OMFColocviu

7/17/2019 OMFColocviu

http://slidepdf.com/reader/full/omfcolocviu 1/80

. Anatomia chirurgicală a fe ei i gîtului. Regiunele fe ei. Etajele fe ei. Oasele ce formează scheletulț ș ț țacial.

RegiunileRegiunea palpebrala

ste o regiune pereche.imitele regiunii sunt date de marginile orificiului orbital.

n profunzime se continua cu regiunea orbitara.Regiunea palpebrala este formata din pleoape. Fiecare pleoapa are o fata anterioara care este convexa si una

osterioara care este concava.

iecarei pleoape i se descriu 2 margini: una aderenta si una libera care este prevazuta cu cili.nspre extremitatea mediala se gaseste tuberculul lacrimal.ele 2 margini libere delimiteaza fanta palpebrala.xtremitatile marginilor libere se unesc si formeaza comisurile palpebrale laterala si mediala.tratigrafie:ielea care este foarte subtire si mobila este urmata de planul subcutanat care cupriinde un strat subtire de

esut con"unctiv lax. #rmeaza planul muscular alcatuit din muschiul orbicular al ochiului$ planul fibroslcatuit din tarsii palpebrali si din septul orbital. eptul este o lama fibroasa$ intinsa intre tars si marginearbitei. #rmeaza stratul mucos$ format de con"unctiva palpebrala.

Regiunea nazalaste o regiune nepereche$ situata in centrul fetei si cuprinde piramida nazala. %re urmatoarele limite:

superior o linie orizontala care corespunde suturii fronto&nazalenferior orizontala trasata pe marginea posterioara a orificiilor narinale.n partile laterale limita este data de santurile nazo&orbitale si cele nazo&geniane.iramida nazala are urmatoarele componente:Radacina nasului se gasseste in partea superioara si reprezinta varful piramidei.'aza nasului este orientata inferior$ pe ea se gasesc cele 2 nari$ separate de septul nazal.iramidei i se descriu 2 fete laterale care se unesc pe linia mediana si formeaza dosul nasului. !artea

nferioara a dosului nazal este numita varful nasului. !artile inferioare ale fetelor laterale sunt aripile nasului.tratigrafie:ielea care este mobila in zona radacinii si a dosului nasului si este subtire si aderenta la nivelul aripilorasului. !ielea este urmata de tesutul celular subcutanat care este dispus sub forma unei lame subtiri.

#rmeaza planul muscular format din muschii pielosi ai nasului. #rmeaza planul osteo&cartilagios$ alcatuitin oasele nazale si dintr&un numar de cartila"e:cartila"ul septului nazal: este situat in partea anterioara a sptului nazalcartila"ele nazale laterale: stanga dreapta$ situate intre cartila"ul septal$ osul nazal si maxila.cartila"ele alare mari: sunt pereche$ au o forma de potcoava cu 2 ramuri: una laterala si una mediala. %cesteaelimiteaza inspre anterior orificiul narinar.cartila"ele alare mici: pereche$ dispuse lateral fata de cartila"ele alare mari.pot exista si cartila"e accesorii de mici dimensiuni.

#rmeaza mucoasa nazala.Regiunea maseterina

ste o regiune pereche$ simetrica $ situata in partea postero&laterala a fetei.

%re urmatoarele limite:superior: arcada zigomaticanferior: marginea inferioara a ramurii mandibulei

anterior: marginera anterioara a muschiului maseter posterior: marginea posterioara a ramurii mandibulein profunzime se intinde pana la fosa zigomatica.tratigrafie:ielea$ urmata de tesut celular subcutanat in care se gasetse prelungirea glandei parotide cu ductularotiodian. #rmeaza apoevroza muschiului maseter$ periostul si ramura mandibulei.o"a cuprinde muschiul maseter cu manunchiul vasculo&nervos maseterin care patrunde in regiune prin

ncizura mandibulei. (anunchiul este situat intre mandibula si muschi.



Regiunea mentoniera (regiunea barbiei)ste situata inferior de regiunea labiala.

%re urmatoarele limite:superior: santul labio&mentonier nferior: marginea inferioara a mandibulein partile laterale: verticala trasata cu )cm lateral de comisura buzelor tratigrafia:ielea este groasa$ mobila$ prevazuta cu peri*la barbati+. #rmeaza tesutul celular subcutanat in care se gasescbre musculare din muschiul platisma. #rmeaza un plan muscular format din muschii coborator a comisuirii

ucale$ coborator al buzei inferioare$ mentonier. #rmeaza planul scheletic alcatuit din mandibula$ acoperitae periost.

Regiunile profune ale feteiRegiunea fosei zigomatice

, regiune pereche care ocupa partea laterala si profunda a fetei.%re urmatoarele limite:superior: arcada zigomatica$ fata infra&teporala a aripei mari a sfenoiduluinferior: un plan orizontal$ tangent la marginea inferioara mandibuleiateral: se gaseste fata mediala a ramurei mandibulei

medial: procesul pterigoidian si faringele

anterior: tuberozitatea maxileiposterior: fata anterioara a glandei parotieo"a contine muschii pterigoidieni$ artera maxilara$ plexul venos pterigoidian$ nervul madibular cuanglionul optic$ linfatice$ tesut celulo&adipos.

Regiunea fosei pterigo!palatinan fosa se gasetsc: portiunea termina a arterei maxilare$ nervul maxilar$ vene$ tesut adipos.

Regiunea ca"itatii bucaleReprezinta prima portiune a tubului digestiv$ localizata in regiunea inferioara a fetei$ inferior de fosele

azale$ anterior de faringe si deasupra muschiului milo&hioidian.%re forma unui ovoid cu diametrul antero&post de - cm$ transversal de &$/ cm$ vertical este un spatiu

irtual cand cavitatea este inchisa si se mareste pana la - cm cand aceasta este deschisa.

n partea anterioara comunica cu exteriorul prin orificiul bucal.n partea posterioara comunica cu faringele prin istmul buco&faringian.

%re mai multe functii ca: prehensiunea$ insalivarea$ masticarea si deglutitia alimentelor. Intervine inespiratie si in fuctiile de relatie: fonatie$ fizionomie.

%rcadele alveolo&dentare impart cavitatea bucala in 2 compartimente: vestibulul bucal si cavitatea bucalaropriu&zisa.

0estibulul are forma de potcoava cu concavitatea posterior. pre exterior este delimitat de buze iar sprenterior de arcadele alveolo&dentare.a locul de intalnire dintre acesti 2 pereti mucoasa se reflecta de pe unul pe celalalt si formrmeaza santurileestibular sau gingivo&labial: unul superior si unul inferior.n ambele santuri pe linia mediana se gaseste cate o plica mucoasa$ dispusa sagital$ numita fren sau frau al

uzei superioare sau inferioare*mai dezvoltat al buzei superioare+.e peretele lateral al vestibulului bucal se gaseste orificiul ductului parotidian care este situat in dreptuloletului molarului 2 superior.n timpul ocluziei vestibulul comunica cu cavitatea bucala prin spatiile interdentare si prin spatiul retro&

molar.%tunci cand cavitatea nazala e larg deschisa$ e larga si comunicarea intre vestibul si cavitate.n port posterioara a vestibulului se gaseste plica pterigo&mandibulara determinata de rafeul pterigo&

mandibular. %tunci cand cavitatea bucala este deschisa$ plica este vizibila si se poate palpa.Rafelul are o consistenta ferma si se intinde intre carligul lamei interne a procesului pterigoidian si liniamilohioidiana a mandibulei.

eretii cavitatii bucale sunt in nr de : anterior$ 2 laterali$ posterior$ superior si inferior.



%cesti pereti sunt tapetati de mucoasa bucala care desi este unica are caracteristici si denumiri diferite inuncti de peretele pe care se gaseste *labiala$ geniana$ palatina$ sublinguala$ linguala+.eretele anterior formeaza reg labiala si este format din cele 2 buze: superioara si inferioara.uzele sunt formatiuni musculo&membranoase cu un deosebit rol fizionomic.

#onformatie e$terioaraiecarei buze i se descriu 2 fete: una anterioara sau cutanata si una posterioara sau mucoasa.

1e asemenea i se descriu 2 margini: una aderenta si una libera. Fiecare buza are 2 extremitati: una dreapta sina stanga

%ata anterioara

e buza superioara se observa un sant median numit santul sub&nazal sau filtru. In partea inferioara santul seermina printr&un tubercul numit tuberculul buzei superioare. 1e o parte si de alta a santului se observa cate ouprafata triunnghiulara cu varful inspre lateral. %ceste portiuni se numesc mustati si la barbati suntcoperite cu par. !e buza inferioara se observa o depresiune mediana care la barbati este prevazuta cu unmoc de par.e partile laterale este plana sau concava.

%ata posterioara a buzelor este acoperita de mucoasa si este presarata cu proeminenteeterminate de glandele labiale. %cestea sunt glande salivare mici.

(arginea aderenta la buza superioara corespunde narilor si santului nazolabial pe partea cutanata si santuluiestibular cu fraul buzei superioare pe fata mucoasa.a buza inferioara marginea aderenta este separata de regiunea mentoniera prin santul mento&labial pe fata

utanata si de santul vestibular cu frenul buzi inferioare mai putin dezvoltat pe fata mucoasa. (arginea liberabuzelor este rosie si uscata.uberculul buzei superioare patrunde in foseta de pe buza inferioara cand orificiul este inchis.xtremitatile buzelor se unesc si formeaza comisurile labiale. ,rificiul bucal este delimitat de buze$ si denghiurile bucale care sunt comisurile. %re un diametru de / cm la barbati si de 3$/cm la femeie.tratigrafia buzelor a suprafata se gaseste pielea care este groasa$ adera de fascia musculara$ este prevazuta cu peri$ gladeebacee si glande sudoripare.tratul muscular format de muschiul orbicular al buzelor in care patrund fibre din ceilalti muschi pielosirofaciali$..

#rmeaza stratul gladular care contine glandele salivare mici labiale.

tratul mucos de culoare rosietica$ palida sau cenusie$ mucoasa este umeda.n aceasta regiune se gasesc vase si nervi. %rterele provin din cele 3 artere labiale$ ramuri din arterele faciale.%ceste 3 ramuri se anastomozeaza si formeeaza un cerc arterial situat intre stratul muscular si cel glandular.0enele insotesc arterele si sunt drenate de vena faciala. Limfaticele formeaza 2 retele: una cutanata si unaubmucoasa. unt drenate de nodurile submentale si submandiblare si se incruciseaza pe linia mediana.nervatia motorie este asigurata de facial iar cea senzitiva de trigemen prin nervul suborbital si nervul

mentonier.eretii laterali ai cav bucale*obra"ii+ formeaza regiunea geniana.

1pdv topografic aceasta regiune este mai extinsa decat cavitatea bucala. uperior este delimitata de margnferioara a orbitei iar inferior se intinde pana la marg inferioara a mandibulei. Fata externa *cutanata+ esteombata la copii si la indivizii grasi. Este deprimata la varstnici si la indivizii slabi.

ielea este prevazuta cu peri$ glande sebace si sudoripare.ata interna este tapetata de mucoasa in portiunea vestibulului bucal. (arginea superioara adera de maxila$ea inferioara adera de mandibula$ marginea anterioara se continua cu buzele iar marginea posterioaraorespunde marginii anterioara a ramurei mandibulei.tratigrafia:ieleatratul celulo&adipos cu corpul grasos al obrazului.tratul muscular in care se gasesc muschii pileosi*buccinator+.

(ucoasa care adera de m buccinator.0ascularizatia si inervatia regiunii:%rterial: artera bucala$ ramura a arterei maxilare si artera transversa a fetei $ ram din art temporala.

0enele sunt drenate de vena faciala.



imfaticele sunt drenate de nod parotidiene$ submandibulare si geniene.nervatia senzitiva este asigurata de trigemeni prin nervii bucali infraorbitali iar nervul motor al regiunii esteel facial.eretele superior este format de palatul dur care desparte cav bucala de fosele nazale. Inspre posterior seontinua cu valul palatin *palatul moale+.onfuratie exterioarae linia mediana se observa un rafeu care este mai proeminent in parrtea anterioara iar spre posterior seeprima si ia o forma de sant ce se poate prelungi pana pe lueta. #neori pe linia mediana se gasetse un reliefsos care este torusul palatin. !e linia mediana inapoia incisivilor centrali se gaseste appila incisiva

proeminenta conica ce corespunde orificiului canalului incisiv+.n partea anterioara se gasesc 4 pana la / plice palatine transversale. In partea posterioara$ paramedian sesesc 2 fosete numite foveole palatine in care se deschid canale excretoare a unor glade salivare mici.olta palatina prezinta un schelet osos acoperit de periost. Inspre cavitatea bucala$ in partea anterioaraeriostul face corp comun cu mucoasa$ in timp ce in partea posterioara intre mucoasa bucala si periost seaseste un strat glandular ce contine glande salivare mici. 0eeninchof numeste partea anterioara a boltii$olta de frecare. %ici se gasesc si rugile palatine. !artea posterioara o numseste zona de alunecare$ deoarecen aceasta zona se secreta saliva vascoasa$ mucoasa de glandele palatine si bolul alimentar aluneca catrearinge.

0ascularizatia arteriala este asigurata de artera palatinala mare$ ramura din artera maxilara$ care a"unge inavitatea bucala prin gaura palatina mare si se indreapta spre anterior$ fiind situata in santul dintre procesul

alatin si cel alveolar. %rt sfeno&palatina $ ram din art maxilara$ care strabate canalul incisiv.0enele insotesc arterele.infaticele sunt drenate de nodurile "ugulare.

nervatia senzitiva este asigurata de nervul nazo&palatin care trece prin canalul incisiv si nervul palatin mareare trece prin canalul palatin.I.Etajele fetei&

II.Oasele fetei.cheletul fe5ei const6 din )/ oase$ restul de - fiind situate 7n profunzime 8i nu afecteaz6 conturul capului.

,asele fe5ei sunt:maxilarele *2+ formeaz6 falca superioar6$ poart6 din5ii superiori$ ocup6 cea mai mare

rte a fe5ei$ cerul gurii$ cavit65ile orbitale 8i formeaz6 peretele exterior al cavit65ii nazale.



mandibula *)+ formeaz6 falca inferioar6$ b6rbia 8i partea de "os a fe5ei. Este singurul os alniului care se mi8c6 8i poart6 din5ii inferiori.

oasele zigomatice sau ale obra"ilor *2+osul nazal *)+ formeaz6 puntea nazal6

sele interne ale fe5ei:,asele palatale formeaz6 podeaua cavit65ii nazale 8i cerul gurii precum 8i podeaua

vit65ilor orbitale,sul vomer formeaz6 partea din spate 8i de "os a septului nazal.,asele lacrimale sunt dou6 oase foarte mici 7n interiorul orbitelor.

,asele cornetului inferior care formeaz6 o parte a nasului.O' *I+O,A-I#

ul zigomatic *ura + este un os pereche cu forma neregulata$ asezat pe partea latero&inferioara a orbitei simeaza partea laterala superioara a scheletului fetei.

sul zigomaticprezinta o fata externa$ care corespunde pielii si determina umarul obrazului si o fata posterioara$ carerespunde fosei temporale. (arginea anterioara se articuleaza cu apofiza zigomatica a maxilarului. (argineaperioara formeaza o parte din marginea laterala si inferioara a orbitei. (arginile posterioara si inferioarant libere. Coltul postero&inferior se articuleaza cu apofiza zigomatica a temporalului. Coltul postero&superior prelungeste in sus si inainte formand apofiza frontala$ care se articuleaza cu apofiza zigomatica antalului. 1e pe marginea superioara porneste inapoi o lama subtire$ apofiza orbitala$ care formeaza o parte

n peretele inferior al orbitei$ din care cauza este considerata ca fata interna a osului zigomatic.

O' A#RI,Aul lacrimal *ura );+ este un os pereche$ sub forma de lama dreptunghiulara$ asezat pe peretele medial al

bitei intre apofiza frontala a maxilarului si lama orbitala a etmoidului. !e fata sa orbitala se gaseste o creastarticala$ inaintea careia este un sant lacrimal$ care se completeaza cu santul lacrimal al apofizei frontale axilarului si formeaza canalul nazo-lacrimal $ care face legatura intre orbita si cavitatea nazala. !rin fata

zala$ el formeaza o parte din peretele meatului mi"lociu.

' A*Aul nazal *ura ))+ este un os pereche$ asezat la radacina nasului$ pornind din incizura nazala a frontalului$ralel cu marginea anterioara a apofizei frontale a maxilarului$ cu care se articuleaza. ,sul nazal are formaei lame patrulatere verticale$ mai groasa la partea superioara$ care se articleaza cu frontalul si mai subtire lartea inferioara$ prin care se articuleaza cu cartilagiul nazal. (arginea laterala se articuleaza cu apofizantala a maxilarului$ iar marginea mediala$ cu nazalul$ din partea opusa printr&o sutura armonica. Fataerna este convexa$ acoperita de piele si formeaza radacina nasului$ iar fata interna$ este concava$ formeaza

arte din peretele lateral superior al fosei nazale.

http://www.esanatos.com/ghid-medical/ortopedie/umarul13888.php





ul nazalO' /AA-I

ul palatin *ura )2+ este un os pereche$ asezat inapoia marginii posterioare a apofizei palatine a

xilarului. El este alcatuit din doua lame perpendiculare una pe alta: lamazontala si lama verticala. Lama orizontala are forma aproximativ patrulatera. (arginea ei laterala seiculeaza cu marginea inferioara a lamei verticale$ iar marginea mediala se articuleaza cu lama orizontalausa si formeaza partea posterioara a palatului dur . Fata ei superioara formeaza o parte din podeauavitatii nazale$ iar fata inferioara formeaza partea posterioara a boltii cavitatii bucale. Lama verticala arema patrulatera neregulata si este perpendiculara pe lama orizontala. Ea formeaza o parte din peretele lateralcavitatii nazale. !e fata ei interna este o creasta orizontala numita creasta concala$ pe care se articuleaza orte din marginea laterala a cornetului nazal inferior. (arginea superioara prezinta$ in parteaerioara$ apofiza orbitala$ iar la partea posterioara$ apofiza sfenoidala.

ul palatin0O,ER

merul *ura )3+ este singurul os nepereche si fix al fetei$ asezat in ul median in continuarea lameirpendiculare a etmoidului$ contribuind la formarea peretelui median dintre fosele nazale$ septul nazal . El seezinta ca o lama patrulatera foarte subtire. Cele doua fete laterale formeaza o parte din peretele intern alei nazale. !rin marginea sa superioara se articuleaza cu lama perpendiculara a etmoidului$ iar prin margineaerioara$ cu marginile interne ale apofizelor palatine ale maxilarelor.

omerul,A1I2A

andibula sau maxilarul inferior *ura )/+ este un os nepereche si singurul os mobil din scheletul capului. eseste la partea inferioara a fetei si este formata din corp si doua ramuri. Corpul mandibulei are forma detcoava$ cu convexitatea orientata anterior< extremitatile posterioare se continua cu ramurile mandibulei. Elezinta o fata anterioara si o fata posterioara.



andibulata anterioara sau externa are pe linia mediana o creasta putin proeminenta$ semifiza mentoniera$ care semina la partea inferioara printr&o proeminenta triunghiulara$ cu baza in "os$ numita protuberanta

ntoniera. 0arfurile bazei sunt marcate prin cate un tubercul mentonier . 1e la tuberculul mentonier porneste$sus si inapoi$ o creasta$ linia oblica externa. 1easupra liniei oblice externe$ in dreptul premolarilor$ se aflaorificiu$ orificiul mentonier $ care comunica cu canalul mandibular $ canal prin care trec vasele pentru dintiieriori.ta posterioara sau interna prezinta pe linia mediana doua ridicaturi mici$ care poarta denumireaapofizele geni sau spinele mentoniere. 1e la apofizele geni porneste$ in fiecare parte$ o creasta care mergesus si inapoi$ linia oblica interna sau liniamilohioidiana. ub extremitatea anterioara a liniei milohioidienesta o scobitura$ foseta digastrica$ pentru insertia muschiului gastric< deassupra liniei milohioidiene$ in

eptul fosetei digastrice$este o scobitura mai mare$ foseta sublinguala$ in care este adapostita glanda salivarablinguala. ub linia oblica interna$ spre extremitatea posterioara$ exista o alta scobitura$ foseta

bmandibulara$ in care e adapostita glanda salivara submandibulara. ub extremitatea posterioara a linieilice se gaseste capatul inferior al santului milohioidian$ care se continua de pe ramura pe corp. (argineaperioara a corpului mandibulei se numeste marginea *apofiza+ alveolara si poarta ) alveole dentare pentruntii inferiori.murile mandibulei. Fiecare ramura se prezinta ca o lama aproape patrulatera fixata de marginea posterioaraorpului mandibulei$ cu directie verticala$ putin inclinata dinainte inapoi. Fata externa este rugoasa la parteaerioara si neteda la partea superioara. !e fata interna$ la partea superioara$ se afla un orificiu$ orificiul

ndibular $ care reprezinta deschiderea superioara a canalului mandibular prin care trec nervii si vaselentare. 1e pe marginea inferioara a orificiului mandibular porneste in "os santul milohioidian$ care se

mina pe corpul mandibulei$ la extremitatea posterioara a liniei oblice interne.Coltul infero&posterior almurii este rotun"it si formeaza unghiul mandibulei. (arginea superioara a mandibulei prezinta o scobituraonuntata$ incizura mandibulara$ care este marginita$ anterior$ de apofiza coronoida$ iar posterior$apofizaarticulara.ofiza coronoida se prezinta ca o lama triunghiulara$ cu varful indreptat in sus si inainte$ iar bazareprezinta coltul supero&anterior al ramurii mandibulei. !e apofiza coronoida se insereaza muschiul

mporal.ofiza articulara sau apofiza condiliana este subtire la baza*gatul mandibulei+. Condilul se articuleaza cuvitatea glenoida a osului temporal.O' 3IOI1ul hioid *ura )+ este un os nepereche$ asezat intre mandibula si cartilagiul tiroid. El nu este articulat direct

celelalte oase$ci se articuleaza prin doua ligamente de apofizele stiloide ale oaselor temporale$ iar prinuschi se leaga de faringe$ laringe$ mandibula stern si omoplat. %re forma literei =#=$ cu deschiderea inapoi.ul hioid este constituit din corp si patru coarne.



sul hioidCorpul hioidului are forma de lama patrulatera$ curbata transversal. Fata anterioara este convexa si

ezinta o creasta in lungul ei care o imparte in doua eta"e: superior si inferior . !e fata anterioara a corpuluioidului se insereaza multi dintre muschii hioidieni. Fata posterioara a osului este concava si neteda< eaveste spre epiglota.arnele hioidului sunt de doua feluri: coarne mari si coarne mici. Coarnele mari sunt doua proeminente lungie se articuleaza pe partile laterale ale corpului si se indreapta lateral si inapoi< ele sunt mai groase la baza sii subtiri spre varf $ unde se termina prin cate un tubercul. !e fata lor superioara se insereaza muschii.arnele mici sunt doua proeminente conice mici$ care se articuleaza pe partea superioara a extremitatilor

rpului si sunt indreptate in sus si lateral. i pe aceste coarne se insereaza muschii./articularită ile anatomo morfologice ale ma$ilarelor.țAnatomia A-,. %unc iile e bază.ț

ticulatia temporo!manibularaticulatie mobila&este o diartroza bicondilianaprafete articulare&a)conilul manibuleie o proeminenta osoasa a marginii superioare a ramuriimandibulei$convexa atat transversal cat si antero&sterior &are axul lung de 2; mm&are axul antero&posterior de mm&prezinta 2 versanti:anterior$posteriorparati printr&o creastansversala0ersantul anterior si creasta transversala sunt acoperite de fibrocartilagiu si suntarticulare.0ersantuosterior nu este articular.

n partea osului temporal&a)ca"itatea glenoiae are axul mare orientat transversal si care este impartita de scizura lui>lasser intr&un segment anterior ceartine solzului temporalului care este acoperit de periostfoarte aderent la os si care este articular si segmentsterior care apartine osului timpanal si careeste nearticular.conilul temporaluluiuat anterior cavitatii glenoide si reprezentat de radacina transversa a procesului zigomatic aceasta fiindoperita derocartilagiu.!entru realizarea congruentei suprafetelor articulare exista un menisc interarticular$gros la perif e$subtire in portiunea centrala unde poate fi si perforat si care imparte articulatia in 2segmente:menisco&ndibular$menisco&temporal.%re forma de lentila biconcava prezentand o fata inferioara concava pentru

ndilul mandibuleisi o fata superioara concava anterior pentru tubercului articular si convexa posterior

ntrucavitatea glenoida.!rin extremitatile sale acest menisc se fixeaza pe condilul mandibulei fiindatasatfel osului cel mai mobil

psula articulara&sertia superioaraepe de la nivelul marginii anterioare a condilului temporalului$posteror in fundul cavitatii glenoide$anteriorzurii lui >lasser si lateral pe tubercului si radacina lateralaa zigomei$medial de spina sfenoidului.sertia inferioaracolul condilului mandibulei$anterior imediat langa cartilagiularticular$posterior la 3&/ mm distanta.prafata internaapsulei adera la menisc si imparte articulatia intr&o portiunesuprameniscala si submeniscala.Capsula este fo

ata din fibre con"unctive dispuselongitudinal$fibrele scurte se termina pe menisc$fibrele lungi se intind de lamporal la condilulmandibulei.&pe fata anterioara a capsulei se insera fibre din m.pterigoidian lateral&pe fatasterioara se gasesc fibre ce pleaca de la scizura lui >lasser$adera la fata posterioara acapsulei$de menisc$deul mandibulei$formand fraul meniscal posterior care are rolul de alimita miscarile de inaintare ale

ndilului mandibulei si ale meniscului si de a le aduce inapoi.gamentele articulareimpart in:igamente ae"arateb)ligamente la istanta(accesorii)a). 7.ligamentul lateral e$ternaca de la tubercului zigomatic si radacina longitudinala la fata postero&erala a colului condilului mandibulei.Este cel mai puternic ligament$limiteazamiscarile inapoi alendilului.

igamentul lateral intern



aza de la marginea mediala a cavitatii glenoide si a"unge in partea postero&mediala a colului condiluluindibulei.Este un ligament subtire. b+sunt situate pe partea mediala a articulatieiigamentul sfenomanibularaca de la spina sfenoidului$de la partea mediala a scizurii>lasser$trece printre m.pterigoidieni si a"unge pe spina lui pix de pe fata anterioara amandibulei.%cestament impreuna cu marginea posterioara a ramurii mandibuleiimiteaza butoniera retrocondiliana a lui ?uvara prin care trec artera maxilara$vena maxilara$nervulauriculo&

mporal$ram din nv mandibular.?uvara descrie si un ligament timpano&mandibular.igamentul stilomanibular

aca de la stiloida la marginea posterioara a ramuriimandibulei.igamentul pterigomanibulare pleaca de la carligul pterigoidei la linia milohioidianaandibulei.%cest ligament limiteaza miscarile de coborare.Este de fapt o intersectieaponevrotica pe elerandu&se:anterior muschiul buccinator si posterior muschiul constrictor superior al faringelui

no"iale(8)e captusesc cele 2 cavitati menisco&condiliana si menisco&temporala care suntizolate si foarte rar pot

munica.scularizatia articulatiei&rteriala:ramuri ale carotidei externe&maxilara interna&temporala superficiala&auriculara posterioara&faciala&ingiana ascendenta b+venele sunt tributare sistemului venos "ugular internInervatia este asigurata de

v.auriculo&temporal&nv.temporal profund posterior &ram maseterin$toate aceste ramuri fiind ramuri alendibularuluiscarile in articulatie&iscari de ridicare si coborare a mandibulei&miscari de propulsie si retropulsie&miscari de lateralitate sau de

ductiela executia acestor miscari vor participa m.masticatori*m.temporal$m.maseter$m.pterigoidianlateral$m.rigoidian medial+riicatori ai manibulei&.temporal&m.maseter &m.pterigoidian medialcoboratori ai manibulei&

antecele anterior al digastricului*rol principal+.milohioidian&m.geniohioidian&m.pielos al gatului

propulsori ai manibulei&.pterigoidieni laterali cand se contracta simultan&m.pteriogoidian medial*accesor+retropulsori ai manibulei&

antecele posterior al digastricului&fasciculele posterioare ale digastriculuie iuctie ai manibulei&.pterigoidian lateral&m.pterigoidian medial cand se contracta unilateral si alternativ

:. Anatomia chirurgicală a mu chilor mobilizatori ai manibulei i mu;chilor mimici.ș ș%unc iileț

<#3II #A/I8.7. ,u;chii pielo;i ai capului.er5ia mobil6 se prinde de piele$ iar cea opus6 peoase $cartilagii$ fascii 8i sunt inerva5i de nervul facial. e

sific6 7n :.7.u8chii pielo8i ai fe5ei

nt dispu8i 7n "urul orificiilor bucale$ nazale$ oculare..7.7.

buzelor 8i obra"ilor :

orbicularul guriiste un sfincter al orificiului bucal$ ac5ioneaz6 7nprehensiunea hranei<&zigomatic

age comisura buzelor spre 7napoi <&



riicător propriu al buzei superioare=une8te cu ononimul s6u form@nd oaponevroz6 comun6$ ac5ioneaz6 ca ridic6tor al buzei superioare.&cobor>tor al buzei superioare=

ge lateral 8i coboar6 buza superioar6.&cutanat al fe?ei=

ge comisura buzelor 7napoi 8i 7n "os.&cobor>tor al buzei inferioare=

ge buza inferioar6 7n "os.&mental=

dus$ impar$ situate 7n buza inferioar6.&riicătorul mental=

uate sub mucoasa buzei inferioare$ ridic6 8i sus5ine buzainferioar6.&incisi"=cicule musculare sub mucoasa labial6$ apropie buzele 8i leproiecteaz6 7nainte$ intervenind 7n supt 8i b6ut.

.7.8. mu;chii pielo;i ai nasului &

riicător nazolabial=

b5ire$ l65it$ ac5ioneaz6 ca ridic6tor al buzei superioare$a comisurii buzei 8i a aripii nasului.

canin=inser6 oral pe aripa extern6 a nasului$ ac5ioneaz6 ca dilatator al n6riila cabaline 8i deviator lateral almisurii buzelor la rumeg6toare.

lateral al nasuluitervine 7n mobilitatea narinelor.

trans"ersal nazalmpar$ existent numai la ecvine$ dilatator al n6rilor.

cutanat nazal= sub5ire$

stent numai la rumeg6toare$ intervine 7nmobilitatea narinelor..7.9.

u;chii pielo;i ai craniului ;i pleoapelor &! m. frontal=b5ire$ tremur6tor al pleoapei superioare.

m. orbicularul pleoapelor=u8chi circular situate 7n "urul orbitei 7n grosimeapleoapelor$ ac5ioneaz6 7n 7nchiderea pleoapelor.

m. lacrimal=unghiular$ situate 7naintea 8i dedesuptul orbitei$ tremur6tor alpleoapei..2.mu8chii pielo8i ai urechii

nt grupa5i 7n"urul cartilagelor auriculare*tila"ul concalavilionul urechii$ 7n form6 de cornet$tila"ul inelar

u aspectcilindric se prinde de pavilion 8i de meatul auditiv extern$tila" scutular$

lac6cartilaginoas6 situat6 pe suprafa5a mu8chiul temporal.



m. intrinseci=du8i$ se prind cu ambele extremit65i pe cartila"ul concal$modific@nd pavilionul urechii.m. e$trinseci=ne dezvolta5i$ se inser6 pe cartilagele auriculare 8i pe oasele din "ur$ rotind pavilionul urechii oral$oral$ medial$ lateral.. m. masticatorint mu8chi puternici$ ce le confer6 o mare for56 decontrac5ie$ ac5ion@nd ca ridic6tori sau deviatori aindibulei.. maseter=

up6 fa5a mandibular6 extern6 cu fibre 7n trei planuri la ovine 8idou6 planuri la cabaline$ se inser6 fix pena maxilar6 8i mobil pe mandibul6$ ac5ion@nd caridic6tor$ propulsor 8i u8or deviator lateral al mandibulei.. temporal=inser6 pe temporal 8i pe mandibul6$ ac5ioneaz6 ca ridic6tor almandibulei.. pterigoiian meial=uat pe partea intern6 a mandibulei$ ridic6tor$propulsor 8i deviator lateral al mandibulei.. pterigoiian lateral=sat pe fa5a intern6 a articula5iei temporo&mandibulare$ ac5ioneaz6 ca propulsor 8i deviator lateral alndibulei$ intens solicitat larumeg6toare.. buccinator=

ezat 7n partea anterioar6 a obra"ilor completeaz6 peretelelateral al cavit65ii bucale$ rol secundar 7n mastica5ie

n readucerea bolului alimentar petabla dentar6. %re o por5iune bucal6 cu aspect penat$ ce se inser6 pexil6 8i mandibul68i o por5iune molar6 situat6 sub mu8chiul maseter.. igastric=inser6 pe apofiza "ugular6 a occipitalului 8i mobil pe ramurarecurbat6 a mandibulei$ ac5ioneaz6 ca unbor@tor al mandibulei.. trans"ersul manibular

pecific rumeg6toarelor$ completeaz6 pereteleventral al cavit65ii bucale.. mu;chii hioiului&! intrinseci

are se prind numai de oasele complexului hioidian <$trinseci=e se inser6 cu un tendon pe complexul hioidian 8i cu cealalt6 inser5ie pealte oase ale capului. %sigur6

namica complexului hioidian$ rol 7n degluti5ie.,<#3II +@-I.(. cervicali dorsali :ratul Iratul IIratul IIIratul I04.2.(. cervicali ventrali :ratul superficialratul profund(usculatura regiunii cervicale este foarte dezvoltat6$ dispus6 7n straturi$ asigur@ndo mobilitatere at@t g@tului c@t 8i capului. (u8chii intrinseci sau mu8chii propriig@tului sunt cei care se afl6 7n stratul cel mai profund$ 7n imediata vecin6tate avertebrelor cervicale$ iar

usculatura care a p6truns 7n teritoriul cervical ocup6 o pozi5iesuperficial6.(usculatura cervical6e 7nvelit6 7n trei fascii : superficial6$ cervical6 mi"locie 8icervical6 profund6.. ,. cer"icali orsali.nt mu8chii situa5i dorsal fa56 de apofizele transverseale vertebrelor cervicale.ratul Iprinde :. trapez=o por5iune cervical6 8i alta toracal6$ form6 relativ triunghiular6$se inser6 dorsal pe coarda ligamentuluivical$ iar ventral pe spina scapular6$ ac5ion@ndca ridic6tor 8i basculator al spetei.

ratul IIprinde :

. romboi cer"ical=



form6 relativ triunghiular6$ se inser6 cranial peligamentul cervical$ iar caudal pe unghiul cervical al spetei$@nd rol de basculator alspetei.. in?at "entral cer"ical (seratul "entral)re form6 relativ triunghiular6$inser6 cranial pe apofizele transverse ale ultimelor cinci vertebre cervicale$ iarudal pesuprafa5a serat6 a spetei$ av@nd rol de extensor al g@tului 8i basculator al spetei.. spleniusne dezvoltat la cal$ redus la oaie$ se inser6 cranial pe occipital 8icaudal pe apofizele spinoase toracale$

@nd rol de extensor al g@tului 8i 7nclin6tor lateralal capului.ratul III

prinde :. semispinal al capului (marele comple$)

ste un mu8chi masiv format din dou6por5iuni$ una dorsal6 poligastric6 8i una ventral6 semipenat6. e 7nser6nial pe apofizelearticulare cervicale 8i pe occipital$ iar caudal pe apofizele spinoase 8i transversevertebrelor toracale$ av@nd rol de extensor al capului 8i g@tului$ dubl@nd ligamentulcervical de care este

or aderent.. lungul capului (micul comple$)e un mu8chi alungit$ se inser6 cranial peapofiza mastoidian6$ caudal pe apofizele cervicale 8i transverseacale$ ac5ion@nd caextensor 8i 7nclin6tor lateral al capului 8i g@tului.. lungul atlasuluiste un mu8chi fuziform care se inser6 cranial pe aripaatlasului$ iar caudal pe apofizele articulare cervicale 8i

nsverse toracale$ ac5ion@nd caextensor 8i 7nclin6tor lateral al [email protected] I0el mai profund are o dispozi5ie segmentar6$ nedep68ind 7n generaldou6 vertebre al6turate. Cuprinde :. multifi cer"ical

e g6se8te 7n partea dorso&lateral6 a vertebrelor cervicaleeste alc6tuit din fascicule scurte dispuse 7n treiaturi$ av@nd rol de extensor 8i 7nclin6tor lateral al g@tului.. intertrans"ersali cer"icalinesc procesele transverse 8i articulareapar5in@nd la dou6 vertebre vecine$ fiecare mu8chi prezent@nd treir5iuni$ av@nd rol de 7nclin6tor lateral al g@tului.. oblicul mare (caual) al capului=e dispus oblic 7ntre cranial aripa atlasului8i caudal apofiza spinoas6 a axisului$ ac5ion@nd ca principal rotator

capului.. oblicul mic (cranial) al capuluie form6 patrulater6 se inser6 cranialbilpe apofiza "ugular6 8i creasta mastoidian6 8i caudal fix pe aripa atlasului$ fiind unextensor 8i delin6tor lateral al g@tului.. marele rept orsal al capului=e situat 7n zona cefei$ are dou6 fasciculecare se prind cranial pe protuberan5a occipitalului *partea profund6+caudal pe apofizaspinoas6 a axisului$ fiind extensor al capului.. micul rept orsal al capului=e un mu8chi redus situat sub marele dreptdorsal$ se inser6 pe occipital 8i pe tuberculul dorsal al atlasului$@nd rol de extensor alcapului 8i tensor al capsulei articulare occipito&atloidiene.

.u;chii cer"icali "entralint situa5i ventral fa56 de apofizele transverseale vertebrelor cervicale$ dispu8i 7ntr&unat superficialraport str@ns cu traheea$esofagul$ vasele 8i nervii 8i unat profundcontact intim cu vertebrele.4.4.).ratul superficialprinde :. sterno!manibular(sterno!cefalic)cabaline se inser6 de ramura recurbat6a mandibulei$ iar caudal 7mpreun6 cu simetricul s6u pe epistern$ rol

flexor al capului.



. cleio!mastoiian=e un mu8chi lung situat 7ntre clavicul6 8i creastamastoidian6 <. cleio!brahial=7nser6 pe clavicul6 8i creasta humerusului$ trage membrul 7nainte 8i 7nclin6 capul lateral.. cleio!trans"ers=e un mu8chi triunghiular ce se inser6 cranial pe atlas 8iapofizele transverse ale primelor patru vertebrevicale$ iar caudal 7n comun cu cleido&mastoidianul pe creasta humerusului. %re inser5ii reversibile$ trage scapulo&humeral6 7nainte 8i 7nclin6 g@tul lateral.. omohioiian=

uat 7n partea superioar6 a g@tului $ se inser6 cranial pe corpulhioidului 8i caudal pe apofizele transverse alertebrelor cervicale *rumeg6toare+ 8i pefascia scapular6 medial6 la cabaline.Este un cobor@tor al hioiduluisepar6 vena "ugular6care este superficial6 de artera carotid6 comun6 care este profund6.. sterno!hioiian=e un fascicul sub5ire situat 7naintea traheei$ 7ntre stern 8icorpul hioidian$ cu rol de cobor@tor al hioidului.. sterno!tiroiian

ste redus$ unit cu simetricul 8i cu sterno&hioidienii$7ntinde de la stern la fa5a lateral6 a cartila"ului tiroid al laringelui. Este un cobor@tor allaringelui 8i hioidului.heabul "ugular este o depresiune longitudinal6 delimitat6 ventral de sterno& mandibular 8i dorsal derginea inferioar6 a cleido&mastoidianului$ ad6postind vena "ugular6..8. 'tratul profun

prinde :

. lung al g>tului=e impar format din mai multe fascicule succesive inseratefix pe fa5a ventral6 8i pe apofizele transverse artebrelor cervicale 8i fa5a ventral6 avertebrelor toracale. %re forma literei 0 cu v@rful orientat cranial$ rol dexor alcoloanei vertebrale cervicale.. scalen=uat la baza g@tului 7naintea primei coaste$ are o por5iune ventral6 8iuna dorsal6. e inser6 pe coaste 8i peofizele transverse ale vertebrelor cervicale$av@nd rol de flexor al g@tului 8i intervine 7n mi8c6rile inspiratorii.. lungul capului=

u8chi fasciculat $ se

er6 mobil pe fa5a ventral6 abazioocipitalului 8i fix pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale$ av@nddeflexor al capului.. rept "entral al capuluiste un mu8chi redus$ se inser6 fix pe aripa atlasului8i mobil pe fata ventral6 a baziooccipitalului$ rol 7nxarea capului.. rept lateral al capului=7ntinde de la fa5a ventral6 a aripii atlasului la fa5aintern6 a apofizei "ugulare. Este un flexor auxiliar alpului.

Anatomia chirurgicală a fasciilor i spa iilor regiunei O,%. %unc ii.ș ț ț%asciile regiunii oro!ma$ilo!faciale

n reciunea o.m.f. fac parte urmatoarele fascii: &fascia temporal6$&fascia maseteric6$&fascia pterigoideana$&fascia buccinatorie.

scia temporală(fig.7)! puternic6 cu aspect tendinosxuriant. Ea acopera muschiul temporal si 7ncepe sus de la lineamporalis superior$ iar 7n "os se insera pe arcul zigomatic$

urc7ndu& se in lame$ din care cea superficial6 se fixeaz6 pe fata



ern6 a arcului$ iar cea profund6& pe fata lui intern6. Fascia temporalis 7nchide fosa temporal6 a craniului si onsform6 7ntr&o lo"6 osteofibroas6 7n care se plasez6 mu chiul temporal 7mpreun6 cu o cantitate cnsiderabil6ș

tesut celulo&adipos$ vase i nervi.ș

scia maseterică(fig.8)&7nvele te mu chiul maseter cu o lam6 fascial6 fin6. e inser6 sus pe arcul zigomatic$ș ș

A pe marginea mandibulei$ iar posterior si anterior& pe ramura mandibulei. !osterior i par ial din parteaș ț

ei externe $ aceast6 fascie ader6 la fascia glandei parotide$ce formeaz6 pentru aceasta o capsul6. %ceste dou6

cii au denumirea comun6& fascia paratido&maseteriic6.

g.)

scia pterigoiiana&sub ire$ este ata at6 fe ei mediale a mu chiului pterigidian intern$ care se insera deț ș ț ș

za craniului$corespunz6tor originii (. !terigoid medialsi deghiul mandibulei.

scia bucofaringiana A este fascia comun6 aplicat6 pe suprafa aț

eral6 a muschiului buccinator i constrictor superior alșingelui. %nterior se perde 7n esusutul subcutanat al obra"ilor$ iar ț

stero&inferior se continu6 7n adventicea faringelui i cu lameleș

ciei cervicale.Fig.2

%asciile cer"icale

sciile gîtului reflect6 topografia organelor$ situate 7n regiunea g7tului. Fasciile g7tului au o provenien 6țerit6: unele reprezint6 produsul solidificarii esutului celular$ care 7ncon"oar6 organele$ altele A reminiscenteț

mu chiului cleidohBoideus$ iar celelate sunt de origine obi nuit6.ș ș

desting *dupa 0.. evcunenDo+ / lamele fasciale ale gitului *fig.4+.Ș

ima foi ăț $ fascia colli superficiales reprezint6 o lam6 subcutanat6$ sub ire$ situat6 in esutul celulo&adipos$ceț ț

ce far6 7ntrerupere de pe g7t pe regiunele vecine. Ea se deosebe te de fasciile sucutanate din alte regiuni aleș

rpului prin aceea$ c6 con ine mu chiul pielos al gitului* m. !latBsma+ $ pentru care$ despic7ndu&se 7n dou6 iț ș ș

prinz7ndul din ambele par i$ formeaz6 o teac6. %ceasta fascie nu da voie puroiului din carbuncule siț

uncule s6 p6trund6 7n profunzimea g7tului.

i a a ouaț $ fascia colli propria$ acoper6 toat6 regiunea g7tului$ fix7nduse sus pe mandibul6 i processusș

stoideus$ "os A marginea anterioar6 a manubriului sternal si clavicula$ posterior A apofizele spinoase ale

rtebrelor cervicale si linea nuchae superior$ iar anterior A linia mediana a g7tului fuzioneaz6 cu fasciamonim6 din partea opusa i cu foi ele fasciale subiacente$ form7nd aici linea alb6 a gitului.ș ț

i a a doua$ 7nt7lnit6 7n calea sa m. rapez si m. ternocleidomastoidian se dedubleaz6$ capteaz6 ace tiț ș

u chi din ambele p6r i i concresc7nd din nou$ formeaz6 pentru ei teci fasciale.ș ț ș

eci similare formeaz6 i pentru glanda submandibular6.ș



i a a treiaț $ aponeurosis omoclavicularis Richet$ este pronun at6 7n regiunea medie a g7tului. E delimitat6ț

perior de osul hioid$ din p6r i A de mu chii omohioidieni$ inferior A de stern i clavicul6.ț ș ș

rmeaz6 teci fasciale pentru mu chii situa i mai "os de osul hioid. E penetrat6 de venele g7tului$ la care eaș ț

er6 i le extinde$ contribuind la scurgerea venoas6.ș

i a a patra=ț fascia endocervicalis$ 7nvele te organele din regiunea g7tului. Ea const6 din dou6 lame Aș

ceral6$& parietal6.

ma visceral6 A cuprinde 7n mod separat fiecare organ$ form7nd pentru ele capsule fasciale.ma parietal6 A 7nvele te toate organele 7mpreun6 i formeaz6 teci pentru artera carotid6 comun6 i venaș ș ș

gular6 intern6.a iul dintre aceste dou6 lamele anterior de organe se nume te spa iul previsceral$ dar anterior de trahee Aț ș ț

a iul pretrahial.ț

i a a cinceaț $ fascia prevertebral6$ trece anterior de coloana vertebral6. ncepe de la exobaza craniului iș

runde 7n mediastinul posterior. !osterior fascia se fixeaz6 pe apofizele transversale ale vertebrelor.tre foi a a patra i a cincea se g6se te un spa iu 7ngust numit spa iul retrovisceral$ ce continu6 inferior inț ș ș ț ț

diastinul posterior.

c?iune orizontală prin g>t= trec>n prin e$tremitatea superioară a esofagului (schemă).

eaca visceral6 a lamei pretraheale. & 2. raheea. & 4. ervul laringeu recurent. & 3. 0ena "ugular6 anterioar6.. >landa tiroid6. & . Ramura superioar6a ansei cervicale. &-.(. omohioidian. &. Ramura inferioar6 a anseivicale. & . 0ena "ugular6 extern6. &);. %rtera carotid6 comun6. &)). nervul vag.& )2. %rtera tiroidian6erioar6. &)4. ervul accesor& )3. runchiul simpatic. & )/. Ramura anterioar6 a nervului spinal. & ).mura posterioar6 anervului spinal. &)-. (. spleniu al g@tului. & ). (. spleniu al capului. & ). (. trapez.



;. 0ena vertebral6.& 2). %rtera cervical6 profund6. &22. 0enacervical6 profund6. & 24. Lama prevertebral6. & pa5iul prevertebral *retrovisceral+. & 2/. %rtera vertebral6. & 2. (u8chi prevertebral. & 2-. (.semispinal al

pului. & 2. (. lung al capului. &2. (. ridic6tor al scapulei. & 4;. (. scalen posterior. & 4). (. scalen"lociu. & 42. od limfatic. & 44.(. scalen anterior. & 43. ervul frenic. & 4/. Lama superficial6 a fascieiului. & 4. %rtera cervical6 ascendent6. & 4-. eaca vascular6. & 4. (.sternocleidomastoidian. & 4. 0ena

gular6 intern6=. & 3;. Lama pretraheal6. & 3). (. sternotiroidian. & 32. (. sternohioidian. & 34. Esofagu

%unctia i histologia fasciilorș

sciilent membrane con"unctive$ fibroase dense$ care acoper6 mu8chiul la exterior.

nc?iile fasciilor Fasciile separ6 mu8chii unul de altul$ asigur7nd contrac5ia lor separat6.

epar6 grupurile de mu8chi unul de altul 8i trimit 7n profunzime septuri intermusculare$care se fixeaz6 pe oase.

poresc rezisten5a lateral6 8i nu permit deplas6rile laterale ale mu8chiului 7n timpulcontrac5iei.

1atorit6 conexiunilor nodulilor fasciali cu periostul oaselor$ fasciile 7ndeplinesc rolul de

suport 8i contribuie la trac5iunile musculare.

odulii fasciali sunt forma5iunile ce se formeaz6 la unirea 8i 7ncruci8area fasciilor pe oasesau pe crestele osoase.

%asciile reprezint6 surse de inerva5ie 8i vascularizare ale mu8chilor. %u rol important 7n efectuarea anesteziei locale. ecile fasciale ale mu8chilor 8i fasciculele neurovasculare servesc ca repere 7n timpul

interven5iilor chirurgicale. Fasciile localizeaz6 procesele inflamatorii 8i s7ngele 7n caz de hemoragii. %sigur6 circula5ia s7ngelui venos 8i a limfei spre inim6. 1atorit6 fasciilor se men5ine lumenul unor vene.



Lezarea fasciei provoac6 prolabarea mu8chiului 7n locul lezat 8i formarea unei herniimusculare.

spatiile fetei

a?iile ;i lojele osteo!fasciale ;i intermusculare ale regiunii temporale

ntre lamelele superficială 8i profună ale fasciei temporale se formeaz6 un spa?iulinterapone"rotic= care con5ine mu8chiul temporal$ 5esut adipos$ artera 8i vena temporale

medii.

ntre fascia temporală 8i mu;chiul omonim se afl6 spa?iul subapone"rotic *con5ine o por5iune a corpului adipos bucal+.

#orpul aipos bucal *'ichat+ sau bula grsoas este situat 7ntre piele 8i mu8chiul buccinator$ fiind adiacent marginii anterioare a mu8chiului maseter. El este bine dezvoltatla sugari$ fapt ce minimalizeaz6 efectele presiunii atmosferice asupra cavit65ii bucale 7ntimpul al6pt6rii.

%pofizele acestui corp p6trund 7n spa5iile osteofasciale adiacente.

'pa?iul masetero!manibular situat 7ntre mu8chiul maseter 8i ramura mandibulei.Con5ine 5esut celulo&adipos$ vase 8i nervi. n sens superior comunic6 cu spa5iul temporo& pterigoidian.

oja temporală profună este situat6 7ntre fasciculele profunde ale mu8chiului temporal8i periost$ con5ine vasele 8i nervii temporali profunzi 8i comunic6 inferior cu spa5iilevecine



'pa?iul glanei parotie A con5ine glanda omonim6$ vase sangvine 8i nervi:tera carotid6 extern6 8i ramurile eina retromandibular6nglioni limfatici parotidieni.

rvul facial 8i nervul auriculotemporal

'pa?iul temporo!pterigoiian este situat 7ntre mu8chiul temporal 8i pterigoidianullateral. Comunic6 cu:

bitavitatea nazal6vitatea bucal6.n5ine artera maxilar6 8i plexul venos pterigoidian.

pa5iul interpterigoiian este situat 7ntre cei doi mu8chi pterigoidieni. Con5ine nervul

alveolar inferior$ artera maxilar6 8i plexul venos pterigoidian.

pa5iul suprapterigoiian este delimitat de capul superior al mu8chiul pterigoidianlateral 8i fa5a infratemporal6 a aripii mari a sfenoidului. Con5ine vase sangvine$ nervi 8icomunic6 cu spa5iile vecine.

'pa?iul pterigo!manibular delimitat de mu8chiul pterigoidian medial 8i ramuramandibulei. Comunic6 cu spa5iile vecine$ con5ine nervul alveolar inferior 8i vaseleomonime.

Anatomia chirurgicală a glanelor sali"are.

A1EE 'AI0AREnt glande cu secretie externa$ secreta saliva ce e varsata in cavitatea bucala. >landele au fost sistematizatepa marime in glande salivare mici si mari.andele salivare mici se prezinta ca niste noduli ovoizi raspanditi sub mucoasa cavitatii bucale. Ele poartamele regiunii in care se gasesc in acest fel: glande labiale *pe buze+$ glande bucale si molare la nivelulra"ilor$ glande palatine care se gasesc la nivelul palatului dur si la nivelul calului palatin$ glande lingualeimba.

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/



andele salivare mari sunt 4 perechi: glane parotie= submanibulare= si sublinguale.A1A /ARO-I1A e cea mai mare situata inferior de ductul auditiv extern posterior de ramurandibulei intr&o depresiune numita fosa retromandibulara. 1atorita continutului fosa devine lo"a parotidiana.I se descriu pereti: lateral$ medial$ anterior$ posterior$ superior$ inferior.retele lateral e format de lama superficiala a fasciei cervicale. !eretele posterior e format de procesulstoidian pe care se insera muschiul sternocleidomastoidian$ pantecele posterior al muschiului digastric$ iari profund se gaseste buchetul stilian.retele anterior e alcatuit de ramurile mandibulei cu muschiul maseter si pterigoidian median.retele median e faringele.

retele superior e dat de articulatia temporomandibulara si meatul acustic extern. !eretele inferior e alcatuito lama fibroasa care e despartitoarea submandibulo&parotidiana.rotida are o forma neregulata cu o portiune principala care e corpul glandei si are o forma prismaticunghiulara cu o fata externa$ una anterioara$ alta posterioara$ o margine interna uneori latita ca o fata lavelul faringelui. 1e asemenea glandei I se descrie o fata superioara si una inferioara. %re o culoare cenusieiatica$ iar in timpul activitatii glanda are un aspect lobulat. >reutatea este de 2/&4;g$ volumul e variabil in

mitele normalului$ iar capacitatea dintre glandele mici si mari poate fi de ):/.rotida se muleaza pe elementele invecinate$ e continuata intr&o teaca fibroasa numita fascia parotidiana carededublare a lamei superficiale a fasciei cervicale. >landa adera la peretii lo"ei si extirparea sa e dificila.

anda stabileste raporturi extrinseci cu elemente ce formeaza peretii lo"ei. 1e mentionat este care mandibula si parotida este un tesut grasos ce permite miscarile mandibulei care are rolul de a masa

nda parotida. !relungirea anterioara sau geniana are forma unei lame triunghiulare care insoteste ductulrotidian si se gaseste pe fata laterala a muschiului maseter.elungirea mediala sau faringiana vine in raport cu faringele$ cu muschiul pterigoidian medial$ cu nervulndibular si artera maxilara. !relungirea posterioara e de mici dimensiuni. !atrunde intre muschiulrnocleidomastoidian si pantecele posterior al muschiului digastric.rotida stabileste si raporturi intrinseci cu carotida externa si cu ramurile terminale ale acesteia$ cu venaromandibulara care colecteaza venele parotidiene$ cu noduri limfatice superficiale si profunde$ cu nervulriculotemporal si cu nervul facial.rvul facial apare din orificiul stilomastoidian$ patrunde in parotida unde se desface in ramuri dispuse subma unui evantai ce separa lobii parotidei intr&o portiune superficiala situata lateral de nerv si alta profundauata medial de nerv.

ctul parotidian sau canalul lui tenon reprezinta canalul excretor al glandei parotide. e formeaza dinirea canalelor interlobulare$ de multe ori se formeaza doua conducte mai mari. %re o lungime de /cm$metrul de 3mm. eamana cu o vena goala si poate fi sediul unor calculi. Impreuna cu prelungireaerioara a glandei se gaseste pe fata laterala a maseterului$ la un cm inferior de arcada zigomaticaon"urand corpul grasos al obrazului$ strapunge muschiul buccinator si se deschide in vestibului cavitatiicale printr&un orificiu situat n dreptul colului molarului 2 superior.ificiul se gaseste pe o proeminenta numita papila parotidiana. >landa parotida e o glanda lubulo&acinoasatip seros$ secreta un lichid clar albuminos$ bogat in saruri minerale si nu contine mucus. Limfaticele sunt

enate de nodurile superficiale si profunde si ulterior de nodurile "ugulare profunde. Inervatia e vegetativa.brele simpatice provin din plexul carotidian extern. Fibrele parasimpatice provin din nervul auricul&temporale le aduce de la ganglionul otic. !arotida e moale$ nu se simte la palpare$ pentru studiul ei se practica

lografia$ se in"ecteaza in ductul parotidian o substanta radioopaca.A1A '2,A1I2ARApa dimensiune este a doua glanda salivara mare. Este situata inferior de planseul cavitatii bucale$ prin

mare topografic apartine gatului. e gaseste intr&o lo"a osteofibroasa numita lo"a submandibulara. Ea eimitata de 4 pereti. #nul lateral format de corpul mandibulei$ unul superomedial alcatuit de muschiullohioidian si de muschiul hipoglos. !este milohioidian este dispus pantecele anterior al muschiului

gastric. !eretele inferior format de lama superficiala a fasciei cervicale acoperita de muschiul platisma si dele. >landa are o forma neregulata. I se descriu un corp si o prelungire. %cestea formeaza o potcoava cu

schiderea anterioara. >landa are o lungime de -cm si o greutate de -g. Corpul are un aspect prismaticunghiular cu trei fete si doua extremitati. Fetele sunt stabilite de elementele celor trei pereti ai lo"ei. Fataerala a glandei e incrucisata de artera faciala$ tot aici se gasesc un numar variabil -&&)) noduri limfatice.

tremitatea anterioara corespunde pantecului anterior al digastricului. Extremitatea posterioara corespunde

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/

http://void%280%29/



spartitoarei submandibuleiparotidiene. 1e pe fata profunda a glandei se desprinde o prelungire ceon"oara marginea posterioara a muschiului milohioidian. Insoteste ductul submandibular$ tece prin lo"a

blinguala. 1uctul submandibular *sau canalul lui Ghuarton+ seamana cu o vena goala$ insoteste prelungireandei si incon"oara muschiul milohioidian. In lo"a sublinguala trece medial de glanda salivara sublinguala.ificiul de deschidere se gaseste pe caruncula sublinguala. 1uctul are o lungime de /cm si se incruciseaza curvul lingual. tructural seamana cu parotida$ fiind o glanda tubulo&acinoasa compusa. >landa e invelita intr&apsula proprie. 0ascularizarea arteriala provine din artera faciala si submentala. 0enele sunt drenate dena faciala$ limfaticele de nodurile submandibulare si cervicale profunde. Inervatia este vegetativa. Fibrelerasimpatice vin pe calea nervului lingual.

A1A '2I+AAte cea mai mica din glandele salivare mari. Este deasupra diafragmului bucal$ in lo"a sublinguala. %ceastaa are 3 pereti. #nul medial format din muschiul genioglos si hioglos$ un perete lateral alcatuit de fatadiala a corpului mandibulei in care se gaseste foseta sublinguala. #n perete superior alcatuit de mucoasa

giunii sublinguale si unul inferior alcatuit de muschiul milohioidian. >landa are aspectul unui ovoid turtit alui ax e paralel cu corpul mandibulei. E formata dintr&o portiune principala si )/&2; lobuli accesori. %re o

ngime de 4 cm$ un diametru de ) cm si o greutate de 4& /g. Raporturile glandei sunt date de peretii lo"ei.arginea superioara a glandei ridica mucoasa sublinguala si ii da aspect de plica. >landa are mai multe ductecretoare din care unul e principal$ si anume ductul sublingual mare ce se alatura de ductul glandeibmandibulare si ambele se deschid pe carancula superioara. 1uctele accesorii )/&4; se deschid prin orificiiparate situate pe un traiect liniar pe plica sublinguala.

uctura este asemanatoare cu a celorlalte glande salivare dar secretia e bogata in mucina. Este irigata deere provenite din artera linguala si sublinguala. 0enele sunt drenate de vena profunda a limbii$ limfaticelent drenate de nodurile submandibulare$ inervatia este vegetativa. glande salivare mici & nu au canal excretor$gasesc in cavitatea orala: glande labiale$ glande bucale$ glande palatine$ glande linguale

este glande au rolul de a secreta saliva$ care are roluri importante in digestie si in apararea antiinfectioasa.

glanda parotida glanda submandibulara glanda sublinguala

77. Anatomia chirurgicală a sistemului "ascular al regiunii O,%.RER% C%R,I1H C,(#H *%rteria carotic comunis+

le dou6 artere carotide comune$ dreapt6 8i st@ng6$ difer6 prin origine$ traiect$ lungime 8i raporturi.

http://www.terapiamedicala.ro/saliva

http://www.terapiamedicala.ro/ce-este-parotida

http://www.terapiamedicala.ro/saliva

http://www.terapiamedicala.ro/ce-este-parotida



tera carotid6 comun6 dreapt6 78i are originea 7n trunchiul arterial brahiocefalic$ la baza regiunii cervicale.tera carotid6 comun6 st@ng6 78i are originea 7n cavitatea toracic6$ 7n crosa arterei$ fiind mai lung6 dec@tera carotid6 dreapt6.aiectul arterei carotide comune este ascendent$ aproape vertical$ str6bate regiunea trigonului carotic 8i 7neptul marginii superioare a cartila"ului tiroid se 7mparte 7n dou6 ramuri terminale:

& artera carotid6 extern6& artera carotid6 intern6

&a lungul traiectului$ artera carotid6 comun6 este 7nso5it6 de vena "ugular6 intern6$ dispus6 lateral de artera$de nervul vag$ situat profund 7n unghiul diedru format 7ntre arter6 8i ven6.

le trei forma5iuni formeaz6 m6nunchiul vasculonervos al g@tului este 7n raport cu fa5a profund6 au8chiului sternocleidomastoidian$ acesta fiind considerat mu8chiul satelit al arterei carotide comune<sterior artera carotid6 comun6 este 7n raport cu mu8chii prevertebrali 8i prin intermediul acestora cuocesele transverse ale vertebrelor cervicale.n5ul simpatic cervical este situat posterior de artera carotid6 comun6$ traheea 8i esofagul cervical medial$ iar

u8chii scaleni sunt dispu8i lateral 7n raport cu artera carotid6 comun6.locul de bifurcare al carotidei comune se afl6 o dilatare fusiform6 A sinusul carotidian A ce prezint6 o

gat6 re5ea de fibre nervoase cu originea 7n nervii glasofaringian$ vag 8i simpaticul cervical. Func5ionalusul carotidian constituie un centru de reglare a tensiunii arteriale.

RER% C%R,I1H EERH *arteria carotis externa+

mite. Limita inferioar6 este reprezentat6 de bifurcarea arterei carotide comune 8i corespunde marginiiperioare a cartila"ului tiroid al laringelui.mita superioar6 corespunde colului condilului mandibulei< la acest nivel se 7mparte 7n cele dou6 ramuriminale:

& artera temporal6 superficial6& artera maxilar6

aiect. %rtera carotid6 extern6 are un traiect vertical ascendent$ str6bate regiunea trigonului carotic 8irunde 7n parenchimul glandei salivare parotide$ unde formeaz6 planul profund arterial.&a lungul acestui traiect artera carotid6 extern6 realizeaz6 raporturi$ care 7n func5ie de regiunile str6b6tute

t fi sistematizate astfel:& 7n por5iunea cervical6 artera carotid6 extern6 este 7n raport:• anterolateral cu mu8chiul sternocleidomastoidian 8i nervul

hipoglos• medial cu faringele• posterior cu artera carotid6 intern6

& 7n por5iunea cefalic6$ artera carotid6 extern6 trece pe sub fa5a profund6 a p@ntecelui posterior al mu8chiului digastric 8i a mu8chiului stilohioidian$ apoi p6trunde 7n glanda parotid6

&a lungul acestui traiect artera carotid6 extern6 d6 un num6r de 8ase ramuri colaterale:). %RER% IR,I1I%H #!ERI,%RH

*%. thBroidea superior+are originea pe fa5a anterioar6 a carotidei externe$ fiind prima ramur6 colateral6. %re un traiect inferomedial

drept@ndu&se c6tre polul superior al lobului tiroidian.te 7n raport cu faringele fiind acoperit6 de mu8chiul sternocleidomastoidian.&a lungul traiectului emite urm6toarele ramuri colaterale:

& ramura sternocleidomastoidian6 ce vascularizeaz6 por5iunea inferioar6 a mu8chiuluisternocleidomastoidian

& ramura subhioidian6 vascularizeaz6 mu8chii subhioidieni. , colateral6$ ramuracricotiroidian6$ vascularizeaz6 mu8chiul cricotiroidian

& ramuri ce vascularizeaz6 ganglionii limfatici cervicali inferiori profunzi& ramuri anastomatice cu artera tiroidian6 inferioar6 8i artera faringian6 ascendent6



& ramurile terminale se distribuie glandei tiroide:& ramura glandular6 anterioar6& ramura glandular6 lateral6& ramura glandular6 posterioar6

este ramuri str6bat fa5a anterioar6 8i cea posterioar6 a istmului 8i a lobilor tiroidieni 8i se anastomozeaz6 cue de partea opus6. Ramura posterioar6 se anastomozeaz6 cu o ramur6 a arterei tiroidiene inferioare.

2. %RER% LI>#%LH *%. lingualis+are originea pe fa5a medial6 a arterei carotide externe la )/ mm superior de originea arterei tiroidiene

perioare$ corespunz6tor osului mare al osului hioid.

te situat6 profund 7n raport cu mu8chiul constrictor superior al faringelui. e anga"eaz6 prin intersti5iu dintreu8chiul genioglos 8i mu8chiul longitudinal inferior al limbii. !entru cunoa8terea topografiei arterei lingualedelimiteaz6 dou6 regiuni topografice.trulaterul lui 'eclard este delimitat astfel:

& superior: nervul hipoglos& inferior: cornul mare al osului hioid& anterior: p@ntecele mastoidian al mu8chiului digastric& posterior: marginea posterioar6 a mu8chiului hioglos

aria patrulaterului lui 'eclard este reperat6 artera lingual6 imediat dup6 originea ei. La acest nivel ea poateigaturat6 deoarece nu a emis artera dorsal6 a limbii.unghiul lui !irogoff se delimiteaz6 astfel:

& superior: nervul hipoglos& inferior: p@ntecele mandibular al mu8chiului digastric 8i tendonul s6u intermediar & anterior: marginea posterioar6 a mu8chiului omohioidian

aria triunghiului artera lingual6 d6 cea mai puternic6 ramur6 colateral6 artera dorsal6 a limbii.le dou6 regiuni sunt acoperite de fibrele mu8chiului hioglos. Ramurile colaterale ale arterei linguale sunt:

& artera dorsal6 a limbii vascularizeaz6 r6d6cina limbii$ cartila"ul laringelui epiglota 8ist@lpul anterior al v6lului palatin

& ramura suprahioidian6 vascularizeaz6 mu8chii suprahioidieni.tera lingual6 se termin6 prin dou6 ramuri.tera sublingual6 p6trunde 8i str6bate lo"a glandei sublinguale fiind situat6 medial de glanda sublingual6.tera profund6 a limbii$ sau artera ranin6 se afl6 situat6 7ntre mu8chiul genioglos 8i mu8chiul longitudinal

erior al limbii$ respectiv la ) cm de fa5a dorsal6 a limbii.le dou6 artere raniene realizeaz6 de&a lungul traiectului lor$ c6tre v@rful limbii$ numeroase anastomoze.

4. %RER% F%CI%LH *a. facialis+desprinde de pe fa5a anterioar6 a arterei carotide externe la / mm superior de originea arterei linguale.e un traiect foarte sinuos cu multiple sinuozot65i 8i schimb6ri ale direc5iei. ituat6 ini5ial profund$ 7n raportfaringele se anga"eaz6 pe sub mu8chiul stilohioidian 8i p@ntecele mastoidian al mu8chiului digastric 8irunde 7n lo"a glandei submandibulare unde este dispus6 profund. ncon"oar6 glanda submandibular6 8inge pe fa5a superficial6 a acesteia$ apoi intersecteaz6 marginea inferioar6$ bazilar6$ a corpului mandibulei

respunz6tor locului unde marginea anterioar6 a mu8chiului maseter 7nt@lne8te marginea inferioar6 a corpuluindibulei.

acest nivel artera facial6este situat6 superficial$ subtegumentar. n continuare str6bate regiunea facial6@nd un traiect oblic ascendent lateromedial$ cu numeroase flexuri. %tinge comisura buzelor$ str6bate 8an5ulzogenian 8i a"unge la nivelul unghiului medial al orbitei unde se termin6 prin artera unghiular6.aiect sinuos al arterei faciale permite alungirea sau scurtarea configura5iei 7n timpul desf68ur6rii proceselormastica5ie 8i fona5ie.murile colaterale$ 7n num6r de 8ase$ pot fi 7mp6r5ite 7n:

& ramuri cervicale& ramuri faciale

%. %rtera palatin6 ascendent6 *a. palatina ascendes+ are un traiect vertical 7n raport cu fa5alateral6 a faringelui.

scularizeaz6 pere5ii faringelui$ v6lul palatin 8i amigdala palatin6.



'. Ramurile glandulare *Rr. glandulares+ submandibulare vascularizeaz6 glandasubmandibular6.

C. %rtera submental6 *a. submentalis+ se 7ndreapt6 anterior 7n raport cu fa5a superficial6 amu8chiului milohioidian$ pe care 7l vascularizeaz6.

1. %rtera labial6 inferioar6 *a. labialis inferior+ se desprinde din artera facial6 la nivelulcomisurii buzelor$ apoi are un traiect sinuos 7n profunzimea buzei inferioare 8i seanastomozeaz6 cu cea de partea opus6.

E. %rtera labial6 superioar6 *a. labialis superior+ str6bate buza superioar6 anastomoz@ndu&se cucea de partea opus. !rin anastomozele realizate 7ntre arterele labiale se constituie inelul

arterial peribucal.F. %rtera lateral6 a nasului *a. lateralis nasi+ vascularizeaz6 aripa 8i lobul nasului

tera unghiular6 *a. angularis+ ramura terminal6 a arterei faciale se afl6 7n 8an5ul nazogenian apoi a"unge 7nghiul medial al orbitei unde se anastomeaz6 cu artera dorsal6 a nasului$ ramur6 a arterei oftalmice.

3. %RER% F%RI>I%H %CE1EH *%. pharBngea ascendes+are originea pe fa5a posterioar6 a arterei carotide externe superior de originea acesteia. %re un traiect

cendent vertical p@n6 la baza craniului.murile colaterale:

& ramurile faringiene: vascularizeaz6 mu8chii 8i mucoasa faringelui& ramurile posterioare musculare: vascularizeaz6 mu8chii prevertebrali& ramura meningee posterioar6 p6trunde 7n craniu prin gaura "ugular6 vasculariz@nd

duramater cranian/. %RER% ,CCI!I%LH *a. occipitalis+iginea este pe fa5a posterioar6 a arterei carotide externe corespunz6tor emergen5ei arterei faciale.e un traiect oblic ascendent 7n sens anteroposterior paralel cu p@ntecul posterior al mu8chiului digastric.inge procesul mastoidian$ str6bate mu8chii regiunii nucale 8i a"unge pe por5iunea solzoas6 a osului occipitalcare o str6bate p@n6 la protuberan5a occipital6 extern6. 16 urm6toarele ramuri colaterale:

& artera sternocleidomastoidian6 superioar6& ramura mastoidian6 care vascularizeaz6 procesul mastoidian 8i celulele mastoidiene& ramura meningee str6bate gaura "ugular6 8i se distribuie durei mater.

. %RER% %#RIC#L%RH !,ERI,%RH *%. auricularis posterior+desprinde din artera carotid6 extern6 la ) cm superior de originea arterei occipitale$ av@nd un traiect

cendent oblic 7n sens anteroposterior p@n6 la nivelul marginii anterioare a procesului mastoidian unde semin6 prin:& ramura anterioar6$ auricular6$ care vascularizeaz6 pere5ii pavilionului auricular.& ramura posterioar6$ mastoidian6$ realizeaz6 anastomoze cu ramura mastoidian6 a arterei

occipitale cu artera temporal6 superficial6.&a lungul traiectului emite urm6toarele ramuri colaterale:

& artera timpanic6 posterioar6 vascularizeaz6 cavitatea timpanic6. !rin ramura ei$ arterastapedian6$ vascularizeaz6 mu8chiul sc6ri5a

& ramura parotidian6 are un traiect anterior vasculariz@nd parenchimul por5iunii posterioarea glandei parotide.

RER% E(!,R%LH #!ERFICI%LH *a. temporalis superficialis+are originea 7n artera carotid6 extern6$ 7n plin parenchim glandular parotidian$ corespunz6tor coluluindilului mandibulei. %re un traiect ascendent oblic din6untru 7nafar6$ p6r6se8te glanda parotid6 8i se dispunesterior de articula5ia temporomandibular6 8i anterior de tragus. 8i continu6traiectul ascendent venind 7nort cu fa5a superficial6 a arcadei temporozigomatice$ iar la 4 cm superior de aceasta se 7mparte 7n dou6

muri terminale:& ramura anterioar6$ frontal6& ramura posterioar6$ parietal6

le dou6 ramuri terminale au un traiect sinuos cu multe inflexiuni fiind dispus subtegumentar.scularizeaz6 tegumentul regiunii frontale 8i a regiunii parietale.traiectul s6u$ artera temporal6 superficial6 emite 8ase ramuri:

& ramura parotidian6 vascularizeaz6 parenchimul glandei parotide



& ramuri articulare care se distribuie articula5iei temporomandibulare& ramuri auriculare vascularizeaz6 pere5ii pavilionului auricular & artera transvers6 a fe5ei are un traiect orizontal$ str6bate dinapoi 7nainte glanda parotid6$

apoi vine 7n raport cu fa5a superficial6 a mu8chiului maseter 8i a mu8chiului buccinator.0ascularizeaz6 structurile ce intr6 7n alc6tuirea regiunii geniene.

& artera zigomatico&orbital6 a"unge pe fa5a temporal6 a corpului osului zigomatic$abordeaz6 orificiul zigomaticoorbital 8i p6trunde 7n canalul zigomaticoorbital

& artera temporal6 profund6 mi"locie are un traiect ascendent oblic anga"@ndu&se 7ntre peretele osos al fosei temporale 8i fascicolul mi"lociu al mu8chiului temporal pe care 7l

vascularizeaz6

RER% (%IL%RH *%. (%ILL%RI+doua ramur6 terminal6 a arterei carotide externe prezint6 ini5ial un parcurs intraparotidian. %poi str6batetoniera retrocondilian6 a lui ?uvara$ delimitat6 7ntre colul condilului mandibulei 8i ligamentulnomandibular 8i p6trunde 7n fosa infratemporal6. e anga"eaz6 prin intersti5iul delimitat 7ntre cele dou6cicule musculare ale mu8chiului pterigoidian lateral.continuare descrie o curb6 cu convexitatea orientat6 anterior 7ndrept@ndu&se c6tre tuberozitatea corpuluiului maxilar$ p6trunde 7n fosa pterigopalatin6$ pe care o str6bate$ orient@ndu&se c6tre gaura sfenopalatin6$de se termin6 prin artera sfenopalatin6$ care reprezint6 ramura sa terminal6.n vastul teritoriu vascularizat$ artera maxilar6 realizeaz6 o complementare cu teritoriul de inerva5ie al

rvului trigemen.aiectul arterei maxilare este 7mp6r5it$ din punct de vedere topografic$ 7n trei segmente:& segmentul mandibular$ retrocondilian& segmentul pterigoidian$ situat 7ntre cele dou6 fascicule ale mu8chiului pterigoidian medial& segmentul pterigoidian$ dispus 7n fosa pterigopalatin6

murile colaterale sunt variate 7n ceea ce prive8te originea$ traiectul 8i num6rul.%. %rtera timpanic6 anterioar6 p6trunde prin scizura pietrotimpanic6 7n cavitatea timpanic6'. %rtera meningee mi"locie are un traiect ascendent$ se anga"eaz6 prin gaura spinoas6$ p6trunde

7n craniu$ unde se 7mparte 7n mai multe ramuri:& ramura anterioar6$ frontal6& ramura orbital6

& ramura parietal6& ramura pietroas6& ramura timpanic6 superioar6 care parcurge canalul nervului pietros mic. 0ascularizeaz6

casa timpanului.C. %rtera meningee mic6 cu un traiect ascendent p6trunde 7n craniu prin gaura oval6

vasculariz@nd ganglionul senzitiv al nervului trigemen 8i dura mater$ 7nvecinat6 acestuia1. %rtera alveolar6 inferioar6

are originea 7n dreptul marginii inferioare a mu8chiului pterigoidian lateral av@nd un traiect oblicscendent 7n sens anterolateral c6tre fa5a medial6 a ramurei verticale a mandibulei. nso5it6 de nervul alveolar erior str6bate gaura mandibular6 8i p6trunde 7n canalul mandibular pe care 7l parcurge p@n6 la nivelul g6uriintoniene$ unde se ramific6 7n:

& artera mentonier6 care p6r6se8te canalul mandibular prin gaura mentonier6& artera incisiv6 care continu6 traiectul arterei alveolare inferioare. 0ascularizeaz6 din5iifrontali 8i procesul alveolar 8i parodon5iul acestora.

&a lungul traiectului prin canalul mandibular din artera alveolar6 inferioar6 se desprind ramuri dentare$muri alveolare 8i ramuri parodontale vascularizeaz6 premolarii 8i molarii.ainte de a p6trunde 7n gaura mandibular6 din artera alveolar6 inferioar6 78i are originea artera milohioidian6e vascularizeaz6 mu8chiul milohioidian.

E. %rtera maseterin6 are un traiect oblic descendent$ str6bate incizura mandibular6 8i p6trunde7n spa5iul de cliva" delimitat de fa5a lateral6 a ramurei verticale a mandibulei 8i fa5a profund6a mu8chiului maseter$ pe care 7l vascularizeaz6.



F. %rtera temporal6 profund6 anterioar6 are un traiect oblic ascendent 7n sens posterior 8i seanga"eaz6 7ntre suprafa5a osoas6 a fosei temporale 8i fa5a profund6 a fasciculului anterior almu8chiului temporal.

>. %rtera temporal6 profund6 posterioar6 are un traiect ascendent oblic 7n sens anteroposterior pe fa5a profund6 a fascicolului posterior al mu8chiului temporal.

J. Ramurile pterigoidiene 78i au originea fie direct din artera maxilar6 fie din artera temporal6 profund6 posterioar6. 0ascularizeaz6 mu8chii pterigoidieni.

I. %rtera bucal6 are un traiect orizontal 7n sens posteroanterior c6tre fa5a profund6 a mu8chiului buccinator.

?. %rtera alveolar6 superioar6$ 78i are originea 7n artera maxilar6 intern6 corespunz6tor foseiinfratemporale 7ndrept@ndu&se c6tre tuberozitatea corpului osului maxilar$ unde se divide 7nmai multe ramuri care str6bat orificiile 8i canalele alveolare vasculariz@nd molarii$ procesulalveolar 8i parodontiul precum 8i sinusul maxilar.

K. %rtera suborbital6 78i are originea din artera maxilar6 corespunz6tor fosei pterigopalatine. eanga"eaz6 prin fisura orbital6 inferioar6$ p6trunde 7n orbit6$ unde str6bate 8an5ul 8i canalulsuborbital$ apoi trece prin gaura suborbital6 8i a"unge pe fa5a anterioar6 a corpului osuluimaxilar. 1e&a lungul traiectului intraorbitar emite colaterale reprezentate de:& arterele alveolare superioare 8i mi"locii ce vascularizeaz6 premolarii 8i procesul alveolar

adiacent prcum 8i sinusul maxilar & arterele alveolare superioare 8i anterioare care vascularizeaz6 procesul alveolar 8i grupul

din5ilor frontali.n ramurile terminale artera suborbital6 vascularizeaz6 pleoapa inferioar6$ buza superioar6 aripa nasului 8ir5iunea anterioar6 a regiunii geniene.

L. %rtera paltin6 descendent6. 1in fosa pterigopalatin6 are un traiect descendent str6b6t@ndcanalul pterigopalatin$ unde se 7mparte 7n:& artrera palatin6 mare se anga"eaz6 prin gaura palatin6 mare 8i a"unge pe palatul dur. 8i

schimb6 direc5ia 7ndrept@ndu&se anterior 8i realizeaz6 anastamoze cu artera nozopalatin6.0ascularizeaz6 palatul dur 8i v6lul palatin.

& arterele palatine mici str6bat g6urile palatine mici vasculariz@nd v6lul palatin 8i amigdala palatin6.

(. %rtera pterigopalatin6 cu originea 7n fosa pterigopaltin6 str6bate canalul pterigopalatin$ 7n

sens anteroposterior$ vasculariz@nd bolta faringian6.tera sfenopalatin6$ ramura terminal6 a arterei maxilare str6bate orificiul sfenopalatin$ p6trunde 7n cavitateazal6$ unde se 7mparte 7n dou6 ramuri:

& arterele nazale posterioare laterale vascularizeaz6 pere5ii laterali ai cavit65ii nazale& arterele nazale posterioare mediale au un traiect posteroanterior de o parte 8i de alta a

septului nazal 7n raport direct cu peretele inferior al cavit65ii nazale. %nterior cele dou6ramuri se unesc form@nd artera nazopalatin6 care str6bate canalul incisiv$ apoi gauraincisiv6 a"ung@nd pe palatul dur. Realizeaz6 anastomoze cu artera palatin6 mare.

%C#L%RI%MI% 0E,%H % C%!#L#I NI % >O#L#I

E% ?#>#L%RH IERH *0E% ?#>#L%RI IER%+

are originea la nivelul g6urii "ugulare fiind continuarea sinusului venos sigmoid al durei mater.e un trafiect descendent$ de la nivelul g6urii "ugulare p@n6 la confluentul venos a lui !irogoff ce este situatsterior de extremitatea medial6 a claviculei. La acest nivel se une8te cu vena subclavicular6 8i formeaz6nchiul venos brahiocefalic. La 7nceput este al6turi de artera carotid6 intern6 8i de nervul vag$ apoi de arteraotid6 comun6 8i nervul vag.

aiectul venei "ugulare interne$ raportat la p@ntecele mastoidian al mu8chiului digastric 8i a mu8chiuluimohioidian$ este 7mp6r5it 7n trei segmente:

). egmentul superior este cuprins 7ntre gaura "ugular6 8i p@ntecelemastoidian al mu8chiului digastric.

na "ugular6 intern6 realizeaz6 urm6toarele raporturi:



& anterior cu elementele musculoligamentare ce formeaz6 buchetul lui Riolan& posterior cu mu8chii prevertebrali& lateral cu glanda parotid6& medial cu faringele$ cu nervii cranieni glosofaringian$ vag$ accesor$ hipoglos$ cu artera

carotid6 comun62. egmentul mi"lociu cuprins 7ntre p@ntecele mastoidian al

mu8chiului digastric 8i por5iunea superioar6 a mu8chiuluiomohioidian. 0ena "ugular6 intern6 realizeaz6 raporturi:

& anterior cu ansa cervical6 8i mu8chiul sternocleidomastoidian

& posterior cu mu8chii prevertebrali& lateral mu8chiul sternocleidomastoidian& medial cu artera carotid6 intern6$ apoi cu artera carotid6 comun6 8i nervul vag.

4. egmentul inferior este situat inferior de mu8chiul omohioidian.Realizeaz6 raporturi astfel:

& anterior cu mu8chiul sternocleidomastoidian& posterior cu mu8chiul scalen anterior 8i vena subclavicular6& lateral cu nervul frenic& medial cu artera carotid6 extern6$ cu nervul vag$ cu esofagul cervical.

nele afluente venei "ugulare interne). 0enele faringiene *v. pharBngeals+

eneaz6 s@ngele venos ai pere5ilor faringelui care este drenat 7n plexul venos faringian.nivelul osului hioid vena "ugular6 intern6 prime8te ca afluen5i vena facial6$ vena lingual6$ vena tiroidian6perioar6 fie direct$ fie prin intermediul unui trunchi comun venos tiro&lingo&facial.

2. 0ena facial6 *v. facialis+formeaz6 la nivelul unghiului intern al orbitei sub forma venei unghiulare. Cu un traiect sinuos ea descinden 8an5ul nazogenian$ trece profund de mu8chiul zigomatic mare$ apoi str6bate fa5a superficial6 a mu8chiuluiseter 8i a"unge la nivelul marginii inferioare bazilare a corpului mandibulei. !6trunde 8i str6bate lo"andei submandibulare$ iar la nivelul unghiului mandibulei se une8te cu vena retromandibular6$ care

astomeaz6 vena "ugular6 extern6 cu vena facial6.se formeaz6 7n parenchimul glandei parotide prin confluarea venelor maxilar6 8i temporal6 superficial6.na facial6 are urm6torii afluen5i:

& venele supratrohleare& venele supraorbitale& venele nazale externe& venele palpebrale inferioare& venele labiale superioare& venele labiale inferioare& venele bucale& venele submentale& venele parotidiene& venele submandibulare

na facial6 dreneaz6 fie direct$ fie prin intermediul trunchiului venos tiro&lingo&facial$ 7n vena "ugular6

ern6. 4. 0ena lingual6 *v. lingualis+formeaz6 prin unirea venelor dorsale ale limbii$ a venelor ranine 8i a venelor linguale profunde.eneaz6 7n vena "ugular6 intern6 direct sau prin trunchiul venos tiro&lingo&facial.

3. 0ena tiroidian6 superioar6 *v. thBroidea superior+formeaz6 la nivelul polului superior al lobului glandei tiroide de unde are un traiect superolateralruci8eaz6 artera carotid6 comun6 8i dreneaz6 7n vena "ugular6 intern6 fie direct fie prin trunchiul venos tiro&go&facial.me8te ca afluen5i vena laringian6 8i venele cricotiroidiene.



E% ?#>#L%RH EERH *0E% ?#>#L%RI EER%+

are originea 7n regiunea parotidian6 prin unirea venei temporale superficiale cu vena maxilar6 intern6.eneaz6 7n vena subclavicular6 7n imediata vecin6tate a confluentului venos a lui !irogoff.aiectul venei "ugulare externe este 7mp6r5it 7n trei segmente:

a.+ egmentul parotidian. n parenchiul glandei parotide vena "ugular6 extern6 formeaz6 planulmi"lociu venos situat 7ntre planul profund arterial 8i planul superficial nervos al nervuluifacial.

b.+ egmentul sternocleidomastoidian$ 7n care vena "ugular6 extern6 are un traiect oblic

descendent posterosuperior 7ncruci8@nd mu8chiul sternocleidomastoidian.c.+ egmentul supraclavicular cu un traiect scurt vena "ugular6 extern6 perforeaz6 fascia

cervical6 superficial6 8i dreneaz6 7n vena subclavicular6.me8te ca afluen5i colaterali:

& vena occipital6$ dreneaz6 s@ngele venos al regiunii occipitale$ de nivelul mu8chilorregiunii nucale 8i a por5iunii superioare a mu8chiului sternocleidomastoidian

& vena auricular6 posterioar6$ dreneaz6 s@ngele venos al pavilionului auricular & vena suprascapular6$ dreneaz6 s@ngele venos al tegumentelor 8i mu8chilor regiunii

scapulare& vena "ugular6 anterioar6 se formeaz6 la nivelul osului hioid prin unirea venelor

superficiale din regiunea submandibular6. %re un traiect descendent urm6rind marginea

anterioar6 a mu8chiului sternocleidomastoidian. uperior de manubriul sternal cele dou6vene "ugulare anterioare se anastomozeaz6 form@nd arcul venos "ugular.na temporal6 superficial6constituie din re5eaua venoas6 a claviculei.scinde anterior de tragus 8i articula5ia temporomandibular6 7nso5ind artera temporal6 superficial6 8i nervulriculotemporal. !6trunde 7n parenchimul glandei parotide$ unde se anastomozeaz6 cu vena maxilar6m@nd vena "ugular6 extern6.eneaz6 s@ngele venos de la nivelul pavilionului auricular$ de la glanda parotid6$ articula5ia

mporomandibular6$ de la tegumentele regiunii temporale 8i a regiunii faciale.na maxilar6formeaz6 din dou6 plexuri venoase ce se anastomozeaz6: plexul alveolar superior 8i plexul pterigoidian.

exul alveolar superior se afl6 dispus la nivelul tuberozot65ii corpului osului maxilar.exul pterigoidian se afl6 situat 7ntre cele dou6 fascicule ale mu8chiului pterigoidian lateral.le dou6 plexuri sunt formate din anastomozele ce unesc venele omonime ramurilor arterei maxilare.tfel format6 vena maxilar6 trece prin butoniera retrocondilar6 a lui ?uvara$ al6turi de artera maxilar6 8i dervul auriculotemporal$ p6trunde 7n parechimul glandei parotide$ unde se anastomozeaz6 cu vena temporal6perficial6.

78. Anatomia chirurgicală a ner"ului trigemen.r"ul trigemen (0) este format din fibre senzitive eu originea reala in ganglionul semilunar al trigemenului

anglionul >asser+$ situat pe fata anterioara a stancii temporalului$ si din fibre motorii$ cu originea reala incleul masticator din punte. %ceste doua categorii de fibre alaturate alcatuiesc nervul trigemen$ care intra si$pectiv$ iese din nevrax la nivelul puntii *originea aparenta+.

dreptul ganglionului >asser$ nervul trigemen se imparte in trei ramuri: oftalmica *nervul oftalmicic+$axilara *nervul maxilar+ si mandibulara *nervul mandibular+.mura oftalmica, dupa ce paraseste cavitatea craniana$ se subdivide in alte ramuri *n.nasociliar$ n.frontal$acrimal+$care se distribuie la globul ocular$mucoasa nazala$ olfactiva si la pielea fruntii. Ea este formataclusive din fibre senzitve.mura maxilara$ formata tot numai din fibre senzitive$ paraseste cavitatea craniana prin gaura rotunda$partindu&se in mai multe ramuri *n. infraorbital$ n. zigomatic+ care se distribuie la maxilar *dintii superiori+$atul moale$ mucoasele nazala si respiratorie$ precum si la pielea regiunii temporale$ malare$ a buzelor si aoapei inferioare.mura mandibulara este aleatuita atat din fibre senzitive cat si motorii. 1upa ce paraseste cavitatea cranianan gaura ovala$ ea se imparte in doua trunchiuri$ anterior si posterior$ care la randul lor se subimpart in mai

ulte ramuri *n. alveolar inferior$ n. lingual$ n. auriculotemporal etc.+. Fibrele senzitive ale aeestui nerv se



tribuie la mandibula$ glandele salivare submandibulare si sublinguale$ partea anterioara a limbii$ la pieleamplelor$ a pavilionului urechii$ a fruntii$ obra"ilor si buzei inferioare. Fibrele motorii ale nervului mandibular distribuie la muschii masticatori$ la o parte din muschii suprahioidieni$ la muschiul tensor al timpanului simuschiul tensor al valului palatin. in afara fibre lor senzitive si motorii$ nervul trigemen mai contine si fibregetative parasimpatice.

Anatomia chirurgicală a ner"ului facial.r"ul facial (0II) este format din fibre senzitive cu originea reala in ganglionul geniculat$ situat in stanca

mporalului$ si din fibre motorii cu originea reala in nucleul motor al facialului din punte. Fibrele motoriiedomina$ reprezentand nervul facial propriu&zis$ care iese din nevrax prin santul bulbopontin deasupra oliveiiginea aparenta+. Fibre)e senzitive sunt reprezentate de nervul intermediar Griesberg *0II bis+$ care intra invrax & tot prin santul bulbopontin & deasupra olivei$ dar lateral fata de facialul propriu&zis. Cele douaegoriide fibre se unesc la nivelul ganglionului geniculat de pe traiectul intermediarului Griesberg$ formeazarvul intermediofacial$ care trece inficiul auditiv intern si paraseste cutia craniana prin gaura stilomastoidiana. din osul temporal. 1upa ce iese

n craniu$ acest nerv trece prin lo"a glandei parotide$ la nivelul careia se imparte in mai multe ramuri.

brele senzitive ale nervului facial se distribuie la mucoasa linguala *doua treimi din suprafata anterioara+$ iar

e motorii la muschii mimicii$ muschii stilohioidieni$ muschiul digastric si muschiul scaritei. In afara



relor somatomotorii si somatosenzitive$ nervul facial mai contine si fibre vegetative parasimpaticeeganglionare$ cu originea reala in nucleul salivator superior din punte. %ceste fibre se termina langanglionii vegetativi submandibulari si sublinguali$ de unde pleaca fibre postganglionare care inerveazandele submandibulara si sublinguala.

Anatomia chirurgicală a sinusului ma$ilar. #orela?ia răacinilor in?ilor superiori cu sinusula$ilar.usul maxilar "antrul lui #ighmore$ este o cavitate pneumatic6 situat6 7n corpul osului maxilar 8i inconstant

procesele acestuia. Este cel mai voluminos dintre sinusurile paranazale$ fiind 8i singurul prezent la nou&scut$ cu un volum de & cmP Q);$ )3. inusul maxilar ia nastere 7n s6pt6m@na ); de via56 intrauterin6$ c@nd

loc prima pneumatizare a acestuia dintr&un mugure localizat la nivelul meatului nazal mi"lociu$inz@ndu&se apoi spre cartila"ul etmoidal. n s6pt6m@na 2; de via56 intrauterin6 are loc cea de&a douaeumatizare a sinusului$ care se dezvolt6 7n corpul maxilei$ particip@nd 7n acest fel 8i la modelarea acesteia.adult$ sinusul maxilar ocup6 aproape 7n totalitate osul maxilar$ av@nd un volum mediu de aproximativ )/P Q$ )3$ 3) put@nd prezenta importante varia5ii$ 7ntre 2 si 2; cmP$ 7n func5ie de v@rsta pacientului 8i de

ezen5a sau absen5a din5ilor. %re forma unei piramide triunghiulare cu v@rful orientat lateral spre osulomatic 8i i se descriu cinci pere5i: superior$ inferior$ anterior$ posterior si medialretele superior formeaz6 par5ial podeaua orbitei si con5ine 7n grosimea lui 8an5ul$ canalul 8i m6nunchiulsculonervos infraorbitar. ervul infraorbitar este dehiscent 7n sinus la )3 S din popula5ie 8i poate fi lezat in

mpul manoperelor clasice de elevare a podelei sinusale Q)-.

retele inferior sau podeaua sinusal6 este format din osul alveolar corespunz6tor alveolelor molarilor 8iemolarilor$ uneori extinz@ndu&se p@n6 la nivelul caninului. La adult 7n -; S din cazuri podeaua sinusal6e situat6 la aproximativ 3&/ mm sub nivelul planseului foselor nazale Q$ )-$ iar 7n absen5a din5ilor lateraliinderea sinusului poate a"unge p@n6 la nivelul crestei alveolare reziduale.asemenea 7n urma pneumatiz6rii neuniforme a sinusului 7n urma pierderii din5ilor laterali$ iau na8tere

ptele sinusale secundare sau dobandite. %cestea 7mpreuna cu septele sinusale primare sau congenitale cear 7n cursul dezvolt6rii maxilarului superior$ sunt prezente la )&/S din popula5ie conform studiilorente Q22. eptele sinusale mai poart6 numele de &septele lui 'nder(ood) dup6 cel care le&a descris pentruma dat6 8i au o importan56 clinic6 deosebit6 7n alegerea tehnicii chirurgicale de elevare a membraneiusale.retele anterior corespunde fosei canine$ este sub5ire 8i str6b6tut de canalele dentare superioare 8i anterioare.

prezint6 al6turi de peretele inferior$ locul de elec5ie 7n abordarea chirurgical6 a sinusului maxilar 7n scopplantologic.retele posterior este cel mai gros 8i corespunde tuberozit65ii maxilare. !rin intermediul s6u$ sinusul maxilar

ne 7n raport cu fosa pterigomaxilar6.retele medial corespunde peretelui lateral al foselor nazale 8i con5ine ostiumul sau hiatul semilunar$ orificiucomunicare 7ntre sinus 8i cavitatea nazal6 care se deschide la nivelul meatului nazal mi"lociu$ asigur@ndfel drena"ul fiziologic al secre5iilor sinusale 7n cavitatea nazal6. 1upa unii autori Q)- 7n )/&3;S din cazurie prezent 8i un ostium accesoriu de dimensiuni mult mai mici.

ucoasa sinusal este de tip respirator$ format6 dintr&un epiteliu cilindric pluristratificat$ cu cili$ care are rolula evacua mucusul 8i secre5iile sinusale prin ostium$ 7n meatul mi"lociu. %ceast6 mucoas6 este susceptibil6ologiei infec5ioase$ alergice 8i neoplazice.

nc*iile sinusului maxilar sunt multiple acesta fiind implicat 7n respira5ie$ prin umidifierea$ inc6lzirea 8irarea aerului inspirat$ 7n reglarea presiunii intranazale$ 7n ap6rarea imun6 nespecific6$ 7n special prin sintezamonoxid de azot$ considerat un mediator al inflama5iei pentru caile aeriene superioare. 1e asemenea sensider6 c6 prin pneumatizarea sa succesiv6 7n perioada de cre8tere contribuie activ la dezvoltarea masivuluiial$ iar prin volumul 8i configura5ia sa anatomic6$ constituie adevarate Tcavit6ti de rezonan56U pentru

na5ie. n plus$ prezint6 capacitatea de a absorbi 8ocurile traumatice de la nivelul eta"ului mi"lociu al fe5ei.Anatomia chirurgicală a sistemului limfatic al regiunii O,%.

rcul ganglionar pericervicaluprinde:a+grupul occipital profund A situat sub unghiul postero&superior al

uschiuluisternocleidomastoidian si pe tesutul fibrotendinos care acopera liniaoccipitala superioara intreertiile C( si trapezului< primeste limfaticeledin portiunea occipitala a pielii paroase a capului.b+grupul

stoidian A situat la capatul proximal alsternocleidomastoidianului< primeste limfaticele fetei posterioare



pavilionului urechii si a teritoriului parietal al pielii paroase a capului.c+grupul parotidian A se subdivide ini grupe:upul superficial si preauricular<upul sub&aponevrotic<

anglionii intraglandulari.>rupul parotidian primeste limfa din regiunile temporala si frontala apielii paroaseapului$ de la pleoape$ de la radacina nasului$ de laurechea externa.

grupul submaxilar profund A plasat pe marginea inferioara a mandibulei siobrazului< primeste limfa de laoapa inferioara$ de la nas$ obraz$ buze$de la gingii si de la planseul bucal.e+grupul submentonier Ae poate fi profund sau superficial$ plasat intrecele doua parti ale muschiului digastric< primeste limfa de la

nton$ de labuza inferioara$ de la partea mediana a gingiei inferioare$ de la planseulbucal si de la varfulmbii.

rupele laterale profunde ale gatului *lantul ganglionar substernomastoidianprofund+ A plasat de la mastoidana la baza gatului.rupul cervical profund "uxta&visceral&prinde:a.ganglionii retrofaringieni<b.ganglionii prelaringieni<c.ganglionii pretrahleali<d.ganglioniitului recurential.asele limfatice ale capului si gatului A merg la ganglionii substernomastoidieni.

Etapele e$amenului clinic în chirurgia O,%. 'copul esen ial al e$amenului clinic.țdiferent$ de afectiunile '.(.F.$ in scopul final al stabilirii unei conduite terapeutice$ este necesara stabilireaui diagnostic. !entru aceasta se face examenul clinic al pacientului. Este contraindicata efectuarea oricarei

nopere fara un examinare atenta a pacientului *0ezi WExamenul Clinic in chirurgia '.(.F. si tamatologie=Etapele e$amenului clinic&%namnezaExamenul clinic loco&regionalExanmenul clinic pe aparateExamene paraclinice si de laborator Consultarea colegilor de breaslaCercetarea bibliografica

amenul bolna"ilor in sectia #hO,%opul examinarii clinic a pacientului este:

& nivelul de functionare a organismului indicii de baza: plus< %< FR<

apele e$aenului clinic clasic ale afectinilor O,% &). acuze. Istoricul bolii2. examinara cu a"utorul metodelor fizice& examenul vizual$ palparea$ percursia$ auscultatia.4. examenul cu a"utorul metodelor speciale&laborator$ instrumentale$ radiologige$

histologice.

ezenta efectului&). topografia2. dimesniunile4. tesuturile afectate

3. dereglarile functionale/. culoarea

reglari functionale). disfagii2. limitarea ecursiei mandibulare A rism4. clepsidra3. dereglarea respiratiei *C,1%+/. dereglarea sensibilitatii *0alsalva+. dereglarea sensibilitatii olfactive

E$amenul subiecti" al pacien?ilor cu afec iuni O,%.ț



%(E%n primul r@nd se stabile8te identitatea bolnavului$ v@rsta$ ocupa5ia$ etc.0@rsta poate da indica5ii importante asupra prognosticului bolii *tumori maligne la tineri+$ asupra unor

rioade critice *menopauz6$ pubertate+ sau momentului unor interven5ii chirurgicale *anomalii dento&xilare$ despic6turi labio&maxilo&palatine$ defecte estetice+.

Condi5iile de via56 8i munc6 precizeaz6 activitatea 7n mediul toxic sau necesit@nd efort fizic intens$sten5a unor factori de stress$ felul alimenta5iei$ abuzul de condimente$ alcool$ tutun$ etc.

%.J.C. ne intereseaz6 7n special sifilis$ tuberculoz6$ coagulopatii$ boli genetice$ despic6turi labio&xilo&palatine legate de tulbur6ri 7n primele 4 luni de sarcin6.

%.!.!. se cerceteaz6 7n ordine cronologic6 pe perioade de v@rst6. n mod special ne intereseaz6 obiceiuriioase din copil6rie *supt deget$ degluti5ie infantil6+.

1up6 acest prim contact cu bolnavul$ se stabile8te motivul sau motivele ce l&au determinat s6 se prezintemedic$ de obicei principalele cauze sunt: durerea$ tumefac5ia$ sau tumori$ tulbur6ri func5ionale loco&gionale 8i tulbur6ri generale.

Istoricul se face 7n privin5a debutului 8i evolu5iei bolii$ ordinea de apari5ie a diferitelor simptome$ccesiunea 8i evolu5ia lor$ tratamentele urmate 8i rezultatele ob5inute. n general bolnavul se prezint6 pentrum6toarele cauze: durere$ tumefac5ie sau tumor6$ tulbur6ri func5ionale asociate locale sau generale.

1urerea o analiz6m d.p.d.v. al 7mpre"ur6rilor de apari5ie$ sediului$ caracterului *spontan6 sau provocat6+$ensit65ii$ iradierilor$ durata continu6 sau 7n crize$ diurn6 sau nocturn6$ tulbur6rile asociate$ modul de reac5ieanalgezicele uzuale$ etc.

1espre tumefac5ie sau tumor6$ anamneza trebuie condus6 7n sensul depist6rii evolu5iei *rapid6 sau lent6+ogresiv6 sau 7n pusee. #lcera5iilor 8i fistulelor li se precizeaz6 debutul$ evolu5ia$ etc.ulbur6rile func5ionale locale mai des incriminate de bolnav se pot referi la mi8c6rile de deschidere 8i

hidere a gurii$ mastica5iei$ degluti5iei$ fona5iei sau mimic6. ulbur6rile subiective$ obiective sau func5ionale7nso5esc adesea de simptome sau semne generale ce uneori constituie motivul principal ce determin6lnavul s6 se prezinte la consulta5ii. %stfel de manifest6ri pot fi: cefaleea$ insomnia$ febra$ alterarea st6riinerale$ etc.

E$amenul obiecti" e$obucal.%(E#L E,'#C%L & se va examina fa5a 8i regiunile cervicale antero&laterale prin inspec5ie 8i palpare.

!rin inspec5ie se observ6 expresia fe5ei$ eventual exoftalmie sau anoftalmie$ inegalitatea pupilar6$iesul adenoid$ existen5a unor ticuri$ modific6rile reliefurilor normale ale fe5ei 8i g@tului. e verific6

metria fe5ei 7n repaus 8i 7n timpul mi8c6rilor mimicii. Inspec5ia fe5ei se face at@t din fa56 c@t 8i din profil. erecieaz6 colora5ia tegumentelor$ prezen5a de erup5ii$ escoria5ii$ pl6gi cicatrici vicioase$ hipertrofice$ractile.

e aprecieaz6 asimetria determinat6 de o pierdere de substan56$ de prezen5a unei tumefac5ii sau tumorieia i se descrie m6rimea$ forme$ limitele. e descriu ulcera5iile$ 7ntinderea lor$ forma$ aspectul marginilor$asemenea prezen5a de fistule$ num6rul 8i sediul lor$ starea tegumentelor din "ur$ aspectul secre5iei.

!alparea d6 elemente importante 7n leg6tur6 cu procesele tumorale$ traumatice$ inflamatorii. numatisme se cerceteaz6 dac6 exist6 mobilitate anormal6 sau deforma5ii osoase la nivelul marginilor orbitei$conturului mandibular ale piramidei nazale$ etc. n procesele inflamatorii prin palpare se ob5in date asupra

nsisten5ei *fluctuen56$ depresibilitate$ infiltra5ie+.n cazul forma5iunilor tumorale se cerceteaz6 forma$ 7ntinderea$ localizarea$ m6rimea$ suprafa5a

gulat6$ neregulat6$ boselat6+ conturul 8i consisten5a : dur6$ depresibil6$ renitent6$ fluctuent6$ moale$ elastic6$. !recum 8i gradul de mobilitate fa56 de planurile profunde 8i superficiale.e vor examina tulbur6rile de sensibilitate 7n teritoriul ramurilor trigemenului prin 7n5epare cu sonda$

mparativ cu partea s6n6toas6.Examenul ganglionilor regionali *submentonieri$ submandibulari$ pretragieni$ genieni$ subangulo&

bmandibulari$ latero&cervicali$ superficiali 8i profunzi+ se face tot prin palpare$ bilateral. e cerceteaz6rimea lor$ gradul de aderen56 fa56 de planurile adiacente$ consisten5a$ prezen5a fenomenelor de periadenit6sau f6r6 fluctuen56$ modul de dispunere$ izola5i sau 7n bloc$ unici sau multiplii.

%rticula5ia temporo&mandibular6 este examinat6 prin palpare 7n conductul auditiv extern bilateral$ncomitent prin urm6toarea tehnic6: se introduce indexul 7n conductul auditiv extern 8i se invit6 bolnavul s66 mi8c6ri de 7nchidere 8i deschidere a gurii< se constat6 amplitudinea mi8c6rii condililor< se pot percepe



ditiv 8i palpatoriu zgomote articulare: cracmente$ frec6turi ce declan8eaz6 existen5a deforma5iilor tumorale$lamatorii sau traumatice.

7. E$amenul obiecti" enobucalamenul endobucal & !entru examenul endobucal este necesar6 o bun6 expunere a cavit65ii bucale$ ce selizeaz6 cu bolnavul a8ezat 7n pozi5ie corect6 pe fotoliul dentar$ 7n condi5ii de vizibilitate 8i iluminare bun6.ntru examinarea cavit65ii bucale sunt indispensabile: oglind6$ pens6 8i sond6 dentar6. !rin inspec5ie seamineaz6 succesiv orificiul bucal$ buzele 8i vestibulul$ deschiderea gurii 8i cavitatea bucal6 propriu&zis6.

Inspec5ia orificiului bucal 8i buzele poate remarca microstomie sau macrostomie$ macrocheilie$ palpareau cianoza buzelor$ despic6turi sau fistule labiale$ pierderi de substan56 sau cicatrici$ manifest6ri patologice

verse. La inspec5ia vestibulului bucal se aprecieaz6 profunzimea 8an5urilor vestibulare$ starea frenurilor$pectul general al mucoasei 8i colora5ia sa. Examenul deschiderii gurii poate pune 7n eviden56 situa5ii diferite:schiderea normal6$ limitarea deschiderii *trismus sau constric5ie+ sau imposibilitatea deschiderii *anDiloz6+.pec5ia cavit65ii bucale propriu&zise$ se face 7n mod sistematic$ 7ncep@nd cu cercetarea bol5ii 8i v6luluiatin$ pilierilor amigdalieni 8i amigdalelor$ plan8eului bucal$ limbii$ a orificiilor 8i papilelor canalelorivare *tenon$ Gharton+ 8i aspectul salivei eliminat6 prin ele. !alparea p6r5ilor moi se execut6 bidigitalntru buze$ obra"i sau limb6 8i bimanual pentru obra"i 8i plan8eu bucal.

e percep eventual forma5iuni patologice 7n grosimea p6r5ilor moi$ apreciindu&se m6rimea$ consisten5a$bilitatea 8i sensibilitatea leziunilor$ raporturile lor cu 5esuturile din "ur.

Examenul din5ilor 8i parodon5iuluie aprecieaz6 forma arcadelor dentare$ modul de implantare a din5ilor 8i raporturile interdentare$ se

diaz6 arcadele 7n raporturile lor reciproce. 1up6 examenul arcadelor dentare$ se face apelul din5ilor$ not6rile@ndu&se dup6 sistemul celor dou6 cifre.e examineaz6 fiecare arcad6 7n parte$ 7ntotdeauna 7n aceea8i ordine 7ncep@nd cu semiarcada superioar6

eapt6$ 7n sensul mi8c6rii acelor de ceasornic. !rin inspec5ie direct6 sau indirect6$ cu a"utorul oglinzii seceteaz6 anomaliile de num6r$ form6$ structur6 8i pozi5ie ale din5ilor prezen5i$ malforma5iile dentare$

via5ii$ 7nclin6ri$ etc.!alparea din5ilor se realizeaz6 cu m@nerul sondei *percu5ie dentar6+ orizontal sau 7n ax$ durerile

ovocate d@nd indica5ii asupra st6rii inflamatorii a parodon5iului. Examenul parodon5iului men5ioneaz6ezen5a sau absen5a tartrului dentar$ colora5ia 8i aspectul gingiei *hiperplazic6$ retractat6$ cianotic6$ existen5apungi gingivale$ etc.+.pectia

se face un examen exofacial si un examen endobucalse vor examina regiunile anatomice ale fetei si regiunea cervicalase apreciaza simetria facialase apreciaza culoarea tegumentelor *pot fi modificate$ fie prin vasodilatatie$ fie prin vasoconstrictie$ sau

n acumularea unor pigmenti+daca exista anumite leziuni *intreruperi ale continuitatii tegumentelor prin plagi traumatice$ prin

eratii$ leziuni de tip exofitic & proeminente la suprafata tegumentuluilparea

se face uni& sau bimanualse va incepe cu partea aparent sanatoasa$ pentru ca ne a"uta sa avem un element de comparatie si de

ulte ori pacientul acuza durere in zona bolnava

se vor examina atat structurile osoase accesibile palparii cat si partile moi superficialeinformatii care pot fi furnizate:daca intr&o anumita zona exista modificari ale formei sau ale volumului *in exces & tumori$ hipertrofii<

u in deficit & leziuni cu lipsa de substanta$ atrofii+se apreciaza dimensiunile leziunii$ localizarea exacta a acesteia$ caracterele suprafetei leziunii$

nsistenta$ relatiile cu tesuturile din "ur$ sensibilitatea sau alte caractere.palparea bimanuala: de regula se face exo&endobucalExaminarea endobucala: incepe cu evaluarea deschiderii gurii *in mod normal este de 3; mm.+< aceasta

ate fi alterata prin mai multe mecanisme$ cel mai frecvent prin trismus$ sau poate fi exagerata & sindromulhipermobilitate mandibulara sau in luzatia mandibulara

Examinarea bimanuala: se face pentru planseul bucal$ obraz$ buze si limba

e acorda o atentie mai mare:



>anglionolor limfatici locali si cervicali>landelor salivare *endo&exobucal+%(#n examen neurologic loco&regional care vizeaza nervii senzitivi si motori ai regiunii

rcutiaofera informatii in unele afectiuni ale oaselor maxilare$ dar in mod deosebit in patologia dintilor

scultatiase foloseste in unele afectiuni ale %( si in unele afectiuni vasculare regionale*anevrisme$ sunturi arterio&venoase+

Elementele principale care caracterizează urerea. -ipuri e urere.

rerea este manifestarea senzitivo&reac5ional6 reprezentat6 de fenomenele psiho&afective con8tiente 8ic5iile somato&vegetative reflexe rezultate din ac5iunea stimulilor nociceptivi asupra forma5iunilor receptoareogene din 7ntregul organism.nzatia neplacuta care se manifesta sub diferite forme *arsura$ intepatura$ crampa$ greutate$ intindere etc.+ deensitate si intindere variabile. 1urerea este asociata cu leziuni tisulare$ reale sau potentiale$ sau descrisa cacum aceste leziuni exista. 1iversitatea durerii si faptul ca ea ar fi intotdeauna subiectiva explica faptul ca eicil sa se propuna o definitie satisfacatoare. %ceasta notiune acopera$ in fapt$ o multitudine de experientetincte$ care variaza dupa diferite criterii senzoriale si afective. #nii subiecti descriu o durere in absenta

carei cauze fiziologice probabile: totusi$ este imposibil sa se faca deosebirea intre experienta lor si ceauzata de o leziune reala.

ecanism & Intelegerea mecanismelor durerii si clasificarea lor sunt$ de asemenea$ dificil de sesizat. ,nzatie dureroasa are drept prim obiect prote"area organismului< ea nu se insera deci in domeniul senzatiilore fiziologice$ deoarece a suferi nu poate fi considerata o stare normala. (ai mult$ aceasta senzatie de alarmaa de o agresiune exterioara sau interioara poate$ in a doua etapa$ daca nu este usurata$ sa se intoarcapotriva insusi organismului$ slabindu&l in loc sa&l a"ute. , durere intensa poate acapara universul emotionalpoate sub"uga sistemul nervosfacandu&l incapabil sa indeplineasca o alta activitate. In sfarsit$ apreciereaensitatii unei dureri este eminamente variabila< ea depinde de structura emotionala a subiectului care sufera$ea ce face iluzorie orice tentativa de a stabili un etalon pentru intensitatea stimulului dureros si suferinta.

rerea este provocata$ de cele mai multe ori$ de excitarea receptorilor denumiti in mod obisnuit nociceptorirminatii nervoase sensibile la stimulii durerosi+$ care se afla$ in principal$ in piele si$ intr&o mai micasura$ in vase$ mucoase$ oase si tendoane. ,rganele interne contin mai putini astfel de receptori.

puri & , durere se defineste dupa sediul ei$ dupa tipul ei$ difuz sau localizat$ dupa intensitatea ei$ dupariodicitatea si caracterul ei: durerea poate fi pulsatila$ batanta$ zvacnitoare *zvacniturile sunt caracteristiceeiinflamatii+$ ca un fulger *atingere nervoasa+$ poate avea o natura de crampa *atingere musculara+ sau deica *atingere viscerala+ etc. In unele cazuri$ durerea este resimtita intr&o alta parte a corpului decat cea ine se afla zona lezata sau traumatizata< atunci se vorbeste de durere iradiata. #n alt tip de durere se refera lambrul fantoma< ea este resimtita de aproximativ /S dintre amputati.

, durere acuta se manifesta cu ocazia unei leziuni tisulare si are ca rol esential prevenirea individului asupra

ei disfunctii a organismului sau. Ea este asociata cu palpitatii$ cu o crestere a presiunii arteriale$ a nivelurilor or hormoni *cortizol$ catecolamine+ si a frecventei ventilatiei *miscarea aerului in plamani+., durere cronica este o durere persistenta mai mult de o luna peste timpul obisnuit in cazul unei boli acute$

dupa timpul socotit dupa ce a survenit o vindecare sau chiar poate fi o durere asociata unei boli cronice.

atament & Lupta impotriva durerii reprezinta una dintre prioritatile medicinei. In afara tratamentului cauzei$tamentul consta$ in general$ in administrarea de analgezice nenarcotice *aspirina$ paracetamol+ pentrurerile usoare$ de antiinflamatoare nesteroidiene pentru durerile medii$ de analgezice narcotice *inruditemorfina+ pentrudurerile mari. tratamentul durerilor cronice rebele poate$ de asemenea$ sa faca apel laectarea locala de opiacee$ prin cateter epidural sau intradural pentru maduva si intravascular pentru creier $ n intermediul unui rezervor subcutanat$ unde este in"ectat produsul$ sau al unei pompe de infuzie reglabila

comanda. ratamentele nemedicamentoase precum crioterapia *aplicarea

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/arsura_471

http://www.sfatulmedicului.ro/Muscaturi-si-intepaturi/intepaturile-de-insecte-si-paianjeni_5820

http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/biochimia-organismului_1320

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961


http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/tratamentul-durerii_5022


http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/inteligenta-emotionala_39

http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/durerea-cronica_1205


http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/cum-sa-facem-fata-unei-suferintei_15


http://www.sfatulmedicului.ro/Caria-dentara/sensibilitatea-excesiva-a-dintilor-poate-fi-prevenita_415


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/piele_2044


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oase_4363


http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/prurit-localizat_4682

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sindrom-inflamator_4924


http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-leziunile-oculare_1791



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/palpitatie_1996

http://www.sfatulmedicului.ro/Cresterea-si-dezvoltarea-copiilor/cresterea-si-dezvoltarea-in-perioada-1-12-luni_235


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/presiune-arteriala_4627


http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/antiinflamatoarele-nesteroidiene-ains-si-ulcerul-gastroduodenal_536



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/analgezic_303


http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/abuzul-de-narcotice_133

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/morfina_4243


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tratament_2506



http://www.sfatulmedicului.ro/analize/opiacee_481

http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/ingrijirea-pacientilor-care-au-cateter-urinar_594

http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-capului-si-a-gatului/diviziunile-creierului_5650


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/crioterapie_766


http://www.sfatulmedicului.ro/Muscaturi-si-intepaturi/intepaturile-de-insecte-si-paianjeni_5820




http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/inteligenta-emotionala_39






http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/prurit-localizat_4682

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sindrom-inflamator_4924


http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-leziunile-oculare_1791


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/palpitatie_1996



http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/antiinflamatoarele-nesteroidiene-ains-si-ulcerul-gastroduodenal_536



http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/abuzul-de-narcotice_133

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/morfina_4243




http://www.sfatulmedicului.ro/analize/opiacee_481

http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/ingrijirea-pacientilor-care-au-cateter-urinar_594


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/crioterapie_766



gului+$ masa"e$ acupunctura$ electroterapie$ chiar interventiile de neurochirurgie care vizeaza intreruperealor sensibilitatii *de exemplu$ termocoagularea ganglionului lui >asser innevralgiile rebele de trigemen+ potde asemenea$ folosite. Centre specifice de tratament al durerii au fost create in acesti ultimi ani. Ele cunosc

dezvoltare importanta si se integreaza in sistemul de spitalizare a bolnavului.Elementele principale care caracterizează eforma iile ;i efectele ale regiunii O,%.țE$amenul general al pacien ilor cu patologie O,%ț

examen general va include totdeauna un examen general fizic si un examen al starii psihice.etodologiaservarea activa a pacientului din momentul intrarii in cabinet si pe tot parcursul interogatoriului<

aluarea unor semne vitale tipice: tempereatura$ puls$ respiratie$ presiune arteriala<suratori biometrice generale *talie$ greutate+.goritmul examinarii de ansamblu a pacientului:urmari asspecte somatice si psihice:

rea de constienta<stitutia morfologica & tipul contitutional<ia$ inaltimea$ greutatea<rea de nutritie<

metria generala<hilibrul static *postural+<hilibrul dinamic *mersul+<

re psihica<zvoltarea cranio A faciala.minarea starii de constienta a bolnavului: incepe o data cu luarea datelor anamnestice si se continua prinamenul obiectiv urmarind depistarea riscului vital prin:ctia la stimuli verbali *stari confuzionale$ imposibilitatea de a raspunde la intrebari+<ctia la stimuli durerosi.

area de constienta ar putea fi influentata de: varsta$ stari emotive$ afectiuni psihice cronice$ afectiunimatice cu influenta psihica$ traumatisme cranio&cerebrale$ infectii< afectarea starii de constienta vaermina medicul sa apeleze "ustificat la antura"ul bolnavului si la consultul interdisciplinar pentru obtinereaomatiilor.nstitutia morfologica: dezvoltarea generala este de obicei apreciata dupa imaginea clinica pe care

aminatorul o are asupra dimensiunilor corpului si asupra proportiilor diferitelor varste si sexe la care seauga masuratori biometrice.dezvoltare armonioasa a corpului ne&o ofera unitar intre inaltime si distanta masurata intre varful degetelorcele doua maini cu bratele intinse lateral. , tulburare a acestui raport ne poate orienta spre existenta unorburari endocrine.n punct de vedere al dezvoltarii generale se apreciaza pacientul daca este :rmosom *normotrofic+ cand exista concordanta intre varsta cronologica si dezvoltarea generala<posom *hipotrofic+ cand pacientul pare mai mic decat varsta cronilogica<persom *hipertrofic+ cand pacientul pare mai mare decat varsta cronologica.pul constitutional$ definit ca rezultanta caracterelor morfofonctionale difera de la o persoana la alta innctie de ereditate si factorii de mediu social. Exista mai multe tipuri constitutionale:

enic *longilin+ cu predominanta dimensiunilor verticale in raport cu cele transversale< persoanele astenicer slabe< la acestea ar exista o frecventa crescuta a ulcerului gastro&duodenal$ hipetiroidiei$ schizofreniei<rmostenic A tipul atletic dezvoltat armonios$ bine proportionat<perstenic A caracterizat prin predominenta dimensiunilor transversale in raport cu cele verticale< acestersoane par voinice$ robuste$ indesate$ cu capul rotund$ gatul scurt si gros$ torace bombat< la hiperstenici arsta o frecventa crescuta a obezitatii$ 1..$ cardiopatiei ischemice$ psihozei maniaco&depresive<nic A scund$ cu dezvoltarea in exces a tesutului adipos in raport cu masa osoasa scheletata<ectic & semn facial A topirea bulei 'ichat<

ez & dezvoltarea in exces a tesutului adipos *boli endocrine+.ia *statura+ variaza in anumite limite in functie de varsta si sex. tatura pote fi inalta$ medie$ scunda.varstnici talia este diferita fata de perioada maturitatii$ din cauza modificarii posturii prin cifoza dorsala si a

tarii vertebrelor.

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/masaj_4096

http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/acupunctura_5347


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/electroterapie_901

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/nevralgie_1830

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/trigemen_2517



http://www.sfatulmedicului.ro/Leziuni-ale-nervilor-cranieni/boli-care-ne-iau-fata-de-durere_464


http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/dezvoltarea-fatului-un-miracol_1126

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/masaj_4096


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/electroterapie_901



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/trigemen_2517



http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/dezvoltarea-fatului-un-miracol_1126



eutatea nu poate face o evaluare corecta a masei de tesut gras$ deoarece variaza mult cu pierderea saupraincarcarea cu apa.ia si greutatea permit calcularea indicelui ponderal *I!+ exprimat in DgYm2.! Z >Y2lori normale: )&2/<ponderal [ )<praponderal \ 2/$ez \ 4;&4/.

metria corporala ia in consideratie ca planul medio&sagital imparte corpul in doua parti egale .

vor observa asimetriile de dezvoltare corporala$ ce se pot insoti de asimetrii la nivelul sistemului stomato&at. %simetriile pot fi congenitale sau dobandite< cele dobandite pot fi primare sau secundare *tranzitorii saurmanente+.formatii toracice asimetrice: de origine vertebrala *torace cifotic$ scoliotic$ cifoscoliotic+$ dilatarea unuimitorace *valvulopatii congenitale+$ depresiunea unui hemitorace.hilibrul static sau postura se apreciaza observand pozitia corpului sub aspectul atitudinilor corpului sizitiilor< ofera unele date pentru diagnosticul general si permite unele corelatii cu elementele musculare$oase$ articulare de la nivelul sistemului stomato&gnat *pozitii antalgice+.hilibrul dinamic *mersul+examineaza prin observarea manierei de deplasare a pacientului$ din momentul in care intra in cabinet.ate fi un indicator diagnotic pentru unele afectiuni generale neuromusculare$ posttrauamtice sau boli

generative ale sistemului nervos.te prezenta urmatoarele tulburari:pasmodicW A mers rigid$ greoi *scleroza in placi+$ratW A parapareza<

ositW A hemipareza spastica<epatW A piciorul cade balant *paralizia nervului sciatic popliteu extern+<gidW A mers cu pasi mici *boala !arDinson+.area psihica:apreciaza urmarindu&se tipul psihologic constitutional care poate fi echilibrat *comunicativ$ cooperant$inut+ sau dezechilibrat *necomunicativ$ necooperant$ revendicativ+.actia comportamentala psihosomatica pote fi: favorabila$ defavorabila sau absenta *pacientul obnubilat+.

aminarea limba"ului$ gesticulatiei$ vocii$ privirii$ mimicii: poate oferi informatii asupra:hologiei persoanei$ temperamentului$ nivelului de cultura<burarile de ariticulare *disartia+ ce ne orienteaza asupra existentei unor tulburari neurologice$ ale C.amenul mainilor pacientului poate fi relevant pentru decelarea: temperaturii$ transpiratiei$ edemelor$

gmentarii$ starii de nutritie$ starii sistemului osteo&articular. tarea unghiilor poate oferi de asemenea semneecifice ale unor afectiuni generale. (odificari diverse: onicoliza *micoze$ panaritii+$ santurile transversale sinturile longitudinale *eczeme$ piodermite+$ onicofagia *panaritii+.zvoltarea cranio&faciala: se apreciaza prin observatie si masuratori biometrice. Evalurea generala sereleaza cu dezvoltarea cranio&facila a pacientului sub aspectul simetriei$ formei$ marimii$ proportiileortate la valorile normei biologice.aminarea semnelor vitale:

e ofera informatii despre functiile fiziologice care carcterizeaza sistemul cardiovascular$ sistemul respirator$gestiv$ C. Ele constau din inregistrarea pulsului$ respiratiei$ temperaturii$ presinii sangvine. Evaluarea lore indicata mai ales la pacientii la care am semnalat din anamneza probleme generale de sanatate si la care

meaza sa se administreze anestezie generala$ anestezie cu vasoconstrictoare$ tratamente stomatologice ceesupun unele riscuri *hemoragii$ sincopa+.lsuldetermina in zone accesibile unde arterele sunt superficiale: brahial si radial oferindu&se indicatii asupra

mului cardiac$ debitului cardiac si circulatiei periferice.urgentele medicale si traumatisme se inregistreza pulsul carotidian.rmal la adult variaza intre ;&;Ymin.: la barbati -; bataiYmin.$ la femei ; bataiYmin.$ iar la copii );; deaiYmin.

spiratia:



apreciaza numarul de respiratii prin miscarile toracelui timp de 2;&4; secunde si se calculeaza pe minut.rmal$ la adult variaza intre )&2; respiratiiYmin. %baterile de la normal pot fi evaluate prin bradipneespiratie mai lenta la varstinici+ si tahipnee *respiratie accelerata+.mperatura:ate fi evaluata de stomatolog fie cu termometrul cu mercur fie electronic.loarea normala la pacientii spitalizati este de 4-]C. %ceasta valoare creste la pacientii sanatosi$ activi$ inele calduroase si la copii dupa "oaca. emperatura scade in timpul somnului$ fenomen ce traduce apararea

morala si celulara a corpului.esterea temperaturii peste valoarea normala$ hipertermia A este un semnal de alarma pentru o boala

ectioasa$ supuratii ale oaselor maxilare si tesuturilor moi$ infectii acute$ viroze.ntru orientarea diagnosticului sunt importante semnele asociate febrei: tuse$ dispnee$ tulburari digestive$dificari de culoare ca si semnele care intrica cu febra *frisonul$ transpiratia+. Frisonul apare in infectii gravendica debutul unor complicatii.nsiunea arteriala: este un indicator important al functiei cardiace si uneori al functiei renale.lorile normale la adult:esiunea sistolica );;&)3; mmJgesiunea diastolica ;&; mmJg.cientii diagnosticati cu variatii ale tensiunii arteriale de la normal trebuie trimisi la cardiolog si numai cuzul si recomandarile acestuia se vor analiza tratamentele stomatologului.

E$plorări paraclinice loco!regionale la pacien ii cu patologie orală i ma$ilo facialăț ș

%(EE !%R%CLIICEe pot enumera urm6toarele posibilit65i de investiga5ii paraclinice ale afec5iunilor oro&maxilo&faciale.). Examenul radiologic2. cintigrafia4. Ecografia3. 'iopsia/. Citodiagnosticul. !unc5ia exploratoare-. tomatoscopia. este de colorare vital6 a mucoasei bucale. ransiluminarea

);. Examenul secre5iei salivare)). Examenul bacteriologic)2. Craniometria). Examenul radiologic & folose8te radiografiile standard fie 7n inciden5e endobucale$ retrodentare pentru

iuni ale regiunilor dento&alveolare$ fie inciden5e extraorale 7n tehnici extrem de variate pentru explorareaselor maxilare: semiaxial6$ axial6$ profil 8i baza craniului.

ehnici specialeRadiografiile panoramice ob5inute prin diferite opera5ii 8i tehnici *!anoramix$ !anorax+ care realizeaz6

un singur film 7ntr&o singur6 expunere imaginea 7ntregii regiuni alveolo&dentare a mandibulei 8i arastructurii maxilarului.

omografii conven5ionale simple$ permit ob5inerea de imagini ale unor straturi sub5iri la profunzimi

erite.ialografia *Iacobovici& )2+ & const6 7n execu5ia de radiografii dup6 introducerea 7n glandele salivarearotide$ submaxilare+ a unei substan5e de contrast *lipiodol+.

%rteriografia carotidian6 prin punc5ie direct6 a arterei carotide externe sau prin cateterism retrograd peea arterei temporale superficiale 8i introducerea unei substan5e radioopace triiodat6. Este indicat6 7nlforma5iile 8i tumori vasculare$ tumori ale maxilarelor 8i glandelor parotide$ anevrisme arteriovenoase.

canner & tomodensitometrie sau tomodensimetrie *CormacD & )4$ Jounsfield & )-2+ este o tehnic6explorare cu razele a unei structuri sub diferite unghiuri 8i reconstituirea imaginii acesteia cu a"utorului ordinator care aprecieaz6 cantitativ diferen5ele de structuri. Ei situeaz6 o tumor6 7n contextul s6uatomic.

2. cintigrafia salivar6 realizat6 cu h $ este indicat6 pentru explorarea morfologic6 a parenchimului

ivar$ preciz@nd sediul topografic al unei leziuni.



4. Ecografia sau ultrasonodiagnosticul completeaz6 radiologia furniz@nd date pentru diferen5iereamorilor solide de cele lichidiene$ rezultate pozitive 7n diagnosticul tumorilor maligne ale glandelor parotide.

3. 'iopsia este 7n unele cazuri singura metod6 care poate preciza diagnosticul. Ca metode se folosesc:& biopsie prin excizie & indica5ie pentru leziuni mici$ superficiale sau profunde bine delimitate<& biopsie prin incizie & folosit6 pentru leziunile 7ntinse 8i voluminoase care pentru rezolvare necesit6 o

erven5ie mai laborioas6<& biopsie prin chiureta" & folosit6 pentru leziunile ulcerate$ vegetante sau cele profunde exteriorizate<& biopsie prin aspira5ie *fora"ul bioptic+ & se practic6 pentru leziuni profunde$ dificil accesibile.1intre regulile generale privind biopsia subliniem necesitatea de a nu se face biopsie unei leziuni

esupus6 malign6$ dac6 nu dispunem de posibilitatea sau competen5a de a efectua tratamentul complet alzului$ 7ntruc@t biopsia poate accelera boala *evolu5ia tumorii+< un rezultat bioptic negativ la un caz clinicnsiderat malign necesit6 repetarea biopsiei.

/. Citodiagnosticul sau citologia exfoliativ6$ const6 7n examinarea direct6 a celulelor superficialeoltate prin amprent6 direct pe lam6 sau punc5ie cu un ac sub5ire. 16 rela5ii aproximative despre caracterul

nign sau malign al unei leziuni.. !unc5ia exploratoare se face cu ace groase sau trocare adaptate la o sering6. Este indicat6 pentru

ecizarea diagnosticului unor forma5iuni tumorale ale p6r5ilor moi sau ale maxilarelor$ evacuarea unuimatom$ 7n colec5ii purulente. !ermite examenul bacteriologic$ histologic$ etc. al produsului recoltat.

-. tomatoscopia$ investiga5ie a mucoasei bucal6 executat6 cu un aparat optic$ care m6re8te imaginea de&2; ori. !ermite observarea 8an5urilor superficiale ale mucoasei bucale 8i chiar a chorionului cu

sculariza5ia sa< poate surprinde precoce modific6ri suspecte de malignitate.. este de colorare vital6 a mucoasei bucale pentru depistarea leziunilor maligne. e utilizeaz6 curenttul chiller cu lugol sau testul Richard cu albastru de toluidin6< zonele patologice re5in mai intensorantul.

ransiluminarea sau diafanoscopia este folosit6 pentru descoperirea leziunilor dentare$ ale sinusuluixilar sau ale obrazului. Folose8te o surs6 de lumin6 puternic6 8i se execut6 7ntr&o camer6 obscur6. eserv6 pe fondul luminat$ transparen5a$ opacifierile produse de un sinus bolnav$ calculi$ mici tumori sau din5ivitali.

);. Examenul secre5iei salivare & aliva parotidian6 sau submandibular6 se recolteaz6 prin cateterismn tuburi de polietilen 8i se analizeaz6 cantitativ 8i calitativ *pJ.$ structur6 chimic6$ citologie+.

)). Examenul bacteriologic al produselor patologice recoltate direct de pe suprafa5a leziunilor$ de la

velul orificiilor fistuloase sau prin punc5ie din colec5ii 7nchise$ 7n vederea izol6rii 8i identific6rii germenilorantibiogramei.)2. Craniometria const6 7n m6surarea distan5elor dintre diferite puncte antropometrice cranio&faciale$

nd indicat6 7n vederea corec5iei unor deforma5ii congenitale sau dob@ndite$ ale masivului osos cranio&xilar.

,etoele imagistice utilizate în stomatologieamenul radiologic & folose8te radiografiile standard fie 7n inciden5e endobucale$ retrodentare pentru leziuniregiunilor dento&alveolare$ fie inciden5e extraorale 7n tehnici extrem de variate pentru explorarea oaselorxilare: semiaxial6$ axial6$ profil 8i baza craniului.

ehnici speciale

Radiografiile panoramice ob5inute prin diferite opera5ii 8i tehnici *!anoramix$ !anorax+ care realizeaz6un singur film 7ntr&o singur6 expunere imaginea 7ntregii regiuni alveolo&dentare a mandibulei 8i arastructurii maxilarului.

omografii conven5ionale simple$ permit ob5inerea de imagini ale unor straturi sub5iri la profunzimierite.

ialografia *Iacobovici& )2+ & const6 7n execu5ia de radiografii dup6 introducerea 7n glandele salivarearotide$ submaxilare+ a unei substan5e de contrast *lipiodol+.

%rteriografia carotidian6 prin punc5ie direct6 a arterei carotide externe sau prin cateterism retrograd peea arterei temporale superficiale 8i introducerea unei substan5e radioopace triiodat6. Este indicat6 7nlforma5iile 8i tumori vasculare$ tumori ale maxilarelor 8i glandelor parotide$ anevrisme arteriovenoase.

canner & tomodensitometrie sau tomodensimetrie *CormacD & )4$ Jounsfield & )-2+ este o tehnic6

explorare cu razele a unei structuri sub diferite unghiuri 8i reconstituirea imaginii acesteia cu a"utorul



ui ordinator care aprecieaz6 cantitativ diferen5ele de structuri. Ei situeaz6 o tumor6 7n contextul s6uatomic.

85. E$plorări paraclinice generale la pacien i cu patologia O,%.țxamenul radiologic & folose8te radiografiile standard fie 7n inciden5e endobucale$ retrodentare pentru leziuniregiunilor dento&alveolare$ fie inciden5e extraorale 7n tehnici extrem de variate pentru explorarea oaselorxilare: semiaxial6$ axial6$ profil 8i baza craniului.

ehnici specialeRadiografiile panoramice ob5inute prin diferite opera5ii 8i tehnici *!anoramix$ !anorax+ care realizeaz6

un singur film 7ntr&o singur6 expunere imaginea 7ntregii regiuni alveolo&dentare a mandibulei 8i a

rastructurii maxilarului.omografii conven5ionale simple$ permit ob5inerea de imagini ale unor straturi sub5iri la profunzimi

erite.ialografia *Iacobovici& )2+ & const6 7n execu5ia de radiografii dup6 introducerea 7n glandele salivare

arotide$ submaxilare+ a unei substan5e de contrast *lipiodol+.%rteriografia carotidian6 prin punc5ie direct6 a arterei carotide externe sau prin cateterism retrograd pe

ea arterei temporale superficiale 8i introducerea unei substan5e radioopace triiodat6. Este indicat6 7nlforma5iile 8i tumori vasculare$ tumori ale maxilarelor 8i glandelor parotide$ anevrisme arteriovenoase.

canner & tomodensitometrie sau tomodensimetrie *CormacD & )4$ Jounsfield & )-2+ este o tehnic6explorare cu razele a unei structuri sub diferite unghiuri 8i reconstituirea imaginii acesteia cu a"utorului ordinator care aprecieaz6 cantitativ diferen5ele de structuri. Ei situeaz6 o tumor6 7n contextul s6u

atomic.2. cintigrafia salivar6 realizat6 cu h $ este indicat6 pentru explorarea morfologic6 a parenchimuluiivar$ preciz@nd sediul topografic al unei leziuni.

4. Ecografia sau ultrasonodiagnosticul completeaz6 radiologia furniz@nd date pentru diferen5iereamorilor solide de cele lichidiene$ rezultate pozitive 7n diagnosticul tumorilor maligne ale glandelor parotide.

2iopsia. 1efini?ia. 'copul i metoele.ș'iopsia este 7n unele cazuri singura metod6 care poate preciza diagnosticul. Ca metode se folosesc:

& biopsie prin excizie & indica5ie pentru leziuni mici$ superficiale sau profunde bine delimitate<& biopsie prin incizie & folosit6 pentru leziunile 7ntinse 8i voluminoase care pentru rezolvare necesit6 o

erven5ie mai laborioas6<& biopsie prin chiureta" & folosit6 pentru leziunile ulcerate$ vegetante sau cele profunde exteriorizate<

& biopsie prin aspira5ie *fora"ul bioptic+ & se practic6 pentru leziuni profunde$ dificil accesibile.1intre regulile generale privind biopsia subliniem necesitatea de a nu se face biopsie unei leziuniesupus6 malign6$ dac6 nu dispunem de posibilitatea sau competen5a de a efectua tratamentul complet alzului$ 7ntruc@t biopsia poate accelera boala *evolu5ia tumorii+< un rezultat bioptic negativ la un caz clinicnsiderat malign necesit6 repetarea biopsiei.

84. Asepsia. 1efini ia. ,ijloace i metoe.ț șepsia *a Z f6r6$ sepsis Z putrefac5ie+ reprezint6 un ansamblu de m6suri prin care este 7mpiedicat contactulrmenilor cu plaga operatorie *contaminarea pl6gii+$ fiind o metod6 profilactic6. Louis !asteur *)22A)/+e considerat p6rintele asepsiei moderne$ al5i savan5i al c6ror nume se leag6 de acest domeniu fiind rusul ElieetchniDoff *)3/ & ))+ 8i rom@nul 0ictor 'abe8 *)/3 & )2+.epsia se adreseaz6 tuturor momentelor ce prezint6 riscul contamin6rii pl6gii chirurgicale< ea presupune

m6toarele gesturi: sp6larea m@inilor chirurgului 8i prote"area lor cu m6nu8i sterile$ dezinfec5ia tegumentelor mpului operator$ sterilizarea tuturor instrumentelor$ c@mpurilor 8i materialelor folosite 7ntr&o interven5ierurgical6$ acoperirea pl6gii cu un pansament steril.epsia folose8te urm6toarele metode fizice 8i chimice:

mi"loace mecanice: cur65irea mecanic6 8i sp6larea *se adreseaz6 instrumentarului$ materialului moale$inilor chirurgului 8i c@mpului operator+<6ldura uscat6 *flambare$ c6lcare$ 7nc6lzire la ro8u$ sterilizare cu aer cald A !oupinel+ 8i c6ldura umed6erbere$ autoclavare+<erilizare la rece: mi"loace radiante *raze ultraviolete$ raze gamma$ ultrasunete+$ sterilizare chimic6 *formol

b form6 de vapori la rece sau la cald$ etilenoxid+.



86. Antisepsia. 1efini ia. ,ijloace i metoeț știsepsia *anti Z 7mpotriva$ sepsis Z putrefac5ie+ este alc6tuit6 din totalitatea mi"loacelor prin care se

m6re8te distrugerea germenilor patogeni prezen5i 7ntr&o plag6$ pe tegumente sau 7n mediu< este deci otod6 curativ6. ir ?oseph Lister este considerat promotorul antisepsiei 7n chirurgie.tisepsia folose8te o serie de mi"loace chimice denumite antiseptice sau dezinfectante. e obi8nuie8te s6 se

numeasc6 antiseptic substan5a cu ac5iune bactericid6 sau bacteriostatic6 care se aplic6 pe 5esuturi vii$ iarzinfectant substan5a folosit6 pentru distrugerea germenilor de pe diverse obiecte$ produse septice sau dindiul extern.

ntru a putea fi folosit6 7n condi5ii bune$ o substan56 antiseptic6 trebuie s6 7ndeplineasc6 anumite condi5ii:

6 aib6 ac5iune rapid6 8i durabil6<6 distrug6 c@t mai mul5i germeni 7n concentra5ii c@t mai mici<6 nu ac5ioneze toxic pe 5esuturile pe care se aplic6 8i s6 nu tulbure mecanismele de ap6rare favoriz@nd astfelnfec5ie bacterian6<6 nu deterioreze suprafe5ele$ instrumentele sau materialele care urmeaz6 s6 fie dezinfectate<6 fie u8or solubil6 7n ap6 iar odat6 solvit6 s6 dea un amestec stabil *s6 nu&8i modifice propriet65ile 7n timp+<6&8i men5in6 propriet65ile antiseptice 7n orice mediu.

bstan5ele chimice folosite ca antiseptice sunt reprezentate de:

io& tinctur6 de iod *solu5ie alcoolic6 de iodur6 de sodiu+$ solu5ie Lugol$ iodofori *combina5ii ale ioduluipolivinilpirolidon6$ detergen5i$ etc$ rezult@nd preparate mai pu5in iritante pentru piele: 'etadine$ eptozol.+< nu se pune 7n contact cu o plag6 sau cu mucoase deoarece coaguleaz6 proteinele< aplicat pe seroase$ fa&rizeaz6 constituirea de aderen5e< 7n contact cu pl6gile secretante$ dega"6 acid iodhidric$ iritant pentruumente<

alcool 6BD& nu se poate aplica direct pe plag6 sau pe zone f6r6 stratul cornos$ deoarece produceshidratare 8i denaturare celular6 *coagulare a proteinelor+< nu ac5ioneaz6 asupra formelor sporulate 8i a

cilului Koch< folosit 7n afec5iuni inflamator&infec5ioase$ 7n aplica5ii scurte */&); minute+$ pentru efectulvulsiv *priessnitz alcoolizat+<

substan?e pe bază e clor& hipoclorit de sodiu$ cloramine *ac5iune pe bacteriile >^ Y >& 8i pe bacilulch< solu5ia folosit6 pentru dezinfec5ia pl6gilor 8i mucoaselor se ob5ine prin dizolvarea comprimatelor deramin6 ' de /;; mg 7ntr&un litru de ap6< solu5iile folosite pentru dezinfec5ia obiectelor sanitare ce vin 7n

ntact cu produse organice au concentra5ii mai mari+$ clorhexidine *compus organic al clorului 7n solu5ie deool izopropilic$ f6r6 ac5iune asupra germenilor sporula5i 8i a micobacteriilor+<

substan?e care egajă o$igen& ap6 oxigenat6 *solu5ie apoas6 ce con5ine 4S peroxid de oxigen QJ2,2osit6 pentru antisepsia pl6gilor 8i a mucoaselor< pe l@ng6 efectul antiseptic$ 7n primul r@nd 7ndreptat

potriva germenilor anaerobi$ prezint6 o tri pl6 ac5iune: mecanic6 A de 7ndep6rtare a resturilor tisulare saurpilor str6ini din zonele profunde sau fundurile de sac ale pl6gilor delabrante prin efectul de spumare efer&scent al reac5iei exoterme de eliberare a oxigenului$ he mo static6 A pe vasele mici 8i cito filactic6 A favorizarerolifer6rii 8i migr6rii celulare cu apari5ie a 5esutului de granula5ie< solu5ia de ap6 oxigenat6 ce con5ine J2,2

S se prepar6 din solu5ia de perhidrol ce con5ine J2,2 4;S ob5inut6 prin dizolvarea tabletelor de perogen cen5in ) g J2,2 7n ap6 8i se p6streaz6 7n sticle de culoare 7nchis6 astupate cu dop rodat+$ permanganat detasiu *K(n,3 se prezint6 sub form6 de cristale de culoare violet 8i se folose8te sub form6 de solu5ie ;.)&S pentru dezinfec5ia mucoaselor vaginal6$ vezical6 sau bucal6$ ca 8i a pl6gilor infectate cu anaerobi< nu se

ociaz6 cu alcool sau ap6 oxigenat6+<

acizi ;i baze& acid boric *7n chirurgia general6 este folosit ca pulbere format6 din cristale albe pentru

isepsia pl6gilor$ fiind activ 8i pe piocianic< 7n plus$ ac5ioneaz6 asupra sfacelurilor$ 5esuturilor necrozate 8i



ustelor$ pe care le macereaz6$ facilit@nd astfel eliminarea lor 8i dezvoltarea 5esutului de granula5ie prin carerealizeaz6 vindecarea pl6gilor< 7n oftalmologie 8i ,RL se folosesc solu5ii 2&4S+$ sod6 caustic6 *solu5ie )&S folosit6 numai la dezinfec5ia obiectelor de mobilier 8i a spa5iilor contaminate+<

eri"a?i ai metalelor grele (mercur= argint)& fenosept *borat fenilmercuric 7n solu5ie apoas6 2So$ rarosit pentru dezinfec5ia m@inilor$ a pl6gilor 8i a instrumentarului+$ nitrat de argint *cristale folosite lauterizarea de 5esuturi aberante$ solu5ie folosit6 pentru instila5ii vezicale 7n urologie+ etc.<

etergen?i& anionici *folosi5i la sp6larea len"eriei+$ cationici *ac5iune bactericid6$ fungicid6 8i virocid6< cel

i folosit 7n chirurgie este bromocetul Qcetazolin Z solu5ie hidroalcoolic6 de bromur6 de cetilpiridiniumlizat6 pentru aseptizarea unor pl6gi$ arsuri 8i a tegumentelor$ ca 8i pentru dezinfectarea instrumentarului$"eriei$ veselei$ 7nc6perilor+$ amfolitici *ego Z detergent amfoter cu ac5iune bactericid6+<

al?ii& formol *formalin6 Z solu5ie de formaldehid6 3;S$ 7ntrebuin5at6 ca dezinfectant 8i conservant aluturilor< este bactericid 8i sporicid extrem de puternic$ iritant 7ns6 pentru ochi 8i c6ile respiratorii< utilizaretaliceasc6 pentru dezinfec5ia periodic6 a 7nc6perilor+$ fenol$ acid fenic$ violet de gen5ian6 *metilrozanilin6 Zorant derivat de trifenilmetan folosit ca antihelmintic 7n oxiuriaz6 8i ca topic bactericid 8i antifungic 7n

rmatologie+$ rivanol *lactat de etoxi&diaminoacridin6$ cu eficacitate antiseptic6 7ndoielnic6+ etc..

8:. 'terilizarea. 1efini?ia. ,ijloace ;i metoe.

2. 'terilizarea$ forma cea mai complet6 de dezinfec5ie$ capabil6 s6 distrug6 germenii chiar8i 7n forma lor sporulat6$ cuprinde dou6 componente: asepsia 8i antisepsia.erilizarea prin calura uscata

Flambare& procedeu vechi si imperfect$ in conditii de urgenta$ cu trecerea prin flacara a instrumentelortalice sau aprinzand alcoolul turnat peste instrumente & in prezent doar pentru flambarea gatului fiolelor saurii eprubetelor

Incalzirea la incandescenta& sterilizare rapida si sigura$ dar strica instrumentele$ fiind folosita doar larilizarea ansei bacteriologice

Fierul de calcat$ realizeaza temp. de 2;;&4;; grade$ distrugerea germenilor de pe tesaturi$ in sterilizarea"eriei pt nou&nascuti$ material moale pt. pansat Sterilizarea prin aer cald

e realizeaza cu a"utorul cuptorului cu aer cald$ pupinel$ la temp. de );&); grade alcatuit din:& carcasa & cutie paralipipedica$ cu pereti dubli$ intre care exista un spatiu prin care circula aerul cald<retele exterior este termoizolant$cel interior este perforat si permite comunicarea dintreeriorul pupinelului si spatiul dintre pereti< interiorul carcasei este prevazut cu rafturi

& sistem de ventilatie & ventilator ce uniformizeaza temperatura aerului$ favorizand circulatia continua& sistem de masura temperatura& termometru cu rezervor plasat in pupinel si scala la exterior$ cuplat la

termocuplu ce regleaza temp. in pupinel& sursa de caldura& rezistenta electrica& sistem de reglare si control& buton de reglare temperatura si durata de sterilizare

e pot steriliza instrumente metalice$ obiecte din sticla$ ceramica$ unele pulberi'terilizarea prin calura umea! prezinta o penetrabilitate mai mare$ si realizeaza sterilizarea la

mp. mai miciFierberea & foloseste fierbatoare speciale electrice$ cu temp de lucru de );; grade$ ce poate fi crescuta cu4 grade prin adaos de formol sau carbonat de sodiu$ timp de 4;&3; min. & metoda abandonata astazi$ incut frecvent folosita pentru sterilizare seringi

Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru materialele si instrumentelerurgicale$ prin autoclavare

& metoda are la baza cresterea temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii & ) atm&)2;$ 2m& )4$ 4 atm& )33 * la )2; sunt distrusi toti germenii inclusiv formele sporulate+

& se realizeaza prin intermediul autoclavului$ $ un cazan cu pereti dubli$ ce comunica intre ei prin orificiiuate in partea superioara<spatiul dintre pereti comunica cu exteriorul prin intermediul unor robinete<pacul este strabatut de orificii la care sunt adaptate un manometru$ un robinet pentru reglarea presiunii si

supapa de siguranta



& sursa de caldura este reprezentata de aburul ce provine de la uzina spitalului sau de la un cazanopriu al instalatiei$ electric sau pe baza de gaze

& robinete de admisie abur in autoclav$ evacuare condens$ evacuare abur$ uscare$ etc< se lucreaza laesiuni de 2&2$/ atm

& autoclavele moderne sunt computerizate$ dotate cu pompa de vid& se pot steriliza : materialul moale$ seringi$ tuburi de dren$ instrumentar chirurgical

!asteurizarea & aseptizarea unor lichide la temp. sub );; grade$ urmata de racire brusca & lapte$ bere$dii de cultura & asigura o distructie de ;&/S din germenii patogeni

& inalta & fierbere ;s la ;&; grade

& "oasa & fierbere 4;&; min la ; grade

'terilizarea prin metoe fiziceRaze ultra"iolete & sursa de emisie lampile cu mercur sau cadmiu

& actioneaza direct asupra microorganismelor$ determinand coagularea proteinelor citoplasmatice$ cuct inclusiv pe virusi si germeni anaerobi

& raza de actiune )$/&2 m$ durata eficienta de 4;&3; min& sterilizeaza aerul din salile de pansamente$ operatie$ diverse suprafete

Raiatiile ionizante! cea mai utilizata este radiatia gama& apare prin dezintegrarea subs. Radioactive$ si realizeaza distrugerea microbilor prin excitarea si

nizarea atomilor materiei cu care vine in contact

& o parte din germeni sunt distrusi$ la altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor viitoare$ laele este inhibata cresterea si inmultirea pe o anumita perioada de timp& avanta"e: penetreaza foliile de plastic sau hartie$ nu incalzesc obiectele de sterilizat$ durata mare de

rilizare & 2&4 ani& solutiile perfuzabile si pulberile$ materiale de sutura$ instrumentar$ manusi$ halate$ sonde$ tuburi

ltrasunetele ! produse de generatori cu cristal$ si actioneaza prin disruperea membranei si liza celularaiofilizare ! desicatie in vid la temp. de &)4grade$ in sterilizarea serurilor$ vaccinurilor 'terilizarea prin mijloace chimice: oxidul de etilen$ aldehideleO$iul e etilen

& gaz cu mare penetrabilitate$ incolor$inflamabil$ dar amestecat cu freon isi pierde aceastapacitate

& penetreaza plastic$ cauciuc$ lemn$ hartie$ textile& actiune bactericida puternica pe toate microorganismele$vegetante sau sporulate& etuve speciale$ la 3; grade$ 3 ore$ )&)$/ atm& instrumente chirurgicale metalice sau din plastic$ tuburi$catetere$ ace$ materiale de sutura

Alehiele ! glutaraldehida si formaldehida$ sterilizarea prin imersie& glutaraldehida & Cidex$ 1econex cu actiune bactericida$ fungicida$ viricida$ tuberculocida$ chiar

n prezenta sangelui$ plasmei$ urina < utilizata la sterilizarea instrumentar endo$laparoscopic$altetrumente din plastic $ in solutie de )S$ 4; min$ cu valabilitate de )3 zile

& formaldehida 3;S & formol& sub forma de vapori la rece * pastile de ) g paraformaldehida+$ntru cistoscoape$ sonde cu minim 23 h contact si la cald pentru dezinfectia incaperi

/relucrarea instrumentariului ;i a materialelor în "eerea sterilizării (presterilizarea).esterilizarea presupune imersia instrumentelor intr&o baie cu dezinfectant ce are proprietati de curatireediat dupa sterilizare. Inaintea acestei etape se realizeaza prespalarea si curatarea normala. 1upapectarea timpului optim de actionare a acestui dezinfectant$ instrumentele sunt spalate minutios cu periiecvate$ insistandu&se la incheieturi$ la canelurile acelor si frezelor$ pentru inlaturarea tuturor formelor deterii organice. Clestii de extractie$ precum si alte instrumente chirurgicale sunt supuse acelorasi etape de

esterilizare insa in recipiente separate$ apoi se usuca si se curata din nou in caz de necesitate.pa uscare si verificare$ instrumentele se impacheteaza in folii inchise etans$ ce au prevazute marDeri derilizare care vireaza *isi schimba culoarea+$ putandu&se astfel controla expunerea materialelor la

mperatura optima si permitand totodata verificarea sterilizarii. 1e asemenea pe cutiile metalice in care suntupate alte instrumente se pun benzi cu astfel de marDer de sterilizare$ atat in interiorul cat si in exteriorul

iilor. !e acesti marDeri$ respectiv pe foliile individuale$ sunt notate data$ ziua si ora$ astfel incat putem



ntrola sterilizarea instrumentelor cu maxim 23 de ore inainte de folosire. %cest lucru poate fi verificat si prinntionarea zilnica intr&un caiet de sterilizare$ a instrumentelor supuse acestui proces$ felul sterilizarii$

rametrii aparatelor$ iar in dreptul datei respective adaugarea marDerului de sterilizare din interiorularatului respectiv.aratele sunt verificate periodic si monitorizate de catre institutii ale statului atestate in acest scop$ prin testee verifica parametrii fiecarui aparat. Referindu&ne la aceste aparate$ vorbim de metoe e sterilizare.tfel$ sterilizarea instrumentalului stomatologic se face prin metode fizice si chimice. Cele fizice presupundura uscata *sterilizarea prin aer cald in etuva & pupinel A la ); de grade$ timp de ) ora pe zi+ si caldura

meda *sterilizarea prin vapori sub presiune$ autoclavarea$ unde temperatura vaporilor de apa creste

oportional cu presiunea$ respectiv )43 de grade$ timp de 3/ de minute+. (etodele chimice de decontaminarerealizeaza cu solutii dezinfectante si antiseptic pentru dezinfectia suprafetelor si pentru antiseptia mainilor.ebuie mentionata atitudinea fata de reziduuri< exista recipiente speciale in acest scop$ inchise etans sievazute cu un mic orificiu$ care in momentul umplerii sunt preluate de un serviciu special si incinerate.ista o serie de materiale de unica folosinta$ cum ar fi aspiratoarele$ materialul moale *rulouri$ comprese$mpuri sterile+ etc.

/regatirea generală i locală a bolna"ului către inter"en iile în sec ia (cabinet) e chirurgie O,%.ș ț țegătirea psihicălnavul este informat despre necesitatea interven5iei chirurgicale$ riscul$ eventualele mutilari si i se cerensimtamantul.fixeaz6 data interven5iei.

lnavul este 7ncon"urat cu solicitudine si aten5ie.suprim6 tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de neliniste.lnavului i se creeaz6 a stare de canfort psihic$ oferindu&i&se un mediu ambiant pl6cut.e asigura legatura cu apartinatorii.grijiri igienicec6 starea bolnavului o permite zilnic$ bolnavul va fi indrumat$ a"utat sa faca baie sau dus$ urmat de igiena

vitatii bucale$ ingri"irea parului$ taierea unghiilor.anarea focarului de infec5ie. e efectueaz6 controlul stomatalogic la invita5ia medicului si 1ac6 este cazul$efectueaz6 control stomatalogic.

#rmarirea func5iilor vitale(6surarea si notarea temperaturii<

(6surarea si notarea pulsului<bservarea si notarea respira5iei *la indica5ia medicului+<(6surarea si notarea .%.<

bservarea diurezei<bservarea scaunului.

/regătirea in preziua opera?iei/regătirea generală

%sigurarea repaosului fizic$ psihic si intelectual<a prescrip5ia medicului$ seara$ se administreaz6 un calmant<

%sigurarea alimen5a5iei necesare normale$ alimente usor digerabile<vacuarea intestinului$ clisma *1ac6 nu sunt contra&indicatii+<

%sigurarea igienei carporale. e va efectua baie sau dus pe regiuni la pat./regătirea localacurata pielea pe regiuni. !ielea paroasa se rade cu gri"a$ evit6ndu&se sa se produca mici taieturi *poarta derare pentru infec5ie$ dureroasa la efectuarea dezinfec5iei+<e degreseaz6 pielea cu comprese sterile imbibate cu eter *cu gri"a sa nu se scurga eter pe regiunea perianal6+<e dezinfecteaz6 pielea cu un antiseptic *alcool$ tinctura de iod+<e acoper6 c6mpul operator la indica5ia medicului.egătirea in imineata inter"en?iei&intrerupe alimen5a5ia. 'olnavul nu mananca cel putin )2 ore inaintea interven5iei chirurgicale<

mbracarea se face cu camasa de noapte *pentru femei+ sau pi"ama *pentru barbati+ si sosete in picioare.otezele den5are mobile vor fi scoase$ invelite intr&o bucata de tifon si puse in noptiera bolnavului<

"uteriile vor fi predate familiei sau administra5iei spitalului<



departarea lacului de pe unghii ca si a ru"ului de pe buze *prezen5a lor face dificila depistarea semnelor deaxie manifestate prin cianoz6 la nivelul extremita5ilor+<olirea vezicei urinare. 'olnavul va avea o mic5iune voluntara sau se efectueaz6 sonda" vezical<

va administra hipnotic opiaceu *morfina$ mialgin+ sau un barbituric *fenobarbital+. e administreaz6 ungolitic *atropina+. 1ozele si ora in"ectarii sunt indicate de medicul anestezist./regătirea speciala a bolna"ilor cu risc operator (t>ră?i)gri"irile acord6te acestora$ urmaresc sa corecteze deficientele organismului si sa restabileasca echilibruliologic pentru a suporta actul operator si pentru a evita complicatiile ce se pot produce$ atat in timpulerven5iei c6t 8i dup6 aceasta.

grijirile postoperatorii sunt&cep imediat dupa interven5ia chirurgicala si dureaz6 p6n6 la vindecarea completa a bolnavului. ngri"irilestoperatorii se acord6 pentru restabilirea func5iilor organismului$ asigurarea cicatrizarii normale a plagii sievenirea complicatiilor. 'olnavul operat sub anestezie general6$ trebuie supravegheat cu toata aten5ia p6n6apari5ia reflexelor *de degluti5ie$ tuse$ faringian si cornean+$ p6n6 la revenirea completa a starii de cons5ien5asi in orele care urmeaz6$ de altfel transportul din sala de opera5ie se execut6 dupa revenirea acestor reflexe.

99. /regătirea meicului chirurg i al personalului au$ilar pentru inter"en ie înș țregiunea O,%

EI(E% I%Ț

alatonet6

asc66nu iș

iupicitribute speciale

latele i mai nouș !crubs&urile sunt predestinate 7n scop aseptic.crubs :unt tricouri 8i pantaloni sau rochii purtate de chirurgi$asistente$ 8i alte categorii de personal in sala deera5ie.e sunt concepute pentru a fi simple$ cu minim de locuri unde murd6ria s&ar putea ascunde $ s6 se spele u8or$tine$ in caz de deteriorare sau p6tare iremediabil6 sa fie u or 7nlocuite.ș

corporate cu meticilin6 sunt rezistente la taphilococus&aureus$ asta a crescut utilizarea lor$ dar totu i poateșun fals sentiment de siguran56 c6 acestea sunt WcurateW$ c@nd de fapt sunt la fel de u8or contaminate ca oricetip de 7mbr6c6minte.onetele :unt concepute pentru a prote"a pacientul de p6rul chirurgului*poten ial vector al infec iei+ț ț

6 tile buco&nazale sunt necesare 7n toate cazurile de interven ii chirurgicale aseptice i septice:ș ț ș

n cazul bolnavilor cu boli infec ioase.ț

@nd se utilizeaz6 piesa turbina i r6cirea cu spraB.ș

up6 folosin 6 se arunc6.ț

6nu ile:ș

n timpul lucrului trebuie evitat la minim contactul direct al degetelor.

epsia include:erilizarea materialelor si controlul acestei sterilizarieg6tirea m@inilor echipei operatoriiegatirea bolnavului i a c@mpului operatorș

egatirea salii de opera ieț

trumentele$ materiale de utilizare unicaerilizarea acestor instrumente se face industrial prin iradiere cu raze gamma sau etilenoxid in condi ionariț

dividuale.



tilizarea instrumentelor de unica folosin 6 confer6 un plus de securitate bolnavului inestimabil$ in pofidaț

ui pre relativ ridicat. *firma (olnlBcDe+ț

egatirea mainilor echipei operatorii se face prin spalare cu scop de aseptizare. e utilizeaza ap6 steril6 dincuit separat$ provenit6 de la autoclav.entru sp6lare se utilizeaza bure i conditiona i individual$ sterili$ imbiba i cu 'etadina sau Clorhexidina.ț ț ț

6larea dureaza intre )&4 min$ in func ie de materialul sau detergentul&antiseptic.ț

nditii prealabile spalarii:

nghii scurtebsenta infectiilor sau epidermofitiilorist6 multe modalit65i de manipulare 8i dezinfectarea [email protected] FBurbringer 7n modificarea lui %lfeld. (@inile sunt sp6late 7n ap6 curent6 cald6 cu dou6 perii timp /n fiecare. %poi uscate cu un prosop steril 8i tratate cu etanol S$timp 4&/ min. 1in cauza durateitamentului$ forma sa pur6 este rar intalnita.

etoda pasoDuDotsDB & Kochergin. (@inile sunt sp6late 7n solu5ie ;$/S de amoniac 7n dou6 bazine$ 4nute fiecare$ 8terg@ndu&se cu prosop steril 8i trata5i cu alcoolS$/ minute. (od eficient$ dar din cauzaurii greoaie 8i durata tratarii este rar 7nt6lnit6.ezinfec5ia m@iniilor 7ntr&o solu5ie apoas6 +,./012 *un amestec de peroxid de hidrogen 8i acid formic+

ntru )$/&2 min. nainte de spalare in +,./01$ m@inile se spala in ap6 cu s6pun 8i perie timp de 4 minute.olosit pe scara larga este sp6larea cu 3/4/+5/6/0 & un compus de iod cu polivinilpirolidon *prelucrate 7ncurs de 4&3 min+ 8i bigluconat de clorhexidin6 alcoolica ;$/S *7n termen de 4&/ minute+.mod exceptional$ la persoanele alergice la iod sau clor$ se pot utiliza pentru spalare sapun steril *lichid$

rt+ in trei cicluri timp de / min *clasic+.cazuri extreme$ chirurgul folose te etanol S timp de )&4 min.ș

iclul int@i & sp6lare a antebra ului p@n6 la / cm sub plica cotului.ț

iclul al II&lea A p@n6 la ` a antebratului.iclul al III&lea & /cm deasupra regiunii radiocarpiene.

eg6tirea local6 pentru opera ie vizeaza m6suri prealabile i m6suri imediat preoperatorii.ț șMsurile prealabile vizeaza bolnavul. Ele includ un du cu substan e antiseptice efectuat in ziua operatiei.ș ț

Msuri imediat preoperatorii 7c@mpul operator este badi"onat de c6tre asistenta de sal6 sau de c6tre mediculerator cu betadin6 dermic6$ dup6 degresare prealabila cu eter sau benzina$ pentru a creste penetra ia solu ieiț ț

iseptice.adi"onarea se face in cercuri concentrice$ pornind de la zona de incizie spre periferie$ depa ind cu )/&2; deș

. ona de incizie. n acest fel se vor prelungi sau bran a inciziile$ in raport cu necesit6 ile actului operator.ș ț

a persoanele alergice la iod campul operator se aseptizeaza cu clorhexidina sau chiar cu alcool sanitar.

eg6tirea psihologic6 a chirurgului.ercet6ri extensive au ar6tat c6 utilizarea tehnicilor psihologice de preg6tire pentru o opera ie sporescț

ultatul final. !reg6tirea psihologic6 este importanta in special pentru tineri speciali ti.șunt o serie de exerci ii autoadministrative care sunt recomandate de speciali ti.ț ș

func ie de interven ia chirurgical6$ chirurgul va ocupa pozi ia cea mai comfortabil6 at@t pentru el c@t iț ț ț ș

ntru pacient astfel 7nc@t chirurgul are control maximal asupra for ei livrate la dintelui pacientului prinț

te:ș

ozi ia corect6 permite men inerea m@inilor aproape de corp$ ceea ce confer6 suport i stabilitate.ț ț ș

ermite men inerea 7ncheieturilor destul de drepte pentru a livra for a din bra si um6r dar nu din m@n6.ț ț ț

9C. Importan a i locul anesteziologiei în chirurgia O,%. Istoric i orientări actuale.ț ș șate interventiile se desfasoara sub anestezie$ care este un ansamblu de tehnici care permit realizarea actuluidico & chirurgical $ prin atenuarea sau suprimarea durerii.nsultul pre&anestezic:

•

este obligatoriu pentru orice interventie programata<



• se face cu minim 3 h 7nainte de operatie sau examen<• pentru a asigura securitatea pacientului pe durata internarii Tde ziU.

consultul preanestezic$ pacientul poate aborda$ cu calm$ toate 7ntrebarile ce le considera utile$ pentruormare.zita pre&anestezica:face 7n ziua interventiei si permite medicului anestezist sa evalueze starea de sanatate a pacientului si

entuale elemente noi survenite$ pentru a valida dosarul de anestezie.egerea finala a tipului de anestezie ram@ne decizia medicului anestezist$ care efectueaza actul anestezic siga"eaza responsabilitatea sa.

esteziant diverse tehnici de anestezie$ grupate 7n doua mari categorii$ anestezia generala si anestezia loco-gionala.

• %nestezia generala :o produce o stare comparabila cu somnul si se realizeaza prin in"ectare i.v. de

medicamente *anestezia generala clasica+ siYsau respiratia de vaporianestezici *anestezia inhalatorie+<

o determina pierderea starii de constienta$ dar trezirea este rapida si cu putinesenzatii neplacute.

• %nestezia loco&regionala :o poate fi locala$ de plex nervos$ rahidiana$ peridurala.o %sigura lipsa durerii 7n regiunea 7n care se face operatia$ interventia sau

examinarea.finele interventiei

cientul este transferat 7n sala de supraveghere post-interventionala *!I+ sau 7n salonul de trezire$ care sea 7n incinta blocului operator$ unde ramane p@na la plecarea acasa 7n deplina siguranta.ternareaface dupa criterii medico&legale si este obligatoriu ca pacientul sa fie 7nsotit de un adult responsabil$ care sa

m@na cu el p@na dimineata.documentele de externare se vor consemna: indicatiile de supraveghere sau 7ngri"iri la domiciliu$tamentul prescris si data primului consult programat.ezitati sa vorbiti cu medicul anestezist. 0eti primi raspuns la orice intrebare despre anestezie. 0eti obtine

ormatii complete si puteti lua singuri o decizie corecta.1efini ia anesteziei generale. #lasificarea metoelor e anestezie generală utilizate în chirurgieț

,%.fini5ia %>epresie reversibil6 a sistemului nervos central

ndus6 medicamentosierderea percep5iei la durere 8i a r6spunsului la stimulii externi

u se cunosc 7n totalitate mecanismele moleculare ale anesteziei generaleierderea con8tien5ei 7n timpul anesteziei generale nu este un fenomen Ttotul sau nimicU A anesthesia

areness8%nestezia general6 7n prezent este considerat6 terapie intensiv6 perioperatorie

trulaterul anestezic %nalgezie Jipnoz6 Relaxare muscular6 uprimarea reflexelor vegetative

nestezia generala in cadrul procedurilor stomatologice este foarte rar utilizata in tara noastra$ desi in Europacidentala$ #% sau Israel reprezinta o etapa uzuala a tratamentelor dentare. tarea indusa de anestezianerala se caracterizeaza prin coma farmacologica sau pierderea constientei *narcoza+$ efect antian$ios si

mnezic$ isparitia urerii *analgezie+ sirela$are musculara *curarizare+. Calea de administraree intra"enoasa$ pe cale rectalasau prin inhalare.

Inica iile anesteziei generale în chirurgia orală i ma$ilo!facială. /articularită iț ș ț



nicatii ! In stomatologie anestezia generala este utilizata atat la adulti cat si la copii$ pentru operatiimplexe$ in special cele care tin de chirurgia orala si maxilo&faciala$ atunci cand anestezia locala nu estecienta sau nu se poate efectua$ in cazurile de fobie dentara extrema$ sau la pacientii cu nevoi speciale. ue indicata pentru interventii simple si in cazul pacientilor cu boli sistemice grave sau anomalii denstitutie.easta procedura necesita asistenta unui medic anestezist. %cesta trebuie sa monitorizeze permanent functiileale ale pacientului. 1atorita aparaturii si substantelor utilizate$ anestezia generala implica un cost maiicat decat anestezia locala.

articularitati & %nestezia generala in stomatologie poate fi e scurta urata$ administrata pe calehalatorie$ intravenoasa sau mixta$ precum si e lunga urata$ pacientul fiind intubat$ deoarece nu poatepira eficient singur. ubstantele morfinomimetice utilizate in anestezia generala au rolul de a circula prin

nge spre creier$ unde intrerup semnalele dureroase. omnul profund este indus de substante precumrbiturice$ Detamina$ etomidat$ diprivan$ introduse intravenos$ sau prin inhalare de protoxid de azot si oxigen.

ocedura utilizata in cadrul tratamentelor stomatologice presupune riscuri si elemente e ificultateplimentare$ acestea fiind datorate pozitiei si situarii campului de lucru in cavitatea orala: anesteziologul areicultati in supravegherea reactiilor pacientului$ caile aeriene pot fi obstructionate accidental cu secretii sauteriale dentare$ multiplele zone reflexogene din cavitatea bucala prezinta riscul declansarii unor reflexecive$ campul operator coincide cu campul anestezicului.

nainte e anestezia generala & %ceasta procedura necesita o examinare clinica a pacientului$ pentru apista eventuale probleme de sanatate incompatibile cu anestezia generala. !acientul nu trebuie sa consumehide si alimente cu ore inainte de interventie< regula generala este fara alimente solide incepand cu miezulptii precedente. In caz contrar exista riscul penumoniei prin inspiratie.

1upa anestezia generala & !entru a a"unge acasa$ pacientul are nevoie de insotirea si supravegherea unuiult. !osibile efecte secundare ale anesteziei generale sunt ameteala$ greata$ somnolenta si pierderea abilitatiicoordonare. Realuarea activitatii poate avea loc odata cu disparitia simptomelor. 1upa interventie esteportanta hidratarea si medicatia analgezica indicata de stomatolog.

#ontrainica iile anesteziei generale în chirurgia O,%.ț

tiuni respiratorii : pneumonia$ bronsita$ astmul bronsic$ 'C pulmonar$ coriza$ bronsiectazia%fectiuni ale cailor respiratorii: obstructii nazale datorate deviatiei de sept$ vegetatii adenoide$ micrognatia$gina Ludig si infectii care predispun la edemul glotic%fectiuni cardio&vasculare care produc dispnee de repaos$ edemul si turgescenta venelor cervicale!robleme de mecanica: imposibilitatea flexiei coloanei cervicale * dificil pentru deschiderea gurii +$ trismus$nstrictie$ spasm muscular %nemia cu celule sub forma de seceraContraindicatie relativa pentru pacienti ambulatori este sarcina in primele 4 luni si ultima luna pentruaderea riscului de avort si nastere prematura

#ăi i tehnici e aministrare ale anesteziei generale. Etapele clinice ale anesteziei generale=șracteristica.

halosearea: Respiri printr&o masc6 un amestec de protoxid azot *gaz ilariant+ 8i oxigen. Combina5ia 75i d6tare de lini8te total6 8i elimin6 senza5ia de durere. 1in c@te 8tiu eu$ e recomandat6 copiilor 8i celor cu fobieoar6. !ractic$ e8ti treaz$ dar nep6s6tor pe durata tratamentului. %m observat c6 mai multe clinici dincure8ti au 7nceput s6 foloseasc6 aceast6 metod6.

are intra"enoasă& #n drog u8or 75i este in"ectat 7n ven6 8i pur 8i simplu adormi. 1a$ asta implic6 o mic6ep6tur6 8i o branul6$ dar nu sim5i absolut nimic *normal$ dac6 dormi ca un 7ngera8 7n timp ce stomatologulreaz6 E o modalitate de sedare extrem de eficient6 8i$ ce e extraordinar$ nu 75i aminte8ti nimic dup6tament. E indicat6 persoanelor cu dentofobie sever6 8i practicat6 de pu5ini stomatologi de la noi$otdeauna asista5i de un anestezist.



prine C etape &Jipnoza). Jipnozaerderea constientei+*pierderea constientei+%nalgezia2. %nalgeziasparitia senzatiei*disparitia senzatieidureroase+dureroase+Relaxarea musculara4. Relaxarea muscularaerderea*pierdereatonusului muscular+tonusului muscular+%ctiunea antisoc.3. %ctiunea antisoc.

'ubstan e anestezice utilizate pentru anestezia generală. /articularită i ;i caracteristicaț țb numele de anestezice generale se cuprind o serie de substante chimice care produc pierderea cunostiintei$ensibilitatii si a posibilitatilor de miscare. %nestezicele sunt deosebt de utile caci fara ele interventiilerurgicale nu ar fi posibile. !rimul anestezic introdus in anul )3- si apoi utilizat pe scara mare a fostroformul *CJCl +. Cum insa acest compus se elimina greu din organism si produce anumite efecte toxice$u utilizat mai tarziu substante mai volatile$ in special protoxidul de azot * ,+$ numit si gaz ilariant silopropanul *C J +. %mbele substante fiind gazoase$ se aplica in maestec cu oxigen *2;S+$ in aparate carermit totodata dozarea perfecta a amestecului si evacuarea gazelor expirate.

oretanul (Delenul+$ C J Cl$ este mai putin toxic decat cloroformul$ dar totdata un hipnotic mai slab. elizeaza mai ales ca anestezic de inhalatie$ ca si cloroformul$ sau ca anestezic local *incizii$ dentistica+.

Anestezie loco!regională .1efini ia. #lasificarea metoelor e anestezii loco!regionale utilizate înțirurgie O,%.estezia local6 este un procedeu util pentru efectuarea unor interven5ii chirurgicale 8i aor manevre endoscopice$ pentru calmarea durerii 7n anumite afec5iuni$ pentru privarea

mporar6 a unor structuri periferice de controlul nervos.asificare anesteziei loco&regionale%nestezia topic6 *aplicativ6+%nestezia local6 *prin infiltra5ie+%nestezia intravenoas6 regional6 *blocul 'ier+%nestezia intraosoas6

%nestezia troncular6%nestezia de plex%nestezia peridural6%nestezia sacral6Rahianestezia

Inica iile anesteziei locale în chirurgia O,%.țxtractii dentare$tirpatii$

efuiri$hirurgia orala*indepartarea chisturilor$tumorilor$ chirurgie preprotetica+hirurgia paradontala$

terventii chirurgicale mai laborioase.#ontrainica iile anesteziei locale în chirurgia O,%.țolnavi alergici la anestezie$olnavi cu deficiente organice$olnavi la care se presupun operatii mari$ laborioase si de durata$olnavilor cu procese patologice in locul de intepare a acului.

'ubstan e anestetice locale. #lasificarea= caracteristica farmaco!clinică. #erin e către anesteticeț țale contemporane.n punct de vedere chimic se clasific 7nL amidiceministrarea in9ectabil :

anilide ilina



&&(epivacaina&!rilocaina&'upivacaina&Etidocaina&&%rticaina&Jostacaina

noleine chinoleine :Centbucridinaincocaina

b) A estericeministrarea topic$ local unt:ocainalorprocainautacainaocainaetracaina

,xiprocainaropoxicainaobucainaenzocaina

IAmpozitielutia )Siola de / ml contine ;$;/ g *); mgYml+ clorhidrat de lidocaina *pentru uz cardiologic+$ ) fiola de ); mlntine ;$); g *); mgYml+ clorhidrat de lidocaina$ ) fiola de 2; ml contine ;$2; g *); mgYml+ clorhidrat deocaina.lutia 2S: ) fiola de 2 ml contine ;$;3 g *2; mgYml+ clorhidrat de lidocaina< solutia 3S: ) fiola de 2 mlntine ;$; g *3; mgYml+ clorhidrat de lidocaina.tiune terapeuticaestezic local de tip amidic$ larg folosit in in"ectii si aplicare locala pe mucoase. Instalarea efectului se faceid si anestezia se obtine in cateva minute$ in functie de locul administrarii. 1urata medie de actiune este de

&)2; minute. Instalarea efectului si durata de actiune sunt crescute de adaugarea unui vasoconstrictor$ iarsorbtia in circulatie la locul in"ectarii este incetinita. %ntiaritmic incadrat in clasa Ib$ utilizat in tratamentuliaritmiilor ventriculare.

icatiiila pentru obtinerea tuturor tipurilor de anestezie locala$ infiltratie epidurala$ caudala$ spinala$ superficiala.losita in tratamentul tahiaritmiilor ventriculare *aritmii ventriculare asociate infarctului miocardic si pentruntrolul fibrilatiei ventriculare & in resuscitarea cardiopulmonara & in general la pacientii care nu au raspuns ladioversie si adrenalina+.ze si mo e aministrareestezie:estezie percutanata de infiltratie: solutie )S in doze de /&4;; mg.

estezie tronculara: nervii intercostali 4; mg solutie )S< paracervical );; mg solutie )S de fiecare parte$etat la intervale de minimum ; minute< paravertebral 4;&/; mg solutie )S< nervul rusinos ) mg solutieS de fiecare parte< retrobulbar )2;&2;; mg solutie 3S.ocarea nervilor simpatici: pentru nervii cervicali /; mg solutie )S$ pentru nervii lombari /;&);; mg solutie

S.estezie epidurala: lombar 2/;&4;; mg solutie )S pentru analgezie$ 2;;&4;; mg solutie 2S pentru

estezie< toracic 2;;&4;; mg solutie )S< anestezie caudala in obstetrica 2;;&4;; mg solutie )S pentruestezie epidurala continua$ doza maxima nu trebuie repetata la intervale mai mici de ; minute.hianestezie: solutie 3S$ /;&);; mg.tiaritmic: in resuscitarea cardiopulmonara$ pentru controlul fibrilatiei ventriculare$ in general la pacientiie nu raspund la cardioversie si adrenalina$ doza unica de );; mg i.v.< daca nu apare raspuns terapeutic se

osesc alte metode cum sunt modificarea tehnicii de defibrilare sau alte antiaritmice. in alte cazuri xilina se



ministreaza ca doza de atac$ urmata de perfuzie. 1ozele uzuale sunt de ) & )$/ mgYDg corp in in"ectie i.v.$ 2/; mgYminut< daca efectul nu apare in / minute$ se poate repeta pana la doza maxima de 2;;&4;; mg intr&oa. !erfuzia i.v. continua incepe$ de obicei$ in cursul incarcarii cu 2;&/; gYDg corp cu o rata de )&3 mgYminutna la maximum 2;;&4;; mg intr&o ora.reori este necesar sa continue perfuzia mai mult de 23 de ore.ntrainicatiiergie la xilina sau alte anestezice amidice$ insuficienta hepatica si renala$ miastenie$ asociere cuicoagulante$ soc hipovolemic$ insuficienta cardiaca$ hipotensiune arteriala$ hipovolemie$ bloc cardiac$

adicardie.

asuri e precautieadministreaza cu prudenta si in doze mici in insuficienta hepatica grava$ infarct acut de miocard$uficienta respiratorie si la cei cu antecedente convulsive.actii a"erseeori somnolenta$ ameteli$ rareori reactii alergice$ foarte rar hipertermie maligna.

RO#AIAmpozitie

ole continand clorhidrat de procaina )S: ;$2; g$ apa distilata pana la 2; ml< fiole continand clorhidratprocaina3S: ;$; g$ apa distilata pana la 2 ml.tiune terapeuticaestezic local cu actiune lenta si de scurta durata & efectul se instaleaza in )/&2; minute si se mentine 3/&/;

nute pentru anestezia prin infiltratii$ 2;&3/ minute pentru anestezia tronculara$ 4;&; minutentru rahianestezie.e si actiuni sistemice: analgezica$ vasodilatatoare$ antispastica *relativ slabe+ si trofica generala.icatiintru anestezie locala in vederea interventiilor chirurgicale sau in diferite actiuni dureroase *nevralgii$algii$ artralgii+$ pentru suprimarea temporara a controlului nervos al unor organe *infiltratii de splanhnic$nglion stelat etc.+< pentru actiunile sistemice in dureri postoperatorii$ cefalee$ migrena$ boli vasculospasticeaudicatieintermitenta$ endarterita obliteranta$ boala raBnaud+$ embolii$ spasme viscerale diverse *in in"ectiiravenoase+.o e aministrareestezie locala cu solutie ;$/S$ 2;&3; ml pentru infiltratii$ solutie )S$ );&2; ml pentru blocarea nervilor$

utie S$ )&2 ml pentru rahianestezie< pentru actiunile sistemice se in"ecteaza intravenos lent cu prudenta$ /din solutia )S. 1ozele maxime prevazute de Farmacopeea Romana in in"ectarea subcutanata sunt de 2;;g o data si ;; mg in 23 ore.ntrainicatiiergie la procaina$ sau la alte anestezice cu structura esterica si acid p&aminobenzoic< nu se administreaza lapii sub 4 ani. Folosirea ca anestezic local impune prudenta si doze mici la hipotensivi$ insuficientadiaca$ tulburari de conducere miocardica$ la hepatici$ epileptici$ bolnavi cu alergii medicamentoase$ la ceiboli acute$ debilitati$ batrani< gri"a in cazul instilarii in uretra traumatizata$ ne trebuind in"ectata in tesuturileectate *este putin eficace si favorizeaza infectia+.ectarea intravenoasa este contraindicata in insuficienta cardiaca$ tulburarile de conducere

ave$ hipotensiune$ boli hepatice$ afectiuni tiroidiene sau alte boli endocrine$ ateroscleroza$ miastenia grava$

u dupa analgezicemorfinice.actii a"erseeori reactii alergice: bronhospasm *mai ales la asmatici+$ eruptii cutanate$ edem angioneurotic$ rareori edemingian acut$ sau chiar soc anafilactic *investigarea pentru decelarea hipersensibilitatii este obligatorie+<azional ameteli$ varsaturi.

#aracteristica substan elor "azoconstrictoare utilizate în anestezia locală. Inica ii=ț țntrainica ii.țmpozitie

ml solutie apoasa contine ) mg adrenalina *epinefrina+.tiune terapeuticampatomimetic *a si b adrenergic+<

tiune antialergica: inhiba degranularea mastocitelor prin reactia antigen&anticorp<

http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/clorhidrat-de-procaina-solutie-injectabila_9482

http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/apa-distilata-fiole_12210



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anestezic-local_369

http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-orodentara/anestezia-sedarea-si-analgezia_463


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rahianestezie_5539




http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vaz-sau-vedere_5384


http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-orodentara/rezectia-apicala-a-metoda-chirurgicala-in-terapia-conservatoare-endodont_435


http://www.sfatulmedicului.ro/Stabilirea-paternitatii/actiunea-in-stabilirea-paternitatii_1262




http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/arteriopatiile-periferice_946

http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-raynaud-si-fenomenul-raynaud_180





http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-cardiaca_163


http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/tulburarea-reactiva-de-atasament_59

http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/alergiile_842

http://www.sfatulmedicului.ro/Varsta-a-treia/abuzul-asupra-batranilor_1212

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/infectiile-glandelor-salivare-sialadenitele_942

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/injectie-intravenoasa_3909



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipotensiune-arteriala_3802


http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/raspunsuri-la-intrebari-frecvente-despre-bolile-hepatice_538

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ateroscleroza_518



http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-reactiilor-alergice_1760


http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/afectiunile-cutanate_1369


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/adrenalina_142

http://www.sfatulmedicului.ro/analize/adrenalina-urinara-epinefrina_349

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/mastocit_4101


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antigen_426


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anticorp_424














http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/arteriopatiile-periferice_946

http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-raynaud-si-fenomenul-raynaud_180





http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/tulburarea-reactiva-de-atasament_59

http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/alergiile_842

http://www.sfatulmedicului.ro/Varsta-a-treia/abuzul-asupra-batranilor_1212

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/infectiile-glandelor-salivare-sialadenitele_942




http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/raspunsuri-la-intrebari-frecvente-despre-bolile-hepatice_538

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ateroscleroza_518





http://www.sfatulmedicului.ro/analize/adrenalina-urinara-epinefrina_349



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anticorp_424



tiune asupra vaselor:vasoconstrictia arteriolelor mici din tegumente si mucoase< &actiune asupra cordului:muleaza automatismul$ conductibilitatea$ excitabilitatea si contractilitatea miocardului$ imbunatatestenducerea atrio&ventriculara$ mareste energia sistolelor si presiunea maximala$ amplifica debitulravaliul cardiac$ ale carui nevoi in substante metabolizabile si oxigen cresc in mod paralel<tiune asupra bronhiilor : suprima spasmul fibrelor musculare netede ale arborelui bronsic$ ea este

nsiderata drept una dintre cele mai active substante bronhodilatatoareicatiigente alergice: soc anafilactic$ alte reactii anafilactice acute sistemice$ angioedem laringean<ctiuni cardiovasculare: stop cardiac *prin asistolie ventriculara+$ hemoragii capilare de suprafata *in

icatie locala+$ se asociaza anestezicelor locale vasodilatatoare *procaina$ lidocaina+ pentru a le prelungiiunea si a le diminua toxicitatea generala< %fectiuni bronhopulmonare: criza de astm bronsic *ca tratamentrativ+.o e aministraretm bronsic$ subcutanat ;$4 mg *;$4 ml din fiola+$ eventual repetat la 2; de minute *cel mult 2&4 doze+<c anafilactic$ intravenos lent$ cumulta prudenta$ ;$)&;$/ mg *;$)&;$/ ml din fiola+$ diluate in ); mlsolutieina izotona$ sau subcutanat ;$4&;$/ mg la fiecare );&2; minute$ sau per lingual ) mg *o fiola+<ncopa cardiaca$ intravenos lent ;$/&) mg *)Y2&) fiola+$ eventual repetat dupa /&)/ minute<emostatic$ in aplicatii locale$ solutie )Y);; ;;;& )Y2 ;;;$ asociata anestezicelor locale$ in solutie )Y2;; ;;;&; ;;;.ntrainicatii

pertensiunea arteriala$ bolile miocardice$ cardiopatia ischemica$ tahicardia si aritmiile ectopice$ infarctocardic$ ateroscleroza avansata$ cord pulmonar$ hemoragii interne$ hipertiroidismul$ feocromocitomul$ucomul cu unghi ingust$ adenomul de prostata cu retentie de urina$ insuficienta renala severa$

rDinsonism.ntraindicatiile sunt relative in situatii de urgenta$ care pun viata in pericol.ecautiiudenta la diabetici$ basedoieni$ tineri$ batrani$ femei la menopauza$ in stari de hipercalcemie sipoDaliemie. Epinefrina are un indice terapeutic mic$ de aceea trebuie folosita numai la indicatia medicului sib control medical strict.rcina si alaptareva administra cu prudenta in sarcina.

actii a"erselpitatii$ tahicardie$ aritmii ectopice$ dureri anginoase$ anxietate$ neliniste$ slabiciune$ ameteli$ cefalee$restezie in extremitati$ cresterea glicemiei< in"ectiile intravenoase sunt indeosebi periculoase *multaudenta+.

Anestezia e contact. Inica ii= contrainica ii. -ehnica. 'ubstan e utilizate.ț ț țoptine prin aplicarea substantei anestezice pe mucoasa de anesteziat care o strabate prin fuziune si seeaza pe terminatiile nervoase producind o anestezie superfeciala.1IC%II: anestezia gingiei in vederea detartra"ului$ucoasa bucala$ nazala$ valului palatin$tractia dintilor temporari foarte mobili$

cizia unui absces foarte superfecial.

rvii lingual$ nazo&palatin.JIC%: mucoasa se usuca oentru a usura absorbtia anestezicului. %dministrarea se face prin clatirea gurii$talatie$ badi"onare$ masa" timp de ) min. Cu pasta analgezica si in mod curent cu aplicarea unui tamponbibat cu anestezic si lasat citeva minute$ sau prin pulvelizare sau presiune. impul necesar de instalare aesteziei e de 2&4 min$ iar durata medie de );&)/ min.bstante anestezice: & sub forma de:chie&

cocaina );S<xilina /&);S<piperocaina );S<gingicain

percaina 2S<

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vasoconstrictie_6931

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tegument_2458

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/contractilitate_5434

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/travaliu_5234


http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184

http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/intoxicatia-cu-substante-chimice-medicamentoase-barbiturice-neuroleptice_1749

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bronhie_597


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bronhodilatator_2974



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vasoconstrictie_6931

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tegument_2458

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/contractilitate_5434



http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/intoxicatia-cu-substante-chimice-medicamentoase-barbiturice-neuroleptice_1749

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389






pribenzamina 3S<benzocaina 2;S<

ste&contralgin pasta<pomada de xilina *xilocaina /S+<

lberi&ortoform /&);S<benzocaina.

rosoli&

lidocaina.l&

lidocaina /S<benzocaina 2;S<gingicain.

nguente&lidocaina / S<xBlocaina /S<butacaina sulfat<

ra&gingicain<

perBl<lidocaina );S<xBlocaia );S.

Anestezia prin infiltra?ie. Inica ii= contrainica ii= tehnica.ț țeasta anestezie intereseaza o zona strict localizata. e foloseste procaina ;$/&) S $ xilina ;$2/S&;$/.face mai intii un buton intradermic sau intramucos si apoi se introduce solutia anestezica treptat pe traectuliei de incizie$ plan cu plan$ in piele sau mucoasa$etc. %cul este impins aspirind si in"ectind incet substanta inuturi$ apoi e retras partial si introdus in alta directie sau retras complet si reintrodus in alt loc anesteziaterior. e instaleaza in 4&/ min.nt trei tipuri:

tradermica$tramucoasa$an cu plan.mai cunoaste anestezie de infiltratie prin bara".: nu deformeaza cimpul operator si nu deminue vizibilitatea.1IC%II: & interventii pe obraz

&rreg. ubmandibulara$ etcAnestezia intraligamentară= intrapapilară= intraosoasă Inica ii= contrainica ii.-ehnica.ț ț

ntru anestezia intrapapilara se introduce unn ac scurt sii subtire $ perpendicular pe fata vestibulara inntrul papililor interdentare situate mezial si distal de dintele respectiv si se in"ecteaza ;$2/ ml. ubestezica in papila si legamentul circular.tralegamentara&e necesara intradocerea acului inspatiul alveolo dentar$ mezial si distal aproximativ / mm

a lungul radacinii$ in"ectarea direct sub presiune in periodont a unei cantitati reduse de solutie ;$/ ml.ectarea este dureroasa dar se obtine anestezia dintelui$ pereodontiului si osului din "ur.1I#A-II ca exceptie la extractia dintilor la pacienti hemofilici sau alte tulburari de coagulare.

Anestezia tronculară periferică a ner"ului infraorbital pe cale eno i e$o bucală. Repere= tehnica=șna e anestezie. #omplica ii ;i acciente.țrvii anesteziati:

ervii dentari antero&sup.&partial nervii dent. supero&mi"locii&ramurile nervoase sinusale&ramurile terminalenervului suborbitar ne anesteziate:ntii incisivi si caninul&partial premolarii *in /;S din cazuri+&osul$ periodontiul&mucoasa vestibulara coresp.nei *nu se anesteziaza fibromucoasa palatina+&pleoapa inf.&fata latero&nazala&"umatatea buzei sup.&peretele

os antero&sinusal si mucoasa sinusala in teritoriul corespunzator.



dicatii:scop de tratament stomatologic si chirurgical&cand anestezia plexala e ineficienta din cauza corticalei

oase dense&cand anestezia plexala nu se poate da din motive patologice.anta"e:duce volumul solutiei anestezice in"ectate&reduce nr. intepaturilor&tehnica simpla endobucala si exobucala.zavanta"e:

osibilitatea de a intepa globul ocular&in tehnica exobucala A teama pacientilor&dificultate in definireaerelor gaurii suborbitare

ternative:

nestezia plexala&anestezia tronculara bazala a nervului maxilar.epere:epere osoase pt. gaura suborbitara:&); mm sub marginea inf. a orbitei&pe linia verticala ce trece prin mi"locul marginii inf. a orbitei&pe linia

rticala care uneste gaura supraorbitara$ gaura suborbitara si gaura mentoniera&pe linia verticala care trecen sutura maxilo&malaraepere dentare pt. gaura suborbitara: &verticala care trece prin axul premolarului 2 superior sau intre primul si al 2&lea premolar$la 2&2$2/ cmasupra apexului premolarului 2 superior epere parti moi pt. gaura suborbitara:;$/ cm inauntrul liniei verticale medio&pupilare cand pacientul priveste inainte&pe verticala care trece prin

rginea interna a corneei cand pacientul priveste inainte&pe verticala care trece prin comisura bucalahnica (calea endobucala):

cea mai frecvent folosita in practica.& e utilizeaza ace de dimensiuni mici.& Cu gura intredeschisa se ridicane buza sup. pt. a mentine fornixul vestibular intins& e aplica evtl. un anestezic local *topic+.& ezinfecteaza mucoasa cu alcool.& e repereaza marginea inf. a orbitei cu indexul si gaura suborbitara culicele$ conform reperelor.& Locul de intepatura este: la nivelul mucoasei mobile$ in fornixul superior$ in fosanina$ deasupra siputin inapoia apexului caninului$ deci deasupra apexului primului premolar superior *intr&unghi de3;] in raport cu planul frontal+.& 1irectia acului e in sus$ inapoi si in afara.& %dancimea patrunderii

ului e de max. /& mm in canalul suborbitar. *na in canal sunt aprox. 2$/ cm

!atrunderea in gaura suborbitara e obligatorie. *Caderea in gol si fixitatea acului sunt semnelepatrunderii innal+.& Inainte se aspira iar apoi se depune lent anestezicul *;$/&) ml+.& %nestezia se instaleaza in /& min. sireaza 2&4 ore. *1aca solutia de %L este cu vasoconstrictor$durata anesteziei se prelungeste+.& %ccidentesibile: patrunderea in orbita$ dipoplia$ lipsa temporara a vederii$ hematoame$ rupereaacului$ nevrite.hnica (calea exobucala):

indicata in caz de leziuni endobucale care impiedica accesul pt. anestezia endobucala.& Locul de intepaturaafla pe o linie orizontala in dreptul aripii nazale< la ;$/ cm in afara santuluinazo&genian.& !rofunzimea de laument pana la gaura suborbitara este de aprox. 2 cm.

Anestezia tronculară periferică a ner"ului nazopalatin pe cale eno i e$o bucală. Repere=șhnica= zona e aneztezie. #omplica ii ;i acciente.ț

e anesteziate: &fibromucoasa palatina in )Y4 ant. a boltii palatine&peretele alveolar palatin ant.respunzator&are anastomoze cu filetele plexului nervos dentar antero&superiorIndicatii: &erventii chirurgicale in )Y4 ant. a fibromucoasei palatine&in extractia incisivilor si caninului in combinatieanestezia tronculara sau plexala vestibulara1ezavanta"e: &e cea mai traumatizanta si dureroasa anesteziedobucala deoarece la marginea papielei$ unde e locul deintepatura$ tesutul moale e dens$ f. aderent sinsibil$ si pt. ca trebuie patruns */& mm+ cu acul in gauraincisiva *de partea opusa partii care dorim sa oesteziem+$ aici sub presiunea anestezicului durerea e f.accentuata.%lternative: &anestezia plexala&anesteziapica nazala&anestezia tronculara bazala a nervului maxilar epere:epere osoase pt. gaura incisiva: &pe linia mediana palatina in port. sa ant.&la ) cm inapoia si deasuprarginii crestei alveolare frontale& repere parti moi pt. gaura incisiva: &la ) cm inapoia si

asupra festonului gingival&papila incisiva acopera gaura incisiva& repere dentare pt. gaura incisiva: &



) cm de coletul incisivilor centrali$ intre incisivii centrali$ pe linia medianapalatina& reperele traseului canalui nazo&palatin: &canalul e paralel cu fata vestib. a crestei alveolare frontale din regiuneaincisivilor centrali&nalul e paralel cu axul incisivilor centrali& reperele orificiilor nazale ale n. nazo&palatini: &la baza septuluizal$ bilateral&pe planseul foselor nazale$ bilateral&la )$/ cm inapoia pragului narinar$ bilateralhnica (calea endobucala):alea endobucala e cea mai frecvent folosita.& !acientul are gura larg deschisa$ se dezinfecteazaromucoasa cu alcool.& Locul de intepatura: varful acului se plaseaza in marginea papilei retroincisive derteaopusa partii pe care intervenim chirurgical$ se introduce incet$ se in"ecteaza lent catevapicaturi$ apoi seenteaza acul paralel cu axul incisivilor centrali$ si se patrunde /& mm incanalul nazo&incisiv$ fara a a"unge

a in fosa nazala. e in"ecteaza ;$2 ml %L.1eoarece papila incisiva are o bogata inervatie si vascularizatie$nctia directa a acesteiapoate ocaziona hemoragie si dureri$ chiar si postanestezic$ de aceea se evitaepatura sa.& 1irectia acului: in sus$ inapoi si usor in afara spre partea pe care se intervine chirurgical.&ecautii: nu se inteapa papila incisiva$ ci marginea ei$ anestezicul se va depune lent si incantitate mica$ se varunde obligator in gaura incisiva si in canalul nazo&palatin.

hnica (calea exobucala):ocul de intepatura e la )$/ cm inapoia pragului narinar$ la baza septului nazal$ in planseulnazal. e patrundeacul 2&4 mm in profunzime si se lasa anestezicul la nivelul orificiilornazale.& 1irectia acului e inapoi$zontal si usor in "os la baza septului nazal.

Anestezia ner"ului palatin mare. Repere= tehnica= zona e anestezie. #omplica ii ;i acciente.țna anesteziata: fibromucoasa celor 2Y4 post. a palatului$ pana la linia mediana si ant. pana dupa primul

emolar inclusiv.Indicatii: interventii chirurgicale in cele 2Y4 post. ale fibromucoasei palatine.%vanta"e: &confort minim al pacientului& nu e necesara patrunderea in gaura palatina posterioara& existenta unui tesutular lax bogat la locul in"ectarii$ evita durerea%lternative: &anestezia prin infiltratie palatina *plexala+ in

eptul dintelui&anestezia tronculara bazala a n. maxilar epere:epere osoase pt. gaura palatina post.: &la ;$/ cm inaintea marginii post. a palatului dur&la ) cm inaintealigului aripei interne a apofizei pterigoide&in unghiul diedru format de procesul alveolar cu lama orizontalasului palatin&la ) cm inauntru si deasupra marginii inf. a crestei alveolare

epere dentare pt. gaura palatina post.: &la ) cm spre medial$ deasupra si in dreptul ultimului molar superior *u in dreptulmolarului 2 temporar la copii

au la ) cm spre medial $ deasupra si imediat dupa molarul 2 superior

epere parti moi pt. gaura palatina post.: &la ) cm de festonul gingival al molarului 4 superior *u molarului 2 temporar la copiin locul unde mucoasa se infunda in palniehnica:acientul are gura larg deschisa$ se dezinfecteaza mucoasa cu alcool.& Locul de intepatura: in santul palatinal) cm de marginea crestei alveolare$ in dreptul molarului 2$ in locul undemucoasa se infunda in palnie. *cul de intepatura mai poate fi pe linia parafrontala$ care trece intre primul si cel de&al 2&lea molar sup.$ intreura mediana palatina si marginea gingivala.

1irectia acului: inapoi$ in sus si usor in afara *

inga a"ungand sa fie spri"inita pe fata ocluzala a premolarilor inferiorisi spre comisura bucala din parteausau e obligatorie patrunderea in gaura palatina posterioara sau in canalul ptreigopalatin$ depunereaesteziculuifacandu&se submucos$ in dreptul gaurii palatine$ unde exista suficient tesut celular lax.& e lasaestezicul lent$ treptat$ pana la maxim ;$2ml.& %ccidente si complicatii: foarte rar apare ischemie sil. necroza fibromucoasei$ atunci cand se folosescconcentratii mari de subst. anestezice cu vasoconstrictor.poate intepa artera palatina$ urmata de hemoragie.*

atament: pansament compresivAnesteziJ tronculară periferică a ner"ilor al"eolari superior ;i posteriori pe cale eno ;i e$o

cală. Repere=tehnica= zona e anestezie. #omplica ii ;i acciente.țne anesteziate: &molarii )$ 2$ 4 superiori *

exceptia radacinii meziovestibulare a m. )$ care e inervata de n. dentari supero&mo"locii



osul alveolar si periostul ce acopera molarii&mucoasa vestibulara&peretele lat. si post. si mucoasa sinusuluixilar corespunzatorIndicatii: &in terapia dentara si oasoasa corespunzator inervatiei&cand anestezia plexalae eficienta&cand e contraindicata anestezia plexala&*

hemofilici se recomanda anestezia plexala sau intraligamentara.vanta"e: &este atraumatica *simtita de pacient$ dat. ariei mari de tesut moale in care se depune %L.$ si dat. faptului ca osul nu seatingeacul

reducerea unui nr. mare de intepaturi pt. anestezia plexala&reducerea cantitatii de solutie anestezica&eficientae maxima.1ezavanta"e: &are cel mai mare risc dintre toate tipurile de anestezie $ de a se produce un

matom *. plexului venospterigoidian

!rezinta aspiratie pozitiva frecventa.&necesitatea celei de a 2&a intepaturi pt. tratamentul primului molarperior$ pt. radacina mezio&vestibulara.%lternativa: &anestezia plexala&anestezia tronculara bazala a n.xilar

eperele orificiilor la tuberozitate:e peretele posteroextern al tuberozitatii&la 2;&4; mm deasupra marginii alveolare&la tineri se afla peberozitate ceva mai "os&pe verticala inapoia ultimului molar hnica (calea endobucala):ste folosita curent in practica.& e utilizeaza ace de dimensiuni mici.& !acientul e cu gura intredeschisa *dat.

ocesului coronoidian+.& e aplica anestezic local topic$ se dezinfecteaza mucoasa cu alcool& e repereaza

asta zigomato&alveolara cu degetul& Locul de intepatura: la nivelul mucoasei mobile in fornixul vestibularperior$ spre post.$ indreptul radacinii meziale a molarului 2 superior$ la ) cm. de creasta alveolara$ inapoiasteizigomato&alveolare.& 1irectia acului este in sus$ inapoi si inauntru$ realinzand un unghi de 3/] cu planul

ocluzie. *ul trebuie sa pastreze contactul cu osul$ altfel existand riscul lezarii plexului venospterigoidian.

e intra in profunzime ) mm.$ *copii se intra );&)3 mm.e aspira si se in"ecteaza 2&4 ml.%nestezia se instaleaza in /& min. si dureaza ;&; min.& pre deosebire de

estezia n. suborbitar$ la tuberozitate$ pacientul nu poate preciza teritoriulanesteziat$ *ar daca acesta a avut dureri inaintea anesteziei si au disparut dupa efectuarea ei

hnica (calea exobucala):folosita rar si numai atunci cand accesul endobucal este dificil *supuratii$ tumori+.& e utilizeaza ace de

mensiuni mai lungi.& !acientul are gura inchisa$ se dezinfecteaza pielea cu tra de iod si apoi cu alcool.& eereaza marginea inferioara a osului malar$ marginea ant. a m. maseter si destul de greuevidentiata prinpare$ cresta zigomato&alveolara.& Locul de intepatura: acul se introduce in obraz$ sub unghiul inferior al

ului malar$ tangent&inaintea marginii ant. a m. maseter si imediat inapoia crestei zigomato&alveolare.&rectia acului: in sus$ inauntru si usor inapoi.& %cul trebuie sa fie in contact permanent cu osul la nivelulberozitatii si se introduce 4$/&3$/cm in profunzime

Anestezia tronculară periferică ner"ului manibular la 'pina 'pi$. Repere= tehnica= zona eestezie. #omplica?ii ;i acciente.

ervii anesteziati: &n. dentar inf &n. lingualone anesteziate: &dintii mandibulari pe o hemiarcada&corpulndibulei si port. inf. a ramurii ascendente&mucoperiostul vestibular de la molarul ) spre linia mediana *n.ntonier+&cele 2Y4 ant. ale limbii si planseul bucal *n. lingual+&tesuturile moi linguale si periostul de pe

rsantul lingual al fetei interne a ramurii orizontale amandibulei *n. lingual+1ezavanta"e: &anestezia buzei simbii *disconfortul pacientului+&posibil hemtom *e obligatorie aspiratia inainte de depozitareaL.+%lternative: &anestezia n. mentonier$ pt. tesuturile moi vestibulare anterior de molarul )$ a buzei inf. si arbiei&anestezia n. incisiv$ pt. dinti si os$ anterior de gaura mentoniera&anestezia plexala vestibulara aisivilor si caninului&anestezia intraligamentara a oricarui dinte mandibular&anestezia nervului mandibularhnica >,G&>%E si %KI,+&anestezia tronculara bazala a n. mandibular la gaura ovalaepere osoase:aura mandib. se afla in centrul fetei interne a ramurii ascendente a mandibulei&la mi"locul distantei dintre

rginea ant. si marginea post. a ram. ascen. a mandib. *



u la unirea )Y4 post.cu cele 2Y4 ant. a fetei int. a ramurii ascendentea mi"locul distantei dintre incizura sigmoida si marginea inf. a mandib.&e marginita ant. de spina lui spixntare:

e aceeasi linie orizontala cu planul de ocluzie al molarilor inf. *sau la ) cm deasupra+rti moi:mi"locul liniei drepte care uneste tragusul cu punctul cel mai inf. al marginii ant. a m. maseter

epere pt. anestezia endobucala la spix, parti moi:gamentul pterigomandibular *insertie m. buccinator si constrictoruluisuperior al faringelui

ntins intre carligul aripei interne a apofizeipterigoide si marginea mediala a trigonului retromolar< aparedobucalca si o plica situata medial de ramura ascendenta a mandibulei.oase:easta temporala se desprinde din varful procesului coronoidian$merge pe fata mediala a ramurii ascendentepe masura ce coboara$ sedistantiaza de marginea ant. a ramurii ascendente$ continuandu&se culinia oblicaerna *nia milohioidiana

e se afla pe fata interna aramurii orizontale a mandibulei si pe care se insera m. milohioidianmarginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei are forma unei cresteosoase care coboara de la apofizaronoida si se continua cu liniaoblica externa&trigonul retromolar$ e un spatiu triunghiular$ acoperit cu

ucoasa fixa$situat intre marginea ant. a ramurii ascendente$ creasta temporala si in "os de o linie orizontalapoia ultimului molar inferior&tuberculul mandibular$ e o proeminenta osoasa situata deasupra siorinaintea gaurii mandibuleintare:anul de ocluzie al molarilor inferiori *estezia se face la ) cm deasupraliniei orizontale care continua planul de ocluzie

nest. tronc. periferica a n. dentar inf.u anestezia la spina lui Spix hnica anesteziei directe la spix:

hnica poate fi sistematizata in timpi:).1eterminarea planului de inaltime al locului de intepatura *la )...+2.1et. locului *acului se plaseaza la intersectia planului ce trece la ) cm deasupra planului ocluzal inf. si afundului zoneirigomandibulare in afara plicii pterigomandibulare si inauntrul crestei temporale.!lasarea corpului seringii pe premolarii inf. de partea opusa3.!unctia: 2$/&4$/ cm profunzime *zontal$ inapoi si in afaraRetragerea acului ca. 2&4mm si se aspira.In"ectarea a )&)$/ ml solutie anestezica f lent *)mlYmin+&ngimea acului introdus in tesut depinde de latimea ant.&post. a ram. ascendente si de inclinareaplanului feteierne a ram. ascendente. *nd acul patrunde mai mult de 2$/&4$/ cm fara sa intalneasca uncontact osos e preferabil sa nu se depunautia anestezica. e insista din nou$ retragand acul si reorientandseringa

>aura mandib. la adulti se afla la ) cm deasupra planului de ocluzie$ la copii de -& ani laacelasi nivel cunul de ocluzie$ la edentati mai sus decat la adulti.& Cand osul este contactat prea rapid prin tehnicadirecta$ inseamna ca ne aflam cu acul in trigonulretromolar. Cand acul e introdus prea mult si s&a pierdutntactul cu osul$ ne aflam cu varful aculuidistal de marginea post. a ram. ascendente *glanda parotida: daca s&a depozitat anestezic apare parezafaciala trnzitorie

alea exobucala:alea submandibulara:E cea mai frecvent foflosita in practica. e foloseste ac lung de cm. Locul deepatura: la )$/ cm demarginea post. a ramurii ascendente$ la )$/ cm de unghiul mandibulei$ la )$/ cm subrgineainferioara a mandibulei. 1irectia acului: acul pastreaza permanent contactul cu fata interna a

muriiascendente. %cul trebuie sa a"unga mai sus de nivelul gaurii mandibulare *3&3$/ cm+. La /$/ cm se

anestezia . lingual si la $/ cm . bucal.& Calea retromandibulara ichere foloseste f rar. Locu de



epatura e sub lobul urechii$ la "umatatea distantei dintre arcada temporo&zigomatica si gonion$ inapoia siuntrul marginii post a ramurii ascendente. 1irectia acului:orizontala si inainte$ pastrand contactul cu osul.patrunde 2$/&4$/ cm in profunzime. %ccidente:pareza tranzitorie a facial$ inteparea arterei parotideerne si venei "ugulare externe.& Calea superioarae foloseste f rar$ in caz de trismus. Locul de intepatura:

b arcada temporo&zigomatica$ in incizurasigmoida.. dentar inf.$ lingual si bucal se gasesc f. aproape unulaltul la nivelul tuberculului mandibular.isber" hnica anesteziei:olnavul cu gura larg deschisa.& Locul intepaturii: la dentati: in afara plicii pterigomandibulre$ la ;$/ cm. sub

nul ocluzal molar sup.la edentati: in afara plicii pterigomandib.$ la )$/ cm sub planul crestei alv. maxilare.&rectia acului: perpendiculara pe mucoasa la locul intepaturii$ corpul seringii fiind spre comisura departeausa in dreptul premolarilor sau molarilor& !rofunzimea: )$/&2 cm. *na cand acul intalneste osul la nivelul tuberculului mandibular$ se lasa anestezic pt. n. dentarinf. si n. bucal.retrage acul / mm si se depoziteaza anestezic pt. n. lingual.nistenhnica anesteziei:olnavul cu gura intredeschisa.& Locul intepaturii: la ) cm deasupra planului de ocluzie molar inf.$ in dreptuliei oblice externe$ incontinuarea marginii ant. a ramurii ascendente a mandibulei.& 1irectia acului: inapoi$or in afara si paralel cu planul de ocluzie inf.& !rofunzime: 4&3 mm pana la marginea ant. a ramuriicendente$ unde se depoziteaza %L pt. n. bucal.& 1irectia acului apoi: orizontal$ inapoi si in afara.&

ofunzime: )/ mm$ unde se depoziteaza %L pt. n. maseterin.& 1irectia acului dupa aceea: se retrage acul panamarginea ant. *sau se scoate+ si se repozitioneaza pt.anestezia tronculara a n. dentar inf.$ la )$/&2 cmofunzime$ se retrage acul ca. ) cm si se anesteziazan. lingual.& %ccidente si complicatii: ruperea acului$smus$ leziunea partilor moi prin miscari de directionare aacului.

Anestezia torusală (tehnica 0eissbrem). Repere= tehnica= inica ii= zona e anestezie.#omplica ii.ț ț

hnica anesteziei:olnavul cu gura larg deschisa.& Locul intepaturii: la dentati: in afara plicii pterigomandibulre$ la ;$/ cm. subnul ocluzal molar sup.la edentati: in afara plicii pterigomandib.$ la )$/ cm sub planul crestei alv. maxilare.&rectia acului: perpendiculara pe mucoasa la locul intepaturii$ corpul seringii fiind spre comisura departeausa in dreptul premolarilor sau molarilor& !rofunzimea: )$/&2 cm. *

na cand acul intalneste osul la nivelul tuberculului mandibular$ se lasa anestezic pt. n. dentarinf. si n. bucal.retrage acul / mm si se depoziteaza anestezic pt. n. lingual.Anestezia ner"ului mentonier pe cale eno ;i e$o bucală. Repere= tehnica= inica ii= zona eț

estezie. #omplica ii.ț

ervii anesteziati: &n. mentonier&n. incisivone anesteziate: &tesuturile moi vestibulare ant. de gaurantoniera&tesuturile moi ale buzei inf.&pielea buzei inf si a mentonului$ pana la linia medianaIndicatii: &erventii chirurgicale mezial de gaura mentoniera$ in zona ant a mandib si a structurilor moi pana la liniad%vanta"e: &tehnica usoara$ atraumatica%lternative: &infiltratie locala&anestezie intraligamentara&anestezieraseptala&anestezia n. dentar inf.&anestezia n. mandibular epere osoase:

aura mentoniera e situata pe fata antero&externa a ramurii orizontale a mandibulei&deasupra portiuniiipiente a liniei oblice externe&la mi"locul distantei dintre marginea inferioara a mandibulei si margineaperioara a crestei alveolare&pe verticala ce uneste gaura supraorbitara$ gaura suborbitara si gaura mentonierantare:b si intre radacinile celor 2 premolari inf.*/;Sdin cazuri

eori se afla la nivelul radacinii celui de al 2&lea premolar *2/S+$ primului premolar *2;S+$ distalradacina premolarului 2 */S+$ sau ant. de radacinapremolarului )

rti moi:



e linia verticala care trece prin comisura bucala$ prin marginea interna a corneei$ la / mm inauntrullinieirticale mediopupilare cand pacientul priveste inainte&la edentati: repere osoase: dat. atrofiei cresteieolare$ gaura ment. e mai aproape de marginea sup.osoasa mandibulara$ uneori chiar pe creasta alveolara$

b mucoasa gingivala. Reper mixt *oase si partimoia "umatatea distantei dintre linia mediana si marginea ant. a muschiului maseter.hnica (calea endobucala):frecvent folosita.& >ura pacientului e usor intredeschisa. 0estibulul inf. se dezinfecteaza cu alcool.& Locul

intepatura: in mucoasa mobila$ in fundul de sac vestibular inf.$ inapoia gauriimentoniere$ in dreptul

dacinii meziale a primului molar inf.& 1irectia acului: in "os$ inainte si inauntru& !atrunderea: pt. anestezia n.ntonier

ecesara patrunderea cu acul in gauramentoniera. !t. anestezia n. incisiv e necesara patrunderea in gaurantoniera si in canalulmentonier circa / mm. In acest caz si n. mentonier se anesteziaza.& emne si

mptome: furnicaturi sau anestezia buzei inf.%nestezia bilaterala a n. dentar inf. se utilizeaza f rar dat.confortului.& !t. anestezia n. incisiv nu e totdeauna obligatoriu patrunderea in gaura mentoniera$npresiune anestezicul se poate diri"a in gaura mentoniera. 1ezavanta"e care pot aparea cand sepatrunde inura mentoniera: tehnica e mai grea$ exista riscul traumatizarii nervuluimentonier siYsau incisiv.hnica (calea exobucala):e dezinfecteaza pielea cu tra de iod si alcool.& Locul de intepatura: in obraz$ pe o linie orizontala ce trece

n comisura bucala$ aprox. la)$/&2 cm inapoia comisurii bucale.& e patrunde cu acul ca. 2&2$/ cm.&mplicatii: hematom$ care se rezolva prin compresiune locala cutanata.Anestezia ner"ului lingual. Repere= tehnica= inica ii= zona e anestezie.#omplica ii.ț ț

lingual Z ram. terminala din trunchiul post. al nervului mandibular$ are un traiect ant si medial la ca. ) cma de n. dentarinferior$ la nivelul spinei lui pix. !araseste spatiul pterigomandibular$ dupa ce patrunde innseul bucal$ seafla in afara n. hipoglos$ deasupra glandei submaxilare si muschiului milohioidianone

esteziate: &mucoasa planseului bucal&mucoasa gingivala a versantului intern al crestei alveolare mandibularena la linia mediana&mucoasa fetei ventrale si a marginii limbii pana la linia mediana&mucoasa fetei dorsale a

mbii inaintea 0&ului lingual$ pana la liniadianaIndicatii: & in stomatologie si chirurgie orala pt. tratament si interventii chirurgicale pe os$ limba si pla

eul bucalhnica;

e poate face:& !acientul are gura larg deschisa.(ucoasa santului paralingual se dezinfecteaza cu alcool.&cul de intepatura: in santul mandibulo&lingual la "umatatea distantei dintre festonul gingival si baza limbii$

dreptul molarului 4 inf.$ inaintea si inauntrul unghiului intern al mandibulei.& 1irectia acului: in "os$ inapoin afara& !rofunzimea: depozitarea %L se face progresiv $ pana la cel mult /& mm submucos *se afla destul de superficial

hnica <an :heodorescuaplica *pt completare+ atunci cand au loc extractii sau interventii chirurgicale inregiunea frontalandibulara anterior de premolari. Locul de intepatura: in planseul bucal$ in unghiul diedruformat de

rsantul intern osos si planseul bucal< in dreptul caninului pt regiunea situata anterior de canin< indreptulemolarului 2 pt regiunea anterioara acestui dinte. 1irectia acului: in "os$ inapoi si usor in afara.!rofunzime:xim ;$/ cm *;$2&;$4 ml+.& Limba e inervata de n. lingual$ laringeu superior si glosofaringian& e realizeazantr&o singura in"ectie$ cu acul introdus submentonier$ pe linia mediana$ inainteaosului hioid.& 1irectiaului: in sus inapoi si oblic pana la baza limbii.

Anestezia ner"ului bucal. Repere= tehnica= inica ii= zona e anestezie.#omplica ii.ț ț

bucal e o ramura terminala a n. temporo&bucal. rece prin spatiul pterigomandibular$ are traiect descendentspre ant.$paralel cu marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei$ pe care o incruciseaza la nivelul bazeiofizei coronoide *punctimportant pt anestezia tronculara+ si se indreapta spre obraz$ aici in dreptul buleiasoase a lui 'ichat se bifurca:& intr&o ramura interna



mucoasa "ugala$ gingia si periostul vestibular in dreptul molarilor inf. *i rar si in dreptulpremolarilor$ si uneori si zona vestibulara superioara corespunzatoare molarului )

si o ramura externa

e inerveaza pielea obrazului si a regiunii labio&comisuraleIn stomatologie si chirurgia orala se abordeazamura sa interna prin: & infiltratie locala in fornixul vestibular corespunzator& sau prin anestezia tronculara laza apofizeicoronoideIndicatii: &detartra" subgingival&rezolvarea cariilor de colet vestibulare si subgingivale&epararea bonturilor subgingival&plasarea unei matrici...%vanta"e: &nica usoara pt. anestezia prin infiltratie%lternative: &anestezia tronculara bazala a n. mandibular

hnica anesteziei tronculare pe cale endobucala:acientul are gura larg deschisa. *anestezia prin infiltratie plexala pacientul are gura intredeschisa

(ucoasa sedezinfecteaza cu alcool.& Locul de intepatura: la intersectia planului de ocluzie molar superior curginea anterioara a ramuriiascendente a mandibulei$ la baza apofizei coronoide$ distal si bucal de ultimullar superior.& 1irectia acului: acul cu bizoul in "os$ spre os$ paralel cu planul de ocluzie molar superior<

rpul seringii eindreptata spre comisura bucala de partea opusa< directia acului e inapoi$ in afara si relativzontal.& !rofunzimea: se avanseaza cu acul pana la mucoperiostul marginii ant. a ramurii ascendente la bazaofizeicoronoide$ fara a intepa periostul$ *3mm adancime;$4 mlY); sec.

hnica anesteziei prin infiltratie vestibulara:ocul de intepatura: vestibulo&distal de molarul 4 inf.$ acul fiind paralel cu dintii si avand o directie oblica$os si inapoi.in fornixul vestibular inf. pt molari si premolari sau in fornixul vestib. sup. pt molarul ) sup.$ in

ucoasa libera.hnica anesteziei tronculare pe cale exobucala:ocul de intepatura: punctul de intersectie a planului de ocluzie superior cu baza apofizei coronoide$

marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei.& 1irectia acului: orizontal$ inapoi si inauntru *rpendiculara pe planul medio&sagital!rofunzimea:

Acciente i complica ii generale ale anesteziei loco!regionale& lipotimia= acciente to$ice ;iș țmplica?ii eterminate e substan?e "azoconstrictoare. -abloul clinic= tratament e urgen?ă ;i

ofila$ia.potemia *lesinul+& este o stare de pierdere a cunostintei pe o durata scurta de timp & de la citeva secundena la citeva *3&/+ minute. !ierderea cunostintei pe o perioada mai mare este de"a un semn de dereglariioase in organizm si necesita urgent asistenta medicala specializata. !ierderea cunostintei$ fara ca pacientulsi revina$ este numita stare de coma si prezinta pericol serios pentru viata.

potemiile au loc adeseori in mod reflector & din cauza insuficientei de oxigen in aerul inspirat *aglomeratieoameni intr&o incapere inchisa$ neaerisita+$ din cauza unui stres puternic *psihic sau fizic+$ din cauza uneiume$ lovituri dureroase$ din cauza insolatiei$ supraoboselii$ din cauza incalcarii regimului de alimentare.ecific este faptul$ ca pacientul ar putea sa&si revina si singur peste o anumita durata de timp. 1ar totunastenta persoanelor din "ur este binevenita.cientul trebuie scos intr&un spatiu racoros$ bine aerisit$ trebuie culcat cu fata in sus si capul pe o parte. ub

ni si picioare se recomanda de a pune obiecte mari & daca e posibil trebuie de asigurat o pozitie in carenile si picioarele se afla mai sus decit corpul$ iar capul & mai "os decit corpul. 1aca este disponibil & se da derosit un tampon cu amoniac$ se stropeste fata cu apa rece. e descheie nasturii$ se slabeste cravata$ cureaua.ca pacientul nu&si revine & se solicita urgent a"utor medical

Acciente i complica ii generale ale anesteziei loco!regionale&sincopa= colaps= con"ulsii. -abloulș țnic= tratament e urgen?ă ;i profila$ia.ncopa este termenul medical ce descrie clasicul TlesinU$ adica pierderea temporara a cunostintei siposibilitatea de a mentine rectitudinea. !acientii isi pierd tonusul musucular si cad. pre deosebire decientii cu convulsii$ cei cu sincope isi recapata starea de alerta imediat dupa ce devin constienti. ermenulsincopa exclude prin definitie notiunile de convulsie$ coma$ soc sau orice alta stare ce evolueaza cuerarea constientei.

ncopa este mai frecventa decat se crede. pecialistii estimeaza ca peste "umatate din populatia va dezvolta

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/lesin_1611

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/lesin_1611



episod sincopal la un moment dat in viata. In tatele #nite$ de exemplu$ S din internarile de la camera derda se datoreaza sincopelor. 1esi exista numeroase cauze de aparitie a sincopelor$ cel mai util pentruelegerea lor este clasificarea acestora in cardiace si noncardiace. incopele cardiace asociaza cea mai marertalitate. In general$ sincopele sunt benigne$ insa exista si un procent de pacienti in cazul carora sincopae un simptom al unei boli mult mai grave$ putand avea chiar impact letal.

ncopele apar e obicei can flu$ul sang"in catre creier este intrerupt si can se instaleazapoperfuzia cerebrala. !arechimul cerebral are nevoie permanenta de aport sangvin deoarece astfel serovizioneaza cu oxigensi glucoza$ principalul sau substrat metabolic. Creierul nu este capabil sa depozitezeergie$ ca urmare$ o deprivare de oxigen si glucoza mai mare de 4 & / secunde determina aparitia clinica a

copei.ncopa poate sa apara in general la orice varsta$ insa este mai rar intalnita in cazul pacientilor pediatricinele studii au raportat o incidenta de ;.)S a sincopelor la copii+. pecialistii recunosc insa ca daca sincopaare la varste inaintate$ prognosticul pacientilor este mai rezervat deoarece in aceste cazuri exista si oologie cronica intricata ce poate complica foarte mult evolutia.roximativ 4S dintre adultii cu varsta intre 4; si 2 de ani a"ung sa aiba un episod de sincopa$ in timp ce

ocentul pacientilor peste -/ de ani este mai ridicat *S+. incopa este responsabila pentru )&4S din totalulezentarilor la camerele de garda ale spitalelor de urgenta$ si este foarte periculoasa mai ales in cazulcientilor cu afectunicardiace cronice si boala coronariana ischemica.n"ulsiile sunt disfunctii manifestate brusc care determina pierderea cunostintei$ contractii$ tremuraturi saue tulburari cerebrale temporare. 1e regula$ convulsiile sunt cauzate de descarcari electrice anormale sau de

aderea fluxului sanguin la nivelul creierului$ influentand functionarea optima a organismului.nvulsiile pot fi cauzate si de unele probleme medicale$ cum ar fi: hipoglicemia *zahar scazut innge+$ infectie$ traumatism cranian$ intoxicatii accidentale sau supradoza de droguri$ tumori cerebrale sau alteobleme de sanatate care afecteaza creierul. %lte cauze pot fi: privarea creierul de oxigen sau diminuareaxul de oxigen catre creier< acestea pot avea drept rezultat un atac de apoplexie.

mptomele variaza in functie de zona afectata de convulsii< cele mai frecvente simptome sunt: spasmeusculare incontrolabile si pierderea cunostintei.functie de zona afectata$ exista o varietate de simptome specifice convulsiilor. imptomele caracteristicent pierderea cunostintei si tremuraturi ale corpului. Cu toate acestea$ unele crize sunt greu de observat$oarece persoana nu are alte manifesari decat pierderea pentru scurt timp a contactului cu realitatea$ vazutan exterior ca fixarea unui punct cu privirea. 1esi pacientul este treaz$ nu reactioneaza si nu raspunde in mod

rmal. 1upa terminarea crizei$ pacientul nu isi aminteste nimic legat de respectivul episod.azional$ convulsiile pot provoca modificari senzoriale sau vizuale temporare.

mptomele con"ulsiilor brusc instalate= care au o urata e la oar cate"a secune pana la un minut=t inclue&ierderi ale constiintei: pacientul nu isi aminteste nimic din perioada in care s&au manifestat convulsiile<motii puternice: teama inexplicabila$ panica sau bucurie<

modificari la nivelul perceptiei vizuale: halucinatii<ierderea controlului muscular manifestata brusc<pasme musculare$ tremuraturi<nsiune musculara si rigidizarea muschilor<

ust amar sau metalic.

mptomele se pot manifesta timp de )/ minute< rareori depasindu&se aceasta durata. remuraturile si agitatiaregului organism ar trebuie sa dureze maxim / minute.imul ajutor

u introduceti victimei niciun obiect intre dinti.mpiedicati bolnavul sa se raneasca fara a&i obstructiona miscarile.

%sezati persoana intr&o parte pentru a impiedica inecarea cu propria voma. %ceasta pozitie ar trebuintinuta si in somnul de dupa criza.

1aca victima isi schimba culoarea fetei sau i se opreste respiratia$ incercati sa ii tineti capul intr&o pozitiee sa previna inghitirea limbii si care sa faciliteze deblocarea cailor respiratorii. La nevoie$ recurgeti la

ecutarea tehnicii de repiratia gura la gura.

http://www.sfatulmedicului.ro/analize/presiunea-partiala-a-oxigenului-sange_292


http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/convulsie_742

http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/hipoglicemia-nivelul-scazut-al-glucozei-in-sange_852

http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/zaharul-ca-drog_3308

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie_1204


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/traumatism-cranian_5229


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/intoxicatie_3929

http://www.sfatulmedicului.ro/Tumori-cerebrale/tumorile-cerebrale-generalitati_312

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/apoplexie_465


http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/biochimia-emotiilor_52

http://www.sfatulmedicului.ro/Atac-de-panica


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/halucinatie_1054


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/voma_2655

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/respiratie_4786

http://www.sfatulmedicului.ro/analize/presiunea-partiala-a-oxigenului-sange_292




http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/hipoglicemia-nivelul-scazut-al-glucozei-in-sange_852

http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/zaharul-ca-drog_3308



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/intoxicatie_3929

http://www.sfatulmedicului.ro/Tumori-cerebrale/tumorile-cerebrale-generalitati_312

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/apoplexie_465


http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/biochimia-emotiilor_52



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/voma_2655

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/respiratie_4786



cazul in care o persoana are convulsii repetate sau prelungite fara sa&si recapete cunostinta sau sa revina lacomportament normal exista riscul ca organismul sa fie sever privat de oxigen. %ceasta este o situatie de

genta si trebuie sa solicitati de urgenta serviciile cadrelor medicale.Acciente generale alergice ale anesteziei loco!regionale& eemul KuincLe. -abloul clinic=

atament e urgen?ă ;i profila$ia.te o reactie alergica ce este caracterizata printr&o eruptie edematoasa subcutanata. %cest edem se poateclansa prin absorbtia de alimente$ de o intepatura de insecta sau de luarea unor medicamente. Edemulcteaza mucoasele bucale si ale cailor respiratorii superioare$ precum si tesuturile subcutanate laxe ale fetei.

manifesta printr&o umflatura bine delimitata$ tare$ de culoare roz pal$ nepruriginoasa$ dar care produce onzatie de arsura. !oate cauza din asfixia din cauza localizarii lui. e impune un tratament de urgenta$ mais daca exista o "enarespiratorie$ cu corticosteroizi in"ectabili cu actiune rapida$ asociati cu clorhidratadrenalina. In caz ca tratamentulnu da roade si edemul continua sa evolueze$ este imperativ transportullnavului la reanimare.nonim: angioedem$ edem angioneurotic.ticariae o afectiune alergica cutaneo&mucoasa ce se caracterizeaza printr&o eruptietrecatoare de papule *basicuteii+$ aparute brusc$ intens pruriginoase *care provoacamancarime intensa+$ similare celor care apar langerea pielii cu o urzica *latina Z urtica+.Edemul angionevrotic uinXDe este un edem acut si rapidnzitor$ bine demarcat$ implic@ndstraturile mai profunde ale pielii$ inclusiv tesutul celuloadipos subcutanant.

cele mai multecazuri se dezvolta concomitent cu urticaria generalizata. 7n )/&2;S din cazuri E setaleazafara manifestari de urticarie.ngioedemul uincDe este o forma particulara mai severa de urticarie.e manifesta prin tumefiereaematoasa a capului si gatului$ fara apartitia semnelor inflamatorii. %pare edem glotic$ laringean$ ceermina obstructia mecanica partiala sau totala acailor respiratorii superioare cu aparitia dispneei$ senzatieisufocare$ cianozei$ tira"ului sicorna"ului$ si edemului masiv al buzelor$ obra"ilor$ limbii$ aceste simptomearand brusc$ dupain"ectarea unui medicament$ putand duce la soc anafilacticrmele cliniceepind de localizarea edemului angionevrotic.temul afectatgumentele si mucoasele sunt cel mai frecvent afectate.Ereditatea$ 7n Edemul uincDe ereditar deficitul

hibitorului componentului C$ al complementuluise mosteneste pe cale autozomal dominanta.cidentademul uincDe este mai frecvent dec@t se descrie obisnuit$ din cauza naturiiautolimitate si tranzitorii adificarilor cutanate.e 7nt@lneste la toate etapele de v@rsta$ dar incidenta creste dupa adolescenta si a"unge

amai mare 7n decada a treia.mne si simptome Edem rasp@ndit$ indurativ$ palid$ nepruriginos al pielii si tesutului adipos subcutanat$ laesiunenu ram@ne amprenta *uneori siYsau al mucoasei+$ eritem$ senzatie de amortire care poate asociasau nuicarie.calizare: mai frecvent pe fata *buze si pleoape+$ extremitati$ organe genitale.Cea mai periculoasa localizaree laringele$ se 7nt@lneste 7n 2/S din cazuri si poate provocaasfixia cu:& debut acut brutal<& mai 7nt@i apareocea ragusitaW si tusea latratoareW<& apoi apare respiratie dificila cu dispnee inspiratorie$ respiratia devine

omotoasa$ stridoroasa<& culoarea fetei capata un aspect cianotic$ apoi brusc devine palida$ bolnavii sunttati$ nu&sigasesc locul<& daca edemul se rasp@ndeste la mucoasele traheii si bronhiilor se asociaza sindromulastmbronsic cu raluri difuze sibilante<& are solutionare spontana.eori 7n localizarea pe fata a edemului uincDe se pot antrena 7n proces inflamator tunicilemeningeale cu:

falee intensa< voma< semne meningeale< convulsii< uneori se poate dezvoltasindromul (eniereestibulopatia alergica+.%lteori$ c@nd edemul uincDe are localizare predominanta 7n mucoasa tractuluistrointestinal$se dezvolta sindromul abdominal$ care:& debuteaza cu greata$ voma cu resturi de alimente apoibila<& apare durere acuta abdominala$ mai 7nt@i locala$ apoi difuza$ uneori cu semne de iritareperitonealamnul ciotchin pozitiv+<& meteorism$ peristaltism intestinal pronuntat<& criza finalizeaza cu diaree profuza<&aliza coprologica depisteaza eozinofilie si cristale Charcot&Lieden<& edemul abdominal se asociaza 7n 4;Smanifestari cutanate$ ceea ce faciliteaza multdiagnosticul.#neori edemul uincDe se manifesta 7n sistemul

ogenital:& semne de cistita acuta$ apoi retentie de urina<& edem al organelor genitale.

http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/alergia-la-cauciucul-natural-latex_833

http://www.sfatulmedicului.ro/Dantura-copiilor/patologia-eruptiei-dentare_437


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/subcutanat_2439

http://www.sfatulmedicului.ro/Muscaturi-si-intepaturi/ingrijiri-in-cazul-intepaturilor-de-insecte_1202

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123

http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-obstructiei-acute-de-cai-respiratorii_1728




http://www.sfatulmedicului.ro/Gripa-si-alte-viroze/viroza-respiratorie-raceala_469

http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/indicatiile-corticosteroizilor-in-tratamentul-polimialgiei-reumatice-si-_1681



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/edem_893

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/reanimare_4755

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angioedem_399



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/subcutanat_2439


http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/medicament_4123

http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-obstructiei-acute-de-cai-respiratorii_1728



http://www.sfatulmedicului.ro/Gripa-si-alte-viroze/viroza-respiratorie-raceala_469

http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/indicatiile-corticosteroizilor-in-tratamentul-polimialgiei-reumatice-si-_1681



http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/edem_893

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/reanimare_4755

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angioedem_399



uze este o maladie multicauzala$ care poate fi indusa de factori imuni si extraimuni. %stfel sedistinge:& Ergic: 7n rezultatul reactiei alergice de tip I la preparate medicale *mai frecvent uneleantibiotice +$ produsementare$ muscatura de insecte<& E pseudoalergic: ca urmare a unei actiuni directe nonimune *eliberatoarehistamina+ aunor preparate medicale *salicilate si alte preparate antiinflamatorii nesteroidene$ dextrane$.+sau produse alimentare *alergie alimentara+<& E complement&dependent: congenital sau dob@ndit *de ex.tumori malignelimfoproliferative+<& E idiopatic & etiologie necunoscuta.ctori de risc & predispunere ereditara si familiala$ boli cronice ale sistemului digestiv$negli"area restrictiilortetetice si exacerbarea bolilor digestive.

agnosticul clinic & se stabileste 7n baza acuzelor$ anamnezei aler&gologicc$ care trebuieprecizata minutiosezi urti&caria: factori legati de v@rsta & pediatrici+$ si a semnelor clinice.agnostic diferentialermatita de contact$ edemul limfatic$ tromboflebita$ limfostaza *7n Eereditar+$ erizipelul$ cheilitaanulomatoasa$ celulita$ edemul fetei din hipotireoza *mai ales 7nE ereditar+$ glomerulonefrita cronica *7n ereditar+.himbari morfologice& se caracterizeaza prin edem masiv dermic. Fasciculele de colagendin benzile afectatent larg separate cu venulele uneori dilatate. Infiltratul perivenular constadin limfocite$ eozinofile siutrofile$ care sunt prezente 7n tot dermul.ste specialeutanate *sunt periculoase pentru soc anafilactic+ se efectueaza de catrespecialist.

vestigatii instrumentalearingoscopia & edem si hiperemie a mucoasei laringelui.gimrict de pat p@na la stabilizarea indicilor hemodinamici.etaxclude alergenii alimentari: albusul de ou$ laptele si pastele fainoas$ pestele$ nucile$ciocolata$ bananele$ricele.mplicatii posibilesfixie produsa de edemul laringelui$ evolutie spre soc anafilactic.ognosticul si evolutiademul uincDe dureaza maximal ); & )3 zile. !rognosticul Ealergic 7n cele mai multe cazuri este

vorabil. !ericol pentru viata comporta numai E culocalizare 7n laringe.!rognosticul edemului uincDeditar adeseori este nefavorabil. unt descrise familii$ 7n caremai multe generatii sufereau de aceasta boala sie decedau la v@rsta de p@na la 3; ani deasfixie cauzata de angioedem laringian.La sugari si copiii mici se

zvolta E ereditar. (embrii familiei din generatie 7n generatiefac edem al laringelui$ uneori cu exitusal.La copii factorii precipitanti si favorizanti ai edemului uincDe pot fi:& microtraumatismul<& plagileci<& interventiile chirurgicale<& stresul emotional.La copii edemul progreseaza 7n c@teva ore$ se localizeazai frecvent pe mucoasa cailor respiratorii si a tractului digestiv. Edemul are un aspect palid$ este foarte dur$extinde pe ariimari. 1e obicei tratamentul cu corticosteroizi si remedii antihistaminice nu estecient.!ronosticul adeseori este nefavorabil. ot la copii tratamentul cu uprastina poate incitaexcitatie.riatrici:v@rstnici E si urticaria se 7nt@lneste mai rar$ evolueaza cu semne clinice mai slabpronuntate$ dar poate

rava insuficienta cardiaca. avegilul la v@rstnici provoaca ameteli$hipertensiune arteriala$ sedare.rcina asociat cu urticarie 7n timpul sarcinii poate agrava patologia renala*glomerulonefritele+ si gestozele.atamentul consta in:prirea imediata a administrarii medicamentului incriminat& administrare de corticisteroizi in cantitate mare:misuccinat de hidrocortizon 4;; & 3;; mg.i.v.& Fortecortin$ 3; mg. i.v.& %drenalina$ )S$ )Y2 f. de ) ml. i.v.&prarenalina$ ) mg.& avegBl$ ) & 2 f. de 2 mg. i.v.& agamet$ 2;; mg. i.v. *) &2 f.+xigenoterapie sub presiune& punctie cricotiroidiana& internare in spital.

ocul anafilactic. #lasificarea= etiopatogenia= tabloul clinicȘctori eclansatoriintre factorii care pot eclansa anaflia$ia sunt&

limentele & in special oua$ fructe de mare$ nuci$ cereale$ lapte$ alune<



medicamente & mai ales antibiotice din grupul cefalosporinelor sau penicilinelor<ntepaturi de insecte<nestezice in"ectabile & procaina$ lidocaina<ubstante de contrast & utilizate in investigatiile cu rol de diagnostic ce folosesc raze <roduse industriale chimice & latexul si produsele din cauciuc folosite de catre lucratorii din domeniulnatatii<reparate in"ectabile cu rol in dezvoltarea imunitatii.mne si simptomeafilaxia este o reactie severa care afecteaza mai multe zone ale corpului. everitatea reactiei variaza de la o

rsoana la alta. Reactiile ulterioare declansarii acesteia sunt$ de obicei$ de acelasi tip. imptomele debuteazaid$ iar reactiile sunt destul de severe. !rezenta unui istoric de boli alergice nu amplifica riscul dezvoltarii

afilaxiei mediate de IgE$ dar nici nu predispune la o reactie non&IgE mediata. %stmul poate determina octie mai severa si poate fi mult mai dificil de tratat. Riscul de a dezvolta anafilaxie se poate diminua in

mp$ in cazul in care nu exista expuneri repetate sau reactii. Cu toate acestea$ o persoana la care sunt prezentitori de risc$ trebuie sa se astepte intotdeauna la ce este mai rau si sa fie pregatita

anifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de la expunere$ la )/&4; de minute sauar o ora sau mai mult dupa expunere *reactia tipica la aspirina si la alte medicamente similare+.mele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa:

nrosirea fetei<

rurit *in zona abdomenului sau axile+<rticarie.

anifestarile sunt adesea insotite de:entiment iminent de sfarsit al lumii<nxietate<uls neregulat si rapid<

pa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului$ limbii$ raguseala$ dificultati de inghitire si depiratie. !ot sa apara simptome de rinita *febra fanului+ sau astm bronsic$ provocand rinoree$ stranut$piratie suieratoare dar si dificultati de respiratie$ crampe stomacale si varsaturi.

roximativ in 2/S din cazuri$ mediatorii care iriga vasele de sange declanseaza o deschidere generalizata apilarelor avand loc:caderea tensiunii arteriale<meteala<ierderea constientei.este sunt caracteristicile tipice ale socului anafilactic.

ocul anafilactic.-ratamentul e urgen ă. /rofila$ia.Ș țasuri e urgentaca banuiti ca o persoana sufera o reactie anafilactica$ este important sa se ia urmatoarele masuri de a"utor.general$ incercati sa le aplicati in ordinea in care sunt prezentate.

unati imediat la serviciul de urgenta.aca pacientul dispune de un Epi!en$ in"ectati imediat epinefrina. %ceasta poate fi in"ectata in exteriorulapsei si poate fi administrata printr&o tesatura usoara. Frecati locul pentru a imbunatati absorbtiadicamentelor.

ncercati sa intindeti persoana si sa&i ridicati picioarele daca este posibil.tati cu bolnavul pana cand soseste a"utorul.

1aca sunteti instruiti$ initiati masurile de prim a"utor specifice *tehnicile de resuscitare+ in cazul in carersoana nu mai respira sau nu are puls.

ectia cu epinefrina poate fi administrata print&o imbracaminte subtire$ cum ar fi pantaloni$ fusta$ ciorapi.ticolele groase de imbracaminte vor fi eliminate inainte de in"ectare. e va in"ecta epinefrina doar daca

cientul are un istoric de reactii anafilactice sau sub indrumarea unui furnizor de asistenta medicala. 1upa



http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/astmul-bronsic_501


http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/aspirina-6-proprietati-terapeutice-uimitoare_8009

http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/urticariile_828


http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate

http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/febra-de-fan-sau-rinita-alergica_9487





http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/aspirina-6-proprietati-terapeutice-uimitoare_8009


http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate




&)/ minute$ in cazul in care simptomele sunt semnificative$ puteti administra o alta doza de epinefrina.iar daca reactia dispare$ bolnavul trebuie sa mearga de urgenta la o camera de garda.

te tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen$ de fluide$ medicamente pentruurarea respiratiei si chiar epinefrina. teroizii antihistaminici pot fi recomandati dar acestia sunt utili inma faza a anafilaxieisi nu vor putea inlocui epinefrina. Cu toate acestea$ acestia pot fi mult mai utili in

evenirea unei reactii recurente intarziate. u fiti suprinsi daca adrenalina va ofera o stare de nesiguranta sicelereaza pulsul. %ceste efecte secundare sunt normale si nu sunt periculoase cu exceptia persoanelor careprobleme cardiace grave.

Acciente i complica ii locale ale anesteziei loco!regionale.ș ț%CCI1EE L,C%LE

1urereaate fi produsa 7n momentul introducerii acului sau al in"ectarii solutiei anestezice si poate fi prevenita prinpectarea stricta a protocoalelor fundamentale ale in"ectarii atraumatice. =tiologieolosirea unor ace cu bizoul tesit.n"ectarea rapida a solutiei anestezice.

%ce cu asperitati$ dupa ce acestea au luat contact cu osul si$ apoi$ c@nd sunt retrase$ dilacereaza tesutul.olosirea unor solutii prea calde sau prea reci 7n raport cu temperatura camerei.n"ectarea unor solutii cu pJ mult prea acid sau cu prag de alcalinitate ridicat.n"ectarea unor solutii anestezice cu urme de alcool sau de substante antiseptice.

n"ectarea din eroare a unor substante toxice sau a unor solutii anestezice expirate.@nteparea trunchiului nervos sau a tecii nervoase

cidentul apare mai frecvent 7n cazul anesteziilor tronculare$ mai ales atunci c@nd trunchiul nervos se gasester&un canal osos *anestezia nervului mentonier$ anestezia nervului incisiv$ anestezia nervului palatin$estezia nervului infraorbitar+.si$ de obicei este tranzitorie$ senzatia dureroasa la in"ectarea anestezicului local indica aparitia iritatieiulare. 1aca aceasta se datoreaza pJ&ului solutiei$ va dispare rapid$ pe masura ce se instaleaza anestezia. 1eicei nu se constata sensibilitate reziduala dupa disparitia anesteziei.nd durerea apare ca urmare a folosirii solutiilor anestezice contaminate$ exista o mare probabilitate dearitie a leziunilor tisulare$ consecinta ulterioara fiind trismusul$ edemul postanestezic sau posibila parestezienzitorie.

Anestezia @n tesuturile inflamatetesuturile inflamate exista edem inflamator iar anestezia 7n aceste tesuturi este dureroasa$ deoarece sereste si mai mult gradul de distensie al tesuturilor. %nestezicele locale in"ectabile sunt sub forma de sare$n adaugare de JC)$ care 7mbunatateste solubilitatea 7n apa si stabilitatea.nd anestezicul local este in"ectat 7n tesut$ el este neutralizat de sistemele tampon din fluidul tisular si o parte

n forma cationica este transformata 7n baza neionizata. %ceasta baza este cea care difuzeaza 7n nerv.flamatia este cea care duce la o aciditate 7n regiunea afectata. 1eoarece produsii inflamatiei reduc pJ&ul$sterea aciditatii are urmatoarele efecte:Limiteaza formarea bazelor neionizateza neionizata patrunsa 7n fibra nervoasa 7nt@lneste un pJ normal si se reechilibreaza 7n baza neionizata sima cationica. Forma cationica va bloca canalele de sodiu. 7n cazul inflamatiei$ vor exista putini cationi 7n

eriorul tecii nervoase$ astfel ca este posibil sa se obtina o anestezie incompleta. In mare$ efectele generalent 7nt@rzierea instalarii anesteziei si o posibila afectare a profunzimii anesteziei.Modifica produsii de inflamatie

estia vor inhiba anestezia locala prin afectarea directa a fibrei nervoase. 'ron a aratat ca exudatullamator creste conductibilitatea nervoasa$ prin scaderea pragului de raspuns nervos$ efect care poate duce lanstalarea anesteziei locale.

Absorbtia mai rapida a anestezicului datorita faptului ca; I 0asele sanguine dingiunea inflamata sunt dilatate si$ prin urmare$ este posibil caestezicul introdus local sa prezinte nivele sanguine mai 7nalte dec@t 7n conditii normale.ista doua metode principale de obtinere a anesteziei 7n prezenta inflamatieiulare:

!rima metoda consta 7n administrarea anestezicului local la distanta de zona

http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/anafilaxia-alergia-amenintatoare-de-viata_7188





inflamatie.se recomanda sa se in"ecteze olutii anestezice 7n zonele de inflamatie sau infectie$ deoarece este posibil sainda infectia 7n zonele neinteresate. %dministrarea anestezicului local la distanta de zona inflamata are

nse mai mari sa asigure o anestezie corespunzatoare$ deoarece conditiile tisulare sunt mai apropiate dermal$ 7n aceste situatii indicatia ma"ora pentru controlul durerii este aceea de anestezie tronculara periferica.doua metoda consta 7n in"ectarea unor cantitati mai mari de anestezic 7n regiune$ printr&o anestezie 7n bara"$

easta asigur@nd un numar mai mare de baze nemodificate *neionizate+$ pentru ar difuza prin teaca nervoasa$sc@nd astfel probabilitatea obtinerii unei anestezii locale adecvate.=rori de substanta

losirea carpulelor micsoreaza riscul in"ectarii accidentale a altor substante. unt citate in"ectari de substantexice din eroare$ incident ce poate fi evitat prin controlul atent al marca"ului de pe fiola si nefolosirea aceloramarca" sters.Leziuni vasculare@nteparea vaselor rforarea accidentala a unui vas de s@nge 7n cursul in"ectarii unui anestezic local este urmata de o extravazarenguina 7n spatiul extracelular.rforarea unei vene nu duce 7ntotdeauna la aparitia unui hematom$ iar 7nteparea vaselor superficiale cutanateu mucoase nu prezinta o gravitate deosebita.ngerarea la locul punctiei poate fi oprita prin compresie timp de )&2 minute.eparea unor vase profunde de calibru mai mare$ 7ndeosebi 7n cursul anesteziilor troculare$ trebuie depistata

imp pentru a nu in"ecta solutia anestezica direct 7n cinculatia generala. 1e aceea este obligatorie aspirareainte de a se in"ecta solutia anestezica. 1aca 7n seringa se aspira s@nge$ se va retrage putin acul$ reaspir@ndu&C@nd prin aspiratie a patruns mult s@nge 7n seringa$ amestec@ndu&se cu solutia anestezica$ este bine sa se

himbe at@t seringa c@t si solutia$ deoarece hemoglobina inactiveaza anestezicul. In"ectarea accidentalaravasculara va determina concentratii sanguine 7nalte de anestezic local$ atinse 7ntr&o perioada scurta carer conduce la reactii acute de supradozare$ cu riscul unor accidente generale$ ca si absenta anesteziei 7nitoriul pe care se intervine$ datorita vehicularii rapide a substantelor anestezice.#ematomul

ctorul determinant 7n aparitia hematomului ar putea fi densitatea tesuturilor ce 7ncon"oara vasul lezat.acest sens$ hematomul apare rareori dupa o anestezie 7n bolta palatina$ datorita densitatii tesuturilor la acestvel. #n hematom voluminos apare mai frecvent prin lezarea arterei sau venelor 7n cursul anesteziei

nculare periferice la tuberozitate sau spina pix.travazarea sanguina se produce p@na c@nd presiunea extravsculara o depaseste pe cea intravasculara sauna la fomarea cheagului.ele tehnici prezinta un risc mai mare 7n aparitia hematomului

ai frecvent$ hematomul se produce dupa anestezia la tuberozitate si n$ L incidenta mai scazuta dupaestezia la spina pix si anestezia nervului mentonipr c@nd acul frecvent patrunde 7nnal. CfY

matomul obrazului 7n timpul anesteziei la tuberozitate se poate produce lezarea prin 7ntepare a plexuluinos pterigoidian$ arterei alveolare postero&superioare sau arterei maxilare interne situate posterior$ medial siperior de tuberozitatea maxilara Fosa infratemporala 7n care se formeaza hematomul permite acumulareaor cantitati mari de s@nge.

matomul se manifesta clinic prin aparitia unei tumefactii geniene$ de obicei imediat dupa terminareaesteziei$ tumefactie ce se poate extinde anterior si inferior.atament

se poate exercita presiune pe zona lezata datorita localizarii.va face imediat compresia regiunii geniene cu palma$ timp de c@teva minute. e introduce apoi endobucal$santul vestibular superior$ un rulou de comprese$ c@t mai distal posibil *de&a lungul tuberozitatii+. Exobucalaplica un prisnitz rece$= mentinut printr&un pansament compresiv$ pentru a exercita presiune locala si pentruavoriza vasoconstrictia.est pansament se mentine 23&3 h. ona nu va fi expusa la caldura$ pentru cel putin sase ore postincident$oarece caldura produce vasodilatatie si 7n consecinta favorizeaza s@ngerarea$ marind 7n volum hematomul.



ldura locala poate fi 7nsa utilizata dupa 3 de ore$ ea av@nd rol analgezic iar proprietatile ei vasodilatatoaret accelera rata resorbtiei. 1upa cele 3 de ore$ se poate aplica un prisnitz cald pentru 2; de minute$ lacare ora.sau fara tratament medical$ hematomul se resoarbe 7nr general dupa -&); zile.

ulti autori recomanda administrarea antibioticelor pentru a preveni aparitia unor complicatii inflamatoriin suprainfectarea hematomului.va evita practicarea unor noi tratamente stomatologice p@na la remisia completa a hematomului.matomul dupa anestezia la !pina !pix

anifestarile clinice sunt endobucale si constau 7n: tumefactie pe fata interna a ramului mandibular si posibil

dificare de culoare a mucoasei.tratament se vor exercita presiuni pe fata interna a ramului mandibular$ tratament antiflogistic local siibioterapie 7n cazul hematoamelor voluminoase sau a bolnavilor cu tare organice.. /areza faciala tranzitorieproduce 7n timpul anesteziei la spina pix$ c@nd in"ectarea se face prea profund< acul fiind directionat spresterior$ astfel 7nc@t substanta anestezica patrunde 7n glanda parotida si infiltreaza ramurile terminale alervului facial$ anesteziindu&le. emnele clinice caracteristice ale acestui accident sunt: exoftalmia$ cbbor@reamisurii bucale si disparitia miscarilor musculaturii mimicii de partea afectata$ cu asimetrie faciala. !areza vara c@teva ore fiind dependenta de anestezicul utilizat$ volumul de substanta in"ectata si de vecinatatearvului facial.reza regreseaza treptat$ dispar@nd spontan si complet.

lburarile motorii au o durata mai mare c@nd vasoconstrictorul din solutia anestezica produce o ischemienzitorie la nivelul nervului facial.cidentul poate fi prevenit prin respectarea tehnicilor de anestezie la spina pix$ mentin@nd permanent acul 7nntact cu planul osos$ 7nainte de in"ectarea anestezicului local. /areza tranzitorie a altor trunchiuri ner"oaservul auriculo&temporal poate fi infiltrat accidental 7n cursul anesteziei la spina pix$ c@nd se introduce acul

ult mai asus. 7n acest caz are lor o anestezie a regiunii temporale si a pavilionuluiechii.-ulburari oculareestezia nervului infraorbitar poate duce uneori la producerea unor accidente prin difuzarea anestezicului 7n

bita sau chiar infiltratia anestezica a nervului optic. !acientul va prezenta un edem palpebral cu

almoplegie$ exoftalmie$ diplopie si chiar pierderea temporara a vederiii. ulburarile descrise sunt de scurtarata$ remisia av@nd loc 7n )&)$/ ore$ fara tratament.anestezia nervului infraorbitar$ atunci c@nd acul patrunde accidental 7n orbita pot fi 7ntepate tesuturilerioculare sau globul ocular$ iar tulburarile asociate simt mai severe si constau 7n hemoragii sau hematoameraorbitare sau intraoculare$ echimoze palpebrale si con"unctivo&bulbare$ tulburari persistente de vedere.ntru evitarea acestor accidente se va respecta tehnica corecta de anestezie la orificul infraorbitar$ prote"@ndobul ocular cu degetele m@inii st@ngi 7n timpul patrunderii acului si de asemenea patrunz@nd 7n canalximum ;$/&;$ mm. Ruperea aculuila introducerea acelor de unica utilizare$ ruperea acului a devenit extrem de rara. otusi$ apar 7n continuare

municari privind ruperea acului\7n ciuda faptului ca toate aceste accidente pot fi evitate.

perea acului poate apare 7n cazul penetrarii profunde a tesuturilor moi asa cum se 7nt@mpla 7n cazulesteziilor tronculare periferice la spina pix si tuberozitate sau 7n cazul anesteziilor tronculare bazale.ncipala cauza a ruperii acului este o miscare brusca$ imprevizibila a pacientului 7n timp ce acul strabate

uschiul sau 7n contact cu periostul.

Istoricul e$trac iei entare i al instrumentariului pentru e$trac ia entară. E$trac ia entară caț ș ț țer"en ie chirurgicală= efini ia.ț țtractia entara chirurgicala este o procedura realizata de catre medicul specialist in chirurgie oro&maxilo&iala si reprezinta indepartarea dintilor neerupti sau erupti partial$ a dintilor erupti care sunt fragili sau au

atomie anormala$ precum si a bucatilor dentare ramase blocate sub linia gingivala. Extractia dentararurgicala include incizia gingiei si crearea unui lambou$ posibil si sectionarea si indepartarea unei bucati de

pentru a avea acces la dinte. Cateodata este necesar ca dintele sa fie sectionat in mai multe fragmente$



ntru a putea fi indepartat.

tractia chirurgicala nu este neaparat o procedura utilizata in ultima instanta & poate fi si oaborareuenta si mai conser"atoare a indepartarii unui dinte. Extractia simpla$ cu clestele$ necesita forte dectiune ce pot antrena si tesut osos adiacent dintelui. Riscul pierderii de tesut osos este eliminat prinerventia chirurgicala si cu atat mai mult daca dintele este sectionat inainte de a fi indepartat.

Instrumentariul pentru e$trac ia entară= clasificarea= construc iaț ț

trumentarul special utilizat in Chirurgia ,ro&(axilo&FacialaInstrumentele de extractie sunt numeroase

variate$adaptate formei$pozitiei$cat si leziunilor pecare le prezinta dintii.Exista 4 categorii principale detrumente construite adecvat pentruextractie

esti

evatoare

ndesmotoameestiint folositi in cazurile in care exista o suprafata de priza buna si o rezistenta suficienta a coroanei sauinragerea unor resturi radiculare care depasesc marginea alveolei.Clestii dentari au o parte activa A

rezentata de cele doua falci A un maner si o articulatie.!entru extractia de pe arcada superioara au falcile inelungirea manerului.La clestii pentru dintiiarcadei inferioare $falcilefac un unghi de aproape ; cunerul.Falcile sunt modelate dupa forma anatomica a dintelui respectiv$in vederea unei bune

aptaricirculare si axiale in "urul coletului dentar.!entru a nu derapa$fata interna a falcilor este acoperitapulberi diamantate$realizandu&se astfel o priza excelenta.e"atoareleevatoarele sunt constituite dintr&o portiune activa$mai mult sau mai putin plata sau inT"gheabU$denumitama$dintr&o ti"a cilindrica intermediara si un maner gros $rotun"it.#n elevator bun trebuie sa aiba extremitateamei ascutita$pentru a se putea insinua intre radacini sialveola$lungimea si forma lamei active fiindriabile.Elevatoarele care se folosesc la extractia dintilor arcadei superioare sunt drepte$iar cele folosite laractia dintilor arcadei inferioare sunt cudate Tin unghiobtuzU.Folosirea elevatoarelor este indicata pentru

ractia resturilor radiculare.In extractiile care necesita otehnica complicata$elevatorul reprezinta untrument de neinlocuit< este indispensabil in extractiileradacinilor situate intraalveolar profound$precum sincazurile in care este distrusa regiunea coletuluidentar pana la marginea alveolei$nemaiputand deci asiguraza necesara pentru extractia cu clestele.Elevatoarele sunt de asemenea folosite current ca instrumentetatoare in extractia dintilor cucoroane integer$pentru sectionarea ligamentuluicircular alveolo&dentar la coletndesmotomie+$usurandastfel adaptarea falcilor clestilor.nesmotoamelent instrumente asemanatoareelevatoarelor$fiind formate dintr&o lama subtire$o ti"a si un maner.!entru dintiiadei superioare exista sindesmotoame cu lama dreapta sau usor indoita A pentrumolarul de minte<pentru

ntii arcadei inferioare se folosesc sindesmotoame cu lama indoitaUin unghidreptU.Lama taioasa adesmotomului se introduce la inceput intre gingie si dinte$sectionand ligamentulsuperficial circular$apoi

re dinte si alveola$sectonind ligamente profunde

Inica iile e$trac iei entare.ț ț$ermanenti.%ndica&ii le"ate de patolo"ia dento-parodontal':

• din5i cu distruc5ii corono&radiculare 7ntinse$ care nu mai pot fi restaura5i cu a"utorulunor obtura5ii sau prin mi"loace protetice<

• din5i cu gangrene complicate cu parodontit6 apical6 cronic6 *granuloame periapicale$chisturi+$ la care tratamentul conservator *endodontic Ychirurgical al leziunilor periapicale+ nu prezint6 indica5ie sau au e8uat.



• din5i care au determinat complica5ii supurative$ la care nu sunt indicate metodele detratament conservator<

• din5i care au determinat sauY8i 7ntre5in procese supurative sinuzale<• din5i cu parodontopatie marginal6 cronic6 profund6 8i mobilitate de gradul IIYIII$ la care

tratamentul conservator parodontal nu este indicatra AN

%ndica&ii le"ate de patolo"ia pseudotumoral' sau tumoral' de cauz' dentar':

• din5i care$ 7n urma irita5iei locale cronice$ au dus la apari5ia unor leziuni hiperplazicereactive 8i inflamatorii<

• din5i care suferit transform6ri chistice Y tumorale benigne$ precum 8i din5ii vecini caresunt cuprin8i 7n respectiva leziune

M+ra AN

%ndica&ii le"ate de patolo"ia traumatic' oro-maxilo-facial':

• din5i cu fracturi corono&radiculare$ extinse sub pragul gingival$ care nu permitrestaurarea prin mi"loace odontale sau protetice<

• din5i cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale$ sau din5i cu fracturi transversale 7ntreimea cervical6 sau medie<

• din5i fractura5i sau luxa5i complet 7n urma traumatismelor oro&maxilo&faciale<• din5i afla5i 7n focarul de fractur6 al oaselor maxilare$ care pot genera sau 7ntre5ine

supura5ii 7n focar sau care 7mpiedic6 reducerea fracturiira 2N

%ndica&ii le"ate de anomalii dento-maxilare (se recomand' stabilirea indica&iei de extrac&ie n colaboraremedicul ortodont):

• din5i inclu8i ce nu mai pot erupe<• din5i inclu8i sau erup5i ce provoac6 dizarmonii dento&alveolare$ 7mpiedic6 erup5ia sau

redresarea ortodontic6 a din5ilor vecini<• din5i 7n malpozi5ie care produc leziuni traumatice ale p6r5ilor moi• din5i care nu pot fi redresa5i ortodontic<• alte indica5ii de extrac5ie 7n scop orthodontic

ra 2N

%ndica&ii de extrac&ie n cadrul tratamentului preprotetic:

• din5i extruza5i$ egresa5i sau 7nclina5i$ care defavorizeaz6 sau 7mpiedic6 tratamentul protetic<

• edenta5ia subtotal6 maxilar6$ atunci c@nd 7mpiedic6 adaptarea marginal6 corect6 a unei proteze maxilare

ra 2N

Situa&ii speciale n care se indic' extrac&ia dentar':

• pacien5ii cu afec5iuni generale unde se impune asanarea focarelor infec5ioase dincavitatea oral6 7naintea unei interven5ii chirurgicale ma"ore sau 7nainte de tratamentulradiant sau cu bis&fosfona5i

• lipsa posibilit65ilor practice de realizare a unui tratament conservator$ chiar dac6 acestaar fi indicat *pacien5i foarte v@rstnici$ tara5i$ handicapa5i psiho&motor etc+

ra 1N

I1I#AIIE EH-RA#IEI 1IIOR -E,/ORARI ncipial$ indica5iile de extrac5ie a din5ilor temporari sunt:



din5i temporari care 7mpiedic6 erup5ia celor permanen5i sau determin6 o erup5ie a lor 7nmalpozi5ie<

din5i temporari cu procese carioase complicate$ f6r6 indica5ie de tratament conservator$8i care 7ntre5in procese septice locale sau generale *adenite$ abcese$ osteite$osteomielite$ boal6 de focar+<

din5i temporari fractura5i sau prezen5i 7n focare de fractur6$ care 7mpiedic6 reducereafracturii sau 7ntre5in procese supurative

din5i temporari cu indica5ie de extrac5ie stabilit6 de medicul ortodont.M+ra 2N

4:. #ontrainica iile e$trac iei entare.ț ț#O-RAI1I#AIIE A2'O-E

• leucemia acut6• infarctul miocardic recent sau %0C *mai recent de luni+

ra AN

#O-RAI1I#AIIE REA-I0Eunt legate de unele afec5iuni locale sau generale care necesit6 temporizarea extrac5iei dentare 8i

icarea unui tratament specific pentru afec5iunea local6$ respectiv compensarea afec5iunii sistemice.

*TRA%*+%A%% RAT%/ A:

• leziuni locale ale mucoasei orale *infec5ioase$ afte etc.+<• sinuzita maxilar6 rinogen6<• procese supurative acute<• pacien5i care urmeaz6 sau au urmat recent un tratament radioterapeutic la nivelul

extremit65ii cefalice<• pacien5ii care urmeaz6 sau au urmat un tratament cu bis&fosfona5i• tumori maligne 7n teritoriul oro&maxilo&facial A nu se vor practica extrac5ii dentare ale

unor din5i situa5i 7ntr&o mas6 tumoral6 *prezumptiv+ malign6

ra 2N

*TRA%*+%A%% RAT%/ #*RA: Este necesar6 temporizarea extrac5iei dentare p@n6 la compensarea afec5iunii de baz6$respectiv adoptarea unor precau5ii specifice respectivei patologii.M+ra #N

4. /regătirea pacientului către e$trac ia entarățegatirea pentru extractia dentara decurge astfel:edicul specialist va dispune efectuarea unei radiografii cu raze si va consulta istoricul medical alcientului pentru a afla care sunt produsele medicamentoase pe care le&a primit pana la momentul actual. ot

um este necesar sa anuntati medicul specialist cu privire la medicamentele fara prescriere medicala$plimentele alimentare si vitaminele pe care le luati.ca dintele extras este maseaua de minte se recomanda efectuarea unei radiografii dentare panoramice.easta arata urmatoarele lucruri:

• relatia dintre dintele de minte si ceilalti dinti

• relatia dintre dintii superiori si pozitionarea sinusurilor

• relatia dintilor inferiori cu nervii de la nivelul maxilarului7 cu precadere nervul alveolar

inferior• infecii7 tumori sau afectiuni osoase?

edicul stomatolog va prescrie antibiotice in cazul in care la nivleul dintilor este prezenta o infectie$ sistemulunitar este deprimat$ interventia chirurgicala va fi lunga$ va confruntati cu anumite boli si afectiuni.

cientul va primi o anestezie intravenuoasa$ care fie va amorti locul unde se va lucra$ fie va adormi pacientul.



ca prezentati simptome ca tuse sau rinoree cu cel putin o saptamana inainte de extractia dentara anuntatiediat medicul stomatolog.ca prezentati simptome ca senzatie de greata si varsaturi cu o noapte inainte de extractia dentara$ anuntatiediat medicul stomatolog.

6B. #aracteristica etapelelor e bază ;i au$iliare ale e$trac iei entare.ț!rimul examen si diagnosticul

xaminarea vizuala determina daca extractia se "ustifica

radiografie R a dintelui a"uta in evaluarea structurii interne a dintelui$radacina si osul din zona radacinii

toricul medical al pacientului este inregistrat.%sigurati&va ca spune&ti dentistului care va trateaza desprece problema cu vreo extractie anterioara$orice problema legata de singerare$alte probleme medicale pe careaveti$alergii sau tratamente pe care le urmati.

%nestezia zonei dintelui care trebuie extras

Extractia dinteluiasi extractia are etapele:

hnica extrac5iei cu cle8ti implic6 3 timpi foarte bine defini5i: sindesmotomia< aplicarea cle8telui< luxa5ia

ntelui< 8i extrac5ia propriu&zis6.

indesmotomia A const6 7n sec5ionarea ligamentului circular al dintelui$ respectiv decolarea gingiei de pente$ pentru a permite insinuarea f6lcilor cle8telui subgingival$ la nivelul coletului< de asemenea va 7mpiedicasibile rupturi sau fran"ur6ri ale gingiei 7n momentul extrac5iei dintelui. e poate realiza cu: sindesmotoameem6n6toare elevatoarelor$ dar au partea activ6 mai fin6$ mai efilat6$ mai ascu5it6+$ decolatoare$ sondantar6.

%plicarea cle8telui A subgingival$ la coletul dintelui$ astfel 7nc@t cle8tele s6 se adapteze at@t 7n axulzontal$ c@t 8i 7n cel vertical al dintelui$ cle8tele f6c@nd corp comun cu dintele. Cle8tii sunt ale8i 7n func5ie dead6$ respectiv de grupul dentar: la arcada superioar6: cle8ti drep5i pentru incisivi 8i canini< cle8ti 7ndoi5i pe

pentru !(< cle8ti tot 7ndoi5i pe lat$ prev6zu5i cu pinteni$ perechi$ pentru molari< cle8te 7n baionet6U pentru4 superior< la arcada inferioar6: cle8tii sunt 7ndoi5i pe muchie$ cu f6lcile mai sub5iri pentru frontali$ se l65escntru !($ 8i mai accentuat pentru molari$ unde sunt prev6zu5i 8i cu pinteni pe cele 2 f6lci< cle8te 7ndoit pe latntru (4 inferior.

Luxa5ia dintelui A urm6re8te l6rgirea pere5ilor alveolei 8i ruperea ligamentului dento&alveolar *caren5ine dintele 7n alveol6+ & se realizeaz6 prin mi8c6ri de basculare vestibulo&orale$ de intensitate cresc@nd6

ogresiv$ insist@ndu&se 7n direc5ia 7n care tabla osoas6 este mai sub5ire *de obicei vestibular+< la din5ii cud6cini drepte$ eviden5iate radiografic$ se pot asocia 8i mi8c6ri de rota5ie 7n ax$ dar de intensitate foarte mic6ntru a evita posibile fracturi ale r6d6cinilor$ cu r6m@nerea acestora intraalveolar$ complic@nd extrac5ia.

Extrac5ia propriu&zis6 A c@nd alveola a fost l6rgit6 suficient$ iar dintele cap6t6 un "oc 7n alveol6$ la8c6rile de basculare 0&,r$ se asociaz6 8i trac5iunea 7n ax a dintelui$ pentru a&l 7ndep6rta din alveol6<c5iunea va fi bine controlat6 pentru a evita lovirea antagoni8tilor prin ie8irea brusc6 a dintelui din alveol6.

trac5ia se efectueaz6 de c6tre medic$ 5in@nd de regul6 instrumentarul de extrac5ie 7n m@na dreapt6 *pentrueptaci+$ bine fixat pentru a evita posibilele derap6ri ale acestuia$ 8i implicit eventualele accidente$ 7n timp cem@na st@ng6 operatorul fixeaz6 segmentul dento&alveolar$ respectiv 7ndep6rteaz6 buza$ obrazul$ limba$ntru a crea acces 8i vizibilitate optim6 7n c@mpul operator. uplimentar$ uneori se face necesar 8idep6rtarea de c6tre asistent6 Y a"utor a p6r5ilor moi labio&geniene$ respectiv a limbii$ cu a"utorul oglinzii$p6rt6toarelor Farabeuf$ sau a ap6s6toarelor de limb6.

67. /articularită ile e$trac iei in?ilor arcaei superioare.-ehnica= instrumentariul ;iț ț

metoe e anestezie.



%EEI% L% %RC%1% #!ERI,%RH%EEI% ER0IL,R %L0E,L%RI #!ER,&!,ERI,R)te descrisa 7n practica stomatologica ca anestezia la tuberozitatedicatii:anestezia mucoasei vestibulare si a periostului distal de creasta$ zigomoto&alveolara<<nestezia peretelui posterior al sinusului maxilar *tuberozitar+ si a mucoasei sinusale care 7l tapeteaza<nestezia () (2$ (4 & *pentru slefuiri$ extirpari$ extractii etc+<nestezia osului alveolar 7n zona molarilor )&2&4.ntraindicatii:

procese inflamatorii vestibulare 7n zona respectiva sau retro&tuberozitare<oagulopatii din cauza riscului de Jemoragie prin inteparea cu acul a plexului venos pterigoidian<umori gingivo&alveolare 7n vestibulul superior *treimea distala+<n caz de trismus nu se poate efectua tehnica pe cale orala.etode alternative : anestezia tronculara bazala a nervului maxilar sau anestezia plexala.hnicalea cutanatalosita mai rar$ este totusi indicata 7n caz de supuratii vestibulare$ tumori gingivo&alveolare$ trismuscentuat. 'olnavul este pozitionat cu capul 7n usoara extensie pe tetiera$ cu arcadele dentare 7n contact.pere:e repereaza palpatoriu marginea anterioara a muschiului maseter$ marginea inferioara a osului zigomatic si

asta zigomato&alveolara. !unctia se face 7n obraz$ 7naintea muschiului maseter$ sub marginea inferioara aului zigomatic si distal de creasta zigomoto&alveolara.ul dintre degetele m@inii st@ngi va fi introdus 7n vestibulul bucal pentru a preveni perforarea mucoaseirazului si patrunderea acului 7n cavitatea bucala.rectia acului & se va orienta acul 7n sus si 7nauntru *medial la 2$/ cm+$ se ia contactul cu tuberozitatea apoi$str@nd tot timpul contactul cu osul$ se da acului o directie 7n sus$ 7nauntru si posterior patrunz@nd 4$/&3 cmacul. e in"ecteaza anestezicul$ aspir@ndu&se continuu pentru a nu in"ecta 7n plexul venos pterigoidian.lea oralate mult mai frecvent folosita 7n stomatologie.lnavul este pozitionat cu capul 7n extensie si gura 7ntredeschisa *o deschidere ampla a cavitatii bucale seoteste de o proiectie anterioara a marginii anterioare a mandibulei si a apofizei coronoide care$ proemin@nd

vestibul$ 7mpiedica accesul spre tuberozitate+.7ndeparteaza partile mai labio&geniene cu indexul m@inii st@ngi$ c@nd se practica anestezia la tuberozitateaeapta a pacientului si cu policelec@nd se lucreaza la partea st@nga$ pulpa degetului fix@nd reperul osos.pere :

Creasta zigomaticoalveolaraRadacina meziala a (2(ucoasa mobila

unctia acului se face 7n mucoasa mobila$ deasupra radacinii meziale a (2$ 7napoia crestei zigomato&eolare.irectia acului este oblica 7n sus$ 7napoi si 7nauntru *medial+ fac@nd un unghi de 3/] cu planul de ocluzie alarilor superiori.

upa ce se ia contac cu osul$ se patrunde de&a lungul tuberozitatii$ p@na la o profunzime de 2$/&4$/ cm$ect@ndu&se progresiv$ continuu$ anestezicul$ pentru a reusi sa anesteziem toate filetele nervilor alveolaristero&superiori care patrund 7n os la nivele diferite.

!e masura ce acul avanseaza$ se va aspira pentru a controla daca acesta nu este 7ntr&un vas al plexului venosrigoidian.antitatea de anestezic este de 2&4 ml. %nestezia se instaleaza 7n /&); minute si dureaza 7ntre ) si 2 ore.ritoriul anesteziei: molarii superiori$ osul alveolar$ parodontiul$ mucoasa vestibulara 7n dreptul molarilor$retele posterior al sinusului maxilar si mucoasa sinusala adiacenta$ inconstant$ zona premolarilor superiori.cidente:ca nu se mentine contactul cu osul pe peretele tuberozitatii$ se poate 7ntepa plexul venos pterigoidian. e va

oduce o hemoragie cu formarea unui hematom$ care creste progresiv$ deform@nd obrazul.



va face imediat compresiunea obrazului asociata cu o compresiune orala printr&un tampon asezat 7nnixul superior. e va evita ruperea acelor prin folosirea acelor noi si nu prea subtiri.

1aca acul s&a rupt si capatul sau este vizibil la mucoasa$ se va extrage cu o pensa. 1aca a ramas 7n fosaromaxilara se va practica 7ndepatarea chirurgicala.%EEI% ER0#L#I IFR%,R'I%R ia anesteziata

Incisivul central$ lateral$ canin,sul alveolar anterior de premolar (ucoasa vestibulara si periostul in zona respectiva

!eretele anterior al sinusului maxilar si mucoasa care il tapeaza?umatatea respectiva a buzei superioare%ripa nasului!leoapa inferioara

dicatii:nestezia dintilor frontali si parodontiul acestora<nestezia mucoasei vestibulare si a osului alveolar 7n zona frontala<nestezia peretelui anterior al sinusului maxilar<nestezia obrazului$ a pleoapei inferioare$ a aripei nasului$ a buzei inferioare<rezenta unei inflamatii sau infectii ce nu permit anestezia plexala<@nd anestezia plexala a fost ineficace din cauza unei grosimi mari a corticalei

oase.ntraindicatii%nestezia unui singur dinte sau mai a maxim 2 dinti frontali superiori$ cand anestezia plexala poate fi

cace$ este mai putin traumatizanta si lipsita de riscuri ma"oreecesitatea iducerii unei vasoconstrictii in teritoriul dependent de nervul infraorbitar$ situatie in care

iltratia anestezicului asociat cu vasoconstrictor trebuie sa fie supraperiostalaetode alternative

%nestezia plexala%nestezia tronculara bazala a nervului maxilar

pere :ficiul infraorbitar

La & ); mm sub reborebordul orbitar inferior La unirea a doua treimi externe cu treimea interna a crestei infraorbitare$ sub sutura zigomato & maxilaraLa /mm inauntrul liniei verticale medio & pupilare!e linia verticala care trece prin axul !(2 superior si la 2$/ cm deasupra apexului acestuia,rificiul infraorbitar se gaseste pe aceiasi linie verticala cu orificiile mentonier si supraorbitar.

rectia canalului infraorbitar este oblica 7n "os$ medial si anterior$ astfel 7nc/ axele prelungite ale celor douanale se 7nt@lnesc pe linia mediana 7ntre incisivii centrali superiori.hnicaestezia se poate practica pe cale cutanata si pe cale orala.

alea endobucalafoloseste 7n mod curent 7n practica stomatologica.

lnavul va fi asezat cu capul 7n extensie usoara si cu arcadele dentare 7n contact sau usor 7ntredeschiseentru a nu pune partile moi 7n tensiune+.za si obrazul se 7ndeparteaza cu policele m@inii st@ngi< indexul este aplicat cutanat 7n dreptul gaurii

borbitare.nctia anestezica se practica 7n fosa canina$ 7n mucoasa mobila$ imediat deasupra si lateral de v@rful radaciniininului.rectia acului este 7n sus$ 7napoi si 7n afara. e traverseaza partile moi$ p@na la contactul tu osul si apoi serge de&a lungul fosei canine$ la o profunzime de 2$/ cm$ patrunz@ndu&se 7n orificiul intraorbitar.eori este necesar sa se faca mai multe tatonari cu acul pe suprafata osului pentru a se gasi orificiulraorbitar. Cu indexul fixat suborbitar se poate percepe acul 7n momentul 7n care a a"uns la nivelulficiului.

ntru a se obtine anestezia dintilor frontali$ este necesar ca acul sa patrunda 7n canal ;$/&) cm.



pozitul anestezic$ fiind lasat 7ntr&un conduct osos$ cantitatea de solutie nu va fi mare< in"ectarea se va faceoarecare presiune si se va lasa 7n canal ;$/&) ml solutie anestezica.ficultati$ esecuriista situatii 7n care deschiderea canalului infraorbitar se face prin mai multe orif7cii sau este foarte 7ngusta siscata de o proeminenta osoasa. 7n aceste cazuri nu se poate patrunde 7n canal$ anestezia fiind incompleta$

mitata doar la partile moi.cidentele sunt legate de patrunderea acului 7n orbita si se datoresc 7nteparii sau infiltratiei anestezice amentelor infraorbitare. e pot produce hemoragii$ hematoame$ echimoze$ diplopie sau alte tulburari dedere$ uneori persistente.

%EEI% ',LMII !%L%IEte o anestezie mai dureroasa din cauza aderentei mucoasei si tesutului lax mai slab reprezentat.evenirea sau diminuarea durerii se poate face cu o serie de precautii:

%nestezia topica la locul de intepaturaControlul riguros al mobilitatii aculuiIn"ectarea lenta

EEI% ER0#L#I !%L%I (%RE *nervul palatin anterior+practica la nivelul gaurii palatine mari *gaura palatina posterioara+. uccesul dupa diferiti autori este deS.dicatii:estezia partilor moi *mucoasei si periostului+ palatine 7n zona molarilor si premolarilor *fig. )3.)+.

ntraindicatii:%nestezia pentru zona unui singur dinte!rezenta inflamatiei in zona

etode alternative:nestezia plexala<nestezia tronculara bazala a nervului maxilar.ntru anestezia la gaura palatina se folosesc urmatoarele repere:

#ltimul molar la un centimetru deasupra coletului acestuiaLa ;./ cm inaintea marginii posterioare a palatului dur si in unghiul diedru pe care il formeaza creasta

eolara cu lama orizontala a osului palatinLa )cm inaintea carligului aripii interne a apofizei pterigoide.

ura palatina mare este orientata 7n "os si 7nainte$ continu@nd directia canalului pterigo&palatin< 7n dreptulu$ mucoasa palatina la o mare parte a pacientilor se 7nfunda 7n [email protected] este pozitionat pe fotoliu cu capul 7n usoara extensie si arcadele dentare larg deschise.nctia anestezica se practica 7n santul palatin 7n dreptul (2$ deci putin 7naintea gaurii.cher foloseste ca loc de punctie spatiul dintre (a si (2 si la "umatatea distantei dintre rafeul median al boltiiatine si marginea gingivala.ul va fi directionat 7n sus$ 7napoiYsi usor 7n afara$ seringa a"ung@nd 7n dreptul comisurii de partea opusa.este necesara patrunderea 7ncanal$ depozitul anestezic las@ndu&se la ) mm sub mucoasa$ 7n dreptul gauriiatine. ubstanta difuzeaza cu usurinta la acest nivel$ exist@nd un tesut lax ceva mai abundent. %nestezia setaleaza 7n c@teva minute$ durata ei fiind de 4;&3; de minute.

ritoriul anesteziat : mucoasa palatina in dreptul premolarilor si molarilor de la marginea gingivala pana laia mediana.cidente: prin 7nteparea vaselor se poate produce o hemoragie abundenta sau un hematom submucos< se vae compresie digitala c@teva minute.

n"ectarea brusca si brutala sub presiune a anestezicului 7n cantitate mare poate decola mucoasa si producecolarea periosteo&mucoasei cu riscul de necroza. 1aca acul se 7mpinge prea 7napoi$ se va infiltra valul moaleproducerea unui edem tranzitoriu.%EEI% ER0#L#I %,!%L%Idicatii:nestezia fibromucoasei 7n ) Y4 anterioara a boltii palatine *de la linia mediana la canin+ si a periostului.



estezia se indica si 7n asociere cu anestezia plexala sau tronculara a nervilor infraorbitari pentru interventiiregiunea grupului dintilor frontali superiori$ deoarece nervii nazopalatini au anastomoze cu filetele nervoaseeolare anterioare si superioare.

etode alternative:nestezia plexala<nestezia tronculara bazala a nervului maxilar.rvul a"unge 7n bolta palatina la nivelul gaurii incisive *palatina anterioara+. Cele doua canale care se deschidnivelul gaurii incisive$ sunt de obicei despartite de o lama osoasa subtire si au o directie oblica de sus 7n "os$napoi 7nainte si dinafara 7nauntru$ form@nd pe sectiunea frontala un 0 sau un .

nivelul podelei nazale$ cele doua canale se deschid de o parte si de alta a septului la )$/ cm 7napoiaagului narinar.estezia se practica pe cale orala si pe cale nazala.hnicalea orala :te cea mai des folosita 7n practica stomatologica$ punctia anestezica practicandu&se la nivelul gaurii incisive$e se afla:

!e linia mediana intre incisivi centrali superiori in regiunea anterioara retro & alveolara a boltii palatine:La ;./ cm inapoia si deasupra coletului dintilor$ fiind acoperita de papila incisiva$ care constituie

erul important pentru aceasta anestezie.lnavul e pozitionat cu capul in extensie si arcadele dentare larg deschise.

nctia anestezica: e practica pe marginea papilei incisive$ la ;$/ cm 7napoia si deasupra marginii gingivale.rectia canalelor palatine fiind oblica$ introducerea acului se va face de pe marginea opusa a papilei$ astfel@t$ pentru a patrunde 7n canalul st@ng$ punctul de 7ntepatura va fi pe marginea dreapta a papilei$ iar pentru

nalul drept pe marginea st@nga. 7nteparea directa 7n papila incisiva este extrem de dureitoasa si va trebuitata: de asemenea$ 7nteparea papilei produce o hemoragie mai abundenta. 1upa ce s&a patruns 7n mucoasain"ecteaza c@teva picaturi de solutie anestezica pentru a anestezia papila incisivului central. Este necesararunderea 7n canal$ aceasta fiind favorizata de un ac subtire$ cu bizoul scurt.patrunderea 7n canal nu i se mai pot imprima acului miscari laterale$ care pare fixat$ dar poate fi 7mpins

or de&a lungul canalului. %d@ncimea la care se lasa anestezicul este de ;$/ cm de la patrunderea 7n canal.te necesara o cantitate mica de anestezie *;$/ ml+$ canalul fiind destul de 7ngust.ritoriul anesteziat: mucoasa palatina de la linia mediana la canin. C@nd se practica bilateral se produce

estezia )Y4 anterioare a boltii palatine. 1e asemenea$ pentru interventiile asupra incisivilor centraliulpectomie$ rezectie apicala$ extractie+ anestezia trebuie practicata bilateral$ dupa aceeasi tehnica prin douaepaturi de o parte si de alta a papilei incisive.%EEI% !RI IFILR%MIE L,C%LH ',L% !%L%IHestezia se practica pentru fibromucoasa palatina atunci c@nd se intervine pe o zona mai redusa ca 7ntindere & dinti & de asemenea$ atunci c@nd este nevoie de vasoconstrictia unui teritoriu palatin pentru a diminua

ngerarea 7n timpul unei interventii chirurgicale *odentectomia caninului inclus pe cale palatina$ extirpari demori$ plastii diverse$ cum ar fi cele 7n cazul despicaturilor palatine la copii+.ntraindicatii

ocese inflamatorii sau tumorale 7n zona unde urmeaza sa se faca punctia.etode alternative:

nestezia nervului palatin anterior la gaura palatina<nestezia nervului nazo&palatin<nestezia tronculara bazala a nervului maxilar.cul de punctie este la ) cm de marginea gingivala$ acul fiind tinut perpendicular pe os.erenta si grosimea mucoasei palatine necesita o presiune mai mare la in"ectare$ ceea ce provoaca bolnavuluiurere mai intensa. Cantitatea de anestezic este mica *;$4&;$/+.

cantitate mai mare va produce o distensie mai ampla a fibromucoasei palatine$ decol@nd&o de pe planul ososproduc@nd necroze.H-RA#-IA I#I'I0IOR '/ERIORI

o radacina unica $ conica$ rotin"ita$ de obicei dreapta$ fara corburi sau deformatii$ orientata disto&palatinal$fel incit$ impreuna cu axul coroanei$ fac un unghi obtuz. ,sul alveolar este spongios $ cu compacta redusa<

la vestibulara osoasa este mai subtire decit cea palaatinala. Incisivii laterali superiori au o radacina



roximativ egala cu cea a incisivilor centrali$ dar este mai subtire$ avind o farma ovala$ mai turtita in senszio&distal$ orientata disto&palatinal$ inclinarea palatinala fiind mai accentuata decit a cea a incisivilor

ntrali.lucreaza cu vizibilitatea directa. etiera fotoliului va fi data pe spate$ astfel imprimindu&i&se capului o

oara extensie.JIC%: creasta alveolara bine fixata intre index si police< dupa sindesmotomie$ se aplica clestele in axulimplantare a radacinei. Luxatia se face prin miscari lenteda basculare vestibulo&orale$insistind mai mult pestibular$ la incisivul central si mai mult la palatinal la incisivul lateral.se mai pot asocia miscari de rotatie in

H-RA#-IA #AII '/ERIOR e cea mai lunga radacina $ avind forma conica si o directie aproape verticala$ prezentind frecvent la apex orbura distala sau vestibulara$ fapt care favorizeaza fracturarea sa in timpul extractiei. #neori caninul poateezenta doua radacini orientate vestibular si palatinal. ,sul alveolar este spongios. !ortiunea vestibulara aului ce acopera radacina e mai proeminenta fara a fi insa groasa si constitue un relief important pentruionomie intru cit pe ea se spri"ina partile moi ale obrazului.oarece radacina e mai mare si e mai voluminoasa sunt necesare miscari de basculare mai puternice$istind mai mult oe vestibular. unt prezente si miscari de rotatie.

H-RA#-IA /RE,OARIOR '/ERIORImul premolar superior este are de obiceidoua radacini subtiri orientate vestibular si palatinal$ intre caresta un sept osos destul de gros< radacina vestibulara este implantata intr&o zona cu corticala mai compacta$

radacina palatinala este mai lunga. In cazurile in care exista o singura radacina$ aceasta este turtita in senszio&distal si catre apex. ,sul alveolar este de obicei spongios< tabla osoasa vestibulara e mai subtire.doilea premolar superior are de obicei o singura radacina$ cu apexul cel mai adesea unic$ dar poate prezentaurcatii orientate vestibular si palatinal. Radacinile premolarilor sunt despartite de sinuul maxilar print&unrete osos$ a carui grosime variaza de la individ la individ.JIC%: dupa decolarea gingiei se aplica clestile< se va urmari ca axul de aplicare sa corespunda axului

ntelui. (iscarile de basculare atit vestibular cit si oral$ dar apoi e mai accentuata unde mobilitatea e maire. (iscarile de rotatie sunt contraindicate la premolarul unul.

H-RA#-IA ,OARIOR '/ERIORImul molar e voluminos cu 4 radacini& una palatinala si 2 vestibulare. Radacinile vestibulare sunt turtite in

ns mezio&distal$ fiimd uneori incurbate convergent sau divergent in treimea apicala. Radcina mezio&

stibulara poate fi un corp comun cu cea palatinala.doilea molar e mai putin voluminos cu 4 radcini care pot sa se uneasca intr&un corp comun.bla osoasa la primul molar reprezinta o ingrosare la creasta zigomatica. inusul maxilar e despartit deexurile celor doi molari de perete osos foarte subtire.JIC%: capul pacientului usor in extensie$ cu gura deschisa moderat$ pentru a nu pune in tensiuneuturile moi ale obrazului. In cazul extractiei din partea dreapta$ capul va fi rotat putin spre stinga< pentrurtea stinga in partea opusa. Creasta alveolara se fixeaza intre index si police$ indepartindu&se si partile moi.fac miscari de basculare vestibulo& palatinale cu o amplitudine in crestere. , data cu cresterea mobilitatii semiscari mai mari spre vestibular. %poi se face tractiunea in axul dintelui.

H-RA#-IA ,OARI 1E ,I-E '/ERIOR ntele reprezinta o varietate de forma si de numar de radacini. ,sul spongios e destul de fragil si se poate

ctura cu usurinta< uneori sinusul maxilar poate trimete prelungire posterioara pina la nivelul radacinilorlarului de minte.JIC%: gura pacientului va fi intredeschisa. Ci indexul si policile de la mina stinga a operatorui se fixeazaeola si concomitent indepartindu&se tesuturile moi. Cu elevatorul in baioneta se face sindesmotomia.xatia se face prin miscari de basculare vestibulo&paltine$ amplitudinea fiind mai mare vestibular.

/articularită ile e$trac iei in?ilor arcaei inferioare.-ehnica= instrumentariul ;i metoe eț țestezie.



EEI% L% %RC%1% IFERI,%RHEEI% !LE%LHuctura mandibulei nu permite difuzarea anestezicului din cauza corticalei mai groase. ingura zona undeutul osos spongios este mai abundent si corticala osoasa mai subtire este zona incisivilor$ 7ndeosebi la copiiineri *fig. )3.2-+.

dicatiinestezia a )&2 dinti frontali<nestezia mucoasei si periostului regiunii vestibulare frontale<asoconstrictia unui teritoriu<

ntraindicatiifectiuni de tip inflamator 7n regiunea frontala<rocese tumorale.etode alternative<nestezia tronculara periferica a nervului alveolar la pix<nestezia la gaura mentoniera.hnicanctia anestezica se practica 7n vestibulul bucal la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila$ acul av@nd bizoulralel cu osul . !entru incisivii centrali inferiori anestezia plexala se face mai usor$ travers@nd frenul cu aculn partea opusa. e vor in"ecta )&2 ml solutie anestezica$ 7n concentratie de )&2S.versantul lingual $ pentru anestezia fibromucoasei$ punctia anestezica se face la limita mucoasei fixe$ unde

ucoasa mobila se rasfr@nge spre planseul bucal. 1irectia acului va fi usor oblica.EEI% ER0#L#I %L0E,L%R IFERI,R nestezia la pix+%nestezia nervului alveolar inferior pe cale oralate una dintre anesteziile cele mai folosite 7n practica stomatologica. unt descrise at@t tehnici orale$ c@t sinici cutanate$ utilizate fiecare 7n functie de situatia clinica .

dicatii:erventii asupra osului si dintilor pe o hemiarcada si a mucoasei vestibulare de la gaura mentoniera la liniadiana.ntraindicatii:

ocese inflainatorii sau tumori la locul de punctie.

hnici alternative:nestezia la gaura mentoniera<ehnica >o&>ates. I !ozitia bolnavului este cu capul 7nntinuarea trunchiului sau 7n usoaraensie$ cu arcadele dentare larg deschise$ expun@ndu&se bina regiunea retromolara.perele sunt date de:

ivelul palatului de ocluzie a molarilor inferioriCreasta temporala$ medial si periost de marginea anterioara a ramului mandibular !lica pterigomandibulara situata de&a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian intern.

n palpare cu indexul m@inii st@ngi$ c@nd anestezia se practica pe partea dreapta a bolnavului sau cu policele$nd anestezia se efectueaza pe st@nga se fixeaza punctul pentru punctia anestezica.

cul de punctie este 7ntre creasta temporalajst plica pterigomandibulara$ la ) cm deasupra planului deuzie a molarilor inferiori .rectia acului este la 7nceput sagitala antero&posterior$ p@na c@nd se ia contact cu osul 7n zona crestei

mporale$ corpul seringii ram@n@nd paralel cu arcada inferioara. %cul va progresa apoi 7n contact cu osul$int@nd 7n profunzime pe fata interna a ramurei mandibulei si$ pe masura ce patrunde$ datorita oblititatii

esteia$ necesitatea mentinerii contactului cu osul va deplasa progresiv corpul seringii catre linia mediana andibulei$ a"ung@nd chiar 7n dreptul caninului sau premolarilor arcadei opuse$ 7n functie de gradul delinare a ramului mandibular.ectarea anestezicului se 7ncepe 7n momentul 7n care acul atinge osul si continua p@na la )$/&2 cm 7n

ofunzime< la ) cm ad@ncime se anesteziaza nervul lingual$ apoi la )$/&2 cm nervul alveolar inferior situati posterior. %nestezia se instaleaza 7n /&); minute.

hnica 1ielaufe.



nctia anestezica se practica la ) cm deasupra planului de ocluzie$ imediat 7naintea ligamentului pterigo&ndibular pus 7n tensiune prin deschiderea larga a arcadelor dentare< seringa fiind 7n contact cu comisuracala de partea opusa$ acul va avea o directie oblica 7napoi si 7n afara$ patrunz@nd direct pe fata interna amului mandibular$ fara sa i se schimbe directia .hnica (accarB.nctia anestezica se face mai sus$ la )/ mm de suprafata ocluzala a molarilor si la 2&4 mm 7nauntrul crestei

mporale.ul patrunde oblic$ seringa venind 7n dreptul incisivului lateral superior de partea opusa. Introduc@ndu&se

ul 7n profunzime )/ mm$ el va a"unge 7n mi"locul fetei interne a ramurii ascendente$ deasupra spinei pix$

de se lasa depozitul anestezic.hnica argenti.n aceasta tehnica$ se in"ecteaza direct solutia anestezica la nivelul gaurii mandibulare$ evif@ndu&seroducerea prea profunda a acului$ care dupa argenti da prea multe esecuri.epatura se face 7nauntrul crestei temporale$ la &); mm deasupra planului de ocluzie al molarilor$ d@ndului o directie transversala prin deplasarea seringii$ care vine 7n contact cu arcada dentara superioara$ 7nna canin&premolari de partea opusa.ficultatiista variatii individuale 7n configuratia anatomica a structurilor locale$ cet determina dificultati 7n efectuarea corecta a tehnicii$ care se traduc prinnstalarea anesteziei$ cum ar fi:

ariatii de forma si dimensiune ale spinei pix<nclinare variabila a ramurii mandibulare fata de planul sagital *prea oblica sau paralela cu planul sagital+.ariatii in latime a ramurii mandibulare<ariabilitatea pozitiei gaurii mandibulare 7n plan vertical *la copii este mai "os dec@t la adulti$ la batraniientati este mai greu de localizat din cauza lipsei unui reper important & planul de ocluzie al molarilor<rezenta de ramuri nervoase accesorii de inervatie a pulpei dentare *7n general la premolari si molari+. Estesibil ca ramurile sa provina din fibre senzitive satelite ale nervului m#ohioidian$ sau din fibre sensitivematice$ satelite ale simpaticului cervical.cidentetimpul patrunderii acului pot fi 7ntepate vasele alveolare care se afla 7n spatiul pterigo&mandibular$preuna cu formatiunile nervoase *n. lingual$ n. alveolar inferior$ n. bucal+.

trunderea anestezicului 7n vas va duce la antrenarea anestezicului 7n circulatie$ produc@nd: paloare$ palpitatiiipotimii. %cest nea"uns se evita prin aspirarea de control 7nainte de a in"ecta substanta. 1e asemenea$eparea vaselor va duce la formarea de hematoame 7n spatiul pterigo&mandibular$ care se pot infecta.ca se introduce acul medial de plica pterigomandibulara se va infiltra peretele faringian. 7n aceasta situatie$se va instala anestezia 7n teritoriul pe care urmeaza sa se intervina$ 7n schimb se va produce o tumefactieluminoasa 7n zona pilierilor$ bolnavii acuz@nd "ena 7n deglutitie.trunderea prea posterior 7n spatiu pterigo&mandibular va conduce acul 7n lo"a parotidei$ urmata de anesteziarvului facial tradusa prin paralizia tranzitorie a muschilor fetei de partea respectiva. ot ca accidente se maieaza 7nteparea venei faciale posterioare sau chiar a arterei carotide externe.ca punctia se practica prea lateral$ acul ia contact cu ramul mandibular si nu se va obtine anestezia. In

este cazuri fie se retrage acul si se va reorienta prin tatonare usoara$ fie se va repeta punctia *dupa ce s&

schimbat acul+ mai medial.nd punctia se practica prea sus *mai cranial+$ solutia anestezica poate difuza prin incizura sigmoida$ duc@ndpareza muschiului maseter$ cu edem regional.eori se poate infiltra nervul auriculotemporal$ cu senzatia de anesteziere a urechii externe. Ruperea aculuipoate produce atunci c@nd se utilizeaza ace folosite de mai multe ori$ 7n schimbarile bruste de directie aului$ c@nd pacientul schimba brusc pozitia capului 7n timpul anesteziei si 7n deschiderile exagerate alevitatii bucale 7n timpul anesteziei$ c@nd intra brusc 7n tensiune ligamentul pterigo&mandibular care poatepe acul.EEI% ER0#L#I LI>#%L *concomitent cu anestezia n. alveolar inferior+rvul lingual se anesteziaza$ de obicei$ o data cu nervul alveolar inferior prin procedeele descrise *veziestezia nervului alveolar inferior+ astfel$ 7n timpul anesteziei efectuata la spina pix pe cale endobucala$ la )



profunzime de locul de punctie se lasa ;$/&) ml substanta anestezica pentru nervul lingual$ acesta afl@ndu&mai anterior cu )&)$/ fata de nervul alveolar inferior.ista autori care lasa depozitul anestezic dupa ce au efectuat anestezia la pix$ retrag@nd acul )&)$/ cm.est procedeu este cel mai des folosit 7n practica stomatologica.n tehnica de anestezie pe cale submandibulara$ acul a"unge la 3 cm la spina pix si$ introduc@ndu&) mai

ofund$ la / cm$ a"ungem 7n vecinatatea nervului lingual si putem lasa substanta anestezica pentru acesta.n tehnica de anestezie pe cale retromandibulara$ acul va ft7mpins anterior la 3 sau chiar / cm 7n raport cu

osimea partilor moi$ pentru a se a"unge la ) cm 7naintea gaurii mandibulare unde se afla depozitul anestezicntru nervul lingual.

%nestezia separata a trunchiului nervului lingual.dicata 7n interventiile chirurgicale asupra planseului bucal *extirpari de calculi din canalul Garthon$ ranula$st dermoid$ alte tumori ale planseului+$ precum si interventiile pe limba.estezia tronculara a nervului lingual se practica pe cale endobucala$ 7n santul mandibulo&lingual.ntraindicatii

ocese inflamatorii sau tumorale ale planseului bucal 7n treimea sa posterioara.hnici alternative: anestezia tronculara efectuata la trigonul mandibular sau 7n dreptul spinei pix.hnicantru a expune bine planseul bucal$ bolnavul se va pozitiona &cu gura larg deschisa si limba 7mpinsa medialun departator$ oglinda dentara sau cu a"utorul indexului m@inii st@ngi$ care va repera si locul de punctie.perele principale:

#nghiul intern al mandibulei#ltimul molar inferior antul mandibulo & lingual

cul de punctie: 7n dreptul ultimului molar$ 7nainte si 7nlauntrul unghiului intern al mandibulei$ 7n santulndibulo&lingual$ la "umatatea distantei dintre marginea libera a gingiei si baza limbii.rectia acului: 7napoi si usor 7n afara spre os. 1upa traversarea mucoasei$ se in"ecteaza progresiv$ merg@ndu&aproximativ ) cm.ntitatea de anestezie necesara: )$/&2 ml solutie.hnica 1. heodorescu Indicatiiestezia mucoasei portiunii anterioare a planseului bucal si a mucoasei gingivale de pe versantul lingual 7n

giunea dintilor frontali.Repere:

aninul sau primul premolar<nghiul dintre mucoasa versantului lingual al mandibulei si planseului bucal. ehnica: punctia anestezica sectueaza cu un ac subtire 7n dreptul caninului

u primului premolar 7n unghiul de rasfr@ngere a mucoasei procesului alveolar spre planseu.rectia acului: 7n "os si usor 7n afara spre os.traverseaza mucoasa$ patrunz@ndu&se 7n profunzime ;$/ cm si se in"ecteaza )$/&2 ml solutie anestezica.estezia se efectueaza bilateral.estezia limbiinsibilitatea limbii este asigurata de nervii linguali$ laringeu superior si glosofaringian. %nestezia se poatetine printr&o singura in"ectie. %cul este introdus transcutan 7n regiunea submentoniera$ pe linia mediana$intea osului hioid$ traverseaza planseul bucal si patrunde 7n parenchimul lingual$ la baza limbii.

infiltreaza progresiv solutia anestezica$ 7n timp ce cu indexul m@inii st@ngi aplicat pe fata dorsala a limbiicontroleaza ca acul sa nu perforeze mucoasa.EEI% ER0#L#I (E,IER I ICII0

estezia acestor nervi este indicata pentru interventiile dentoalveolare si asupra partilor moi labiomentonieren cazurile 7n care accesul la spina pix este 7mpiedicat de un proces patologic *inflamator sau tumoral+$

ecum si 7n vederea completarii unei anestezii la gaura mandibulara de partea opusa.etoda se utilizeaza si 7n tratamentul nevralgiei trigeminale cu zona rrigger 7n acest teritoriu$ c@nd se practicailtratiile la gaura mentoniera.pere: >aura mentoniera este situata pe fata externa a corpului mandibulei$ la "umatatea 7naltimii osului$re radacinile celor doi premolari.edentati$ sediul gaurii mentoniere este apreciat la mi"locul distantei dintre simfiza mentoniera *linia

diana a mandibulei+ si marginea anterioara a muschiului maseter. 1e asemenea$ din cauza atrofiei



ocesului alveolar la edentati$ gaura mentoniera poate a"unge foarte aproape de creasta alveolara$ uneori chiar b mucoasa gingivala$ pe creasta.nalul mentonier are o directie de "os 7n sus$ dinainte 7napoi si dinauntru 7n afara.estezia se practica pe cale orala sau pe cale externa.lea oralate mai des folosita 7n practica. 'olnavul se pozitioneaza cu arcadele 7ntredeschise. e 7ndeparteaza buzaerioara si partile moi ale obrazului cu policele m@inii st@ngi$ celelalte degete spri"inind marginea bazilara andibulei pentru fixarea acesteia.nctia anestezica se practica 7n vestibulul inferior$ 7n mucoasa mobila$ 7n dreptul radacinii meziale a primului

lar.rectia acului: oblica 7n "os$ 7nauntru si 7nainte$ fac@nd un unghi de )/&2;] cu axul premolarului doi sipat@nd astfel 7nclinarea corespunzatoare orientarii canalului mentonier$ care priveste 7n sus 7napoi si 7nra.pa traversarea mucoasei$ se atinge planul osos si prin tatonare se cade 7n gaura mentoniera. In momentul 7ne se anga"eaza 7n canal$ acul devine fix$ bolnavul acuz@nd o f ulgeratie 7n dintii incisivi.ntitatea de solutie anestezica in"ectata este de ;$/&) ml. !entru a anestezia si nervul incisiv se 7mpinge aculcanal 7nca 3&/ mm si se mai in"ecteaza ;$/ ml anestezic.

B=!:=DA B=RV'L'D E'CAL

te indicata pentru interventiile asupra partilor moi ale obrazului$ iar 7n practica stomatologica ca o anesteziecompletare pentru mucoasa gingivoalveolara vestibulara 7n cazul extractiilor molarilor inferiori$ asociata cu

estezia tronculara a nervului alveolar inferior la spina pix.efectueaza pe cale orala sau cutanata.lea oralalnavul este pozitionat cu gura larg deschisa. e repereaza cu policele st@ng marginea anterioara a ramureindibulare$ la baza apofizei coronoide$ care se percepe ca o creasta osoasa prin grosimea mucoasei.cul de punctie este la intersectia acestei creste osoase cu planul de ocluzie a molarilor superiori.alt reper: la ) cm 7napoia si dedesubtul orificiului canalului tenon.

rectia acului; orizontala dinainte&7napoi si dinauntru&mafara$ corpul seringii a"ung@nd 7n dreptul comisuriicale.perforeaza cu acul mucoasa si muchiul buccinator si se a"unge pe marginea anterioara osoasa a ramuluindibular la baza apofizei coronoide$ unde se lasa anestezicul.

B=!:=DA B=RV'L'D MA!=:=Rfoloseste 7n caz de trismus pentru a face posibila deschiderea arcadelor dentare 7n vederea practicarii unei

estezii sau chiar a unei interventii chirurgicale.:ehnica

%nestezia se efectueaza la nivelul incizurii sigmoide *procedeul 'ereher+. e repereaza prin palpare$ 7nainteagusului$ marginea inferioara a arcadei zigomatice$ sub care se percepe depresiunea precondiliana.unctia se face 7n contact cu osul$ imediat 7naintea tuberculului anterior zigomatic$ acul fiind pozitionatrpendicular pe planul cutanat si av@nd o directie transversala dinafara 7nauntru.ectarea substantei se 7ncepe imediat ce s&a a"uns la muschiul maseter$ la o profunzime de ;$/&) cm$ 7n raportgrosimea tegumentului si stratului subcutan$ si se continua 7n straturi p@na la o ad@ncime de 2$/ cm. eroduc 2&4 ml de solutie anestezica.

ntru a se infiltra si nervii temporali$ 7n caz de contractura a muschiului temporal si pterigoidienilor$bstanta anestezica se va in"ecta mai profund$ la 4&4$/ cm$ travers@nd prin incizura sigmoida.B=!:=DA !DM'L:ABA

nestezia mai multor ner"i prin aceeasi injectie)ocedeul Veisbrenprezinta anestezia simultana a nervilor alveolar inferior$ lingual si bucal.le trei trunchiuri nervoase se gasesc 7nvecinate 7n dreptul tuberozitatii mandibulare$ proeminenta osoasauata pe fata interna a ramurii mandibulare la "umatatea distantei dintre incizura sigmoida si spina pix siulta din unirea celor doua creste care coboara una pe fata interna a coronoidei si cealalta de la colul

ndilului.hnica



lnavul este pozitionat cu gura larg deschisa. e repereaza plica pterigoman&dibulara si marginea anterioaramandibulei$ 7ntepatura practic@ndu&se lateral de plica si medial de baza apofizei coronoide$ la ;$/ cm sub

nul de ocluzie al molarilor superiori.edentati$ punctia se efectueaza la )$/ cm sub creasta alveolara superioara.

rectia acului; este perpendiculara pe planul mucos$ astfel 7nc@t corpul seringii se afla 7n dreptullarului I de partea opusa$ 7mping@nd 7napoi comisura bucala.introduce acul pe aceasta directie si$ la aproximativ )$/ cm$ se atinge tuberozitatea mandibulei. %ici se lasarima cantitate de anestezic *pentru nervul lingual si alveolar inferior+$ apoi se retrage acul 4&3 mm$ect@ndu&se restul solutiei pentru nervul bucal.

ocedeul inestet estezia simultana a nervilor alveolar inferior$ lingual$ maseterin si bucal.

hnica

lnavul este pozitionat cu gura larg deschisa. Locul de punctie este la ) cm deasupra suprafetei ocluzale aimului molar inferior 7n dreptul liniei oblice externe reperata prin palpare cu degetul. e patrunde pe creastaoasa a marginii anterioare a ramului si se in"ecteaza ) ml anestezic pentru nervul bucal. e introduce apoiul pe fata externa a ramului si la )&)$/ cm ad@ncime se in"ecteaza ) ml anestezic pentru nervulseterin. r

retrage apoi acul si se insinueaza pe fata interna$ depasindu&se creasta temporala si$ la ) cm de creasta 7nofunzime$ se lasa ) ml anestezic pentru nervul lingual si apoi mai 7n profunzime la 7nca ;$/&) cm$ se lasapozitul anestezic pentru nervul alveolar inferior.

ocedeul AG-A:=! hnica a fost imaginata de >eorge >a&>ates 7n )-4 si urmareste anestezia simultana a nervilor alveolarerior$ lingual$ bucal si auriculo&temporal.foloseste de predilectie c@nd anestezia nervului alveolar inferior este ineficace.ntraindicatii;

ncapacitatea bolnavului de a deschide larg arcadele dentare<nflamatii<opii si handicapati.hnica; se foloseste un ac lung *& cm+.cul de punctie este 7n mucoasa obrazului la 7nt@lnirea liniei ce uneste tragusul cu comisura bucala$ cu o linietrece la "umatatea distantei dintre plica pterigo&mandibulara sittendonul de insertie a temporalului. 1irectia

ului$ 7napoi si extern$ corpul seringii a"ung@nd 7n dreptul caninului sau premolarului de partea opusa. eroduce acul 4&4$/ cm$ depozitul anestezic las@ndu&se sub insertia muschiului pterigoidian extern pe fataerna a condilului.ca se patrunde mai mult$ se poate 7ntepa artera maxilara interna. 1e aceea$ se impune aspiratia 7nainte de aecta.ocedeul C? !:D=E=R-R?GDL<=RMABB %re avanta"ul ca se poate utiliza si 7n caz de trismus si sezeaza pe faptul ca$ 7n ) Y4 superioara$ ramul mandibular este situat aproape 7n plan sagital.cul de punctie; la baza apofizei coronoide$ d@ndu&i&se acului o directie dinainte&7napoi$ p@na c@nd se iantact cu tuberozitatea mandibulei$ unde se iasa anestezicul.

H-RA#-IA I#I'I0IOR 'I #AIIOR&cisivi centrali inferiori sunt cei mai mici dinti. Implatarea e in sens oro&vestibular. %pexurile sunt drepte dar

t uneori reprezinta o corbura distala. ,sul are o structura spongioasa< atit incit si cortical linguala cit sistibulara sunt subtiri si spre treimea inferioara mai groase. (ezial se gaseste semfiza mentoniera ce oferasului o rezistenta mai mare.JIC%: capul bolnavului la nivelul cotului operatorului. patarul fotoliului este drept$ capul in continuareaoanei vertebrale. 1upa sindesmotomie si adaptare luxatia se face prin miscari de basculare vestibulo&guala$ intensiindu&se spre vestibular. (iscarile de rotatie nu se infaotuesc.

H-RA#-IA /RE,OARIOR I%ERIORIradacina puternica unica$ avind o directie de implantare aproape verticala. abla osoasa are grosime egala

t vestibular cit si lingual. Intre apexul celor doi premolari se afla gaura mentoniera.JIC%: capul drept$ gura larg deschisa$ operatorul poate fi plast in fata si in dreapta bolnavului pentruractia premolarilor din stinga si din dreapta si inapoia bolnavului pentru cei din dreapta. (ina stinga

dreparteaza partile moi labiogene. Luxai se face prin miscari de basculare vestibulo&linguale.



H-RA#-IA ,OARIOR I%ERIORI&nd dinti cu coaroane voluminoase si cu doua radcini situate mezial si distal. ,sul alveolar este compact $ cule osoase$ vestibulare si orala$ ingrosate de liniile oblice interne si externe. !e sub alveolele molarilor trece

nalul mandibular.JIC%: se fixeaza bine mandibula$ se face decolarea gingiei apoi aplicarea clestelui. Luxatia se face prinscari lente vestibulo&linguale $ la o mobilitatte sufiecienta se face tractiunea in ax.

H-RA#-IA ,OARI 1E ,I-E I%ERIORPul e gros atit vestibular cit si distal$ in lingual e subtire. E situat in vecinatatea pilierului amigdalianerior. In invecinatate e canalul mandibular.

JIC%: cu clestile dac radacinile sunt verticale sau divergente. Cu elevatorul Lecluse in cele lalte cazuri.extractie cu elevatorul capul pacientului e indreptat spre dreapta $ iar operatorul va sta in dreapta si in fata<

ntru extractia molarului din dreapta$ capul pacientului spre stinga $ iar operatorul in ddreapta si in spate$ ilincon"ura cu antebratul.extractia cu clestele: dupa sindesmotomie si fixarii clestilor se fac miscari de basculare vestibulo&lingualen miscari de supinatie si pronatie. %poi tractiune inax.extractie cu elevatorul: dupa decolarea gingiei virful elevatorului se insinueaza vestibular intre fataziala a molarului4 si distala a molarului 2. prin miscari de pronatie si supinatie $ virful elevatorului seinuiaza intre punctul de contact si marginea libera a lveolei. Elevatorului i se imprima o usoara rotatie in ax"os in sus $ inainte&inapoi.

68. -ehnica e$trac iei entare cu ajutorul ele"atorului. /articularită?i. Inica?ii.ț

OMFColocviu

Documents

Transcript of OMFColocviu