Oglinda Şi Masca de Jorge Luis Borges
2
Oglinda şi masca proză [] de Jorge Luis Borges [Jorge_Luis_Borges ] 20090505 | | Înscris în bibliotecă de Necula Florin Danut După încheierea bătăliei de la Clontarf, în care umilit a fost norvegul, Preaînaltul Rege şia chemat poetul şi ia spus: Isprăvile cele mai strălucite îşi pierd lumina dacă nu sunt pecetluite prin cuvinte. Voiesc sămi cînţi biruinţa şi slava. Deci fivoi eu Eneas; iar tu îmi vei fi Vergiliu. Te simţi în stare să porneşti la astă înfăptuire, ce ne va face pe amîndoi nemuritori? Da, Rege, ia răspuns poetul. Eu sunt Ollan. Dousprezece ierni în şir deprinsam ştiinţa metricii cu deamănuntul. Pot spune pe de rost cele trei sute şaizeci de alcătuiri ce stau la temelia adevăratei poezii. Ciclurile din Ulster şi din Munster supuses, toate, strunelor harfei mele. Canoanele mă îndrituiesc a mînui străvechile cuvinte ale limbii ca şi metaforele cele mai dibace. Stăpînesc tainica scriitură ce ocroteşte meşteşugul nostru de curioasa iscodire a plebei. Pot cînta deopotrivă iubirile, furtul de vite, isprăvile pe mare sau războiul. Ştiu stirpea mitologică a tuturor caselor domnitoare din Irlanda. Cunosc virtuţile ierburilor, astrologia judiciară, matematicile şi dreptul canonic. Miam înfrînt, în publică întrecere, adversarii. Am deprins iscusinţa în ale satirei, speţă care pricinuieşte vătămarea pielii, chiar şi lepra. Cunosc şi mînuirea spadei, aşa cum doveditoam în bătălia ta. Un singur lucru numi stă în puteri: să mulţumesc pentru darul cemi faci. Regele, care ostenea lesne în faţa discursurilor lungi şi neobişnuite, îi spuse cu uşurare: Cunosc prea bine aceste lucruri. Am aflat că în hotarul anglilor privighetoarea a şi început să cînte. Cînd se va fi încheiat din nou ploi şi zăpezi, cînd iar se va fi întors privighetoarea de pe meleagurile ei din sud, îţi vei rosti cîntarea în faţa curţii şi a Sfatului Poeţilor. Un an întreg îţi las. Vei şlefui fiece literă şi fiece cuvînt. Răsplata, ştii prea bine, nu va să fie nevrednică nici de regeasca noastră rînduială şi nici de veghileţi pline de har. Rege, răsplata cea mai mare e săţi văd chipul, spuse poetul, care era, totdeodată, curtean. Se închină şi se duse, întrezărind, deja, cîte un vers. Cînd se împlini anul tot, numai molime şi răzvrătiri înfăţişă cîntarea. O declară cu lentă siguranţă, fără o privire către manuscris. Regele încuviinţa din cap. Iar toţi în jurul lui făceau la fel, pînă şi aceia care, îngrămădiţi la uşi, nu desluşeau nici un cuvînt. În cele din urmă, Regele grăi: Primesc opera ta. E o victorie mai mult. Ai redat fiecărei vorbe miezul ei nestricat şi fiecărui nume epitetul pe care il dăruiseră poeţii cei dintîi. În tot poemul nai găsi nici măcar o imagine care să nu fi fost folosită de clasici. Războiul e frumoasa întreţesere de oameni, iar apa spadei este sîngele. Marea îşi are zeul ei, iar norii prezic viitorul. Ai mînuit cu iscusinţă rima, aliteraţia, asonanţa, cantităţile, artificiile doctei retorici, înţeleapta alternare a metrilor. Dacă sar pierde întreaga literatură a Irlandei omen absit ea sar putea reconstrui, fără nici o omisiune, prin mijlocirea clasicei tale ode. Treizeci de scribi o vor transcrie de cîte două ori. Urmă o tăcere şi apoi continuă. Totui desăvîrşit, însă, cu toate acestea, nimic nu sa întîmplat. În vine sîngele na prins să curgă mai năvalnic. Mîinile nau tresărit în căutarea arcului. Şi nimeni na pălit. Nimeni na slobozit răcnetul luptei, nimeni nu şia repezit pieptul drept stavilă în faţa vikingului. De astăzi întrun an aplaudavom o nouă laudă, poete. Ca semn al mulţumirii noastre, primeşte această oglindă care e din argint. Mă închin şi înţeleg, spuse poetul. Stelele cerului îşi reluară limpedea cale. Din nou cîntă privighetoarea în pădurile saxone şi poetul se întoarse iar cu codicele său, mai puţin lung decît acela dinainte. Nul spuse pe de rost; îl citi cu vădită şovăială, înlăturînd anumite frînturi, de parcă el însuşi nu lear fi înţeles pe deplin sau nar fi voit să le pîngărească. Pagina era stranie. Nu era o descriere a bătăliei, era chiar bătălia. În vălmăşagul luptei se zbuciumau Dumnezeul care e Trei şi totdeodată Unu, zeii păgîni ai Irlandei şi aceia care aveau să se
-
Upload
ancuta-iuliana -
Category
Documents
-
view
360 -
download
14
description
literatura
Transcript of Oglinda Şi Masca de Jorge Luis Borges
-
Oglindaimascaproz[]
deJorgeLuisBorges[Jorge_Luis_Borges]
20090505||nscrisnbibliotecdeNeculaFlorinDanut
Dup ncheiereabtlieide laClontarf, ncareumilita fostnorvegul,PreanaltulRegeiachematpoetuliiaspus:Isprvilecelemaistrluciteipierdluminadacnusuntpecetluiteprincuvinte.Voiescsmicnibiruinaislava.DecifivoieuEneasiartumiveifiVergiliu.Tesiminstarespornetilaastnfptuire,cenevafacepeamndoinemuritori?Da,Rege, iarspunspoetul.EusuntOllan.Dousprezeceierni nirdeprinsamtiinametriciicudeamnuntul. Pot spune pe de rost cele trei sute aizeci de alctuiri ce stau la temelia adevrateipoezii. Ciclurile din Ulster i din Munster supuses, toate, strunelor harfei mele. Canoanele mndrituiescamnuistrvechilecuvinteale limbiicaimetaforelecelemaidibace.Stpnesc tainicascriitur ce ocrotetemeteugul nostru de curioasa iscodire a plebei. Pot cnta deopotriv iubirile,furtuldevite,isprvilepemaresaurzboiul.tiustirpeamitologicatuturorcaselordomnitoaredinIrlanda. Cunosc virtuile ierburilor, astrologia judiciar, matematicile i dreptul canonic. Miamnfrnt, n public ntrecere, adversarii. Am deprins iscusina n ale satirei, spe care pricinuietevtmareapielii, chiar i lepra.Cunosc imnuirea spadei, aa cumdoveditoam nbtlia ta.Unsingurlucrunumistnputeri:smulumescpentrudarulcemifaci.Regele,careostenealesnenfaadiscursurilorlungiineobinuite,ispusecuuurare:Cunoscpreabineacestelucruri.Amaflatcnhotarulanglilorprivighetoareaainceputscnte.Cndsevafincheiatdinnouploiizpezi,cndiarsevafintorsprivighetoareadepemeleagurileeidinsud, iveirosticntareanfaacuriiiaSfatuluiPoeilor.Unanntregi las.Veilefuifieceliterifiececuvnt.Rsplata,tiipreabine,nuvasfienevrednicnicideregeascanoastrrnduialinicideveghileiplinedehar.Rege,rsplataceamaimareesivdchipul,spusepoetul,careera,totdeodat,curtean.Senchiniseduse,ntrezrind,deja,cteunvers.Cndsemplinianultot,numaimolimeirzvrtirinficntarea.Odeclarculentsiguran,froprivirectremanuscris.Regelencuviinadincap.Iartoinjurulluifceaulafel,pniaceiacare,ngrmdiilaui,nudeslueauniciuncuvnt.nceledinurm,Regelegri:Primescoperata.Eovictoriemaimult.Airedatfiecreivorbemiezuleinestricatifiecruinumeepitetulpecareildruiserpoeiiceidinti.ntotpoemulnaigsinicimcaroimaginecaresnufifostfolositdeclasici.Rzboiulefrumoasantreeseredeoameni,iarapaspadeiestesngele.Mareai are zeul ei, iar norii prezic viitorul.Aimnuit cu iscusin rima, aliteraia, asonana, cantitile,artificiiledocteiretorici,neleaptaalternareametrilor.DacsarpierdentreagaliteraturaIrlandeiomenabsiteasarputeareconstrui,frnicioomisiune,prinmijlocireaclasiceitaleode.Treizecidescribiovortranscriedectedouori.Urmotcereiapoicontinu.Totuidesvrit,ns,cutoateacestea,nimicnusantmplat.nvinesngelenaprinsscurgmainvalnic.Minilenau tresrit n cutarea arcului.i nimeninaplit.Nimenina slobozit rcnetulluptei,nimeninuiarepezitpieptuldreptstavilnfaavikingului.Deastzintrunanaplaudavomonoulaud,poete.Casemnalmulumiriinoastre,primeteaceastoglindcareedinargint.Mnchinineleg,spusepoetul.Steleleceruluiireluarlimpedeacale.Dinnoucntprivighetoareanpdurilesaxoneipoetulsentoarseiarcucodicelesu,maipuinlungdectaceladinainte.Nulspusepederostlciticuvditovial,nlturndanumitefrnturi,deparcelnsuinulearfinelespedeplinsaunarfivoitslepngreasc.Paginaerastranie.Nueraodescriereabtliei,erachiarbtlia.nvlmagullupteisezbuciumauDumnezeulcareeTreiitotdeodatUnu,zeiipgniaiIrlandeiiaceiacareaveausse
-
nfruntepesteveacuri, la nceputulEddeiceleiMari.Formaera la feldecurioas.Unsubstantiv lasingular putea admite un verb la plural. Prepoziiile erau strine normelor comune. Asprimea senvecinacuarmonia.Metaforeleerauarbitraresau,celpuin,aapreau.Regeleschimbctevacuvintecunvaiicareistteaunpreajmiapoivorbiastfel:DesprentiatacntareamspuscesteesenafericitatotcesacntatcndvanIrlanda.Aceastalentrece, ns, pe toate cteau fost pn la ea i totdeodat le ucide.Teminuneaz, te farmec i tedescumpnete.Denovorpreuinepricepuii,vorpreuionschimb,dinplin,ceitiutori,numulilanumr.Unsipetdinivoriuvafistrjeruluniculuiexemplar.Iardelapanacareazmislitooperattdestrlucitputemndjduiunaimaimrea.Adogicuunzmbet:Suntemfigurialeuneifabulecutoii,isecuvinesneamintimcnfabuleistpnitornumrultrei.Poetulingduisopteasc:Celetreidarurialevrjitorului,triadeleinendoielnicaTreime.Regelecontinu:Iardreptzlogalpreuiriinoastre,primetendaraceastmascdeaur.Mnchinineleg,rostipoetul.Soroculsemplinidinnou.Lapalat,strjileobservarcpoetulnaveacusineniciunmanuscris.Nufr uimire naltul Rege l privi: era aproape alt om. Ceva ce nu putea fi timpul i adncise i ipreschimbasechipul.Ochiipreauspriveascfoartedeparteorisfirmasfrvedere.Poetulcerungduinasivorbeasc.Slujitoriiprsirncperea.Naicompusoda?ntrebRegele.Bada,rspunsetristpoetul.DenumiarfingduitAtotputerniculsofac!Poisorepei?Numncumet.idaucurajulcareilipsete,spuseRegele.Poetulrostipoemul.Eraalctuitdoardintrunsingurrnd.Frandrznislspuncuglastare,poetuliRegelesulmurmurarnoapt,capeorugciunetainicoriunblestem.Regelenueranicimaipuinuimit,nicimaipuincutremuratdectpoetul.Sepriviramndoi,palizilachip.naniitinereiimele,spuseapoiRegele,amnavigatnspreapus.Peoinsulamvzutogarideargintcareucideaumistreideaur.naltaneammbtatdearomamerelorfermecate.naltaamvzutziduridefoc. nceamaideprtatdintre toate,unruboltit,atrnnd nvzduh,brzdacerul iarapele luierauplinedepetiidecorbii.Acesteatoatesuntminuni,desigur,darnusepotasemuicupoemultu,carentrunfellecuprindepetoate.Cevrjiilaudezvluit? n zorii zilei, rspunse poetul, mam pomenit rostind nite cuvinte pe care nti nu leam pututpricepe.Cuvinteleacesteasuntnpoem.Amsimitcfptuisemunpcat,acela,poatepecareSpiritulnuliart.ipecareacumlmprtimamndoi,optiRegele.AceladeaficunoscutFrumuseea,careiunharnengduitoamenilor.Acumvatrebuisneprimimosnda.iamdruitooglindiomascdeauriatceldealtreileadar,carevafiiceldinurm.ipusenmnadreaptunpumnal.DesprepoetsetieciadatsingurmoarteandatceaprsitpalatuldespreRegeciceretorirtcetepedrumurileIrlandei,careiafostcndvaregat,icnamairostitpoemulniciodat.
