia această biserică a vizat sub icoana iui Isas o tablă pe care era scris; „Personaj legendar care n'a existat niciodată".

Scriitorul francez, prieten ban al bolşe­vicilor, însă a rămas foarte necăjtt văzându-le acestea şi a spas despre bolşevici, în legatară cu marea lor neghiobie şl prostie d e a t ă g i d a l până şi existenţa lai I sas : „Pruncul a fost svârlit la gunoi odată cu apa de scaldă". Apa de scaldă e religia, care a fost rea, după pă­rerea lui. Na trebuia însă arancata sau svâr-lită şl credinţa, sub care se înţelege copilul, deodată cu apa murdară.

Mai nou — continuă scriitorul — bolşe­vicii an băgat de sesmă că poporal na poate trăi fără religie. De aceea s'aa apucat din non să toarne clopote de biserici. Se teme însă r in scriitorul căepă murdară vor găsi destulă, copilul însă — adecă credinţa — la-1 de unde na e 1

O spune aceasta dl André Glda, na noi

Fântâna celor trei Magi In veehea ţară a Iudsei , a le r ta Secete

din Ioc în loc cu ochii adânciţi din suferise şi ssmeaţă călca iarba, ofiliad seaeţii. M«rg«a spre drumul care duce dala Bt t lc tm epre I<-rusalim. Cftad ajunse la marginea drumului, văz a FâBtâaa înţelepţilor gata să secs. E* ve-' dea eă bătr lna fântâaă îşi t r igea ultima su­flare şi vrea să aibă bucuria s'o vadă murisi picătură eu picătură.

Se ghtmui pe acoperişul f i i t i n e i , îa vreme ee noaptea fierbinte, şi mai grozavă şi mai neîndurată ea ziua, se lăsa paste ţara Iudeeî.

Stelele licăriau sus fi secera lunei soi a m a c a o lumină albis true peste dealurile roşii. In ac t a lumiaă Seceta zări o caravani (eeatl de călători) mare, coborîndu-se pe colina aids era Fant ina înţelepţilor.

Caravana se opri la fântână şi droms-dereîe se aşează din trei însovoeturi de picior la pământ, iar de pe ele se ssoborau călăreţii. Trei dintre călăreţi se îndreptară spre Ssest l «i se închinară în faţa ei, duetn iu-ş i mainile la frunte şi la piept. Seceta văzu că ei aveau vesminte orbitor de albe, eă aveau turbsss (invălitori pe c£») foarte mari împodobite o stea luminoasă, care strălucea, «a fi soi» «tunci s ' . r fi coborît din cer .

— Venim din t i r i s trăine şi tc rugim •*

Kr. 3 U N I R E A P O P O R U L U I P*r. 3

Ce m a i e n o u în p o l i t i c ă Svonuri le cu sch imbarea d e guvern — Unguri i se vă icăresc , după obice iu — Răsboiul din Spania m e r g e fioros î n a i n t e — Eng lez i i pof* te sc d e l a t o a t e ţări le , s ă ' n u s e mai a m e s t e c e n i m e î n l u p t e l e din

Spania — Mussolini s'a împăcat c u Angl ia — Intre Francez i şi Turci — Americani i n u mai tr imit a r m e î n Spania

Sa Regele n'a vrut să primească în în vremurile acestea turburi demisia liberalilor. Aceştia, la rândul lor mai morţi de jumătate, oă au isprăvit-o de acum cu guvernarea, răsuflă acum uşu-

Nu prea s'au întâmplat multe în ţară la noi în aceste câteva zile, oe ne despart de sfintele sărbători. Gu­vernul a rămas acelaş deşi se lăţise svonul, că dl Tâtărăaou şi-ar fi dat de­misia, fiindcă vezi Doamne, împrejură­rile sunt grele şi sarcinile unei guver­nări împreunate ou multă bătaie de oap. M. S. Regele însuş deşi a oonstatat oâ guvernarea actualului guvern nu a fost prea strălucită şi oă acum obosită fiind nu ar mai putea face faţă val-vârte-jului de nevoi oe s'au abătut asupra ţării, ar fi respins demisia primului mi­nistru din înalte motive de stat, pe cari nu ie cunoaştem. Aşa că d. Tătărăscu a rămas oa sâ oonduoă şi pe mai de­parte deocamdată, de acolo de sui, de la cârmă ţării, treburile multe şi grele ale neamului.

Cei din opoziţie s'au oam bucurat de svonul de mai sus, fiindcă daoă se întâmplau lucrurile aievea, atunci cn siguranţă pe unii dintre ei, cari au mai multă vrednicie înaintea tronului şi a ţării i-ar fi pândit, gata să-i înhaţe, no­rocul guvernării. Nu s'au Întâmplat lu­crurile aşa cum a fost svonul, iar bucuria lor a fost niţel oam zadarnică fiindcă M.

raţi, că li-s'a mai dat o mică păsuire de câteva luni, ori poate nici atât, de câr­muire.

Di Tătărăsou în bună înţelegere cu M. Sa Regele şi cu ceilalţi membrii ai guvernului a ales ea ministru al avia­ţiei pe dl Irimesou, dar acesta la în­ceput s'a cam codit să primească slujba aceasta înaltă însă totuş până la urmă n'a înmuiat şi luându-şi un concediu din pos­tul de director general al uzinelor din Reşiţa a primit să fie ministru al aviaţiei.

Ia 18 Ianuarie se deschide casa ţării şi dnii deputaţi şi senatori împreună cu dnii miniştrii se vor strânge iar la sfat, căci mai sunt multe de tocmit şi de orânduit în ţara noastră. Printre lucru­rile oele mai de căpetenie, ce se vor pune in discuţia corpurilor legiuitoare este şi bugetul ţării, apoi vine altă sumedenie de legi şi regulamente.

Noroc pe noi că ne-a învrednicit bunul Dumnezeu ou un rege harnic, ne­temător şi înţelept oare le-a spus-o în

în faţă oonduoătorilor noştri, cari nu adeseori mai uită de nevoile poporului oe-1 cârmuiesc, ce fel de oameni îi tre-bue neamului nostru pentruca să-i aline nevoile, făcându-1 să propăşească mereu pe calea îndestulirii şi a păcii. Aduce-ţi-vă numai aminte de cuvântarea pe oare Maiestatea Sa Regele a ţinut-o în în ziua de Anul Nou la palatul regal din Capitală. Dar să-i lăsăm pe ai noş-trii şi să privim niţel oe se mai petrece dincolo de hotarele scumpei noastre patrii.

* *" Ungurii se tânguiesc mereu, cum

li-e de altfel năravul, pe unde numai pot. Aşa, aoum în zilele acestea, se tân-gueso către toţi cei, cari bine'nţeles îi mai ascultă, că noi Românii ne purtăm oa nişte barbari ou ungurii din Ardeal vrând ca în felul acesta să ne pone­grească în faţa lumii civilizate. O fac însă înzadar, fiindcă adevărul rămâne adevăr în veac, ungurii din Ardeal tră­iesc ca'n raiu faţă de ungurii din plân-găcioasă şi raujt înfoiata'n pene Ungarie. Ba mai mult, ei cari âu la noi toate drepturile ca orişicare cetăţean român umblă cu ponegriri şi scornituri, plân­gând u-a e de nedreptăţi pe cari nu le sufer şi de apăsări visate, ca de lunatici. Noi însă suntem români creştini, cari ne ştim misiunea pe pământ şi vom răspunde tuturora cum se cuvine şi cum am ştiut în caz de nevoie mare să le mai răspundem.

Dar să-i lăsăm pe unguri în plata Domnului, fiindcă ei dela răsboi încoace n'au făcut nimic ci numai au visat şi au scornit la minciuni şi să ne plimbăm privirile ochilor peste alte ţări şi mări.

* Rămâi mulţumit pe de altă parte

când vezi că la noi nu merg tocmai aşa de prost lucrurile, fiindcă oamenii se bucură în voe de tot ce au, fără prea mari necazuri cari îngreunează inimile, fără bucurii cari uoid şi fără frămân-

I tări ce înebunesc, dar de altă parte

ne spui, iasă aceasta este fâat&na selor trei înţelepţi ?

— Azi o mai chiama aşa, dar până mâins Si va râmau numai urma — răspusdc Seceta.

— Niei vorbă oă aşa va fi, de vreme ce te-ai aşezat aici; dar de ce-i zice Fântâna celor Trei Magi?

Seceta tuşi şi se aşezi pe marginea fân-tâaei, ea un povestitor de basme pe scaunul înalt, apoi tnoepu povestea:

Ia Gabss dia Mezia, un oraş dia margi­nea pustiei, din care cauză Imi e si drag, trăiau eu sute de ani Inaiate trei oameni ves­tiţi peatru înţelepciunea lor. Erau foarte să­raci, lucru de altfel neobişnuit, fiindcă In Ga­bss taţclcpeiunca era preţuită şi bogat plătită.

Acestor trei oameni nu le putea merge altfel, fiindcă unul era putred de bătrân, altul era acoperit ds lepră şi ecl de al treilea era un arap negru, eu buzele groase. Oamenii so-eotiau pe eel dintâiu prea bătrân pentru a mai putea învăţa ceva nou dela el, de celălalt se feriau de frisa molimei, iar do ml ds-al treilea nu voiau să ştie, fiindcă ei credeau că până atunci nimeni nu se născuse înţelept fa Etiopia.

Cei trei învăţaţi se Întovărăşiseră totuşi in nenorocirea lor. Intr'o noapte, pe când dor-raiau pe un acoperiş aşternut eu maci deşi şi îmbătători, eel mai bătrân dintre ei se deş­teptă şi după ec se uită la cer, deşteptă, şi pe tovarăşii să i :

— Binecuvântată fie sărăcia noastră care

ae sileşte să dormim a fără I Ssuiaţi-vă şi pri­viţi pe cer!

Departe de tot se vedea o nebuloasă (ne­gură ds stele) slabi. Această nebuloasă stră­bătea spaţiul ca o minge şi se apropia din ce In ee, iar acum venia desfăcându se latoemai ea un boboc de trandafir. Mingea se fâeca din ce In ce mai mare şi coaja întunecoasă se desfăcea din ec in cc mai mult, lăsâad să iasă din ea patru frunze luminoase. In sfârşit, când cjunse aşa de aproape eum este sea mai a-proape stea, se opri.

Gând cei trei văzură minunea, unul din ei spuse că s'a născut un rege puternic, a cărui putere va erecte mai mare ca a lui Ci-rus şi ea a lui Alexandra.

Atunci se hotărtră să plece: — Hai să mergem şi să spunem părinţi­

lor Iui ceea ct am văzut, poate că ne vor răsplăti cu vre-o pungă de bani şi cu odoare seumpe,

Ei luară toiagul pribegiei şi porniră la drum. Când t recură prin oraş şi ajunseră la porţi, statură o clipă nedumeriţi, eăci acuma se întindea In faţa lor pustiul grozav, ds care se tem oamenii.

Pe drum vorbiau, cum se vor Înfăţişa noului născut, pe care 11 vor găsi tatr 'un lea­găn de aur, jucându-se cu pietre seumpe, cum se vor înfăţişa in faţa tatălui — r«gtl« — şi a mamei — r e g i n a — şi eum le vor spune că fiul lor va ajunge la cea mai mare putere şi

mărire, frumuseţi şi noroc, eă va deveni mai vestit ca Solomoi ; astfel Îşi scur tau calea vor­bind şi plăauind. Şi se ssmeţiau că Dumnezeu i-a ales tocmai pe si ca s t vadă steaua şi îşi ziceau eă părinţii pruncului Ii vor răsplăti,, nici mai mult nici mai puţin deeât eu două­zeci da pungi ds aur, ba se poate că şi eu mai mult, ca să-i ssape totdeauna de chinurile sărăciei.

Toată noaptea ti călăuzi s teaua, iar d i ­mineaţa, când cerul se lumină şi eclelaltc stele se stiaseră, steaua cea nouă rămase pe cer, luminând prin pustiu, până-i duse Ia o oază, (ostrov în pustie) ande găsiră apă şi curmale. Acolo se odihairă toată ziua şi când Insera şi se arătă steaua, cei trei p lecară la drum. Steaua Ii călăuzia, aşa eă ei nu Indurară nici de foame, nici de sete. Stcaaa le lumina că­rările apărându-i de seaeţi şi de valurile de nisip, de soarele fierbinte şi de furtunile pus­tiului.

încetul sa încetul avai puterea asupra lor — povesti Seceta mai depar te — aşa c i ia câte-vâ zile inima acestor oameni călăuziţi de stea, se prefăcu Intr'o past ie tot aşa de useată ea şi aceea prin care mergeau ei.

Erau plini acuma de o m â n d r i e nebuni şi de o lăcomie arzătoare:

— Noi suntem trimişii lui Dumnezeu" şi tatăl copilului nu ne va răsplă t i prea.mulf, dâado-ne o caravană Încărcată cu aur .

Ia sfârşit, steaua ii purtă spre mult ves»

P B ? . 4 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 3

rămâi îngrozit de ce vezi în alte părţi ale lumii, unde bubue tunul şitrozneso mitralierele de i e sguduie pământul şi se'ntioară cerul. Aşa cum de pildă se întâmplă încă în Spania, unde strigoiul deşirat şi hâd al răsboiului, cu unghii lungi şi ghiare asauţite pline de oarne şi mânjite de sânge din trupul ome­nesc se plimbă sfidător şi orud ca un diavol printre fraţii pe cari i-a'nvrâjbit până la moarte.. Sărmana Spanie oe a ajuns din ce a îost odată? Cârpă sdren-ţuită din năframă cusută ou fir de aur. Va da însă Dumnezeu, ca lucrurile să se schimbe, poate tn mai bine şi acolo oăoi comuniştii deşi primesc mereu aju­toare dela comuniştii din alte ţări totuşi îs slăbiţi rău. Nu mai au armată, nici arme dar mai ales nu mai au încredere în reuşita lor şi se ucid aoum între ei ca îndrăoiţii. Dumnezeu nu pedepseşte cu bâta. In schimb naţionaliştii îs tot mai numeroşi oa număr, mai bine înarmaţi şi mai încrezători în steaua generalului Franco. Sunt de altfel ajutaţi cu de toate de iGalia şi de Germania, Hitler însuşi a spus că victoria generalului Franco într'o lună va fi asigurată.

In zilele acestea de altfel au luat mult având şi ou curaj naţionaliştii câteva porţiuni din împrejurimile Ma­dridului făcând şi numeroase capturări de prizonieri. Mulţi dintre ei de altfel au fugit de bună voie din tabăra eo-muniscă fiidcă după cum spun ei pe frontul comunist miliţienii roşii luptă cu mitralierele la spatele frontului. Oei cari nu vreau să dea lupta cu naţionaliştii sunt seceraţi, fără milă de mitralierele lor. De aci se vede că ura şi neînţele­gerile au întrat adânc In sufletele celor din tabăra roşilor.

Porţiunile de pământ cucerite de naţionalişti în zilele acestea sunt Los Rozas, Plantillo Caeapino şi El fiemiro

ajungând până la Pozuelo de Alarcon. S gur că nu cu mare uşurinţă au fost cucerite ci ou sâDge, ou mult sânge şi cu mult măcel de oarne omenească sfâr-ticatâ de tunuri şi secerată de gloanţele răpăitoarelor mitraliere.

* S'a îngrozit lumea de atâta sânge

dar paremi-se că nu s'a săturat totuş de măcel, de aceea Anglia care lupta din răsputeri pentru pacea lumii îşi da toată silinţa să pună odată capăt aces­tor stări îngrozitoare de lucruri alun­gând nourii grei ai răsboiului de peste ţările Europei. Mânată de acest gând bun ea făcut o notă pe oare a trimis-o spre încunoştinţare ţărilor, cari acum ţin în mână destinele Europei, rugân-du-ie să răspundă fără întârziere. Lucrul de căpetenie pe care-1 cere Anglia în această notă a sa este, ca nimeni să nu mai trimită voluntari şi nici arme în Spania pentru niai o tabără de luptă. Franţa e de aoeiaş părere cu Anglia.

I Italia însă şi Germania sunt de altă pă­rere, care ia urma urmelor e tot cam aoeiaş. Germania spune, oă da ea înoă vrea să nu se mai amestece nimeni în treburile din Spania dar în aşa fel daca puterile Europei se înţeleg şi să-i scoată pe toţi străinii cari luptă în răs-boiul spaniol, din ambele tabere pre­cum şi pe aceia cari fac propagandă co­munista, fiindcă zice oă nu va permite în nici un caz, ca în Spania să dom­nească Bolşevicii. Tot aşa a răspuns fi Italia. Cina ştie la ce se va ajunge până la urma urmelor. Bine ar fi Doamne să se întroneze pacea şi buna înţelegere pretutindanaa.

Anglia a mai avut apoi tot în zi­lele acestea o mică consfătuire cu Italia în privinţa mării Mediterane. I-talia vrea oa Anglia să-i recunoască de

titul rău al Iordanului şi apoi sus pa goliaeie ăia t«ra Iadsei. Iatr 'o noapte rămase asupra oraşului Betleem, cara ss vedea Bria pădurile de măslini, pe o eulme stiacoasa.

Cei trei magi se uitară s i vadă palate eu turnuri înalte si întărite eu ziduri — îns i au văzură nimic. Ce era mai r l u era eă steaua îi dusese la o peşteră dela o margine de drum Acolo raza stelei aluneeă printre pietre si prin acoperişul unui staul şi arată celpr trei mag. un copilaş adormit la sânul maicei sale.

Şi «ei trei magi chiar când văzură eă lumina stelei f lcea o raze în jurul eapului copilului, tot nu intrară în peşteră ea să pre­zică copilului mărirea si st ipânirea lumii; ss întoarseră fără să se fi arătat şi se depăr tară tn spre coline.

Insă steaua care li adusese din Risă r i t nu se mai vedea pe eer. Cei trei magi r ima­seră zdrobiţi de uimire şi de durere. Ei au înţeles eă au păcătuit către Dumnez«u. Şi sc întâmplă eu ei, cum se întâmplă ea pământul toamna, eâad vine vremta ploioasă. Tremurau de frică şi firea li se înmuie, iar umilinţa le răsări în inimă ca iarba verde.

Trei zile şi trei nopţi rătăciră căutând pe copilul, pe care trebuiau să-l adore. Steaua însă nu se mai arăta; ei se rătăeiau ş i mai tare şi se simţiau topiţi de durere şi de căinţă. In a treia noapte veniră la această fântână să bea a p l .

Şi atunei Domnul le-a iertat păeatele şi Când se pleoară spre fântâni, în oglinda apei 8 « răsfrăngia lamina stelei care li călăuzise sp re Betleem.

Când r id i sa ra ochii spre cer, o vJzur iarăşi şi călăuziţi de sa, ajunseră din nou la peştera din Bs t la im. Aei eăzură in geaunshi în faţa Copilului şi ziseră:

— „Ţie îţi aducem odoare de aar, arome şi rădăcini scumpe. Smirna şi tămâie Iţi adu­cem Ţie, căci T a vei fi cel mai mare rege dmtre câţi au trăit pe pământ şi vei trăi in r e a sul veacului!"

Atunei Copilaşul îşi puse mâinile pe ca­petele închinate in faţa lui şi Ei le dădu esea-ce nici un r t g e i i a lume nu le putea da: Bă­trânul întineri, ieprosul se vindecă şi arapul ss albi. Acum erau aşa de frumoşi şi de înţe­lepţi fiecare din ei, oă fiecare ajunse rege la (ara sa.

Seceta se opri din povestit. Ct i t re i străini îi mulţumiră şi o lăudară c i a povestit adevărat.

— Minunată ţi-a fost povestea — zie ei. Ne mirăm ins* că cei trei migi nu fac nimica pentru făntăna eare le-a arătat steaua. Să fi uitat ei oi r e o aşa mare bine f» ce r t?

— Na trebuie oare ea fâatâaa s i rămână şi să amintească oamenilor oă norocul care se stinge pe culmile mândriei, se găseşte în umilinţa cea mai adânci?] Să fie oare mai răi desât oamenii? Oire cei «e trăiesc în Paradis uită s i fie reounossători ?

Seceta se ridică cu un strigăt de groază. Ea recunoscuse de abia aeum pe cei trei magi. Şi fugi ca nebună, ea să nu vadă, cum cei trei crai porunciau servitorilor să toarne apa din burdufurile de pe cămile. Şi fântâna steată fu umplută astfel eu apă sdus* d<n Paradis.

S e l m a Lagerlttf

drept şi de fapt stăpânirea asupra A bisinieî, iar Anglia cere la rândul J sâ-i lase drumul liber prin apele ace! stei mări, care duoe la coloniile sale

Germania şi Rusia nu prea văd cu ocfo buni această prietenie fiindcă ele n' a ţ

fost nici măcar întrebate dacă o aprobi ori ba, ca unele oe n'au nici în clin nicj în mânecă cu această chestiune.

* Franţa şi Turcia încă se totceart*

şi se împacă pe chestiunea unui ţin^ de prin jurul Siriei. Turcia îl vrea in. dependent, Franţa spune că nu poate să-i dea independenţa, fiindcă din capul locului nu se ţine de ea s'o facă ci de Liga naţiunilor. Turcia nu scăriţeasi îotr'u nimic cererea. Lucrai va fi pm la punct însă de Liga naţiunilor, daci se va putea,

* In America înoă s'au petrecut lu­

cruri de mare însemnătate pentru pacea lumii.

Preşedintele ei dl Roossewelt a oprit orice trimitere de arme şi de soldaţi fa Spania subfc pedepse foarte grele. j

Cam aşa stau lucrurile prin ţară şi străinătate. Pretutindeni lumea vtde pericolul războiului oe ne pândeşte pe toţi din toate părţile ca să ne înhaţe în ghiarele sale şi pentru ca să n'o gâseeasâ nepregătită se pregăteşte mereu de arme de muniţii şi de soldaţi. Oare la noi se face eeva în această privinţa? Sigur că da. Insuş M. S. Regele în cuvântarea pa care a ţiaut-o la Anul nou a pus la locul de frunte ne­voia unei armate bine înzestrată. Până una alta însă, să ne ferească Dumnezeu de războiu şi să nu prea stăm ou mâ-nile'n aâa oi să ne pregătim cu toţii sufit teste şi punâodu-ne toata nădejdea'n Dumnezeu să muncim cu mic ou mare pentru propăşirea neamului nostru românesc.

O fată comunistă în faţa morţii In laptele din Spania au parte în­

semnată şi femeile. Multe fete tinere aa părăsit ocupaţiunile paşnice ale casei şi s'au înrolat intre ostaşii de pe fronturi, aproape totdeauna între »roşii« sau co­munişti. Gazetele străine aduc adeseori chipuri de domnişoare spaniole, fotogra­fiate cu armele în mână, alături de sol­daţi. Ele iau parte la toate cruzimile ce se săvârşesc prin oraşeleSpaniei, dând dovezi de păgânătăţi cumplite. 1

Una dintre acestea fete tinere a ajuns să fie adevărata spaimă a unui orăşel. El comanda uciderile >naţionaliştilor* şi să­punea la cazne îngrozitoare pe locuitorii bănuiţi că au simţeminte potrivnice comu­niştilor, Se scălda zilnic în sânge, cum s'ar zice.

Răsplata faptelor ei însă nu a întârziat. Trupele naţionaliste au atacat cu tărie orăşelul din vorbă şi sângeroasa fată « fost prinsă. Ea a fost dusă a doua zi In faţa tribunalului militar şi judecată 1« moarte, prin glonţ.

înainte de a fi împuşcată i-s'a dai voie, după obiceiu, să-şi îngrijască de »»* net. Judecătorii au întrebat-o, care îi e 8 t e

dorinţa din urmă? Doreşte poate un du­hovnic, pentru spovedanie?

Na, — a răspuns fata comunist**

«r. 3 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. S

Daţi-mi un bărbat, să petrec un pic, fiind­că nu vreau să mor fată-fecioară..!

. Această dorinţă i-a Îngrozit şi pe ju­decători. Pofta nu i-s'a împlinit, fireşte. Şi glontele judecăţii a curmat o viaţă »roşie«, care i-a pierdut şi sufletul.

Luaţ i pi ldă! In legătură cu greutăţile prin cari

trece această gazetă, care, de 19 ani, apără interesele plugarilor noştri cu o însufleţire, răbdare şi stăruinţă denedes-cris, am primit o scrisoare dela un preot, din fundul Săcuimii, pe care o pu­blicăm aici la locul de frunte, pentruca să slujească drept pildă tuturora, în ceeace priveşte propaganda pe care ar trebui să o facă toţi preoţii pentru a-ceastă gazetă care le este ajutătoare.

Cerem iertare păr. Victor Gergel din Ghimeşfăget pentrucă-i publicăm această scrisoare, pe care n'a menit-o publicităţii, însă este scrisă cu atâta căldură şi în­sufleţire pentru cauza sfântă a presei creştine, cu atâta dragoste faţă de ţăranii pe cari-i păstoreşte şi cu atât de neţăr­murită alipire faţă de biserica pe care o slujeşte, încât merită să o cunoască atât preoţii cât şi credincioşii Mitropoliei Ro­mâne Unite de Alba Iulia şi Făgăraş.

Ce bine ar fi, dacă şi numai a cincia parte dintre preoţii noştri ar lucra la fel! Cât de bine ne-am putea vedea, noi re­dactorii, de redacţie, administraţia gazetei ne mai dându-ne de lucru şi de gândit! Aşa însă cum suntem, fără sprijinul ace­lora cari mai mult ar trebui să ne spri­jine ască, o ducem din cale afară de rău, tot cu datorii peste datorii, atâta vreme cât ne mai creditează tipografia.

Dar să lăsăm să vorbească scrisoarea însăşi:

Onorată Administraţie, ,Alăturat Vă trimit suma de 4800 Lei,

adecă patru mii opt sute Lei, coitul alor 32 ex. din „U. P.", cari în anul 1936 au sosit pe adreia mea. — Vă rog să publicaţi în „alineat separat" chitarea, ca să observe mai bine ce­titorii mei, că eu am acbitat jurnalul lor; şi să se îndemne şl aceia la plată, cari încă nu m i a u achitat costul.

Am cetit avizul foarte categoric, că mai mult nu mai trimiteţi foaia, dacă abonamentul nu e achitat înainte; dar sper că cu mine veţi face excepţie, că la caz contrar voi pierde 2|3 parte dintre cetitori, ceeace a-şi regreta foarte mult. —Cetitorii mei în majoritate sunt •oameni săraci, cari plătesc foaia în 3—4 rate, ş i .eu adanândn-le şi păstrând sumele lor, Vl le trimit la sfârşitul anului. — Mulţi nu pot plăti nici aşa foaia, şl eu am abonamente ne-plâtite începând deia anul 1933. — Ba câte unii îmi mal lucră, şl eu plătesc în locul lor.

Am şi câte un ex. din „U. P." de rezervă, plătit de mine, şi acela in fiecare Duminecă ÎI dau tot la alţii şi alţii, de cari trag nădejde că-i pot câştiga cetitori.

Apoi mai vin şi pe la casa mea mulţi, cari trebue să aştepte până sosesc acasă din careva parte a parohiei, şl preoteasa le pune In mână câte un exemplar din , U . P.", ca să cetească, că aşa mai bine le trece t impul; şi

s ie mai acaţă şl aşa câte anul de anghlţă.

In tot anal pierd dintre cetitori câte 2—3. dar până acam ml-a reuşit, să câştig alţii în local lor, şi încă mai mulţi, ca cei pierduţi.

Avizai D-Voastre Insă mă pune pe gân­duri, că de când ca — legea conversiunii — nu mai sânt. în situaţia să anticip ea pentru toţi pe anul întreg abonamentul, şl aşa «unt în primejdia de a pierde pe cetitori, ceeace ar fi o Imensă pagubă din toate punctele de vedere.

Dar sper, că cu mine veţi face excepţie, şi ea la finea anulai, ca şl în trecut. Vă voiu achita costal foalei pentru dânşii când pot, ţi cât pot; parte întregind din punga mea res ­tanţele ce s'ar ivi.

Pe anal 1937, am 33 cetitori, deci mai mult ca 1, ca in trecut. — Am şl de acela cari poartă foaia pe >|4 sau 'b an; dar eu plătesc anal întreg din al meu; şl numărul în plus îl împart la alţi cetitori, ca nădejdea de a-l putea câştiga abonenţl rrgalaţi . Cam aşa, şi ca grea se poate face propsginda presei bune, care ne este de un sprijin inco­mensurabil (atfit de mare încât na se poate măsura) în pastorsţle".

Ghimeşflget, la 6 Isnuurie 1937. V i c t o r G e r g e l paroh

Dragă Părinte, cererea Vă este îm­plinită întru toate şi Vă mulţumim.din inimă pentru dragostea ce ni o purtaţi.

Redacţia

Cum răspândesc bolşevicii gazetele şi cărţile lor

Cea mai mare duşmană a bolşevicilor este fără îndoială Maica Romă cea bătrâna în frunte ca capol creşt 'nătâţil, Papa •Pius XI. Aceasta o ştia foarte bine bolşevicii, de aceea biserica cea adevărată a lui Hristos o atacă mal puternic şi pe Papa îl ţin cel mai mare dcşman al lor. Şi dreot o an, pentracă El va fi aceia, care va sdrobi, odată şi odată, capul balaurului bolşevic şi va scăpa lumea de a-ceastâ mare nenorocire.

Ca lumea catolică să vadă, ce mare ne­norocire este pentru creştinătate bolşevismul, şi ce primejdie îngrozitoare, Sfântul Plr inte a poruncit să se facă, In curtea sa dela Va­tican, o expoziţie a gazetelor şi cărţilor bol­şevice, care stă alături de marea expoziţie a presei catolice din toată lumea.

Din cele văzute acolo, omol fii poate I face o icoană despre ţâata bolşevismului care

este producerea revoluţiei în lumea întreagă, detronarea lui Dumnezeu şi nimicirea oricărei religii.

Gazeta potrivnică lui Damnezea a bol­şevicilor ruşi apare în 1.300 000 exemplare. Peste 10000 de cărticele bolşevice de propa­gandă apar în 4000 localităţi, în 86 limbi şi In 37 milioane de exemplare. Numai In Ar­gentina, o ţară din America de Sud, apar 240 de gazete comuniste în limba spaniolă şl 420 în alte limbi. In Londra sunt 93 de birouri, din cari se face propagandă bolşevică, iarâ în Spania sunt 18 edituri (tipografii cari tipă­resc cărţi pe banii lor) bolşevice.

Tu, dragă cetitor, ce al fâcnt până acama pentru răspândirea „Unire! Poporalul"?

B o l i d c ă z u t Tn N o r d u l Ital iei . Din Italia ne vine vestea, că In localitatea Arona aşezată prin partea de miază-noapte a ţării, a căzut Sâmbătă noaptea an bolid (bucată de piatră) neobişnuit de mare. Regiunea întreagă a suferit o puternică sgaduire pricinuită de căderea lai pe pământ.

A murit un dascăl ales f Marian Sasu, fostul revizor şcolar

Sâmbătă în 9 Ianuarie a închis ochii pe vecie la Cluj Marian Saso, fostul revizor şcolar al judeţului A b a şl fruntaş între învăţătorii Ardealului, canoseut şi inblt de mulţi. De naştere din Alud, a f icat şcoală aici la noi tn Blaj, luând diploma de învăţător în 1901. Apoi a făcut dăscălie In Aludal de sas, In Roşia Abrudului, în Buclum-Ş<sa şl în Gâdâlin, din judeţul Clujului. In 1919 a fost numit r e ­vizor şcolar al judeţului Alba, unde a condus şcoalele până în 1930, când a fost trecut Ia Oui , slujind şl acolo ca cinste şi omenie, până In 1 Ianuarie 1936, când a trecut Ia pensie.

In timpurile ungureşti, când era mare lucra să fl luminător al poporalul, a fost o a -devărată podoabă a dăscălimli româneşti, şi ca pregătire şi ca destoinicie şl ca om de inimă. Se poate zice că a fost cunună de fel i a dăscălimli noastre, mult oropsite atunci. Avea şl peana bană, harnică. Scria la gazete şi reviste, împrăştia din prisosul sufletului său cărticele inimoase, piese de teatru şi sfaturi ca prlinţă pentru popor. Era o inimă caldă, cu adâncă dragoste pentru neamul al naţia ss , Bun fin al bisericii, şi ţinea cu sfinţenie ia Blajul cere 1-a crescut.

S'a stins în vârstă de 56 de ani, plâns de familie, de prieteni, de colegi, şl de atâtea sate pe cari le-a povăţuit şi laminat.

Fi-i ţărâna uşoară şi pomenirea veşnică!

„Asfra" la Micăsasa Duminecă, în 10 Ianuarie 1937, cercai

cultural al Aitrel din Micăsasa, de sub pre-şedenţia părintelui Dumitra Boaria şl-a ţinut adunarea generală anuală.

Dela Biaj a luat par te d. vicepreş. al Despărţământului prof. Dr. Corlolan Sucin. care a şi prezidat adunarea. Din rapoartele cetite s'a învederat că cercul cultural Micăsasa în anul 1936 a avut 42 membri activi şi 1 membru pe viaţă, iar încasările au fost de vreo şapte mii Iei, din care s'a ridicat, în mij­locul comunei, un monument In cinstea eroilor căzuţi In marele războiu. S'au ţinut apoi con-ferenţe (7) şi s'au aranjat producţii teatrale. Are o bibliotecă de aproape 200 cărţi, şi ce e mai îmbucurător, aceste cărţi au şl fost citite de o mulţime de ţărani.

S'au înscris şi 17 membri noai. După isprăvirea adunării generale, dl

profesor Suciu a ţinut o conferenţă despre Revoluţia Iul Horia, pe care sala ticsită do lame a aacuitat-o ca multă atenţiune.

După conferenţă păr. Boaria a mulţumit călduros reprezentantului Despărţământului Blaj pentru prezidare şl pentru frumoasa fi instructiva conferenţă ţinută.

Cercai cultural al Astrei din Micăsasa, condus de furnicai preot D. Boaria, poate servi de pildă şl altor cercări culturale.

O n o u ă d e s c o p e r i r e m a r e . In Italia trăieşte azt un m«re pricepător în ale ştiloţil, El e profesor, la Academia din orăşelul Beri . din ştiinţele fizice şi matematici . 11 chlamă Marias Mancini şl după cum ne vestesc ga ­zetele străine, ar fi făcut tocmai în zilele a-cestea o mare deicoperire. Invenţia aceasta a minţii Iul sunt nişte raze, cu ajutorul cărora poate face să dispară din văzul oamenilor, orice persoane şl lucrări , după banul său plac, afară de lucrurile făcute dtntr 'un metal special care opune o dârză împotr ivire acestor raze ' cu adevărat minunate. *

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 3

P e n t r u s ă r a c i i d i n B l a j . Reuniunea femeilor române unite din Biaj, colectând dela oamenii cu dare de mână, a împărţit din pri-prilejnl sărbătorilor suma de 16.500Lei, făcând ca'n felul acesta Naşterea Domnului să fte mai cu mult zâmbet sărbătorită şl'a casele celea mai sărace. Vrednică faptă este aceasta, care se laudă de sinet

C i n e e s t e t a l p a Ţării R o m a n e ş t i . Cu toate că iacă nici până astăzi nu s'a pu­blicat rezultatul definitiv el numărătorii po­pulaţiei făcute la 29 Decemvrie 1930, totuşi Oficiul Statisticei a publicat cu privire la a-ceasta câteva date foarte interesante. Astfel, că 72,4*1, a locuitorilor acestei ţâr) sont plu­gari, 9 5 % Industriaşi şl meseriaşi, 4% comer­ciant), 2,8o|0 angajaţi la circulaţie (C. F. R , autobase, îngrijitori de dramuri), 4 8 % f«ac­ţionari şl 6.50IQ ca diferite ocupaţii. Aşadar! cei mai mulţi, aproape 3 4 dintre locuitorii ţării, sunt plugarii. Ei sunt deci fără îndoială talpa ţării, a lor este ţara, ei i a ' apă ra t -o şi au în­tărit-o şi până acuma, ei vor apăra-o şi în viitor, şi fără de ei n'ar fi permis să sc facă nimica în această ţ a r i .

C ă s ă t o r i a p r i n c i p e s e i l u i i a n a a Olandei . Regeasca nuntă a frumoasei princi­pese luiiana a Olandei, cu prinţul Bernhardt deLfppe-Bfesferfeld, s'a sărbătorit, ca'n poveşti, în Haga capitala ţării. Au fost de faţă, ca nuntaşi îmbrăcaţi în podoabe princiare stră­lucitoare 33 de prinţi, veniţi din lamea largi , c a s ă ureze noilor căsătoriţi viaţă lungă şi fericiţi, Alaiul regal s'a format în faţa pala­tului regal, de unde a pornit mai întâi spre primăria oraşului, iar de acolo spre biserica sf. Iacob. In fruntea alaiului mergea semeţ un pluton de jandarmi regali cu săbiile scoase, după el un grup de soldaţi artilerişti călări, apoi un alt grup de cavalerie cu drapel şi muzică, după cari veneau trăsurile. Perechea princiară mergea într'u trăsură aurită, la care trăgeau 8 cai şi era înconjurată de ofiţerii re­gimentelor de husari. După trăsura mirilor a urmat trăsura în care se aflau regina Wilhel-mina şi mama mirelui. Când a trecut aiaia! pe străzile capitalei poporal olandez în număr de peste an milion cocoţat pe coperişurile caselor striga, cât II ţinea gara, urări de viaţă lungă şi fericită mirilor.

F r i g m a r e Tn A m e r i c a . In Statele-Unite din America e un frig de creapă pietrele şi'nghtaţă păsărelele în ibor. Aşa frig na s'ar mal ti pomenit prin acele îndepărtate locuri din vremuri bă t râne . Unsprezece persoane au fost date morţii de îngheţai csre de altfel a făcut pagube materiale de milioane de lei.

L â n ă d i n l a p t e . Un învăţat italian cu numele Ferretti, după multe încercări, a Izbutit să fabrice lână de tors, din lapteI Ştirea pare ciudată şl greu de crezut, însă este adevărată. Noi o luăm din minunata publicaţie pentru răspândirea ştiinţei ca numele „Ni tara* din Bucureşti. Italianul Ferretti a băgat de seamă eă materia numită „caseinâ", aflătoare în lapte, are multe asemănări ca o materie din lână, numită „cheratlnă". El a scos din lapte mai întâi untul, apoi din ce-a rămas a închegat o materie ce se întinde uşor ca brânza încălzită.

Din această materie, cu annmlte maşinării, tescoieşte fire l ung i / sub ţ i r i pe cari apoi le trece prin nişte ape chimice şi le usca. Din lâna cea nouă tot aşa se pot fese şi croi haine, ca şi din lâna oilor. Ba încă mai fine şi mai frumoase. Le Milano s'a şi pus în lucrare o fabrică anume, care dă câte 5 tone de lanital pe zi, căci aşa se numeşte lâna cea n o a i . Ce vor zice însă la asta fabricanţii de brânză şi caş?

S ă t e n i a t a c a ţ i d e o h a i t ă d e l u p i . In partea de raiazâ-noapte a Dobrcgef, răsco­liţi de un ger ce creapâ pietrele, an dat nă-nală lapii de prin smârcurile deltei şi strânşi iu haite mari, nu «e silesc s ă dea atacuri în­grozitoare călătorilor la drumul mare. Aşa 11-s'au întâmplat) în una dia zileie sfpi lmâni i treeute şi unor săteni din partea locuia', ce se întorceau spre casă dela orăşelul Sulins. Ei încă au fost atacaţi de o astfel de haită şi văzâadu-se încolţiţi s'au apărat cu toată în­verşunarea pe care ţl-o aţâţă 'n vine în astfel de clipe primejduirea vieţii, dar fiarele nici habar n'au avut de împotrivirea lor. Atunci tatăl şl cei doi feciori, căci era un părinte şi cu fiii săi, simţind pătrunderea reee a necru­ţătoarelor ghiare ale morţii In trupurile lor obosite de hărţuiaiâ, au început să strige în­grozitor. Din fericire,* fiind în apropierea ss -tnlai Chilia-Veche au fost aazite strigătele lor de săteni. Aceştia înarmaţi la repezeală, cu ciomege şl cu fnrcl, au dat năvală asupra în­spăimântătoarei haite, din care an reuşit sâ omoare câteva fiare, iar pe celealaite le-au pus pe fugi. Cei trei săteni, adecă Gh. I. raschfv cu feciorii săi, în ale căror trupuri colţii lupilor au lăsat arme adânci, sta fost duşi la Bucureşti pentru a fi cercetaţi de doc­tori pricepuţi, fiindcă se crede că în halta aceta de lupi ar fi fost şi fiare turbate.

N e a m u l g e m e n i l o r . Un mare cutree-rător al Africii, de origine din Belgia, întor-cânda-ae, acum na de mult, dinir'o călătorie făcută de el prin Congo povesteşte printre altele şi următoarea ciudăţenie. Că anume, s'ar fi aflând acolo, pe l i n g i urîaşai rău Congo, dtn îndepărtata Africă, un trib de negri, la care naşterile copiilor gemeni, e ceva de toate zilele, astfel, că aproape fiecare negru îşi are câte un frate geamăn.

D i n f a p t e l e b o l ş e v i c i l o r d i n S p a n i a . Ziaristul francez Geo Londra descrie în ziarul „Le Journal" grozăviile pe cari le fac bolşe­vicii în nenorocita de Spania. latre altele arată cum an biet de călugăr de 80 ani s'a refogiat în Franţa. Era bătrân neputincios, de-ţi era milă să te uiţi la el. Bolşevicii 1-aa înşelat însă, ca vorbe dalei, să se reîntoarcă în Spania, la mănăstirea părăsită. Îndată ce a trecut apoi hotarul, l-au omorit. Soldaţilor bolşevici li-se dâ apoi voie să-şl aleagă dintre femeile şi fetele din satele cucerite pe oricari le voiesc. Onorurile sunt la ordinea zilei. Celor mai multe cadavre însă le lipsesc ochii, urechile, manile, nasul ori picioarele. Aproape nu există cadavru întreg. Să nu se creadă însă că aceste cadavre au fost-mutilate după moarte. O nu, toate au fost mutilate fiind încă în viaţă.

O f e t i ţ ă m o a r e o p ă r i t ă . In Targa Mureş, dia negrlja unor părinţi, cărora le-a plăcut «â-şl lase odrasla la voia întâmplării singură acasă, în timp ce ea plecaseră de lâogă ea, răpiţi de val-vârtejul ocupaţiilor, s'a întâmplat o dureroasă nenorocire. Şl anume. O fetiţă fa vârstă de anişori fiind singură în c i s i şi voind ca ori ce copil nepriceput, să-şl caute de lucra, s'a apropl.t de focul pe care fierbea o oală, ca apă fierbinte şl întlnzându-şi

mânuţele nevinovate, spre toarta oalei, a tras-o ca apa clocotlndă pes te ea, opărlndu-se îns-păimântâtor. Când ultacli de părinţi s'au întors de pe unde au fost, acasă aa dat de ea, ză­când opărită şi muncită de chinurile groaznice ale ersurel jos lângă cuptor, Au chemat l a

moment doctorul dar acesta venind nu le-* pătat ajata cu nimic, Iar a doua zi nenorocita copilă ş l-a închis pentru vecie nevinovaţii ochi, mergând ia părintele cel veşnic ce ştie purta mai bine ca oricine grija făpturilor sale,

C l o p o t a r c ă z u t d i n t u r n . S'a întâm­plat în Satu-Mare. Clopotarul bisericii numiţ i Calvarla, s'a urcat dumineca trecută în turn, să tragă de liturghie, după oblcelu. Preotul dela altar a tot aşteptat să audă clopotele, însă ele întârzlau. Bănuind ceva rău, parohul a amânat puţin slujba şi a plecat, să vadă ce s'a întâmplat ? Clopotarul căzuse din turn şi era sdrobit de moart?, la o cotitură a scărilor. Se crede câ bietul om va fi avat vre-o slâbă-d u n e la inimă şi nenorocirea 1-a găsit şi acolo, sus, între clopote.

Cât m â n â n c ă u n c o c o s t â r c Tntr'o i a r n ă . Locuitorii unei sat din 'Prusia nordică au reţinut peste lansă un cocostârg (barză) şi l^aa nutrit dupâcnm a cerut. Acest cocostârg a mâncat în Iarna aceea: 42 kgr. carne, 2 ie­puri, 7 potârnlch', 58 şoareci, 3 găini, 17 ciori,, 9 coţofane şl 479 vrăbii. Ca toate acestea cocostârgal oa s'a îogrăfat decât cu 625 grame în tot cursul iernii şl s'a simţit foarte blae. Astâprimâvară l-au dat dramul şi s'a pierdut numai decât printre ceilalţi cocostârci.

G r o a z n i c ă n e n o r o c i r e Tn A m e r i c a . In Statele-Unite, s'a pr« buşit un avion de că­lători, pe când făcea un sbor de încercare, în apropierea oraşului Dollas. Au murit 6 per­soane, între care era şl directorul uzinelor de avioane din Dallas.

Sfaturi g o s p o d ă r e ş t i

Luţernă pentru îngrăşarea porcilor m

In Cehoslovacia învăţatul Dr. F. Svoboda a făcut încercare Ia îogrâşsrea porcilor cu la­ţe mă. 1-aa reaşit porcii foarte bine. El însă no le d i luţerna verde, ci uscată şi măcinată, ca făină. Această făină o amestecă ca alte bucate, iară porcii se îngraşă de minune şi încă într'on resiimp foarte mic.

Cum să hrănim găinele, ca să sc oue şi iarna

Dimineaţa să 11 se dea mâncare căldicici şi anume la 10 găini: 100 grame păsat de cu­curuz, 200 grame p i s a t de orz, 25 grame carne tocată şi 200 grame cartofi fierţi şi to­caţi. Această mâncare bine amestecată să II»se, dea dimineaţa caldă. Seara să li-se dea grăunţe, In forma aceasta peste noapte le lucrează bătaca bine şi na H-e frig.

Ca să avem poame în fiecare an vom gunoi bine pomii în fiecare toamnă, fr, anume aşa că săpăm împrejurul lor cam atâta cât ţine coroana lor, şi peste ganoia panem pă­mânt, ca să nu se aşte şi sâ eviporeze gu­noiul. Dacă pomii astfel gunoiţi îl mal şl cu­răţim de uscături şi de omizi, mai stropludu-i apoi şi de trei ori, ca şt viţele de vie, p u ­tem fi siguri că vom avea roadă bană în fie­care an.

Nr. 3 U N l R B A P O P O R U L U I P»g. 7

Mersul vremii Mai. A fo»t frumos şi călduros.

Inoă din oelea dintâi zile, căldura peete zi a fost destul de ridicată. Intr'o sin­gură zi, când a plouat mai mult, a fost de 16 grade. In celealalte zile a fost tot peste 20 grade, iar In ultimele zile ale Iun si a ajuns căldura peste 28 grade, Nici noaptea n'a fost rece. In vreo 4 nopţi a scăzut căldura până la <6—6 grade.

Căldura mijlocie de peste zi a fost de 23,5 grade, iar căldura mijlocie de peste noapte a fost de 9,5 grade.

Cerul a fost senin tn 17 zile. In 2 Mai seara s'a văzut fulger de cfcldură depărtat. In 14 zile cerul a fost aco-periu de nori, a plouat însă numai în 8 zile. Toată cantitatea de apă a fost de 42,2 milimetri. Mai tare a plouat în 15 şi in 27 Mai după masă.

Vânt a fost în 7 zile, suflând dela Miaza-zi, Răsărit şi Miază-noapte.

Rouă a oăzut în 10 nopţi, iar ceaţă a fost într'o singură zi.

Iunie. In jumătatea cea dintâi a lunei, căldura a fost ca şi în Mai. In jumătatea a doua însă căldura a fost mai mare, ridioându-se în unele zile, pe la amiaz până la 20 şi 39 grade.

Noaptea încă a fost destul de bine. Intr'o singură noapte a scăzut căldura pân& la 7 grade, încolo a fost tot mai ridicata.

Căldura miiooie de peste z i a foat de 24 8 grade iar căldura, mijlocie de peste noapte a fost de 11,7 grade.

Z le senine, cu soare strălucitor au fost 19, în celelalte zile cerul a fost mai mult aooptrit. A plouat în 11 zile. C a n t i t a t e a de apă din toate zilele cu ploaie a fost de 89,4 milimetri. Intr'o singură zi, pe la amiaz anume în 22 lume, au fost fulgere şi tunete şi a plouat vreme de 2 ceasuri Intr'una.

Rouă a căzut în 17 nopţi. Ceaţă a fost în 2 dimineţi, iar vânt a bătut în 3 zile, dela Apus—Miază-noapte.

In ziua de 19 Iunie a fost întune­cime de soare, care s'a văzut dimi­neaţa între ceasurile 5 şi 6.

Iulie. £ lună mai oălduroasă decât Iunie. Intr'o singură zi, anume în 13 Iulie, când noaptea a fost şi ploaie mare, cu fulgere şi tunete, a scăzut căldura pe la amiaz la 22 grade şi ju­mătate. In celelalte zile, căldura pe la amiaz a fost tot 29,30—35 grade, iar Ia sfârşitul lunei a atins chiar 38 grade şi jumătate. M'jlocia căldurei de peste m a fost de 30,9 grade, iar mijlocia căldurei de peste noapte a fost de 15,8 grade.

Ploaie a căzut în 8 zile. Toată ploaia a fost 56,1 milimetri. Fulgere şi tunete au fost în 5 zile, iar într'o zi, anume In 30 Iulie seara â fost fulger jaenin depărtat.

Zile senine ou soare frumos şi stră­

lucitor au fost 25. Ceaţă a fost în 2 zile, rouă a căzut în 20 de nopţi.

Vânt a bătut numai în 2 zile, tot dela Apus.

August. A Început cu vânt şi ploaie. Mai ales în jumătatea întâi a lunei a plouat în 9 zile. Jumătatea a doua a lunei a fost mai seoetoasă. Abia a plouat în 2 zile.

Toată apa de ploaie din întreagă luna a fost da 138 milimetri, dintre cari 123,4 milimetri au fost din jumătatea întâi a lunei, iar 14,6 milimetri au fost din jumătatea a doua a lunei. Fulgere şi tunete puternice au fost intr'o sin­gură zi, în 5 August seara, când a fost si ploaie torenţială şi puţină ghiaţâ.

Vânt a bătut în 6 zile, dela Apus şi intr'o zi dela Apus-Miază-noapte.

Rouă a căzut în 16 nopţi, iar ceaţă a fost în 5 zile.

Căldura n'a fost aşa mare oa şi în Iulie. In vre-o câteva zile dela înce­putul lunei, peste zi căldura a scăzut până la 19 şi 20 grade. Peste 30 grade a fost abia în 2 zile, iar în celelalte a variat între 22—28 gr»de. Peste noapte cslduraa variat între 10—15 grade, iar într'o noapte, pe la sfârşitul lunei a scăzut căldura la 6 grade şi jumătate.

Mijlocia căldurei de peste zi a fost de 24,7 grade, iar mijlocia căldurei de peste noapte a fost de 13 2 grade.

Ion P o p u - G â m p e a n u

Cisme sau ghete ude Na este mai primejdios decât să tragi in

picioare cisme sau ghete ode. Dar cam le putem usca? Cişmele sau ghetele ude ie um­plem cu ovăs, care trage din ele umezeala in sine şi împiedecă şi uscarea ca îndoituri a pielii. Dimineaţa armatoare scoatem din ele o vasul, iară cişmele ori ghetele le atârnlm de o sfoară In bucătărie, ca să se uşte. Pe urmă ie ungem cu unsoare anume pentru piele.

ROMÂNIA Judecătoria mixtă Dumbrăveni secţia cărţilor

fonduare jud. Târnava-Mtcă

No. 1386—1936 c.f.

Extract din publicaţiunea de licitaţie In cererea de executare făcută de ur­

măritorul Umbrich Simion din Idicia contra urmăritului Klatt Frideric iunior domiciliat in Idlciu.

Judecătoria A ordonat licitaţlanea execuf'onală în ce

priveşte 1U a din Imobilele situate In comuna Idiciu circumscripţia Tribunalului şi Judecă toriei Dumbrăveni, cuprinse In c. f. Nr. 324 Af5 top. 1117 vie ca 131 st. p. în preţ de stri­gare de 300 lei, 9 top, 14711 grădină ca 60 »t. p. în preţ de strig, de 900 lei, 10 top. 60212 fânaţtop.603||2 arător ca 375 st. p. în preţ de strig, de 1200 iei, 13 top. 967|1 — 968|1 vie cu 99 st. p. In preţ de strig. 225 lei, 14 top. 147J2 grădină ca 60 st. p. în preţ de strig, de 900 lei, C f. 504. 2 top. 1473 grădină cu 61 st. p . In preţ de strig, de 900 lei, 6 top. 993 vie cu 65 st. p . în preţ de strig, de 150 iei, 13 top. 2207 vie ca 95 stânjinl pătraţi 2208 vie ca 90 stânjinl pătraţi în preţ de •trig. de 225 lei. C. f. 540 1 top. 178 casă ca 352 st. p. in preţ de strig, de 21.000 lei, 2 top. 215 grădină ca 148 st. p. In preţ de strig, de 2100 lei. C. f. 738 2 top. 1602 fâaaţ ca 457 st. p. Ia preţ de strig, de 500 lei. C f. 741 A f l

Nr. top. 1035 vie ca 223 s t . p . î n preţ de strig. 175 lei. C. f 742 A f l Nr. top. 1023 yle ca 166 st. p . In preţ de strfg. 125 lei. C. f. 743 A f l top. 894 vie ca 20 stânjinl pătraţi 895 grădină ca 65 stâajfn! p . fa preţ de strigare 65 lei. Apoi l|2-a parte din c. f. 790 A f 18 top. 1511|l|2 arător ca 448 st. p. In preţ 1200 lei, 19 top. 15ll |2|l arător ca 1 jug. 1200 st. p. în preţ 12.000 lei, 20 top. 1511|2{1 arător cu 140 st. p ta preţ 375 lei, pentra încasarea creanţei de 6900 Lei capital şi accesorii.

Licitaţiaaea se va ţine In ziua de 13 F e ­bruarie 1937 ora 10 la Primăria comunei Idicia.

Imobilele ce vor fi licitate na pot fi vân­dute pe no preţ mai mic decât 3/4-a din preţul de strigare.

Cel cari doresc să liciteze, sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 10% din preţul de strigare drept garanţie, In nu­merar sau In efecte de cauţie socotite după cursul fixat tn § 4 2 legea LX. din 1881, «aa să predea aceluiaş delegat chitanţa constatând depunerea, judecătoreşte, prealabilă a garanţiei şl să semneze condlţianile de licitaţie (§ 147, 150 170 legea LX. din 1881; art. 21 legea XL. 1908).

Dacă nimeni na oferă mai mult, cel care a oferit pentru imobil un preţ mai urcat d e ­cât cel de strigare este dator să întregească imediat garanţia — fixată conform procenta-tui preţului de s t r iga re— la aceiaş parte pro­centuală a preţului ce a oferit. (§25 . XLI. 1908)

Dumbrăveni, la 1 Octomvrte 1936. aj. dir. de c. f. I. RONDOLEANU ss. (558) 1—1 Judecător: Dr. VlTÂLYOS ss .

ROMÂNIA judecătoria mixtă Dumbrăveni secţia cărţilor

fonduare jud. Târnava-Mică

Nr. 982-1936 c. f.

Extras din publicaţiunea de licitaţie

In cererea de executare pornită de urmă­ritorul Dr. Holom Ilariu din Dumbrăveni contra urmăritului Demeter Ştefan Cs£der domiciliat în Chendui-mare.

Jadecătoria. A ordonat licitaţiunea execuţională în ce

priveşte 1/2 a parte din Imobilele situate Ia comuna Chendui-mare circumscripţia Tribuna­lului şi Jadecătoriei Dumbrăveni cuprinse In c. f. Nr. c. f. 394 A f 1 top. 833 vie ca 68 atp. în preţ de strigare de 30 lei. A f 10 top. 2167—1512 arâtor cu 975 s tp . în preţ de s t r i ­gare de 500 lei. C f. Nr. 362 A f l top. 38 grădină cu 116 stp. top. 39 casă ca 152 s t p . în preţ de stngere 8000 lei . . C f. 376 A f 1 top. 2054 arător cu 950 stp. In preţ de 500 lei C f. 611 A f 2 top. 2055 arător cn 428 s tp . in preţ de strigare de 300 lei pentra Încasarea creanţei de 6161 lei capital şi accesorii.

Licitaţiaaea se va ţine In ziua de 4 lâna Februarie anul 1937 ora 10 a. m. la primăria comunei Chendal mare.

Imoblele ce vor fi licitate na vor fi vân­dute pe an preţ mat mic decât 3|4 din preţul de strigare.

Cei cari doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 10% din preţul de strigare drept garanţ ie , în n u ­merar sau în efecte de cauţie socoti tă după cursul fixat In § 42 legea LX din 1881 sau s i predea aceluiaşi delegat chi tanţa constatând depunerea judecătorească, prealabilă a ga ran ­ţiei şl să srmneze condlţianile de licitaţie § 147, 150. 170 legea LX din 1881 s'au să p r e ­dea aceluiaş delegat csitanţă constatând d e ­punerea, judecătoreşte prealabi lă a garanţiei

Pag. 8 ON IR E A P O P O R U L U I Nr. 3

! condiţionlle de licitaţie § 147, 150, 170 legea 1181 § 21 legea XL 1908.

Dacă nimeni na oferă mal malt, cel care a"oferlt pentru imobil un preţ mai arest de­cât cel de strigare este dator să intrsgească Imediat garanţia fixată conform procentului preţului de strigare la aceeaşi parte procen­tuală a preţului ce a oferit § 25 XLI 1908. _

Dumbrăveni, la 9 Iunie 1936. aj. director de c. t. 1. RONDOLEANU ss. (542) 1 - 1 Judecător: Dr. ViTÀLYOS ss

ROMÂNIA Judecătoria mixtă Dumbrăveni secţia cărţilor

fonduare jud. Tarnava-Mlcă.

Nr. 1 3 1 9 - 1 9 3 6 c. f.

Extras din publicaţiunea de licitaţie In cererea de executare pornită de urmărl-

toarea Banca Română s. a. Dumbrăveni contra urmăritului Tuli Rada dom. în Dumbrăveni.

Judecătoria A ordonat iicitaţiunea execnţiooaiă în ce

priveşte imobilul situat în comuna Dumbră­veni circumscripţia Tribunalului şi Judecăto­riei Dumbrăveni Nr. c. f. Mr. 4 2 6 A f 3 top. 2 7 / 8 / 1 în preţ de strigare de 1 0 0 0 lei pentrn jucasarea creanţei de 8 5 8 lei capital şt accesorii.

Licltsţiunea se va {ine în ziua de 2 6 Suna Ianuarie 1 9 3 7 ora 9 a. m., în IqcsIuI oficial al c. f. uşa Nr. 17 .

Imobilele ce vor fi licitate na vor fi vân­dute pe an preţ mai mic de cât 3/4-a din pre­ţul de strigare.

Cei cari doresc s i liciteze sunt datori să depositeze la delegatul Judecătoresc 1 0 % din preţul de strigare drept garanţie, în numerar s'a a în efecte de caatie socotită după ccrsul ] fixat în § 4 2 legea LX din 1 8 8 1 s'au să predea aceluiaşi delegat chitanţa constatând depunerea judecătoreasca, preaisbilă & garanţiei şi <sâ semneze condiţiunile de llclt«ţic § 147, 150.. 1 7 0 legea LX din 1881 § 2 1 legea 1 9 0 8 .

Dacă nimeni nu oferă mai mult, cei care a oferit pentru imobil un preţ mal urcat de cât cel de strigare este dator să întregească imediat giranţia fixată conform proceutuiul preţului da strigare ia acelaşi parte procen­tuală a preţului ce a oferit § 2 5 XLI 1 9 0 8 .

Dumbrăveni, la 1 1 Septemvrie 1 9 3 6 . aj. director de c. f. J. RONDOLEANU ss. (541) 1—1 Judecător: ViTÂLYOS ss

Condiţiunile detailate se pot vedea ia primăria comunală.

In caz că la această licitaţie nu se vor prezenta concurenţi în număr suficient se va ţine a dona licitaţie pe ziua de 15 Februarie la aceeaşi oră.

Bazna, la 1 8 Decemvrie 1 9 3 6 . Primar: ss. EUGEN MUNTEAN ( 5 3 6 ) 1—1 Notar: ss. HERMAN GROSS

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . Tr . M i c ă — D u m b r ă v e n i

Nr. 581—1936.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aceasta pu­

blică, că in baza deciziunii Nr. G. 3486—1936 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Ciungan Aron repr. prin advocatul Dr. Victor Ciufudean adv. Blaj pentru încasarea creanţei de 5000 Lei — bani şi ace. se fi­xează termen de licitaţie pe siua de 21 Ia­nuarie 1937 orele 4 p. m. la faţa locului în Blaj la nr, c. 15 din Str. Regina Măria unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară dife­rite mobile de casă, 1 bufet, paturi, scaune şi altele în valoare de 4230 Lei.

In caz de nevoie ş; sub preţul de estimare. Dumbrăveni, ia 24 Dee. 1936.

(563) 1 - 1 Şei Portărel FLEFLEA

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . Tr . M i c ă — D u m b r ă v e n i

Nr. 435 -1936

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef Portărel prin aceasta publi­

că că în baza deciziunii No. G. 3042—1936 a ju­decătoriei mixtă Blaj în favorul reclamantului Schreiber Nicolau repr. prin advocatul Dr. Emil Pascu adv. Blaj pentru încasarea creanţei de 2115 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 20 Ianuarie 1937 orele 3 p. tn. la iaţa locului în comuna Şoua ia nr.

c. 140 unde se vor vinde prin licitaţiune p t t > a

blică judiciară 1 iapă, 40 feidere grâu, 1 căruţă 1 scroafă în valoare de 3400 Lei. '

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare Dumbrăveni la 24 Dec. 1936.I*

(562) 1—1 Şef Portărei FLEFLEA

Un cantor diplomat având r e c o m a n d a ţ i e de la p r e o t u l d in sat şi p r o t o p o p , cu voce foa r t e bună , obiş. nui t chiar şi cu c â n t a r e a d e p e no te , caută p o s t d e can to r la o r ica re pa roh i e g r . ca­tol ică d in Mitropolie .

A d r e s a la Admin i s t r a ţ i a gazetei .

O f i c i u l î p a r o h i a l g r . c a t . Ş ă u ş a

Nr. , 2 - 1 9 3 7

Publicare d e c o n c u r s Ininumele cnrrtoratului bisericesc grece

catolic din Şăuşa, protopopiatul Târgu Mureş, subsemnaţii publicăm concurs pentruîocupa-rea postului de cantor la biierlca greco cato­lic? din Şăuş*, pe ziua de 7 Februarie 1937, până ia care dată reflectanţii sunt invitaţi a-şi înainta csrerile, ca anexele legale, oficiului parohial gr. cat. din Şăuşa, jud. Mureş, p. u. Nlraştăa. Emolumenteie sunt 8 jog. cad. teren folositor şi terţialitfctca atolareior. Reflectanţii sunt Invitaţi, a se prezenta până la acea dată, la sinjbelc din dumineci şl sărbători pentru. a-1 ac-zi şi a-i petea aprecia credincioşii.

Vor fi preferiţi reflectanţii capabili a con­duce coral bisericesc format dej2.

Şăuşa, ia 6 Ianuarie 1937. A. N a ş c u A. P r e c u p

curator (557) 1 - 3 paroh

Iubiţi cetitori! N u uitaţi să tr imi te ţ i preţul

abonamentulu i la f o a i e !

P r i m ă r i a c o m u n e i B A Z N A

Nr. 1591—1936. Se adace la cunoştinţă generală, că în

ziua de 30 Ianuarie 1937, orele 9, se va ţine la primăria comunei Bazoa, licitaţie pentru închirierea pe un termen de 3 ani pe timpul dela 1 Aprilie 1937 până lâ 31 Martie 1940 a următoarelor clădiri:

1. Măcelăria comunală. Preţul de strigare lei 5750 anual.

2. Un iocal de prăvălie „Consum". Pretai de strigare lei 15.150 anual.

3. Localul restaurantului comunal, sub Nr. casei 155. Preţul de strigare 13000 lei anual.

4 . Locuinţa sub Nr. casei 137. Preţul de strigare lei 1800 anual. •

5. Localul restaurantului „Carpaţi". Preţul de strigare 20.500 lei anual.

Licitaţia se va ţine în conformitate cu arţ. 8 8 - 1 1 0 din Legea Contabilităţii publice, dispoziţlunlle legii administrative şi normele publicate In M. O. Nr. 127 din 4 Iunie 1931.

Vadlu 1 0 * .

care cuprinde, pe lângă toate celea ce se cer dela un calendar, şi nelipsitul Îndreptar bisericesc pentru cantori şi preoţi, cu tipicul tuturor

duminecilor şi sărbătorilor de peste an. Apoi o bogată parte pentru Jnvăfătură şi petrecere"" cu îndemnuri

creştineşti, sfaturi folositoare la toate trebuinţele, povestiri, poezii, glume şl numeroase chipuri din ţară şi din toata lumea.

t P** Mai ieftin ca to tdeauna! **wm In acest an, plin de necazuri şi de poveri, am ţinut seamă de lipsa

de bani a cetitorilor şi am statorit preţul calendarului poporal, la 12 L e i exemplarul . Cinei cere prin poştă va^mai trimite doi Lei pentru spese. Şi omul cel mai necăjit poate rupe dela necazurile sale un preţ aşa de neînsemnat. Calendarul anului acesta e cu mult mai bogat decât în alţi ani, şi cu mai multe chipuri.

P e a ş t e p t a r e , n u p u t e m t r i m i t e c a l e n d a r e !

. Cine doreşte să aibă calendar frumos şi ieftin, să ceară dela R e d a c t a şi Administraţ ia „Unirea Poporului", Calendarul dela Blaj, care-i prietenul cel mai bun al fiecărui • creştin

Tipografia Seminarului Teologic gr.-cat. Blă]