INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ

Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961;

0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396

E-mail: isjdolj@isj.dj.edu.ro Web: www.isj.dj.edu.ro

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală, 24 februarie 2018

Clasa a V-a

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A. Ralf era un banal căluţ de plastic şi nu ştia să facă nimic. [...] Picioarele delicate ale lui Ralf,

încremenite într-un veşnic galop fără destinaţie, nu beneficiau de articulaţii mobile. Coama şi coada

nu-i unduiau, fiind turnate din acelaşi rigid material ca restul corpului, iar gâtul şi capul îi erau

imobile şi ele. Imobili îi erau şi ochii, e drept, nu lipsiţi de o înţelepciune aproape nepământească,

surprinzătoare pe chipul unui animal de plastic şi neliniştitoare pentru oricine se întâmpla să-1

privească în ochi. Oricine în afară de Doru, bineînţeles.

Din ochii aceia a aflat el că pe căluţ îl cheamă Ralf. Şi cu ochii aceia i-a citit şi căluţul numele

- numele lui adevărat, nu diminutivul cu care-1 alintau părinţii. Căluţul ştia că pe băiat îl cheamă

Aleodor şi aşa îl şi striga. Şi-i povestea câte şi mai câte, şi-l sfătuia la fiecare pas, şi nu o dată

sfaturile lui îl scoseseră pe băiat din încurcătură.

(Florin Bican, Şi v-am spus povestea aşa. Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei

înşişi).

B. Puţine animale domestice au fost şi sunt la fel de importante pentru omenire precum caii. Şi

pentru români, calul a fost un animal vital, în special de-a lungul istoriei noastre. În ciuda acestui

fapt, din nefericire, noi românii mai avem astăzi o singură rasă de cai despre care putem spune că este

100% autohtonă, originală şi tipică doar nouă. Mai mult, calul huţul, căci despre el este vorba, este

singura rasă de cabaline arhaică ce a supravieţuit până azi pe meleagurile noastre, şi se numără cu

mândrie printre cele mai vechi şi mai rare rase de cai din întreaga lume. Caii huţuli au reuşit să

supravieţuiască până în zilele noastre cu ajutorul şi dragostea unui mic număr de oameni inimoşi,

oameni cărora le datorăm, fără doar şi poate, faptul că România are propria ei rasă de cai, unică şi

incomparabilă!

(www.descopera.ro, Povestea cailor huțuli, singura rasă de cai autentic românească)

Huțulul¹ este o rasă de cai mici, originară din Munții Carpați. Această rasă de cai este una reprezentativă

pentru țara noastră, având o istorie veche în zona Munților Orientali. Huțulul este un cal de talie mică, cu o

înălțime ce nu depășește 150 de cm și o greutate de aproximativ 400 de kg.

Subiectul I- Lectură și redactare (50 de puncte)

A. Înțelegerea textului ficțional/nonficțional 12 puncte

1. Formulează două idei principale pe baza textelor propuse. (6 p)

2. Ilustrează o asemănare și, respectiv, o deosebire existente între textele propuse. (6 p)

MINISTRUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

B. Scriere despre textul ficțional/nonficțional 30 de puncte

Într-o compunere de 150-250 de cuvinte prezintă particularitățile textului literar narativ,

valorificând textul-suport A.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

- respectarea structurii corespunzătoare acestui tip de compunere; 6 p

- numirea a patru particularităţi specifice textului literar narativ; 12 p

- ilustrarea cu exemple corespunzătoare din textul A a particularităţilor textului literar narativ;

8 p

- încadrarea în numărul de cuvinte indicat. 4 p

Redactarea răspunsului la punctul B 8 puncte

Unitatea compoziţiei–1p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul-1p; coerenţa textului-1p;

ortografia-2p (0-2 greşeli-2p; 3-4 greşeli-1p; mai mult de 4 greşeli–0p); punctuaţia-2p (0-2 greşeli-2p;

3-4 greşeli-1p; mai mult de 4 greşeli-0p); aşezarea în pagină-1p.

SUBIECTUL al II-lea – Elemente de interculturalitate (10 puncte)

Pornind de la următoarea afirmație: Caii huţuli au reuşit să supravieţuiască până în zilele

noastre cu ajutorul şi dragostea unui mic număr de oameni inimoşi, oameni cărora le datorăm, fără

doar şi poate, faptul că România are propria ei rasă de cai, unică şi incomparabilă! redactează o

compunere, de 100-150 de cuvinte, în care să-i împărtășești unui prieten impresiile tale despre felul în

care a supraviețuit această rasă de cai.

Pentru a obține punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

- respectarea părților unei compuneri; 3p

- exprimarea nuanțată a trăirilor și a sentimentelor; 6p

- încadrarea în limitele de spațiu indicate. 1p

SUBIECTUL al III-lea – Elemente de construcţie a comunicării ( 50 puncte)

1. Precizează în care din următoarele cuvinte e și i sunt numai vocale: animale, picioarele, imobile,

înţelepciune, surprinzătoare, aceia, nefericire, printre. 5 puncte

2. Construiește câte un enunț în care cuvintele mobile, ochi din textul A să aibă alt sens, obținut prin

accentuare diferită. 5 puncte

3. Scrie câte un sinonim contextual pentru fiecare cuvânt subliniat din textele-suport: banal,

încremenite, povestea, dragostea, inimoși. 5 puncte

4. Selectează, din textul A, cinci termeni din câmpul lexical al cuvântului corp (corpul calului).

5 puncte

5. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat în structura „Caii huţuli au reuşit să

supravieţuiască” și alcătuiește un enunț în care să aibă altă valoare morfologică pe care să o

numești. 5 puncte

6. Explică folosirea semnului exclamării în textul B. 5 puncte

7. Precizează modul și timpul verbelor: ştia, scoseseră, a supravieţuit, datorăm. Alcătuiește un enunț

în care unul din aceste verbe să se afle la modul imperativ. 5 puncte

8. Selectează din textul-suport A un substantiv de gen feminin, articulat hotărât, și din textul-suport B

un substantiv de gen neutru, articulat nehotărât . 5 puncte

9. Transcrie din textul ficțional două substantive care au aceeași formă la singular și la plural.

5 puncte

10. Transcrie o propoziție negativă din textul-suport A și transform-o în propoziție afirmativă.

5 puncte

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961; 0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396 E-mail: isjdolj@isj.dj.edu.ro Web: www.isj.dj.edu.ro

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală, 24 februarie 2018

Clasa a VI-a

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul de lucru este de 3 ore.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total: 120 de puncte.

Citește cu atenție următoarele texte și răspunde corect tuturor cerințelor formulate:

A. Cândva, cuvântul ,,vocabular” a fost legat de cele mai tainice suferințe ale bunului meu prieten Tăsică

St. Al. Grigore. […]

Ei, da, Tăsică n-avea „vocabular”. De ce? Greu de spus. Și poate că n-aș fi ajuns nici eu să spun ceva

despre acest delicat subiect, dacă acum câtva timp nu l-aș fi văzut citind.

- O să-ți placă… E o carte excepțională, literalmente excepțională, i-a spus prietenul său Andrei, căruia

îi plăceau expresiile ,,grele”, mângâind volumul cu scoarțe portocalii.

Tăsică citea din cartea ,,literalmente excepțională” la măsuța de piatră din curte, sub bolta unor vrejuri

de măceș. ,, În față cobora abrupt malul de lut cafeniu, iar în spate se întindea un crâng.”

Mai citi câteva cuvinte cu glas tare, apoi nu se mai auzi decât mormăitul omului ce alunecă peste

paragrafe. Se opri la primul dialog, ceva mai înviorat.

,, - Presupun, zise arhitectul, cu un imperceptibil tremur al glasului, că fundația…”

- Nu-mi place, bodogăni Tăsică ursuz… și câteva clipe se auzi foșnetul paginilor sărite.[…]

Curând nu mai deosebii nimic din ciudata gargară ce-mi ajungea la urechi… Doar foșnetul mai înfundat

al cărții îmi dovedea că cititorul sărea acum peste capitol.

,,… În depărtare licărea o luminiță roșiatică… . Sfârșit.”

- Hm, sfârșit?

Mirat de sfârșitul neprevăzut, închise cartea furios. Prin gardul de șipci îl strigă Andrei:

- Ei, ți-a plăcut?

- Nu! Nu se-ntâmplă nimica… Are prea multe cuvinte grele…[…]

- Și nu le-nveți?

- Ce să-nvăț? De-nvățat, am învățat… acum citesc…

- Ei, vezi, d-aia n-ai tu vocabular… Păi, măi Tase, când dai de un cuvânt dintr-ăsta oprește-te din citit,

scrie-l, învață-l… Așa se citește o carte.

(Mircea Sântimbreanu, Un vocabular literalmente bogat)

B. Deţinerea unui vocabular complex, nuanţat, este una dintre competenţele esenţiale, ce facilitează

vorbirea, citirea şi înţelegerea. Cercetările au demonstrat faptul că vocabularul este cel mai potrivit

instrument pentru definirea competenţelor şi a succeselor la examene, potrivit experţilor citaţi de publicaţia

„The Telegraph“. Pentru a trece fără probleme un examen trebuie să ne asigurăm mai întâi că niciun

cuvânt nu ne este necunoscut. Problema este că până şi elevii bine pregătiţi învaţă foarte greu cuvinte noi,

spun jurnaliştii de la publicaţia britanică.

Cum optimizăm acest proces? Cum vom reuşi să fixăm vocabularul la timp pentru examene? Cum

putem învăţa mai multe într-un timp mult mai scurt? Răspunsurile vin din partea echipei „Memrise“, după

ce experţii au petrecut trei ani efectuând cercetări pe această temă. La ora actuală, jumătate de milion de

oameni învaţă zeci de milioane de cuvinte, iar noi putem înţelege mai bine cum se poate dobândi rapid

abilitatea de a reţine un volum mare de informaţii.

„Mems“ sau memento-urile sunt dispozitive vizuale care ajută la memorare formând o legătură vie între

forma cuvântului şi sensul acestuia. De exemplu, în încercarea noastră de a reţine „caber“, care înseamnă

MINISTRUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

„a se potrivi“ în limba spaniolă, este necesar un memento. Cuvântul este deopotrivă uşor de reţinut şi de

uitat, de aceea sunt necesare nişte desene care să ne semnaleze întocmai înţelesul cuvântului. Memento-

urile sunt eficiente, deoarece creează imagini ce antrenează simţul vizual, iar în acest fel confuziile sunt

reduse.

(http://adevarul.ro/educatie/scoala/cum-sa-ti-pui-punct-vocabular-bogat)

SUBIECTUL I- Lectură și redactare 50 de puncte

A. Înţelegerea textului ficţional/nonficţional 12 puncte

1. Formulează două idei principale/secundare din textul B. 6 puncte

2. Extrage două figuri de stil diferite, în textul A, pe care să le numești corespunzător. 6 puncte

B. Scriere despre textul ficţional/nonficţional 30 de puncte

Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să prezinți particularităţile operei epice,

valorificând, pentru exemplificare, secvenţe din textul Un vocabular literalmente bogat de Mircea

Sântimbreanu.

Pentru obţinerea punctajului maxim, vei avea în vedere următoarele:

- respectarea structurii corespunzătoare acestui tip de compunere; 6 puncte

- numirea a patru trăsături specifice operei literare epice; 8 puncte

- ilustrarea cu exemple corespunzătoare din textul A a trăsăturilor operei literare epice; 12 puncte

- încadrarea în numărul de cuvinte indicat. 4 puncte

Redactarea răspunsului la punctul B. 8 puncte

Unitatea compoziţiei – 1p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul – 2p.; coerenţa textului – 1p.;

ortografie – 2p. (0-1 greşeli-2p.; 2-3 greşeli-1p.; 3 greşeli-0p.); punctuaţia-1punct (0-2 greşeli-1p.; peste 3

greşeli-0p.); aşezarea textului în pagină, lizibilitatea– 1p.

SUBIECTUL al II-lea - Practica raţională și funcţională a limbii 10 puncte

Redactează un text de 100-150 de cuvinte în care să-ți exprimi opinia privind următoarea afirmație

din textul A :„Așa se citește o carte.”, valorificând experiența ta de cititor.

SUBIECTUL al III-lea - Elemente de construcţie a comunicării ( 50 de puncte)

1. Numește grupurile de sunete din cuvintele: i-a spus, prietenul, căruia, plăceau, uitat. 5 puncte

2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate. 5 puncte

3. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin derivare cu sufix diminutival, din primul text, și a

unui cuvânt obținut prin conversiune, din al doilea text. 5 puncte

4. Construieşte un enunț cu omonimul cuvântului vin, din al doilea text, și indică valoarea morfologică pe

care o are cuvântul în enunțul tău. 5 puncte

5. Explică utilizarea cratimei în structura: n-aș fi ajuns. 5 puncte

6. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în structurile următoare: Mai citi câteva cuvinte, , al

glasului, i-a spus prietenul său. Construiește un enunț în care cuvântul său să aibă altă valoare morfologică

pe care să o numești. 5 puncte

7. Identifică verbele din secvențele următoare și precizează modul fiecărui verb: să spun ceva despre acest

delicat subiect; acum câtva timp nu l-aș fi văzut citind; când dai de un cuvânt dintr-acesta (…) scrie-l;

5 puncte

8. Indică funcția sintactică a verbului subliniat în secvența următoare: în încercarea noastră de a reţine;

alcătuiește un enunț în care verbul să fie la același mod și să aibă o altă funcție sintactică pe care o vei

preciza. 5 puncte

9. Numește cazul substantivelor subliniate: Păi, măi Tase, când dai de un cuvânt dintr-ăsta oprește-te din

citit; Cercetările au demonstrat faptul că vocabularul este cel mai potrivit instrument pentru definirea

competenţelor şi a succeselor la examene. 5 puncte

10. Precizează felul ultimei propoziții din textul A: simplă sau dezvoltată. Modific-o astfel încât să devină

propoziție negativă. 5 puncte

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ

Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961;

0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396

E-mail: isjdolj@isj.dj.edu.ro Web: www.isj.dj.edu.ro

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală, 24 februarie 2018

Clasa a VII-a

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A. Când conteni destăinuirea, apele, obosite parcă, îşi domoliseră vâltorile. Nu se mai auzea decât un

clipocit de parcă, pe aproape, la adăpostul întunericului de antracit1, o ştimă

2 ieşită din adâncuri începuse să

se joace. Gena poate aştepta să-i spun ceva, dar eu nu puteam vorbi. Sufletul meu continua să se scalde în

apele unui entuziasm călduţ: că Gena avea talent, mult talent, atâta cât era necesar ca să se realizeze, în

ciuda oricăror insuccese. (…)

Şi se ghemui în mine parcă dintr-un fel de nevoie de a nu rămâne singură. Atunci deodată am simţit

dorinţa imperioasă să mă destăinuiesc ei. Şi m-am destăinuit. Ea mă ascultă privind tristă apele. Când am

tăcut, se uită la mine uimită, înspăimântată, cu ochii ei frumoşi prin luciul cărora navigau umbre. (…)

Pe urmă, când îmi vorbi, vocea ei îmi sună în urechi gravă. Dar îmi sună şi altfel. Parcă îmi

împărtăşea o taină:

— Priveşte apele, Nic! Curg întruna, asemenea vieţii.

Şi-mi arătă apele plimbând mâna înainte, ca într-un gest sacerdotal3, de parcă le-ar fi binecuvântat

sau poate mai curând ca şi când prin gestul acela dezlega Dunărea, apele ei să curgă şi să moară

împreunându-se cu apele mării.

O clipă, mâna rămase în aer, apoi căzu pe genunchi, lângă cealaltă. Pentru mine însă continua să

rămână în aer. O vedeam în gestul acela larg a cărui semnificaţie scăpa înţelegerii mele, de fapt fiindcă

refuzam cu încăpăţânare pe acela care se impunea evidenţei probabile: că Gena îmi arătase doar apele.

Am privit apele şi mi-am amintit că viaţa, dacă era adevărat, se plămădise mai întâi în apele mărilor

şi oceanelor. Gena privea şi ea apele şi aştepta. Aştepta răspunsul meu, care nu putea fi decât unul singur:

— Pleacă, Gena!

(Theodor Constantin, Mâinile) ANTRACÍT

1 s. n. Cărbune de pământ de calitate superioară, bogat în carbon, sărac în substanțe volatile și apă, de culoare neagră

lucioasă, foarte dens, bun combustibil.

ȘTÍMĂ2, știme, s. f. Personaj din mitologia populară, imaginat ca o femeie care protejează apele, pădurile, comorile etc.

SACERDOTÁL3, -Ă, sacerdotali, -e, adj. (Livr.) Preoțesc; p. ext. sacru, solemn.

B . Dacă nu aţi vizitat încă oraşul de pe malul Dunării, poate ar fi momentul să porniţi în aventură, căci

drumul printre dealurile înverzite ale Dobrogei, este poate unul dintre cele mai frumoase trasee turistice.(...)

Privesc toate aceste minunăţii şi înţeleg de ce ne este nouă românilor atât de scump acest colţ de rai:

un paradis terestru, în care oameni, păsări şi vietăţi ale apelor îşi au rostul lor, acelaşi de mii de ani,

netulburat decât de trecerea timpului. Curgerea timpului, măsurată între răsăritul soarelui şi fâlfâirea de

aripi a păsărilor ce-şi caută cuiburile la asfinţit, are o altă dimensiune pentru aceşti oameni ce-şi trec viaţa

luptând cu asprimea iernilor dintre ape şi legănaţi de alunecarea bărcii pe drumuri de ape. Noi, orăşenii, ne

cheltuim energia alergând după realizări a căror dimensiune abstractă nu va avea niciodată, poate,

încarcătura de vise pe care o poartă în sânge oamenii apelor. Odată ajunşi aici însă, străbătând drumurile

foşnitoare de ape, înţelegem că, deşi suntem departe de malurile sale, purtăm în sânge curgerea Dunării şi

dorul nostru de libertate aleargă odată cu apele sale, spre mare. (calatorprintaramea.wordpress.com-Duzina de cuvinte – Tulcea, oraşul de la porţile deltei)

MINISTRUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Subiectul I- Lectură și redactare (50 de puncte)

A. Înțelegerea textului ficțional/nonficțional 12 puncte

1. Extrage, din textul literar, două figuri de stil diferite și numește-le. 4 puncte

2. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei secvențe din textul B: Odată ajunşi aici însă,

străbătând drumurile foşnitoare de ape, înţelegem că, deşi suntem departe de malurile sale, purtăm în sânge

curgerea Dunării şi dorul nostru de libertate aleargă odată cu apele sale, spre mare. 8 puncte

B. Scriere despre textul ficțional/nonficțional 30 de puncte

Într-o compunere de 150-250 de cuvinte prezintă particularitățile operei literare epice, valorificând

textul suport A.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

- respectarea structurii corespunzătoare acestui tip de compunere; 6 puncte

- numirea a patru particularităţi specifice operei literare epice; 8 puncte

- ilustrarea cu exemple corespunzătoare din textul A a particularităţilor operei literare epice; 12 puncte

- încadrarea în numărul de cuvinte indicat. 4 puncte

Redactarea răspunsului la punctul B. 8 puncte

Unitatea compoziţiei–1p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul-1p; coerenţa textului-1p; ortografia-2p

(0-2 greşeli-2p; 3-4 greşeli-1p; mai mult de 4 greşeli–0p); punctuaţia-2p (0-2 greşeli-2p; 3-4 greşeli-1p; mai

mult de 4 greşeli-0p); aşezarea în pagină-1p.

SUBIECTUL al II-lea – Practica rațională și funcțională a limbii (10 puncte)

Redactează o compunere, de 120-180 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre semnificația

secvenței: Am privit apele şi mi-am amintit că viaţa, dacă era adevărat, se plămădise mai întâi în apele

mărilor şi oceanelor., din textul-suport A, prin raportare la mesajul fragmentului: un paradis terestru, în care

oameni, păsări şi vietăţi ale apelor îşi au rostul lor, acelaşi de mii de ani, netulburat decât de trecerea

timpului, din textul-suport B.

SUBIECTUL al III-lea – Elemente de construcţie a comunicării ( 50 puncte)

1. Precizează în care din următoarele cuvinte numărul de sunete nu este egal cu numărul de litere: ghemui,

vocea, acela, ei, niciodată, este, înţelegem. 5 puncte

2. Selectează din primul text trei cuvinte cu diftongi diferiți, iar din al doilea text două cuvinte ce conțin

vocale în hiat. 5 puncte

3. Transcrie din al doilea alineat al textului ficțional două cuvinte derivate și din texul nonficțional două

cuvinte obținute prin conversiune și un cuvânt compus. 5 puncte

4. Identifică, în textele-suport, și transcrie două structuri în care același cuvânt să fie folosit cu sens propriu și

cu sens figurat. 5 puncte

5. Motivează folosirea virgulei în structura: Noi, orăşenii, ne cheltuim energia. 5 puncte

6. Transcrie din textele propuse trei verbe aflate la moduri personale și două la moduri nepersonale - modurile

să fie diferite în ambele cazuri. Numește-le corespunzător. 5 puncte

7. Selectează din textul-suport A un verb la diateza reflexivă și unul la diateza activă. Construiește un enunț în

care unul din verbele găsite să se afle la diateza pasivă. 5 puncte

8. Precizează care din substantivele subliniate în textele-suport se află în cazul genitiv. Alcătuiește câte un

enunț în care un substantiv identificat să fie, pe rând, în cazul nominativ și în acuzativ. 5 puncte

9. Menționează felul pronumelor identificate în secvențele: să-i spun, refuzam cu încăpăţânare pe acela, mi-

am amintit, rostul lor. Construiește un enunț în care unul din pronume să aibă altă valoare morfologică pe

care să o precizezi. 5 puncte

10. Transcrie o propoziție dezvoltată din textul A și transform-o în propoziție simplă. 5 puncte

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ

Str. Ion Maiorescu Nr.6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961;

0351/407395 (407397)Fax: 0251/421824, 0351/407396

E-mail: isjdolj@isj.dj.edu.ro Web: www.isj.dj.edu.ro

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

ETAPA LOCALĂ - FEBRUARIE 2018

CLASA a VIII-a Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru 3 ore.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total:120 de puncte.

SUBIECTUL I – Lectura 50 de puncte

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A. Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze de la tâmple până la glezne,

Iubiții mei, priviți dansul acesta nou, nou, nou,

Noaptea-și ascunde ca pe-o patimă vântul în bezne,

Dansului meu i-e vântul ecou.

De frânghiile ploii mă cațăr, mă leg, mă apuc

Să fac legătura-ntre voi și-ntre stele.

Știu, voi iubiți părul meu grav și năuc,

Vouă vă plac flăcările tâmplelor mele.

Priviți până o să vi se atingă privirea de vânt

Brațele mele ca niște fulgere vii, jucăușe -

Ochii mei n-au cătat niciodată-n pământ,

Gleznele mele n-au purtat niciodată cătușe!

Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze și destrame-mă vântul,

Iubiți-mi liberul dans fluturat peste voi -

Genunchii mei n-au sărutat niciodată pământul,

Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroi!

(Ana Blandiana, Dans în ploaie)

B. „Dansul s-a născut în mod natural, ca o exprimare a ritmului acestei vieți, a vieții din interiorul

trupului și sufletului nostru. Dansul exprimă libertatea omului, exprimă bucuria, exprimă optimismul.

Dincolo de faptul că de-a lungul istoriei s-au observat și înregistrat ritmuri și feluri de dans diferite care s-

au schimbat după schimbarea vremurilor și a simțirilor noastre, dansul a rămas tot una din cele mai libere

și pure forme de exprimare a omului. Atunci când sărbătoresc ceva, oamenii se adună să danseze. Dincolo

de motivația socială a acestor petreceri, se află o chemare spirituală, deși poate va suna bizar.

Dansul este o formă de comunicare: între tine și corpul tău, între tine și ceilalți oameni, între tine și

sufletul tău! Este o comunicare nonverbală, spontană, ceea ce implică participarea atât a conștiinței, cât și

a subconștientului, o comunicare într-o situație destinsă, reconfortantă, pe care o creează ritmul

muzicii(auzite sau simțite).

Dansul invită la trezire spirituală. Priviți oamenii care dansează și veți vedea că radiază, zâmbesc, sunt

veseli și chiar uneori sunt pe punctul de a plânge de bucurie atunci când se regăsesc pe ei înșiși în dans

sau când își eliberează emoții suprimate ani la rând. Când dansăm, implicăm întreg corpul în aceasta -

picioarele noastre sunt adânc înrădăcinate, încrezându-se în susținerea pământului, inima este deschisă,

palmele noastre se conectează cu pământul, apoi brațele plutesc în aer spre cer, către divinitate, în

armonie cu spiritul vieții, creând un curent prin întreg corpul nostru.

Când dansezi, te miști prin viață, ești viață, pui viața în mișcare. Dacă am trăi așa cum am dansa, adică

liberi, fericiți, conectați la tot ceea ce există, în legătură cu sufletul nostru, celebrându-l pe Dumnezeu,

pătrunși de energia vindecătoare a vieții, am fi cu totul alții. Am fi perfecți, așa cum ne-a creat Dumnezeu.

Salvează-te, dansează!”

(http://luminarasaritului.wordpress.com/2011/06/29/dansul-ca-terapie-de-vindecare-a-sufletului)

A. Înţelegerea textului ficțional 12 puncte

1. Selectați, din primul text citat, o invocație retorică și o inversiune. 4 puncte

2. Explicați, în aproximativ 30-50 de cuvinte semnificația versurilor: „Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze de

la tâmple până la glezne, / Iubiții mei, priviți dansul acesta nou, nou, nou,” 8 puncte

B. Scriere despre textul ficțional 30 de puncte

Redactați o compunere, de 250-300 de cuvinte, în care să evidențiați relația dintre titlul poeziei „Dans în

ploaie”, de Ana Blandiana, și mesajul transmis de eul liric.

În alcătuirea compunerii, veți avea în vedere următoarele repere:

- prezentarea semnificația titlului în raport cu mesajul poetic transmis; 8 puncte

- evidențierea semnificației titlului prin referire la două idei poetice din textul-suport; 8 puncte

- comentarea a cel puțin două figuri de stil/ imagini artistice din textul-suport; 10 puncte

- adecvarea conținutului la tipul de text și la cerința formulată; 2 puncte

- respectarea limitei de spațiu indicate. 2 puncte

Redactarea răspunsului la punctul B. 8 puncte

Unitatea compoziției – 1p; registrul de comunicare, stilul și vocabularul – 2p; coerența textului – 1p;

ortografia – 2p(0-1 greșeli-2p; 2-3 greșeli-1p; peste 3 greșeli-0p); punctuația -1p(0-2 greșeli-1p; peste 3

greșeli -0p);așezarea în pagină, lizibilitatea – 1p.

SUBIECTUL al II-lea - Practica raţională şi funcţională a limbii 10 puncte

Redactează un text, de 150–250 de cuvinte , în care să-ţi exprimi opinia despre semnificația îndemnului din

finalul textului B, „ Salvează-te, dansează!”.

Pentru a obține punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:

- formularea unei opinii în legătură cu semnificația îndemnului; 2 puncte

- susținerea punctului de vedere formulat prin valorificarea mesajului din al doilea text-suport; 5 puncte

- respectarea structurii unui text argumentativ; 2 puncte

- încadrarea în limita de spațiu indicată. 1 punct

SUBIECTUL al III-lea - Elemente de construcţie a comunicării 50 de puncte

1. Transcrie și numește grupurile de sunete din următoarele cuvinte: ploaia, jucăușe, sufletului, creează, ei.

5 puncte

2. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate în cele două texte. 5 puncte

3. Explică folosirea virgulelor în versul: „Iubiții mei, priviți dansul acesta nou, nou, nou”. 5 puncte

4. Formulează enunțuri în care să utilizezi alte două sensuri ale substantivului „braț”. 5 puncte

5. Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintele subliniate în enunțul: „de-a lungul istoriei s-au observat și

înregistrat ritmuri și feluri de dans diferite care s-au schimbat”. 5 puncte

6. Menționează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în secvența: „dansul a rămas tot una din cele mai

libere și pure forme de exprimare a omului”. 5 puncte

7. Construiește un enunț, în care să ilustrezi raportul de coordonare disjunctivă între două elemente ale unui

nume predicativ multiplu. 5 puncte

8. Realizează contragerea ultimei subordonate din secvența următoare, numind partea de propoziție obținută

prin acest procedeu: „Este o comunicare nonverbală, spontană, ceea ce implică participarea atât a

conștiinței, cât și a subconștientului, o comunicare într-o situație destinsă, reconfortantă, pe care o

creează ritmul muzicii”. 5 puncte

9. Realizează expansiunea părții de propoziție subliniate în secvența următoare și numește subordonata

obținută: „Dansul este o formă de comunicare”. 5 puncte

10. Alcătuiește o frază care să conțină o propoziție subordonată subiectivă introdusă prin adjectivul pronominal

„ce”. 5 puncte