IAnul XV Nr. 721 Duminic[ 5 februarie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Consumul de hrean combate cu succes r[ceala ;i gripa

Infostim de la HYPERICUMfortific[ organismul

PAGINA 8PAGINA 5

Sf]ntul Haralambie, s[rb[torit la 10februarie era cel care ̀ n tradi\ia popular[\inea ciuma legat[ cu un lan\ iar c]ndoamenii `;i pierdeau credin\a sau se`nmul\eau prea mult, ̀ i d[dea drumul pep[m]nt.

Tot ̀ n aceast[ zi se fac unele prevestiride timp. Se spune c[ o vreme ur]t[ sauploioas[ de Sf. Haralambie anun\[ `nc[40 de zile cu ploaie.

Gheorghe Barițiu a fost pregătit pen-tru cariera de ecleziast, însă el s-a decispentru a îmbrățișa cariera didactică. Afuncționat ca profesor la Liceul Comer-cial Românesc din Brașov.

În anul 1838 a întemeiat la Brașov"Gazeta de Transilvania", iar în acelașian a început la Blaj publicarea revistei"Foaia pentru Minte, Inimă și Literatură",una dintre primele reviste literare româ-nești. Difuzarea celor două publicații eraasigurată de renumitul librar Iosif Ro-manov din București.

Gheorghe Barițiu a fost una din fi-gurile cele mai importante ale RevoluțieiRomâne din Transilvania (1848-1849).În 1861 împreună cu Timotei Cipariu auînființat "Asociația Transilvană pentruLiteratură și Cultură a Poporului Român"(ASTRA).

Fiind alături de bolnavi, dar şi demembrii familiei la vreme de boală, Re-gina avea o viziune profundă asupra bolii,fiind deosebit de sensibilă la suferinţelecelorlalţi, angrenându-se cu multă ener-gie în a-i îngriji. Memoriile ei stau azimărturie felului cum gândea Alteţa Re-gală. "Rar s-a întâmplat să fiu bolnavă,deoarece am o minunată putere de viaţă,însă de câte ori mi se întâmpla, nu măputeam opri din a privi boala ca pe oumilire, ca pe o decădere.”

PAGINA 3

PAGINA 9

PAGINA 2

PAGINA 10

Ivanka Trump a postat pe Instagramo poză primită cu un val de critici pereţelele de socializare în ziua când eralansat decretul antiimigraţie al tatăluisău. Înainte de o cină de gală la hotelulCapital Hilton din Washington, fiica luiDonald Trump zâmbeşte, îmbrăcatăîntr-o rochie argintie metalizată acreatoarei de modă Carolina Herrera şiavând un preţ estimativ de 5.000 dedolari, potrivit datelor de pe site-ulmagazinului Neiman Marcus. Spaţiul de comentarii al fotografieis-a umplut repede de critici şi reproşuriprivind lipsa de sensibilitate a fiicei luiTrump faţă de migranţii şi refugiaţiiafectaţi de această măsură. "... Mai bine ai investi banii însalvarea vieţilor refugiaţilor, nu înrochii", scrie un utilizator într-uncomentariu. Pe Twitter, fotografia luiIvanka a fost pusă alături de cea a unuicopil de refugiat din Orientul Mijlociu,acoperit cu o folie termoizolantă (totdin textură metalică), după ce călătorisepe mare la temperaturi scăzute,informează one.ro. "Cui îi stă mai bine?"este întrebarea scrisă sub cele douăimagini, făcând aluzie la pozele care aparîn revistele mondene. Pe de alt[ parte, lanţul de magazineamerican Nordstrom anunţă că scoatedin vânzare linia de îmbrăcăminte şi depantofi creată de Ivanka Trump, în urmavânzărilor în scădere pe care le-aînregistrat brand-ul fiicei preşedinteluiDonald Trump. "Am hotărât să nucumpărăm piese ale brand-ului IvankaTrump, deoarece nu au performanţă învânzări", afirmă Nordstrom. Ivanka Marie Trump, născută la 30octombrie 1981 este o femeie de afacerişi fost fotomodel.

Bill Gates, cofondatorul Microso,poate fi primul om a cărui avere arputea depăşi o mie de miliarde dedolari, potrivit unui raport al Oxfam,o reţea internaţională de organizaţiicare lucrează pentru a reduce sărăciala nivel global. Având în vederecreşterea exponenţială a averiiexistente, primul om a cărui avere ardepăşi o mie de miliarde de dolari arfi Bill Gates, în următorii 25 de ani,când va avea 86 de ani. Bill Gates avea o avere de 50 demiliarde de dolari când a părăsitMicroso, în 2006. Începând din 2016,averea acestuia a crescut la 75 demiliarde de dolari, în ciuda donaţiilorfăcute prin fundaţia sa. Potrivit unei analize, cercetătoriiOxfam au aplicat rata medie de creşterea averilor celor mai bogaţi oameni,11% pe an din 2009, nivelului actual alaverii lui Gates (peste 84 de miliardede dolari, potrivit Forbes). Dacăplasamentele lui continuă să evoluezela fel, Bill Gates ar putea deveni primulom a cărui avere ar putea depăşi o miede miliarde de dolari.

O reevaluare a istoriei ŢăriiOaşului are în prezent şi o motivaţiepractică, valorificarea istoriei stră-vechi, rămasă la un stadiu ce nu de-păşeşte orizontul unor articole dinreviste de specialitate, ar putea asi-gura un element real pentru dez-voltarea turistică din regiune. In-formaţiile istorice ar oferi un suportdocumentar pentru locuri de legen-dă, precum acelea reprezentate defortificaţiile de la Boineşti şi Tă-măşeni, sau ar pune în valoare unelepuncte geografice deosebite, care înacest moment lipsesc de pe hartalocurilor semnificative ale Oaşului.Un astfel de loc este reprezentat deun deal din hotarul localităţiiTârşolţ, situat într-un splendid pei-saj, aflat în dreapta drumului ce du-ce spre Cămărzana. Pe locul, intratîn literatura de specialitate sub de-numirea de Pădurea Fodoreanu, s-a descoperit un grup de vestigii ar-heologice, ce arată că acel punct aavut o semnificaţie specială pentrustrăvechii locuitori ai Oaşului, fiindconsacrat printr-o jertfă cu con-otaţii particulare.

Noi informaţii referitoare la des-coperire au fost obţinute într-o in-vestigaţie de teren, realizată recentla Târşolţ.

Imagine cu ora;ul Satu Mare din perioada 1945 - 1950

De ce a fost supranumit[ Regina Maria “mama r[ni\ilor”?

Moda pentru b[rba\ipresupune aspect stilat ;i confort

PAGINA 7

Bill Gates este primul om a c[rui avere ar putea dep[;i 1.000 de miliarde de dolari

PAGINA 4

Top Secret< cu cât pl[tea CIA în 1949 colaboratorii din România?

Vremea ur]t[ de Sf. Haralambie anun\[ `nc[ 40 de zile cu ploaie

Gheorghe Bari\iu (1812-1893) despre istoria noastr[ modern[

Ofrand[ de arme ;i podoabe îngropate la Târ;ol\ acum 3300 de ani

Fiica lui Donald Trump, criticat[ pentru o rochie

2 Informa\ia de Duminic[/5 februarie 2017

Gheorghe Barițiu s-a născut la4 iunie 1812 în localitatea Junculde Jos, comitatul Cluj, a decedatla 9 mai 1893 la Sibiu. Părinții săi- Ioan Pop Barițiu, preot greco-ca-tolic, și Ana Rafila.

A fost un renumit istoric și publicistdin Transilvania, întemeietor de presăși alte publicații românești din Ardeal.

Studiile primare le-a urmat în pe-rioada anilor 1820-1824 la Școala Uni-tariană din Trascâu (azi Remetea, jude-țul Alba). A continuat la Gimnaziul Gre-co-Catolic din Blaj, iar studiile licealela Liceul Piariștilor din Cluj, apoi Fa-cultatea de Teologie din Blaj, pe care aabsolvit-o în anul 1835.

Mediul Bisericii Românești Unitecu Roma a jucat un rol hotărâtor în for-marea intelectuală a lui Gheorghe Ba-rițiu, pentru că atât tatăl cât și bunicullui au fost preoți greco-catolici.

Gheorghe Barițiu a fost pregătit pen-tru cariera de ecleziast, însă el s-a decispentru a îmbrățișa cariera didactică. Afuncționat ca profesor la Liceul Comer-cial Românesc din Brașov.

În anul 1838 a întemeiat la Brașov"Gazeta de Transilvania", iar în acelașian a început la Blaj publicarea revistei"Foaia pentru Minte, Inimă și Literatu-ră", una dintre primele reviste literareromânești. Difuzarea celor două publi-cații era asigurată de renumitul librarIosif Romanov din București.

Gheorghe Barițiu a fost una din fi-gurile cele mai importante ale RevoluțieiRomâne din Transilvania (1848-1849).În 1861 împreună cu Timotei Cipariuau înființat "Asociația Transilvană pen-tru Literatură și Cultură a PoporuluiRomân" (ASTRA). Mai întâi a fost se-cretar, apoi ca președinte, care în 1868a editat "Revista Transilvania", pe carea condus-o între anii 1868-1889. Înaceastă revistă a publicat numeroase ar-ticole și studii de istorie și politică. Co-legiului redacțional i se datorează pu-blicarea primei Enciclopedii Românești,apărută în trei volume la Sibiu, întreanii 1898-1904.

Gheorghe Barițiu a mai publicat, totla Sibiu, tot în trei volume (1889-1891),principala lui operă< "Părți alese din is-toria Transilvaniei pe 200 de ani în ur-mă". A fost membru fondator al "Socie-tății Literare" (1866), precursoarea Aca-demiei Române. A lăsat în urma lui ovastă operă, printre care< CuvântareaScolastică și Examenul de țară de laȘcoala Românească din Brașov și dinCetate (1837)< Deutsche-Rumanisches- Dicționarul Româno-German (1853-1854)> Dicționarul Româno-Unguresc(1869)> Părți alese din istoria Transil-vaniei pe 200 de ani în urmă I-III, Sibiu(1889-1891)> Două drame familiale, tea-tru (1891).

În “Cronica despre istoria noastră modernă” se arată<

"Aceea Istorie ni se mai prezintă totaceea depărtată. Despre necesitatea im-perioasă de a se scrie istoria noastră,pentru noi, din timpul nostru, s-a vorbitmai de multe ori, s-au ținut și unele di-sertații în această materie, s-a luat îndiscuție încă și în Adunarea Generalăde anul trecut, însă numai cu atâta sco-pul nu va fi ajuns niciodată.

Mulți se plâng cu diverse ocazii căNațiunea Daco-Romană din Imperiu(Imperiul habsburgic) și-ar fi pierdutfirul sau că ar fi în pericol învederat dea-și pierde firul sau, mai rău, a se pierdecu totul, a veni în confuzie deplorabilă

pe terenul vieții publice, politice, națio-nale. Lucru prea firesc pentru a explicaaceastă situație. Vai de acel om, carecând se scoală dimineața, și nu mai știedeloc ce a făcut în ziua trecută cât șialaltăieri, ce i s-a întâmplat înainte cu osăptămână sau cu o lună. Oamenii ui-tuci sunt supuși pe toată viața lor la con-fuzii cele mai neplăcute, până ce mai peurmă ajung de râsul și de compătimireacelorlalți.

Pentru ce conducătorii și fruntașiicelorlalte popoare conlocuitoare, saulocuitoare împrejur de noi, se reculeg,se orientează mai iute și mai bine decâtașanumita inteligenție românească, dece aceasta rămâne păcălită în atâtea ca-zuri și ocazii? Pentru că alții își exercităși memoria și judecata prin istorie, șirămân cu trecutul, în contrast nepre-curmat, iară noi ducem viața publicăefemeră, de joi până mai apoi, trăim dinmână în gură> nu voim să învățăm dintrecut, nici a ne stabili un scop chiar, oțintă limpede, un plan anumit și binecugetat. Și mai crede cineva, că aceastase poate întâmpla fârâ ajutorul unei Is-torii critice? Căutați la generațiile noas-tre june, care ies în lume mai ales de la1860 încoace, cum orbecăiesc în întu-neric în chestiuni naționale și în aface-rile Țării, cum pierd nu numai firul eve-nimentelor din anii 1848-1849, dar nuau cunoștință de nimic din ce s-a în-tâmplat cu noi în cei zece ani ai absolu-tismului, ba nu mai cunosc nici chiarevenimentele dintre anii 1861-1865,adică Epoca ce se zice a sistemului luiSchineling, sau Epoca Semi-Constitu-țională. Din această neștiință a lucruri-lor trecute de curând, adică numai decâte zece ani sau douăzeci de ani, se poa-te explica un mare număr de aparițiicele mai neplăcute, grețoase, compro-mițătoare și chiar rușinoase din câte s-au arătat între noi în anii aceștia maidin urmă.

Mulți Germani și Unguri din câți auscris și au publicat Istoria Modernă aȚării, a națiunii lor, sau a vreunui partid,la care țin ei, s-au ocupat și se mai ocupămereu și mereu de Români, însă cum?Falsificând faptele și chiar acte publicateoficial, iar pe mai multe trecându-le detot cu vederea, precum am observat șialtădată la diferite ocazii. Așa ceva pen-tru Români nu e Istorie, ci este curatinsultă, batjocură, infamie, blăstămăție.Pentru voința rea și ostilitatea altuia nupoate fi responsabil nici un Român> esteînsă cu atât mai mare culpa și chiar cri-ma noastră, pentru că nu ne apărăm.Lipsa de apărare în cazuri și timpuri încare te poți apăra și tot nu o faci poatesă existe numai din lipsă de ambiție no-bilă, din debilitatea simțului național,din indolență, nepăsare, lene călugă-rească și din fatalism oriental, din ser-

vilism înnăscut și înrădăcinat.Nu așa fac oamenii care știu să-și

prepare viitorul, care au prudență și pre-vederea de a da faptelor și evenimente-lor timpului lor național> ei cunosc ceînseamnă a da generațiilor ce-și succedevenimente istorice sănătoase. Alții nuse vaietă, nici nu se iau de cap pentrucâteva sutișoare ce se dau ca subvențiela publicarea de arhive istorice, de co-lecțiuni, de disertații istorice, ci din con-tră, scot cu miile și cu zecile de mii spreasemenea scop măreț, au misiuni debărbați eminenți în țări străine, pe labiblioteci și arhive, pun premiu cu sutelede galbeni, dau onorarii respectabile,pe toate le consideră un câștig real pen-tru consolidarea vieții lor naționale,pentru deșteptarea spiritului, înălțareaîn fața opiniei publice a lumei științificeși luminate> ei asemenea cheltuieli letrec la deficit. Căutați mai îndeaproapelucrările Academiei Împărătești de Ști-ință de la Viena, la ale Academiei Un-gurești de la Pesta, la Societatea Kistfa-ludi, la Societatea Muzeului din Cluj,Societatea Patriotică a Sașilor din Sibiu,care lucrează și tipărește Arhiva sa demai bine de 30 de ani, tot cu cheltuieliconsiderabile, și le vinde în câte 10-15mii. S-au văzut oameni care au dat pen-tru câte un singur document istoric câteuna și mai multe mii de forinți, dupăcare îl auzi zicând< "am câștigat un lucruneprețios", iar nu că au păgubit.

Pentru Istoria Modernă a țărilornoastre, ai putea forma o Bibliotecă res-pectabilă din publicațiile câte s-au făcutîn limbile nemțești și ungurești, cum șiîn unele dialecte slave de 24 de ani în-coace. Las că pe timpul războiului civilîn Monitor (Közlöny) s-au adunat toateactele publice ungurești, iar în Sieben-bürger Poste din Sibiu cele nemțești>las că în 1850 s-a început publicarea deacte secrete în amândouă limbile. (Ge-heim Archiv der ungarischen Revolu-tion. Actenstücke zur Geschichte derEreignisse in Ungarn und Siebenbürgenim 1848, Pest, 1850, Bei Landerer undHeckenast), dar apoi îndată în anii ur-mători câțiva bărbați căzuți din funcțiiînalte și parte emigrați și exilați au șiînceput a-și publica memoriile și cu ace-lea suferințele lor> alții mai mulți le-auurmat lor, după ce au scăpat din capti-vitatea în care au căzut.

Activitatea generalului Bem în Tran-silvania s-a scris și publicat în limbanemțească încă în perioada absolutis-mului. În acelaș timp a apărut la Pestaîn limba ungurească un mare volum delucrări privind Revoluția de la 1848-1849 (în trei ediții).

Alexandru Szilágyi, unul din mem-brii cei mai renumiți ai Academiei Ști-ințifice Ungurești, ajutat de ai săi, a pu-blicat "Bărbați revoluționari unguri" îndouă ediții precum și "Istoria Revoluțieide la 1848-1849> Zilele Revoluției Un-gare" în trei ediții.

Ludovic Asbort, fost oficial de StatMajor, a publicat memoriile sale> la fela procedat și Asbot Layos, în două to-muri, a mai publicat și o critică asprăasupra generalului Sörgel, împotrivafostului colonel Assermann.

Andreiu Kargyus a publicat și el oamplă lucrare privind Revoluția din1848-1849 cuprinzând și ilustrații dintimpul luptelor.

Ludovic Kövári de la Turda, istoric,a publicat în 1860 foarte multe docu-mente de arhivă. El a mai publicat unfel de Cronică care se referă la perioada1848-1860, apoi Istoria Transilvaniei.

Coloman Csutak și-a scris memo-riile sale pe timpul cât a stat în captivi-tate la Arad. El a avut o puternică osti-

litate față de Români.Bartolomei Szemere, fost ministru

de Interne, și-a publicat memoriile înziarul său (Naplom). Pentru acest lucrua fost exilat.

Generalul Ioan Szasz a scris desprecampania generalului Bem în Transil-vania, în nemțește, după care a fost tra-dusă și în ungurește de Komáromi. Afost un Român renegat. Deși proveneadintr-o familie de grăniceri, a avut uncomportament crud cu Românii.

Nicolae Pap din Cristur (Armeande viță), publicist ungur și redactor alziarului "Magyar Polgár" din Cluj, pu-blică acte autentice din 1848-1849.

Memoriile generalului polonezDembinski a scris după ce și-a pus sabiaîn slujba ungurilor împotriva Casei deHabsburg-Lotaringia. Scrierile sale seapropie de scrierile lui Klopka și Sörgel.

După aceștia ne-ar fi îndemnat săpunem întrebarea, că din partea noastrăa Daco-Românilor cu ce s-a îmbogățitistoria cea mai nouâ și anume de la 1848și până la 1865. Afară de documentelepublicate în "Foaia pentru Minte, Inimăși Literatură", afară de "Rumänen derÖsterreichischen Monarchie" în trei fas-cicole, de Magazinul Daciei fascicolulVII-lea, publicat de domnul Laurian laViena, din partea a III-a a Istoriei dom-nul Alexandru Papiu Ilarian, de discur-sul răposatului Simion Bărnuțiu ținutla Blaj în contra Ungurilor, ce mai pu-tem noi produce în limba noastră peacea perioadă de 17 ani, dacă nu vomadăuga cumva încă și Buletinul Legilor,tradus de translatori pe care i-am avutaplicați din partea regimului, apoi acteleConferințelor Naționale și ale DieteiTransilvane de la Sibiu (1863-1865) pen-tru noi în etern memorabile.

În anii 1848-1849 au funcționat atâțiprefecți și tribuni, care au pățit multeîn acele zile critice> n-am văzut încă nicipe unul să-și fi publicat memoriile lor,precum au făcut mulțimea de ofițeri aiUngurilor. Nici chiar dintre foștiimembri ai Comitetului Național Românn-au scris până acuma nici unul despreacele timpuri, afară de Romul TreboriuLaurean, pe cât se vede în Istoria sa. Amavut și ofițeri în Armata Imperială, careau trecut prin multe și mari suferințe.Știm că domnii ofițeri sunt supuși la oa-recare formalități, permisiuni, concesii,când voiesc a publica câte ceva> cu toateacestea citim, în foile publice militare,articole foarte interesante, scrise cu mul-tă cunoaștere în limba viguroasă, ener-gică, tot numai de către ofițerii împără-tești, mulți alții își publică operele înformă de cărți. De ce să nu se afle și din-tre ofițerii români, care să-și scrie și săpublice măcar memoriile lor? (...)

Rugăm pe toți contemporanii noștri,care poartă pana, ca să nu-și pregete, sănu mai aștepte unii de la alții, și să nulase a trece zilele și anii, ci să scrie ceeace știu și ce au pățit, să-și facă reviziuneaîncă și la corespondențele private pe ca-re le vor fi conservat din timpul de pe-ricol și câte se vor fi ocupat cu afaceripublice, să le dea de material pentru is-toria cea mai nouă.

Căutați la popoarele conlocuitoare,cum oamenii lor culeg și publică toatepetecuțele de scrisori, care cred că vorrevărsa lumină peste trecutul lor și alțării. Noi Românii încă putem să facemmult, în diverse direcții, numai să nune lipsească voința."

(din "Gheorghe Barițiu, Studii și Ar-ticole", cu o prefață de I. Lupaș, Sibiu,1912, p. 115-122)

Ioan Corneanu, Lacrima Teocan Istrăuan

din cartea în manuscris "Cronicari români din Ardeal"

Termenul german Ausgleich se re-feră la "compromisul" din 5 februarie1867 prin care s-a fondat Dubla Mo-narhie austro-ungară, promulgată deîmpăratul Franz Joseph și o delegațiemaghiară condusă de Ferenc Deák.

Compromisul urma unei serii dereforme constituționale eșuate ale Im-periului Habsburgic. Sub această nouăorganizare guvernul din Ungaria do-minat de maghiari a câștigat drepturiaproape egale cu guvernul de la Viena,cele două state constituindu-se ca douăstate separate, cu propriile constituții,parlamente, administrații și miliții.Aveau în comun același suveran, mi-nisterele pentru politică externă, eco-nomică și militară. Cheltuielile comuneerau acoperite inițial în proporție de70% de către Austria. Compromisul s-a făcut în încercarea de a elimina di-sensiunile interne datorate războiuluiaustro-prusac, dar și pentru a aduce latăcere agitațiile interne ale diverselornaționalități ale imperiului.

Foștii revoluționari germani și ma-ghiari au devenit politicieni, iar dietaungară și-a recăpătat puterea. Statutulspecial al Transilvaniei și protestele ce-lorlalte naționalități - majoritare demulte ori - au dus la apariția unei noilegi a minorităților în Ungaria, legemenită să apere drepturile românilorși sârbilor, dar care în practică a fostîncălcată în mod repetat.

Partea austriacă a monarhiei a re-simțit imediat influența guvernuluimaghiar< guvernul maghiar a refuzatsă permită orice reformă internă, pecare austriecii le vedeau necesare. Pen-tru a reuși să ̀ și păstreze noua influențăcâștigată, conducătorii maghiari au duso politică de privare de drepturi civilea naționalităților imperiului. De ase-menea au blocat finanțarea moderni-zării armatei, temându-se să nu fie fo-losită contra lor (armata era controlatăîn principal de la Viena).

La fiecare zece ani Ausgleich-ul erarenegociat pentru a clarifica detalii fi-nanciare și comerciale, dar inevitabilaceste negocieri duceau la o criză.

Impasul politic care a rezultat a fostunul dintre motivele care a dus la de-cizia fatală de a ataca Serbia în iulie1914. Personalități politice austriece deprimă-mână considerau unica moda-litate posibilă de reformare a Austro-Ungariei ca fiind anexarea de teritoriiși populații externe pentru a duce laechilibrare în fața puterii maghiarilor.

Dubla Monarhie stabilită prin Aus-gleich a fost gândită ca o soluție de con-viețuire, dar a rezistat doar ceva maimult de 50 de ani, până `n 1918, cânda dispărut ca urmare a Primului RăzboiMondial.

150 de ani de lana;terea statului

dualist austro-ungar

CRONICARIGheorghe Barițiu a fost una din figurile cele mai importante ale Revoluției Române din Tran-

silvania (1848-1849). În 1861 împreună cu Timotei Cipariu au înființat “Asociația Transilvanăpentru Literatură și Cultură a Poporului Român” (ASTRA).

Gheorghe Barițiu a fost pregătit pentrucariera de ecleziast, însă el s-a decispentru a îmbrățișa cariera didactică

Gheorghe Bari\iu (1812-1893) despre istoria noastr[ modern[

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

5 februarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEContactul se va realiza printr-o scrisoare trimisă o dată pe lună la “Endbriefkasten” (vezi schiţa

anexată), iar de acolo la adresa acoperită din Austria prin intermediul unei cerneli invizibile. În-tâlnirile pot de asemenea să aibă loc între persoanele implicate din România. În caz că este necesar,Trajan poate de asemenea pleca în România.

În lista de documente desecre-tizate de Agenţia Centrală de In-formaţii a SUA se află şi numele decod ale agenţilor din România, carele furnizau americanilor infor-maţii.

Documentul este datat 7 octombrie1949 şi cuprinde mai multe portrete aleagenţilor români de spionaj. Referitor lasumele plătite agenţilor de CIA, facemprecizarea că valoarea dolarului era di-ferită în 1949 de cea din prezent. Astfel,pe acea vreme, salariul mediu în SUA erade cca 150 $ pe lună, plata medie pe orăfiind de 75 de cenți.Redăm în cele ce urmează textul unuiraport în traducere.

Informaţii militare, economiceşi politice din Satu Mare,Timişoara şi Sighet

SECRET MGL-A-535. Şef, ramurastrăină M. Şef de staţie, KarlsruheOperaţional. ODEUM - Proiect de dez-voltare #116 (Proiect planificat) MGLA-536

Informaţiile prezentate mai jos suntcorelate cu numerele stării proiectuluide dezvoltare.

Informaţii militare, economice şi po-litice din zonele României Satu Mare,Timişoara şi Sighet, cu linii ce conduc înUcraina Carpatică (URSS).

România şi Ucraina Carpatică.Informaţii despre #6500, “Otto” (nu-

me sub acoperire) care îl îndrumă peTrajan vor fi trimise în curând.

a. “Trajan” (Mărgărit - adăugire pemargine cu pixul) #19050, conducătoral acestei legături pentru Org. 13. Su-biectul este profesor român (macedo-ro-mân) în vârstă de 35 de ani şi a urmatRumanian Mittelschule în Grecia şi apois-a dus la (vezi Para/graf/. 3a, MGL-A-536). În 1934 a primit o instruire de treiluni de (vezi Para. 3b, MGL-A-536) asu-pra cerinţelor de informaţii politice. În1937, el a fost luat la un curs de informaţiimilitare cu staful general în Bucureşti.Până în 1941, a lucrat pentru (vezi Para.3c, MGL-A-536) ca şef al reţelei politicecu minorităţile macedo-române şi simul-tan lucra pentru (vezi Para. 3d, MGL-A-536). El este un activist român (aromân)al grupului minoritar. După 1942, el aavut o legătură cu contrainformaţiileOberkommando Der Wehrmacht pechestiuni privind grupurile minoritare.În 1943, a devenit specialist politic pen-tru grupul de voluntari din Grecia (iden-titatea nu este dată). În 1944 şi 1945, i s-a încredinţat sarcina de agent special detransmitere în Grecia. Apoi s-a retras dinmunca activă şi a locuit ca pensionar pâ-nă în 1947 când a fost recrutat deODEUM. Acum el călătoreşte din cândîn când în România. Nu are contact cualte agenţii de informaţii sau grupuri in-teresate în această muncă. Despre subiectse spune că este unul dintre cei mai bunispioni (intelligence men) din sud-estulEuropei. Din decembrie 1947 până în iu-nie 1948 şi din octombrie 1948 până îndecembrie 1948, subiectul a fost în Ro-mânia pentru ODEUM. El locuieşte înAustria.

b.”Petre” #19130. Conducător dereţea. Locuieşte în România. Absolvental Universităţii Tehnice în România şi înafara ţării. Subiectul lucrează acum ca(vezi Para. 1a, MGL-A-536) în România.El vorbeşte maghiară, poloneză, germanăşi română şi este bine familiarizat cu Ro-mânia, Ungaria şi Ucraina Carpatică. Eleste prieten cu “Trajan”, care îl consideră

energic, deştept, patriot idealist şi un bunorganizator. Lucrează direct pentru#19050, care i-a dat instrucţiuni în in-formaţii, contrainformaţii şi scriere se-cretă. #19050 la rândul său lucrează di-rect pentru #6500 ca ofiţer de personalneidentificat cu Organizaţia 13. Subiectula pregătit deja< patru puncte de sprijin(Stuetzpuenkte) în nord-vestul Româ-niei, stabilind oameni care să-i fie apro-piaţi în această zonă de operaţii, a recru-tat omul care să conducă Stuetzpuenkteşi a construit o reţea de curieri care setermină în Papa, Ungaria (vezi schemaanexată). Mai târziu, el vrea să constru-iască alte puncte de sprijin şi rute de cu-rieri şi va antrena operatori radio.

c.”Anton” #19131. Conducător de-legat de reţea, 47 de ani, român, locuieşteîn România. Educaţie Hochschule în Ro-mânia şi în străinătate, ofiţer în rezervă.A fost recrutat de organizaţie târziu în1948. Subiectul vorbeşte română, ma-ghiară şi slovacă şi cunoaşte bine UcrainaCarpatică şi de asemenea nordul Româ-niei, Ungaria şi Slovacia. El are un largcerc de prieteni şi cunoscuţi proveninddin zilele în care era avocat şi ofiţer. Esteconsiderat de încredere şi discret (veziPara. 1b, MGL-A-536).

d.”Marcu” #19132, 49 de ani, inginerindustrial român, acum locuieşte în Ro-mânia. El a studiat la universitatea teh-nică în România şi a urmat şcoli similareîn străinătate. Este ofiţer în rezervă alRezervei Române (Pionier). Subiectulvorbeşte română, maghiară, franceză şigermană şi este bine familiarizat cu teri-

toriul şi afacerile din România şi Ungaria.Caracterul şi reputaţia sa au fost verifi-cate de “Trajan” şi este considerat colegvaloros şi discret. Este desemnat îndeo-sebi pentru sistemul de industrie de ar-mament şi transport la care va ajungeprin agenţii care lucrează pentru el.

e.”George” #19133, român în vârstăde 38 de ani (vezi Para. 1c, MGL-A-536).Vine în contact frecvent cu cercuri desportivi şi militari prin interesul său pen-tru sport. (A studiat) Volks – şi Mittels-chule şi apoi a mers la şcoala de comerţ.El este considerat mai capabil decât ni-velul său de educaţie ar vrea să sugereze.Principala sa sarcină cuprinde infor-maţiile militare privind trupele sovieticeşi române. El a fost înaintat în grad caofiţer în Armata română şi a fost antrenatca radist pentru artilerie. Vorbeşte ro-mână şi ceva rusă şi locuieşte în Româ-nia.

f.”Mitică” #19134, fost ofiţer românîn rezervă, în vârstă de 36 de ani. A frec-ventat Handelshochschule. Vorbeşte ro-mână, greacă, sârbă şi bulgară şi cunoaşteRomânia, Serbia şi Grecia. Subiectul esteimplicat în sindicate şi prin acestea arelargi conexiuni. Este puternic naţionalist,inteligent şi discret de-a binelea. Locu-ieşte în România şi se va concentra asu-pra informaţiilor privind producţia in-dustrială şi problemele de transport dinRomânia (vezi Para. 1d, MGL-A-536).g.”Gogu” #19135, ofiţer în rezervă al Ar-matei române, în vârstă de 33 de ani (veziPara. 1e, MGL-A-536). Vorbeşte română,ucraineană şi rusă şi este familiar cu toată

România şi Ucraina Carpatică.h.Ungur, RR muncitor, 40 de ani,

vorbeşte maghiară, română şi cehă. Esteconsiderat total de încredere şi precaut.Căsătorit cu o româncă. A urmat şcoalaprofesională în Cluj şi Mediaş (vezi Para.1e, MGL-A-536).

i. Ungur născut în România, 42 deani. A frecventat Mittel şi Hochschule înRomânia. Până în 1943 a fost ofiţer înrezervă în Armata română. Vorbeşte ma-ghiară, franceză şi română şi cunoaştevestul României şi Ungaria. Este consi-derat de asemenea de încredere de orga-nizaţia care l-a făcut disponibil pentruaceastă muncă (vezi Para. 1g, MGL-A-536). Curier.

Marcu, George, Mitică şi Gogu aufiecare subsurse care apar numai în Para.6. Nimic în plus nu este cunoscut despreaceştia în prezent.

Factorii de control în aceste operaţiisunt după cum urmează<

Trajan este considerat un românnaţionalist absolut de încredere fără le-gături cu alte grupuri de informaţii. Şi-adovedit valoarea pentru organizaţie prinrezultatele celor două şederi mai lungiale sale în România. Nu se ştie nimic des-pre familia sa, dar dacă are una, probabilcă locuieşte în vest cu el.

Petre este un patriot idealist român,aşa cum se spune. El lucrează direct pen-tru Trajan şi #6500, conducătorul gru-pului român pentru Organizaţia 13.

Anton este controlat de Petre. În ca-zul său, nu se cunosc detalii despre fac-torii de control, exceptând faptul că estede încredere şi discret.

Caracterul şi reputaţia lui Marcu aufost verificate de Trajan, care a găsit totulaparent în ordine şi îl consideră persoanăde încredere şi discretă. El a fost recrutatde Trajan şi Petre.

George este sub direcţia lui Petre,condus la rândul său de #6500 şi de Tra-jan. Nu sunt detalii despre factorii decontrol.

Mitică este un naţionalist ardent, ex-trem de inteligent şi de discret. Este con-trolat de Petre, care la rândul său este în-drumat de #6500 şi de Trajan.

Gogu este considerat un patriot ar-dent, neobişnuit de activ şi neînfricat.Este controlat de Petre, care la rândul săueste îndrumat de #6500 şi de Trajan.

(Notă< persoanele de mai sus, toatelocuind în România, cu excepţia lui Tra-jan, sunt cunoscute ca antibolşevici şioponenţi ai regimului sovietic în Româ-nia).

Contactul se va realiza printr-oscrisoare trimisă o dată pe lună la “End-briefkasten” (vezi schiţa anexată), iar deacolo la adresa acoperită din Austria prinintermediul unei cerneli invizibile. În-tâlnirile pot de asemenea să aibă loc întrepersoanele implicate din România. Încaz că este necesar, Trajan poate de ase-menea pleca în România.

Pentru curierat şi rute de aprovizio-nare, vezi schiţa anexată. Traficul de cu-rier este aşteptat la fiecare două săptă-mâni.

Acoperirea lui Trajan pentru viziteledin trecut sau din viitor în România şi înAustria este necunoscută.

Petre este amplu acoperit prin poziţiasa oficială şi are documente legale. El îicunoaşte pe Trajan, Anton. Marcu, Ge-orge, Mitică şi Gogu. El ştie că grupulfurnizează informaţii pentru SUA, darnu cunoaşte altceva.

Anton este bine acoperit prin poziţiaobişnuită (vezi Para. 1b, MGL-A-536).Posedă documente oficiale şi locuieşteîn calitate de cetăţean al ţării. El îi cu-

noaşte pe Petre, Marcu, George, Miticăşi Gogu. Cunoştinţele lui despre organi-zaţie sunt la fel ca cele ale lui Petre.

Marcu este acoperit prin poziţia saobişnuită şi are documente oficiale ca lo-cuitor al ţării. Îi cunoaşte pe Petre, Trajanşi Anton şi cunoaşte obiectivele organi-zaţiei, dar nu are informaţii despre cir-cumstanţe (pentru el nu e clar dacă aces-tea se referă la participarea SUA).

George îi cunoaşte pe Trajan, Petreşi Anton, iar slujba sa îi asigură o bunăacoperire şi are documente oficiale cacetăţean român. Cunoaşterea organi-zaţiei este aceeaşi ca în cazul lui Marcu.Mitică este bine acoperit prin poziţia saobişnuită şi poate călători liber, fără aatrage atenţia. Îi cunoaşte pe Trajan, Petreşi Anton şi are aceleaşi cunoştinţe despreorganizaţie ca Marcu.

Gogu are o slujbă care îi asigură obună acoperire şi îi permite să călăto-rească liber, cu documente obişnuite decetăţean român. Îi cunoaşte pe Trajan,Petre şi Anton şi are aceleaşi cunoştinţedespre organizaţie ca Marcu.

Listă de plăți

7. În timpul celor două călătorii alelui Trajan în România în 1947 şi 1948, ela contactat liderii grupului român Papa-nace-Grozea intenţionând să afle inte-resul lor în a lucra cu informaţii pentruODEUM. El nu a avut succes în primasa vizită din timpul iernii 1947-1948 cimai târziu după lungi conversaţii în tim-pul celei de-a doua călătorii şi a fost înmăsură să convingă aceşti oameni că da-toria şi avantajul lor stă în a ajuta Vestulsă-şi formeze cât mai exact posibil o im-agine despre România.

(Continuare în numărul următor)

Traducere de V. Nechita

O pagin[ din documentul desecretizat care privea informa\ii despre surse dinSatu Mare, Timi;oara și Sighet. Apare și o listă cu plăți lunare făcute pentruinformatori și surse ale acestora, cu sume cuprinse între 50 și 100 de dolari

Top Secret< cu cât pl[tea CIA în 1949colaboratorii din România?

a. Nub. Nuc. Petre .................................... 50$

Anton .................................. 50$Marcu .................................. 75$George ................................. 75$Mitică .................................. 75$Gogu .................................... 75$Subsursa lui Marcu ............ 80$Subsursa lui George ........... 80$Subsursa lui Mitică ............. 80$Subsursa lui Gogu ............... 100$

d. Călătoria şi cheltuielile pentru ceişase agenţi – 400$ pe lună.

e. Costurile pentru ruta de curierat(vezi schiţa anexată) sunt date mai jos<Canal clandestin (Schleuse) Vienna... 40$

Punctele A şi B .................... 60$Punctele C şi D .................... 90$Persoana E ........................... 100$Persoana F ........................... 100$Punctele G şi H ................... 70$Punctele I şi K ..................... 80$“Endbriefkasten” (final căsuţă poştală).................................. 30$ (cheltuieli)Canal la “Endbriefkasten”..... 20$ (cheltuieli)Total costuri pe lună... 1.730,00$

f. Nu sunt date estimări pentru cheltuielineprevăzute.

g.Nimeni nu a revendicat, dar trebuieasumat până ce vor fi primite informaţiisuplimentare că avem un minimum deresponsabilitate pentru acei membri aigrupului, care au dovedit că lucrează cubună credinţă în condiţii dificile. Suge-răm 100 la 150 DM pe lună pe trei lunişi ajutor în restabilire (ca refugiaţi politicdacă e posibil şi dacă se doresc).

4 Informa\ia de Duminic[/5 februarie 2017

ARHEOLOGIE

Organizarea în luna martie aunei expoziţii menită a etala pen-tru prima dată ansamblul desco-peririlor arheologice din ŢaraOaşului, oferă ocazia prezentăriiîntr-o lumină nouă, a câtorva des-coperiri arheologice din regiune.

Pe de o parte, reevaluarea vestigii-lor din Oaş este necesară, deoarece seconstată noi semnificaţii ce pot fi aduseacestora, semnificaţii ivite ca urmarea sporirii numărului de descoperiri,care, sub efect de domino, aduc noiînţelesuri şi asupra demersurilor maivechi. Pe de altă parte, un vizibil efectbenefic îl are şi dezvoltarea ştiinţei is-torice care, în numeroasele sale aspec-te, îmbogăţeşte substanţial vechileconţinuturi de sens ale vestigiilor dinregiune. Ca urmare a acestor evoluţii,apare o modificare majoră la nivelulparadigmelor în care au fost prezentatevestigiile din Oaş. Consecinţa finalăconstă într-o schimbare a însăşi im-aginii generale în care era înfăţişatăŢara Oaşului, descrisă ca o zonă retra-să, acoperită de păduri şi ferită de cu-rentele civilizatoare.

Descoperirea din Pădurea Fodoreanu

O reevaluare a istoriei Ţării Oaşuluiare în prezent şi o motivaţie practică,valorificarea istoriei străvechi, rămasăla un stadiu ce nu depăşeşte orizontulunor articole din reviste de specialitate,ar putea asigura un element real pentrudezvoltarea turistică din regiune. In-formaţiile istorice ar oferi un suportdocumentar pentru locuri de legendă,precum acelea reprezentate de fortifi-caţiile de la Boineşti şi Tămăşeni, sauar pune în valoare unele puncte geo-grafice deosebite, care în acest momentlipsesc de pe harta locurilor semnifi-cative ale Oaşului. Un astfel de loc estereprezentat de un deal din hotarul lo-calităţii Târşolţ, situat într-un splendidpeisaj, aflat în dreapta drumului ce du-ce spre Cămărzana. Pe locul, intrat înliteratura de specialitate sub denumireade Pădurea Fodoreanu, s-a descoperitun grup de vestigii arheologice, ce aratăcă acel punct a avut o semnificaţie spe-cială pentru străvechii locuitori aiOaşului, fiind consacrat printr-o jertfăcu conotaţii particulare.

Noi informaţii referitoare la des-coperire au fost obţinute într-o inves-tigaţie de teren, realizată recent laTârşolţ (împreună cu Mihaela Grigo-rean, Anca Hîrţa şi Zoltán Kádas). Du-pă cum ne-a relatat profesorul IoanMişca, descoperirea a fost făcută de că-tre fratele său, Grigore Mişca, în timpce îşi păşuna turma de oi pe CulmeaFodoreanu. Odihnindu-se pe o butu-rugă, a râcâit pământul cu toiagul depăstor şi astfel a ieşit la iveală capătulunor obiecte din aramă. După ce a în-depărtat pământul din jur, a scos la su-prafaţă două topoare de bronz, o verigăde picior şi «vreo 5-6 brăţări» de bronz.Obiectele au fost duse acasă şi au fostdepozitate în pod, fără a le fi sesizatăvaloarea lor istorică. La mai mulţi anide la descoperire, profesorul de istorieIoan Mişca, luând contact cu vestigiiasemănătoare, a recunoscut vechimeaşi valoarea obiectelor. În anul 1977 aanunţat muzeul din Satu Mare, iar des-coperirea a fost verificată de arheologii

Tiberiu Bader şi Gheorghe Lazin, cares-au deplasat la faţa locului împreunăcu profesorul Grigore Torz. Ei au con-statat că, în locul de descoperire, lipsescurmele vreunei aşezări care să datezedin aceeaşi perioadă cu artefactele (sec.XV-XII î. de Hr.).

Semnificația «depozitului»

Piesele au fost publicate pentru pri-ma dată de reputatul specialist sătmă-rean Tiberiu Bader care, de la început,a remarcat unele dintre semnificaţiiledeosebite ale descoperirii, atât din per-spectiva unei piese speciale ce apare încadrul ansamblului de piese (toporulcu tub de înmănuşare), cât şi din aceeaa semnificaţiei locului în care a fost în-gropat «depozitul de bronzuri». De fapt,legătura dintre depunere şi vârful dedeal cu margini stâncoase pe care aufost îngropate piesele, este chiar cheiaînţelegerii semnificaţiei «depozitului».

«Depozit de bronzuri» reprezintăun termen umbrelă, sub care se ascun-de ca înţeles, un grup de obiecte ce aufost îngropate în diverse locuri, fără amai fi recuperate de persoanele carele-au îngropat. Pe teritoriul Europeisunt mii de astfel de grupări de pieseîngropate, câteva zeci fiind prezente şipe teritoriul judeţului Satu Mare.Iniţial, au fost privite de cercetători catezaure, datorită valorilor înmagazina-te de podoabele, armele şi uneltele în-gropate, mai ales că uneori obiecteleerau chiar din aur. După modelul unormomente precise de criză în care s-auascuns tezaure medievale – zeci de te-zaure au fost îngropate în contextul in-vaziei mongole (1241) sau a catastrofeide la Mohács (1526) - au fost fixate po-sibile invazii preistorice care ar fi de-terminat astfel de îngropări de bunuri.Însă această explicaţie suferea de unmare neajuns< nu putea să justifice pre-zenţa armelor în aceste ansambluri depiese, îngroparea armelor tocmai în

momente de criză, neavând astfel nicio explicaţie logică.

Sporirea numărului de depozite şimai ales studierea atentă a condiţiilorde descoperire au dus la explicaţii mainuanţate. S-a constatat că piesele nusunt pur şi simplu aruncate în gropi, cisunt aranjate în modalităţi ce se repetăpe o mare suprafaţă a continentuluieuropean, sub forma unor aranjamentede obiecte puse în cerc, cu câte o piesămai specială aşezată în centru, săbii în-fipte vertical în pământ, piese puse în-crucişate etc. Pe de altă parte, s-a do-cumentat că locurile în care au fost în-gropate reprezintă toposuri speciale<vârful unor dealuri sau munţi, guraunor peşteri, izvorul sau punctul derevărsare a unor cursuri de apă etc.Aceste locuri, aşa numite «puncte cri-tice din spaţiu», puteau fi consideratesemnificative pentru oamenii din re-giune.

Locuri consacrate pentruîngroparea de tezaure

Un studiu deosebit asupra acestorlocuri speciale din Europa centrală afost realizat de reputatul arheolog ro-mân Tudor Soroceanu care a reperto-riat depuneri de bronzuri pe vârfulunor culmi sau la marginea unor pantestâncoase atât pe teritoriul României,cât şi pe teritoriul Slovaciei, Moraviei,Germaniei sau Elveţiei. Aceste locurispeciale au fost alese pentru a îngropapiese, deoarece se prezintă ca locuriconsacrate, kratofanii ale unei geografiisacre, în care divinitatea se reveleazăîn diferite moduri. Mircea Eliade şi alţiistorici ai religiilor au arătat că, în nu-meroase sisteme religioase, locurile încare se produc hierofaniile au anulatomogenitatea spaţiului, dezvăluind un„punct fix“, de referinţă. Deoareceomul religios nu poate trăi decât într-o atmosferă pătrunsă de sacru, este câtse poate de limpede că spaţiul trebuie

să fie consacrat prin anumite tehnicişi procedee cu valoare rituală. În acestăperspectivă interpretativă este analizatăşi îngroparea de arme şi podoabe de laTârşolţ, îngroparea reprezentând omodalitate de consacrare a unui spaţiuspecial, context în care grupul de obiec-te poate fi înţelese ca jertfă.

În lucrarea “Sacrul şi profanul”,Mircea Eliade descrie modul de gân-dire al omului religios (tradiţional), re-feritor la spaţiu, în opoziţie cu nivelulprofan de înţelegere a Realităţii. Pentruomul modern, nereligios, spaţiul esteomogen, ca o întindere amorfă, măsu-rabilă prin tehnici geografice, topogra-fice şi matematice. Pentru omul religiosspaţiul-timp este consistent, rupt înbucăţi, unele locaţii fiind calitativ di-ferite de celelalte, valoarea deosebită aunor locuri fiind conferită chiar de sa-cralizarea pe care au dobândit-o la unmoment dat sau, chiar în mod repetat,prin activarea iterativă a unor infor-maţii spirituale.

Acest concept a fost ilustrat cu unpasaj biblic, ce este semnificativ şi pen-tru contextul descoperirii de la Târşolţ<“În vremea aceea, Moise păştea oile luiIetro, preotul din Madian, socrul său.Şi depărtându-se odată cu turma înpustie, a ajuns până la muntele luiDumnezeu, la Horeb> “Nu te apropiaaici“, îi spune Domnul lui Moise, „ciscoate-ţi încălţămintea din picioareletale, că locul pe care calci este pământsfânt“ (Ieşirea, 3, 1 şi 5).

În contextul manifestării unui actsacru poate fi înţeleasă şi îngropareaarmelor şi podoabelor de la Târşolţ, în-tr-un loc special, pe vârful unei culmi,într-o zonă mărginită de pante abrupte,stâncoase. Cercetările au arătat că unastfel de reper spaţial, în epoca bron-zului adesea a fost considerat ca loc alunor hierofanii. Pe lângă faptul că, în-ălţimile erau limite terestre, verticale,aflate între lumea umană şi divinităţileceleste, era foarte importantă buna de-

limitare a spaţiului sacru faţă de cel dinjur, delimitare pe care o ofereau panteleabrupte. Pentru a defini un spaţiu sacrude unul profan, era importantă o con-figurare coerentă, simbolică, a acestuia.În regiunea noastră, această concepţieeste bine evidenţiată la comunităţileculturii Suciu de Sus, care au populatnordul Transilvaniei şi bazinul Supe-rior al Tisei, în vremea în care a fostdepusă ofranda de bronzuri de laTârşolţ. Astfel, tumulii de la Lăpuş, fo-losiţi ca locuri sacre pentru înmormân-tare sau pentru construcţia unor clădirirituale, au utilizat şanţuri circulare sauinele formate din pietre înşiruite pen-tru a delimita suprafaţa sacralizată. De-punerea ofrandei de la Târșolţ a repre-zentat un moment de consacrare (saure-consacrare). În mai multe locuriconsacrate din Europa s-a constatat căofrandele au fost puse în mod repetat,uneori pe parcursul mai multor secole.Aceasta arată că, astfel de puncte re-prezentau scenariul mitic al unor ri-tualuri care se reiterau - l´éternel re-tour, ele fiind locuri de memorie atâtdin perspectivă religioasă, cât şi socială.Repetarea unor ritualuri în anumitelocuri, reprezenta ocazia de a actualizaprin evenimentul sacru, anumite cre-dinţe religioase şi de a crea prilejulunor celebrări comunitare care, din-colo de valenţele religioase, aveau şiefectul întăririi coeziunii de grup şi,prin aceasta, afirmării unei identităţiproprii.

Prezentarea dintr-un articol viitora anumitor elemente specifice ale in-ventarului ofrandei de la Târşolţ, vasusţine interpretarea acestei descope-riri ca o simbolistică de ofrandă co-munitară. Un sceptru deosebit de rarprezent printre piese, aduce în atenţieşi anumite strategii sociale urmărite deliderii vremii în contextul ceremoniilorrituale.

Dr. Liviu Marta,Muzeul Judeţean Satu Mare

Reevaluarea vestigiilor din Oaş este necesară, deoarece se constată noi semnificaţiice pot fi aduse acestora, semnificaţii ivite ca urmare a sporirii numărului de descoperiri,care, sub efect de domino, aduc noi înţelesuri şi asupra demersurilor mai vechi.

Ofrand[ de arme ;i podoabe îngropate la Târ;ol\ acum 3300 de ani

Profesorul Ioan Mișca ;i etnografa Mihaela Grigorean pe Culmea Fodoreanu din Târ;olț, locul în care au fost îngropate mai multe piese de tezaur

5 februarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEPolenul are un efect benefic asupra organismului uman. Împreună cu mierea, polenul este

considerat un produs alimentar complet care conţine 22 de nutrienţi< aminoacizi (metiozină, va-lină, cistină, glutamină etc), vitamina A, B1, B2, B5, C, D, E, lecitină, minerale indispensabileprecum fierul, magneziul, enzime, flavonoizi, substanţe antibiotice, grăsimi, carbohidraţi (30%-45%)

INFOSTIM HYPERICUMCompoziţie< extract natural din< Ca-

tină-albă-Hippophae rhamnoides, Mă-ceş-Rosa canina, Păducel-Crataegus mo-nogyna, Sunătoare-Hypericum perfora-tum, Ginkgo biloba, Ginseng siberian-Eleutherococcus senticosus la care seadaugă Lecitina şi Coenzima Q10. Co-enzima Q10 (CoQ10, Ubichinona) esteo substanţă asemănătoare vitaminelor,fiind implicată în toate procesele produ-cătoare de energie şi având un importantrol de antioxidant prin inactivarea radi-calilor liberi responsabili de distrugerilecelulare.

Administrare< produsul Infostim estedestinat persoanelor cu vârsta peste 16ani şi se administrează în felul următor<1-3 capsule zilnic după mese, timp de 2-3 luni, după care se recomandă o pauzăde 1-2 luni, apoi cura se poate relua. Ocutie conţine 60 capsule a câte 330 mg.

Indicaţii< persoanelor suprasolicitateinforma\ional care în cadrul activităţilortrebuie să recepţioneze şi să prelucreze ocantitate foarte mare de informaţii, aşacum se întâmplă în cazul elevilor, stu-denţilor, profesorilor, informaticienilor,juriştilor, jurnaliştilor, medicilor, far-maciştilor şi oamenilor de afaceri, pentrua preveni apariţia tulburărilor produsede stresul informaţional. Persoanelor ca-re prezintă deja manifestările clinice alestresului informaţional, reprezentate prinoboseală, iritabilitate, anxietate, tulburăride somn, depresie psihică, tulburări ne-uro-vegetative şi tulburări sexuale. Per-soanelor care vor să-şi îmbunătăţeascăperformanţele intelectuale pentru a puteaface faţă cât mai bine solicitărilor infor-maţionale la care sunt supuse.

POLEN GRANULE HYPERICUMPolenul are un efect benefic asupra

organismului uman. Împreună cu mierea,polenul este considerat un produs ali-mentar complet care conţine 22 de nu-trienţi< aminoacizi (metiozină, valină, cis-tină, glutamină etc.), vitamina A, B1, B2,B5, C, D, E, lecitină, minerale indispen-sabile precum fierul, magneziul, enzime,flavonoizi, substanţe antibiotice, grăsimi,carbohidraţi (30%-45%).

Efecte adjuvante<• puternic energizant și fortificator al or-ganismului>• înlătură surmenajul fizic și intelectual>• reduce nervozitatea, iritabilitatea, redăcalmul>• combate anorexia, mărind pofta demâncare>• accelerează funcţiile ficatului și ajutăimplicit la detoxifierea organismului>• dizolvă calculii biliari>• reglează funcţiile gastrointestinale, fiindeficient în constipaţie>• întărește sistemul imunitar>• depurativ, diuretic>• stimulator al funcţiei sexuale>• antigutos, antireumatismal.

Recomandat ca adjuvant în<• anemii, anorexii>• afecţiuni ale ficatului>• afecțiuni ale aparatului intestinal< ente-rite, enterocolite>• întârzieri de creștere la copii>• infertilitate la bărbaţi>• menopauză prematură.

Compoziție< polen natural.Administrare< se recomandă consu-

marea unei linguriţe înaintea fiecărei me-se. Se fac cure de 60 de zile care se repetăde două ori pe an. Nu este recomandatpersoanelor alergice la polen!

VITACAN HYPERICUMSupliment alimentar natural, cu rol

adjuvant în creșterea imunităţii naturalea organismului.

Compoziţie< extract de măce; (Rosacanina).

Acţiuni farmaceutice< antibacterian,antioxidant, îmbunătăţește circulaţia pe-riferică, vitaminizant>

Indicaţii terapeutice< produsul se re-comandă pentru întărirea sistemului im-unitar, asigurând rezistenţa organismuluiîmpotriva infecţiilor (gripe, viroze, fa-ringită, laringită, bronșită), contribuindla distrugerea radicalilor liberi, cauzamajorităţii bolilor cronice și acute> utilîn afecţiuni vasculare și avitaminoze.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5

Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Ziua Mondială de Luptă împotrivaCancerului este un eveniment global,care are loc în fiecare an în data de 4 fe-bruarie și unește lumea sub o singurătemă pentru a evidenţia lupta dusă îm-potriva cancerului. Această zi marcheazăînceputul Lunii Naţionale de Luptă îm-potriva Cancerului, în care se pune ac-cent pe activităţi de informare cu privirela modalităţile de prevenire, recunoaște-re precoce și tratament ale cancerului.

"Scopul acestei campanii este de areduce numărul de decese care pot fiprevenite în fiecare an, prin creștereagradului de conștientizare a canceruluiîn rândul publicului larg și prin impul-sionarea instituţiilor și organizaţiilorcompetente spre a lua măsuri suplimen-tare împotriva bolii" se arată într-un co-municat al Direcţiei de Sănătate PublicăSatu Mare.

Ziua Mondială de Luptă împotrivaCancerului este o iniţiativă a Uniunii In-ternaţionale pentru Controlul Canceru-lui – Union for International CancerControl (UICC), organizaţie neguver-namentală care unește comunitatea deluptă împotriva cancerului în vedereareducerii poverii globale prin cancer,promovării echităţii și integrării contro-lului cancerului în agenda mondialăpentru sănătate și dezvoltare.

În prezent, 8,2 milioane de oamenimor în fiecare an din cauza canceruluiîn întreaga lume, iar, dintre aceștia, 4milioane mor prematur (cu vârste între30 și 69 de ani).

Trebuie întreprinse acţiuni urgentepentru a crește gradul de conștientizareasupra cancerului și dezvoltarea unorstrategii practice pentru a aborda pro-blema cancerului, deoarece inegalităţileglobale în privinţa accesului la prevenire,

tratament și îngrijiri paliative sunt încreștere.

Sloganul Zilei Mondiale de Luptăîmpotriva Cancerului este< „Noi Putem.Eu Pot.”. "Indiferent cine sunteţi – unmembru de familie, un supravieţuitor alcancerului, un coleg de muncă, o orga-nizaţie din domeniul cancerului, un în-grijitor, un prieten, un angajator sau unstudent – puteţi să vă informaţi pentrua vă sprijini" este îndemnul campaniei.

Pentru prevenirea cancerului, me-toda cea mai eficientă este adoptareaunui stil de viaţă sănătos< alimentaţie va-riată și sănătoasă, activitate fizică regu-lată, menţinerea greutăţii corporale nor-male, limitarea consumului de alcool,evitarea fumatului și expunerii la fuma-tul pasiv, evitarea expunerii excesive lasoare, protejarea de infecţiile care potduce la cancer (inclusiv prin vaccinareaanti HPV a fetelor, pentru prevenireacancerului de col uterin).

"Trebuie să știe toată lumea că aceas-tă boală, deși este destul de gravă, bene-ficiază de tratamente, care sunt cu atâtmai eficiente cu cât boala a fost diag-nosticată mai devreme și tratamentul în-ceput imediat. Vă recomandăm să fo-losiţi orice ocazie când puteţi participala consultaţii și examinări în vederea de-pistării precoce a cancerului.

Fiecare dintre noi putem și trebuiesă luăm măsuri pentru a reduce impactulbolii asupra persoanelor, familiilor și co-munităţilor. Încurajarea și susţinereamorală din partea anturajului este o sur-să de putere foarte importantă pentrupacienţi în lupta lor cu boala" mai pre-cizează sursa citată.

Împreună suntem mai puternici!

Infostim de la HYPERICUMfortific[ organismul

Produsul este destinat persoanelor suprasolicitate informațional

Ziua Mondial[ de Lupt[ împotriva Cancerului(4 februarie 2017)

6 Informa\ia de Duminic[/5 februarie 2017

RE}ETE

Sirop ;i gem de ananas

Orez cu carne de mânzat

Mod de preparare<

Miezul de ananas se taie cubulețe. 2linguri de zahăr se pun deoparte, iar res-tul se toarnă peste fructe. Se amestecăbine, apăsând c]te puțin, în așa fel încât,dacă se poate, ananasul să se mai zdro-bească. Aici se pot adăuga și scorțișoa-rele. Compoziția se pune la rece și se lasăsă stea 4-5 ore, sau chiar o noapte, dupăcare se pune la fiert. Se mai adaugă 250-300 g apă, în funcție de grosimea com-poziției din vas. Lăsăm la fiert la foc mic,

amestecând din când în când, până cândananasul încep să se înmoaie. Dacă ațiadăugat scorțișoare, după ce se fierbecompoziția acestea se scot. Într-un vasse strecoară siropul, la care se poate adău-ga romul, dacă vă place această aromă.Vasul cu fructe se pune din nou la fiert,până când ananasul devine păstos, apoise ia deoparte și se adaugă gelfixul ames-tecat cu zahăr și sare de lămâie. Se maifierbe 2-3 minute, dacă se mai formeazăzeamă, aceasta se strecoară în vasul încare s-a strecurat siropul, iar gemul rămasse pune în borcane, cu câte un picuț desalicil. Siropul se poate servi proaspăt,iar dacă se conservă se adaugă și puținsalicil. Se recomandă pentru sucuri, coc-tailuri, coctailuri de fructe, sau toppingla înghețată ori prăjituri.

Ingrediente<

1 kg de miez de ananas, câtmai aromat și cât mai bine copt,1 kg zahăr, un gelfix 2<1, un vârfde cuțit de sare de lămâie, un vârfde cuțit de salicil alimentar (sa-licilul nu se înlocuiește cu con-servant). După gust se poateadăuga să 2-3 batoane de scorți-șoare, de vanilie sau câteva lin-guri de rom, dar nu este obliga-

toriu.

Mod de preparare<

Ceapa și ardeii se taie mărunt, secălesc în ulei, se adaugă carnea tăiatăcubulețe și se călește în continuare.Când carnea începe să se înmoaie seadaugă boiaua, apoi și celelalte condi-

mente și se mai călește, până când car-nea se înmoaie bine. Se adaugă orezul,supa de carne, morcovii sau mazăreadacă se folosește, eventual chiar am-bele, se amestecă și se pune la cuptorulpreîncălzit. Lăsăm să fiarbă fără săamestecăm, până când orezul absoarbetoată apa. Când se scoate de la cuptor,dacă eventual mai e nevoie, se mai con-dimentează puțin. Se servește caldă, cusalate sau murături, iar la servire sepoate orna cu frunze de pătrunjel saucu roșii.

Ingrediente<

600 g de carne de mânzat (vi-țel), o ceapă mai mare, o jumă-tate de ardei gras, sau o lingurițăde pastă de ardei, o cană de orez,4-5 linguri de ulei, sare, piper,boia de ardei dulce, delicat, 3 cănide supă de carne (se poate pre-para și din cubulețe de supă), 3-4 morcovi fierți și tăiați cubulețe,sau câteva linguri de mazăre fiar-tă, dar acestea din urmă nu în

mod obligatoriu.

Sup[ crem[ de maz[re

Modul de preparare<

Dacă mazarea a fost congelată, selasă să se decongeleze puțin la tempe-ratura camerei. Între timp se curăță șise spală bine restul de legume. Într-ocrăticioar[ se pune o lingură de ulei demăsline peste care se adaugă prazul tă-iat rondele, ceapa verde tăiată, la fel șițelina taiată cuburi, toate acestea se ca-

lesc puțin, după care se adaugămaz[rea și p[trunjelul tocat nici mare,nici prea fin. se asezonează cu sare șipiper, peste care se adaugă apă și selasă să fiarbă la foc potrivit. Când toateingredientele sunt gata fierte le scoatemși le dăm la blender, adaugând și ustu-roiul, păstrând zeama în care le-amfiert. Pasta obținută o vom amestecacu restul de supă în care au fiert legu-mele, iar ca să nu fie subțire, vom adău-ga doar atâta zeamă încât să obținemtocmai consistența dorită. Supa stfelobținută se va servi fie cu crutoane, fieornată cu puțină smântână.

Ingrediente<

500 gr de mazăre verde boa-be (proaspătă, congelată sau dinconservă), o legătură de ceapăverde, o bucată ţelină cât un măr,un praz, o legătură de frunze depătrunjel, 2 căței de usturoi, uleide măsline, sare, piper dup[ gust

Desert rapid cu mere ;i fri;c[

Mod de preparare<

Biscuiții se sfărâmă și se așează în-tr-un vas. Merele se curăță și se răzu-iesc, apoi se stropesc cu zeama de lă-mâie, se amestecă cu zahărul și se punecâteva minute la fiert. Când zahărul setopește, se ia vasul de pe foc și merelese amestecă bine-bine cu biscuiții și cu

scorțișoară, până când compoziția de-vine omogenă. Jumătatea se întinde în-tr-o formă plată, sau se împarte în cupe.Se prepară budinca după rețeta de peplic, doar că în acest caz se folosescdoar 400 ml de lapte, apoi se întindepeste primul strat, sau se împarte șiasta în cupe. Când budinca se prindepuțin se acoperă cu amestecul de mererămas, apoi se bate fișca cu zahărul șise întinde de asupra desertului. Se or-nează cu ciocolată răzuită, cremă deciocolată topită, bucăți de fructe saupișcot pentru copii. Se lasă la frigidertimp de 2-3 ore, după care, dacă sunteținorocoși, se poate felia, dar pentru a fisiguri că și aspectul va fi la fel de reușitca și gustul, vă recomandăm să le așe-zați din pornire în cupe sau boluri.

Ingrediente<

Pentru stratul inferior< 3 me-re, 200 g de biscuiți cu vanilie, olinguriță de scorțișoare pudră, olingură de zahăr pudră cu gustde vanilie, o lingură de zeamă delămâie. Pentru stratul următor<o budincă cu vanilie, 3-4 linguride zahăr și 400 ml de lapte. Pen-tru stratul superior< 200 ml defrișcă pentru spumă, o lingurițăde zahăr pudră, 50 g de ciocolatăfină sau cremă de ciocolată cuarahide, ori alte elemente pe caredoriți să le folosiți la ornat.

Denumire populară< Napi porcești,Topinambur, Baraboi, Baraboi înfloriţi,Baraboi porcești, Brojba, Brojbe, Broz-ba, Buliba, Picioci, Picioci curate, Pi-cioci de pământ, Piciocile lui Dumne-zeu, Piciogne, Picioncă, Picionci, Pi-ciorcă, Picioance, Pirole, Putoacă ș.a.Valenţele terapeutice ale acestei legumesunt multiple. Napul activează funcţio-narea ficatului, secreţia bilei și previneformarea calculilor biliari.

Plantă perenă, cu rădăcină fibroasă,rizom cu tuberculi în sol, tulpină erectăde 1-3 m înălţime, aspru păroasă, ra-mificată în partea superioară; frunzelealterne sau mai rar opuse, alungit ovatesau ovat lanceolate, atenuate în peţiolnu prea lung, dinţate, aspre pe faţa su-perioară, cu peri deși, scurţi și rigizi,mai puţin aspre pe faţa inferioară> an-todii solitare de 4-8 cm la înflorire, flo-rile ligulate galbene> hipsofilele invo-lucrale imbricate, ovat lanceolate, cumargini aspru ciliate> înflorirea sep-tembrie-noiembrie> fruct achena cu 1-4 ariste ciliate.

De la napi se utilizează în specialrădăcinile îngroșate, uneori și frunzele.Conţin peste 80% apă, sodiu, potasiu,calciu, fosfor, fier, vitaminele A, B1, B2,C, zinc, mangan, siliciu, aminoacizi șialbumine.

Inulina este principalul glucid, carereprezintă mai mult de 50 % din totalulglucidelor de rezervă. Alături de inuli-nă a fost identificată prezenţa zaharo-zei, pseudo-inulinei, inuleninei, helian-teninei și a sinantrinei.

Acţiune terapeutică

În medicina populară este reco-mandat pentru afecţiunile respiratorii<în bronșite, tuse, angine. Siropul de napeste cunoscut drept un adevărat medi-cament împotriva guturaiului și a du-rerilor în gât, cu acţiune expectorantă.

Napul este eficient în vindecareaafecţiunilor sistemului cardio-vascular,deoarece preparatele din flori, frunzeși tulpini ajută la curăţarea sângelui șiscad tensiunea arterială. Are mai multeproprietăţi pozitive pentru scădereacolesterolului, care, la rândul său, pre-vine ateroscleroza.

Magneziu, conţinut într-o cantitatemare, ajută organismul să acumulezeși să absoarbă calciu. Napul ameliorea-ză simptomele de astm, îmbunătăţeștesomnul și calmează inima. Un decoctde rădăcini de napi îmbunătăţește som-nul, are un efect laxativ, ajută celor su-ferinzi de astm și bronșită.

Sărurile minerale și uleiurileesenţiale conţinute în napi pot servi caun complex universal care reglemen-tează sănătatea. Această legumă rădă-cinoasă vindecă rănile, are un efect diu-retic, anti-inflamatorii, antiseptic șianalgezic.

Conţinutul, bogat în vitamina C,face din napi un leac excelent contratumorilor. Napul activează funcţiona-rea ficatului și secreţia bilei, care pre-vine formarea calculilor biliari.

Bulbii conţin o cantitate mare defier, fapt pentru care sunt recomandaţipersoanelor cu anemie.

În cazul diabeticilor, dacă sunt con-sumaţi cu regularitate de persoanelebolnave, nivelul zahărului în sânge sestabilizează și funcţionarea pancreasu-lui se îmbunătăţește. Consumul de napidiminuează și riscul apariţiei obezi-tăţii.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Napul activeaz[ func\ionarea ficatului,

secre\ia bilei ;i previne formarea

calculilor biliari

De la napi se utilizează în special rădăcinile îngroșate, uneori și frunzele. Conţinpeste 80% apă, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier, vitaminele A, B1, B2, C, zinc, mangan,siliciu, aminoacizi și albumine.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

5 februarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

După sezoanele conservativeale anilor precedenţi era şi normalcă brandurile renumite să vină cuo mare enormă de idei creative.

Totuşi, aceste aşteptări nu s-au ade-verit, din nou ne aşteaptă haine laconice,caracterizate de sobrietate. Confortul şiîncrederea sunt ceea reprezintă modabărbaţi 2017.

1. Paltoane stridente Texturi impresionante, culori repar-

tizate în blocuri, stofe neobişnuite (deexemplu, catifea), ombre şi foarte multecarouri, toate acestea caracterizează pal-toanele pentru bărbaţi ̀ n anul 2017. Însăapare întrebarea, merită oare să cumperio astfel de hain[ de designer? Dacă nudispui de un buget mare, îţi recomandămsă atragi atenţia la culoarea clasică camelsau la paltonul de culoare burgundy saupune accentul în ţinută cu ajutorul uneiveste accesibile.

2. Bej neutru Dacă iarna se asociază culorii negre

şi bleu, este timpul să îţi schimbi viziu-nea. Noile culori universale deschise< dela nuanţa laptelui până la bej. Creând oţinută încearcă să ai toate detaliile aces-teia într-o singură gam[. În calitate deblocuri de contrast poţi folosi cravate,veste şi raglane în nuanţe de ciocolată,bleu şi gri-întunecat.

3. Guler înalt Cum am mai spus, moda pentru băr-

baţi ̀ n 2017 presupune nu doar un aspectstilat, ci şi confort< nu va trebui să îngheţide dragul tendinţelor. Printre deciziilepractice care te vor ajuta să te simţi con-fortabil şi cald într-o zi rece trebuie săenumerăm puloverele cu guler înalt. Ac-tuale sunt atât modelele strâns pe corp,cât şi articole oversize cu împletitură ma-re. Nu uita că gulerul înalt are tendinţade a se îndoi, de aceea va trebui uneorisă îl rearanjezi.

4. Vestă Deşi vestele pentru bărbaţi se aso-

ciază cu modele din materiale polimeri-ce, în anul 2017 la fel de actuale vor fivestele denim, jersey şi lână. Lungimeaatinge zona centurii, însă şi modelelescurte sunt actuale< dedesubtul acestorapoate fi îmbrăcată o cămaşă constras-tant[, fie un pulover subţire. Încă o mini-tendinţ[ a acestui an reprezintă vestămatlasată purtată sub sacou.

5. Pantaloni largi Una din regulile în materie de modă

spune că picioarele trebuie să se simtăconfortabil. Aceasta nu înseamnă că tre-buie să purtăm şalvari (deşi designeri re-numiţi prezintă şi astfel de modele), însăar fi bine să punem deoparte pantaloniiskinny. Pentru un look casual îţi reco-mandăm să optezi pentru pantaloni dintricotaj dens sau lână în nuanţe calde.Forma este de regulă îngustată în parteade jos, ceea ce permite ridicarea acestoradeasupra unor botine sau pantofi sportla modă. Pantalonii de călărie şi panta-lonii cu tur lăsat sunt mai degrabă o ra-ritate, însă aceştia îşi au locul în lumemodei.

6. Geci cu blană de oi Blana se foloseşte nu doar la decora-

rea gulerului, ci şi pentru a pune accentepe corp. De regulă, hainele din blană nusunt la modă, însă poţi găsi câteva gecipufoase la unele branduri renumite. Dacăconsideri că blană de oaie nu îşi are aici

rostul sau îţi este milă de animale,îţi recomandăm să alegi modelecu blană artificială, care suntmai actuale că niciodat[.

7. Stratificarea Foarte actuale vor fi ur-

mătoarele combinaţii< paltonlung şi blazer, cardigan şi vestă.Evident că straturile trebuie săse completeze unul cu ce-lălalt, de aceea este im-portant să ai acelcontrast ar-monios şisă rân-

duieştihainele cu dife-rite caractere(de exemplu,cămaşă şi cra-vată cu geacădenim). Îm-brăcăminteaexterioară trebuie să îm-bine toate părţile compo-nente ale look-ului.

8. Stilul japonez În acest sezon este foar-

te populară îmbrăcăminteasuperioară lungă, care seasociază cu stilul japonez.Croiala oblică, detalii mini-ne, alegerea laconică de cu-lori şi centură nelipsită pot fiobservate la anumite bran-duri. Modele alungite pe alb-negru de la Duckie Brown cusacourile oversize foarte renu-mite, de asemenea sunt conce-pute în acest stil.

9. Accesorii pentru cap Ieşind afară, nu uită să pui

ceva pe cap. Aceasta nu îţi va per-mite doar să trimiţi un selfie cumenţiunea “Am mâncat şi am o că-ciulă pe cap”, dar îţi va mai permitesă te ţii de conceptul modei. ~n rân-dul accesoriilor de cap vor fi căciulă„beanie” de lână şi pălăria cu bo-ruri largi din fetru.

Una din regulile în materie de modă spune că picioarele trebuie să se simtă confortabil. Aceastanu înseamnă că trebuie să purtăm şalvari (deşi designeri renumiţi prezintă şi astfel de modele),însă ar fi bine să punem deoparte pantalonii skinny.

Moda pentru b[rba\i presupune nu doar un aspect stilat, ci ;i confort

8 Informa\ia de Duminic[/5 februarie 2017

DIET~Folosit din timpuri imemoriale ca remediu natural, hreanul continu[ s[ atrag[ aten\ia asupra

rezisten\ei excep\ionale pe care o are, cresc]nd ̀ n cele mai nea;teptate locuri ;i rezist]nd celor main[praznice geruri. Aceast[ vigoare neobi;nuit[ se transfer[ par\ial asupra organismului nostru,`nt[rindu-l `n fa\a bolilor de tot felul.

Propriet[\ile antibacteriene,antiinflamatoare ;i expectoranterecomand[ hreanul ̀ mpotriva bo-lilor infec\ioase, ac\ion]nd ca unantibiotic puternic. Pe timp deiarn[, `nc[lze;te corpul ;i netonific[.

Fie consumat proasp[t ras, fie subform[ de tinctur[ sau sirop, ne putembaza pe efectele lui benefice ;i rapide.

Hreanul `n tradi\ia popular[

Folosit din timpuri imemoriale caremediu natural, hreanul continu[ s[atrag[ aten\ia asupra rezisten\eiexcep\ionale pe care o are, cresc]nd `ncele mai nea;teptate locuri ;i rezist]ndcelor mai n[praznice geruri. Aceast[vigoare neobi;nuit[ se transfer[ par\ialasupra organismului nostru, `nt[rindu-l `n fa\a bolilor de tot felul.

~n tradi\ia popular[ rom]neasc[,frunzele ;i rizomul plantei se foloseau caleac ̀ mpotriva durerilor de cap, ̀ n diferiteforme. Se f[ceau leg[turi pe frunte cufrunze crude sau hrean ras. Se f[ceauleg[turi `n moalele capului cu hrean rasamestecat cu o\et. Petele de pe obraz sesp[lau cu o\et amestecat cu hrean ras.

~n alte p[r\i, pentru petele de peobraz, piept ;i m]ini, se punea o m]n[de hrean t[iat buc[\ele `ntr-un borcan,se turna peste el un sfert de kilogram deo\et ;i se lasa 5-6 zile, apoi se `nmuia oc]rp[ de in cu care se ;tergeau petele `nfiecare sear[.

Turta de hrean ras, m[lai, mei, mierede faguri ;i sare, toate puse pe piele decal se puneau pe g]t la g]lci (inflama\iea ganglionilor sau amigdalita). ~n satulR[;inari, contra g]lcilor se m]nca hrean;i se bea rachiu.

~n amigdalit[, se r[dea hreanul ;i seamesteca cu f[in[ de gr]u ;i ap[ cald[,f[c]ndu-se o past[ care se aplica la g]t.Ceaiul din frunze `ndulcit cu miere selua contra r[celii. Contra durerilor dedin\i se consuma hrean fiert cu vin. Pen-tru stomatit[, se lua o lingur[ de hrean,se punea ̀ n 300 mililitri de rachiu, se l[sa24 de ore, apoi se strecura ;i se f[cea gar-gar[ de trei ori pe zi. La r[ceal[ grea cufierbin\eal[ se `nf[;ura tot trupul bol-navului cu hrean ras. Cu hrean ras sef[ceau ;i leg[turi la durerile de picioare;i b[i contra reumatismului.

Tot pentru dureri, se f[cea o turt[din f[in[ de gr]u cu hrean ras ;i o\et carese punea la ;ale pentru durerea de rinichi.

Hreanul se consum[ de asemenea,`mpotriva afec\iunilor vezicii ;i contrapietrelor la rinichi. Era un leac obi;nuit`n cazul bolilor de pl[m]ni.

Contra tusei se lua cu zah[r candel;i hrean ras.

Dulcea\a de hrean ras amestecat cumiere ;i pus `ntr-o sticl[ bine `nfundat[`ngropat[ ̀ n p[m]nt timp de 4 s[pt[m]nise lua contra n[du;elii ;i tuberculozei.

Citesc acum despre un studiu f[cutla Universitatea din Illinois a c[rui con-cluzie a fost c[< "100 de grame de salat[de sfecl[ ro;ie cu hrean cre;te rezisten\aorganismului la ̀ mboln[viri de tot felul".:i ̀ mi aduc aminte de p[rin\ii no;tri carefierbeau s[pt[m]nal sfecl[, o amestecaucu hrean ras ;i aveam o mur[tur[excep\ional[ toat[ iarna.

Compozi\ie chimic[ ;i ac\iunefarmaceutic[

Aliment-medicament, hreanul esteapreciat, pe l]ng[ gustul aromat ce d[savoare unor preparate culinare ;i pentru

efectele deosebit de puternice pe care leare asupra organismului dac[ este inclusfrecvent `n diet[. Bog[\ia de vitamine,`n special de vitamina C (de dou[ ori maimult[ dec]t se g[se;te `n l[m]i), dar ;idin complexul B, precum ;i de substan\ecu efect antibacterian ;i uleiuri etericecu efect calmant, recomand[ r[d[cinilede hrean `n prevenirea sau tratarea bo-lilor.

Hreanul are o ac\iune antiscorbutic[,iar uleiul volatil prin componentele sale;i sinigrozida transmit propriet[\i revul-sive ;i rubefiante. Adic[ hreanul are cal-itatea de a ̀ mbun[t[\i circula\ia s]ngelu-lui ;i reduce inflama\iile din `ntreg or-ganismul.

Tot datorit[ acestor produ;i, care seelimin[ at]t pe cale respiratorie c]t ;i re-nal[, are efect antiseptic, bacteriostatic,diuretic, face ca secre\iile interne s[ fiemai abundente, ajut[ la eliminarea bilei,face ca secre\iile nazale ;i salivare s[ fiemai abundente. Este un aperitiv care faceca stomacul s[ func\ioneze mai bine. Esteutil ̀ n diferite forme de anemie sau chiar`n convalescen\[. Ajut[ ca diuretic la obun[ func\ionare a rinichilor. Contribuiela buna func\ionare a inimii. Extern, hre-anul este un revulsiv puternic, ajut]nd`n diverse cazuri c]nd se dore;te refac-erea circula\iei s]ngelui.

Posibilit[\i de administrare

Compresele cu hrean sunt unremediu excelent ̀ mpotriva rinitei ;i sin-uzitei ;i un ajutor de n[dejde `mpotrivacongestiei nazale, indiferent de cauza ei.Se introduc dou[ linguri de hrean ras`ntr-un tifon ;i se \ine compresa pe zonafrun\ii c]t timp se suport[. Efectul va fisesizabil imediat< nasul se desfund[ ;ipermite eliminarea secre\iilor, c[ile res-piratorii se elibereaz[, se poate respiramai u;or.

Gripa ;i r[ceala pot fi comb[tute cusucces prin introducerea hreanului ̀ n di-et[. Se rade hrean proasp[t at]t c]tcuprinde o lingur[ ;i se amestec[ cumiere de salc]m p]n[ se ob\ine o past[omogen[. Se consum[ diminea\a pestomacul gol. Senza\ia de nas `nfundatva disp[rea ca prin minune, iar tusea seva calma. Acest preparat este util deasemenea `n toate afec\iunile inimii saupulmonare. Cura nu trebuie s[dep[;easc[ 30 de zile.

Infec\iile urinare ;i cele renale pot fialinate consum]nd c]te 2-3 linguri dehrean ras, pe parcursul unei zile. Bac-teriile parazite din rinichi ;i vezica uri-nar[ vor fi pur ;i simplu anihilate. Nu`nceta\i tratamentul de `ndat[ ce v[sim\i\i mai bine, ideal este s[-l adminis-tra\i 10 zile ;i s[ be\i ap[ mult[ `n acestinterval.

Reumatismul poate fi \inut sub con-trol cu ajutorul sucului de hrean. Be\i pestomacul gol, de dou[ ori pe zi o can[ culapte cald la care a\i adugat o lingur[ desuc de hrean. Tratamentul trebuie urmatcel pu\in trei s[pt[m]ni.

Se rade pu\in[ r[d[cin[ de hrean ;ise pune `n alcool, `ntr-o sticlu\[ mic[ dela un medicament (20-30 ml). Se ̀ nchideermetic. ~n cazul durerilor dentare, se vadestupa sticlu\a ;i se astup[ o nar[,r[m]n]nd liber[ nara de partea `n careeste dintele dureros ;i se va trage pu\inaer din aceast[ sticlu\[. Aromele care sedegaj[ vor face ca `n c]teva secunde s[treac[ cele mai puternice dureri de m[se-le. Este util mai ales copiilor ;i femeilorgravide care nu pot lua calmante puter-nice.

Precau\ii `n ceea ce prive;te intro-ducerea hreanului `n diet[ ar trebui s[manifeste cei care sufer[ de gastrit[hiperacid[, colon iritabil sau hemoroizi.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.0721202752

Consumul de hrean combate cu succes r[ceala ;i gripa

Poate fi întrebuințat sub formă de tinctură, siropuri sau proaspăt ras

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Poate că nu doar o singură datăs-a întâmplat să te simţi cu moralulla pământ și să ai nevoie de ceva ca-re să te facă să te simţi mai bine.Cel mai la îndemână lucru - mân-carea! Se pare că oamenii de știinţăau descoperit faptul că mâncareanu este doar o scuză, ea chiar ne pă-călește creierul să se simtă mai bineatunci când se află într-o pasă maiproastă!

Conform site-ului csid.ro, o echipăde cercetători condusă de Dr. LukasVan Oudenhove de la Universitatea dinLeuven, Belgia, a folosit scanarea IRMpentru a evalua impactul emoţional algrăsimii atunci când este este injectatăîn stomac. Ei au recrutat 12 voluntarisănătoși, cu greutate optimă și au sca-nat undele lor cerebrale, în timp ceacestora le-au fost prezentate o seriede imagini triste și neutre și au fost deasemenea expuși la muzica tristă și ne-utră.

Grăsimea poate modula stările de spirit ale oamenilor

Următorul par a constat în intro-ducerea - fie a acizilor grași, fie a unui

ser fiziologic - în stomacul lor, dar fărăa le menţiona participanţilor ce anumeli s-a introdus. Cercetătorii au desco-perit faptul că nivelurile de tristeţe înrândul celor care au consumat acizigrași au fost cu aproximativ 50% maimici comparativ cu cei care au primitser fiziologic. “Consumul de grăsimepare să ne facă mai puţin vulnerabili laemoţiile triste, chiar dacă nu suntemconștienţi neapărat de acest lucru.” adeclarat Dr. Oudenhove. Cercetătoriiau declarat faptul că concluziile lor arputea avea implicaţii importante pen-tru persoanele care suferă de obezitate,tulburări alimentare și depresie.

Cu toate acestea, declară echipa decercetare în Journal of Clinical Inves-tigation, un studiu viitor ar trebui sărecruteze o gamă mai largă de partici-panţi, astfel încât efectele să poată fiextrapolate la nivelul unei populaţii dereferinţă mai mare. Dr. Giovanni Cizzade la Institutul Naţional de Diabet șiBoli Digestive declară< “Noi nu am știutcă grăsimea injectată în stomac poatemodula stările de spirit ale oameniloratât de mult. Trebuie să existe o caleprin care intestinele comunică cu cre-ierul, dar încă nu am perceput-o așacum se cuvine.”

M]ncarea ne p[c[le;tecreierul s[ se simt[ bine

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

5 februarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Dintotdeauna poporul român acinstit cu sfinţenie sărbătorile pen-tru că a văzut în ele adevărate po-pasuri spirituale. Aceste oaze du-hovniceşti au fost şi sunt rânduitespre a mijloci întâlnirile omului cuDumnezeu, cu Maica Domnului şicu Sfinţii.

Românul a ştiut mereu că nu se lu-crează în zilele de sărbătoare deoareceeste mare păcat, iar lucrul nu îi va fi sprespor, ci spre pagubă. Sărbătoarea estedestinată cercetării bisericii şi grijii pen-tru suflet, dar şi odihnei trupului. Pe lân-gă latura sacră a fiecărei sărbători, po-porul a dat naştere, în decursul timpului,multor practici care s-ar părea că se în-cadrează în sfera profanului. Astfel, s-auivit nenumărate datini pe care româniile respectă, fiindcă ele derivă din semni-ficaţia profundă a sărbătorilor, chiar dacănu par a avea legătură cu acestea. Toto-dată, fiecare sărbătoare a creat numeroa-se obiceiuri, pe care poporul român, înînţelepciunea sa, le-a verificat în timp,dovedindu-le necontenit temeinicia. Încele ce urmează, precum spuneam, nevom ocupa de praznicul ÎntâmpinăriiDomnului, tratând atât partea religioasă,cât şi latura tradiţională a acestuia.

Semnificaţia religioasă

Potrivit prevederilor Legii Vechi (aVechiului Testament), la 40 de zile de lanaşterea unui copil, mama trebuia sămeargă la Templul din Ierusalim în ve-derea săvârşirii unui ritual de purificare.Referitor la acest obicei, Sfântul Evan-ghelist Luca scria< “Şi când s-au împlinit

zilele curăţirii lor, după Legea lui Moise,L-au adus pe prunc la Ierusalim, ca să-Lpună înaintea Domnului, precum estescris în Legea Domnului, că orice întâi-născut de parte bărbătească să fie închi-nat Domnului, şi să dea jertfă, precums-a zis în Legea Domnului, o pereche deturturele sau doi pui de porumbel” (LucaII> 22-24). Fecioara Maria şi dreptul Iosifnu fac abatere de la Lege. La Templu, eisunt întâmpinaţi de bătrânul Simeon, unom “drept şi temător de Dumnezeu,aşteptând mângâierea lui Israel şi DuhulSfânt era asupra lui”. Acesta ia PrunculHristos în braţe, Îl binecuvintează peDumnezeu, mărturisind dumnezeirealui Iisus şi calitatea Sa de Mântuitor (LucaII> 29-32) şi profeţeşte faptul că prin su-fletul Mariei va trece sabie, făcând tri-mitere la patimile Domnului. Prin pre-

zenţa dreptului Simeon se intersecteazăLegea Veche cu cea Nouă. De asemenea,la Templu sunt primiţi şi de proorociţaAna, care slujea “noaptea şi ziua în postşi rugăciuni”. Şi ea dă mărturie despremântuirea pe care o va aduce Fiul luiDumnezeu întrupat. Iosif şi Maria eraumiraţi auzind ceea ce se vorbea despreIisus, iar “Copilul creştea şi Se întărea cuDuhul, umplându-Se de înţelepciune, şiharul lui Dumnezeu era asupra Lui” (Lu-ca II> 40).

Întâmpinarea Domnului se mai nu-meşte şi Ziua cu lumina. Domnul esteprin excelenţă Lumina spre care tindemnoi cu ardoare, dar în acelaşi timp este şicălăuza noastră spre această Lumină. Labiserică, se sfinţesc lumânări de cătrepreoţi, pe care ulterior credincioşii le ducla casele lor, spre a fi feriţi de rele, aprin-

zându-le atunci când se roagă, la vremede necaz şi de primejdie, pe timp de fur-tună sau de ispită, cerând ajutorul luiDumnezeu. Lumina lumânării reprezin-tă lumina lui Hristos.

Credinţe, datini ale poporuluiromân

Întâmpinarea Domnului, zi în carenu se lucrează, numită şi Stretenie, esteziua în care, potrivit românilor din Mol-dova, “se întâmpină iarna cu vara”, scrieSimion Florea Marian. În conformitatecu această credinţă, dacă acum este caldînseamnă că urmează o vară călduroasă,caracterizată prin belşug> dimpotrivă,dacă este frig, ger şi viscol, va urma ovară friguroasă şi neroditoare. În conse-cinţă, dacă Dumnezeu rânduieşte ca depraznicul Întâmpinării să fie senin şi fru-mos, românii ştiu că în timpul verii grâulva rodi. Însă, dacă timpul este posomorâtîn acest praznic, gospodarii români auconvingerea că nu merită să semenemult, întrucât nu va fi rod bogat. De ase-menea, românii ştiu că dacă în această zipicură din “streaşină” nu le va merge binealbinelor în cursul anului, fiindcă mierease va “înăcri”, iar ele se vor “îngălbeni caoile”, ajungând chiar să moară. Pe de altăparte, dacă în această zi de praznic îm-părătesc e senin, cald şi uscat, este unsemn că vara va fi “mănoasă” şi “le vamerge bine stupilor”.

Sărbătoarea ursului

Ziua ursului, remarcă Simion FloreaMarian, numită şi Sărbătoarea ursului,cade întotdeauna în ziua de Întâmpinarea

Domnului. Românii ştiu că odată cu ve-nirea iernii, a gerului şi căderea zăpeziiursul îşi caută o vizuină, o peşteră, încare îşi petrece toată iarna, hibernândsau “dormind somnul iernei”. Însă, deSărbătoarea ursului, acesta se trezeşte dinsomnul său de peste iarnă şi iese din bâr-log, între “nouă şi zece oare înainte deamiază”, şi începe “a juca” bucuros prin“neaua” care se găseşte înaintea “vizui-nei”. Românii din Banat spun că dacă înaceastă zi e senin şi soare, iar ursul îşivede umbra, atunci se bagă din nou înbârlog, continuându-şi somnul pentruîncă şase săptămâni, prevestind astfel pe-rioada de iarnă care va urma, în care ge-rul va fi la fel de aspru ca înainte. Dacăafară este înnorat, iar ursul nu-şi vedeumbra, atunci el nu se mai întoarce învizuină, ci rămâne afară, arătând că iarnava înceta, că gerul se va opri, urmând untimp frumos şi călduros, adică “se va des-primăvăra”.

Din cele prezentate anterior am ob-servat că poporul nostru conştientizeazăprezenţa şi rolul lui Dumnezeu în viaţasa. Din stricteţea cu care sunt respectatesărbătorile, în general, reiese o anumităfrică de Dumnezeu. Însă, această fricăeste bazată pe un respect reciproc întreom şi divinitate< dacă omul Îl respectăpe Dumnezeu, acordându-I cinstea cu-venită, atunci şi Dumnezeu, la rândulSău, îl va respecta pe om, ascultându-irugăciunile şi dăruindu-i belşug în toate.Tradiţia populară se împleteşte cu cre-dinţa în Dumnezeu, iar rezultatul esteunul benefic pentru om, modelându-ipersonalitatea şi orientându-l spre îm-plinirea scopurilor propuse de el pe planfamilial şi profesional.

Preot dr. Cristian Boloş

Luna Februarie sau F[urar,cum mai este cunoscut[ ̀ n popor;i-a intrat `n drepturi `nc[ deacum c]teva zile. Denumirea deF[urar vine de la Faur, fiind con-siderat timpul `n care gospodarii`;i ascu\eau uneltele pentru ̀ nce-putul sezonului agrar.

F[urar este considerat fratele mai mical lunilor anului pentru c[ are 28 sau 29de zile. Luna are 29 de zile ̀ n anii bisec\i,iar `n ceilal\i are 28 de zile, a;a cum este;i `n acest an. Februarie este marcat dec]teva s[rb[tori religioase< 1 februarie -Sf]ntul Trifon, 2 februarie - ~nt]mpina-rea Domnului (Stretenia), 10 - 11 februa-rie Sfin\ii Haralambie ;i Vlasie ;i la 24februarie - ~nt]ia ;i a doua aflare a cin-stitului cap al Sf. Prooroc Ioan Botez[to-rul.

~n acest an, `n luna februarie are loc~nceputul Triodului, din aceast[ dumi-nic[, a 33-a dup[ Rusalii, cu pericopaevanghelic[ a Vame;ului ;i a fariseului,iar la 26 februarie se face L[satul seculuipentru Postul Sfintelor Pa;ti.

Sf]ntul Trifon sau Trif Nebunul cummai spun b[tr]nii este pr[znuit de bise-ric[ la 1 februarie. Este sf]ntul care ap[r[viile ;i livezile de omizi, l[custe, viermi,g]ndaci ;i alte insecte. Pentru a protejaholdele de insecte, era s[rb[torit prin di-ferite interdic\ii la munc[. Oamenii seduc diminea\a la biseric[ ca s[ iaaghiazm[ f[cut[ anume, cu care stropescviile, livezile, gr[dinile. Femeile dau depoman[ c]te o strachin[ de m[lai

sper]nd c[ acestea vor m]nca m[laiul ;ise vor salva culturile.

Numele de Trif Nebunul, dup[ isto-risirile populare, i se trage din faptul c[ar fi speriat-o pe Maica Domnului atuncic]nd aceasta se ducea la biseric[ dup[

40 de zile de la Na;terea lui Iisus Hris-tos.

Sfin\ii Haralambie ;i Vlasie - 10, 11 februarie

Sf]ntul Haralambie, s[rb[torit la 10februarie era cel care ̀ n tradi\ia popular[\inea ciuma legat[ cu un lan\ iar c]ndoamenii `;i pierdeau credin\a sau se`nmul\eau prea mult, ̀ i d[dea drumul pep[m]nt.Tot ̀ n aceast[ zi se fac unele pre-

vestiri de timp. Se spune c[ o vreme ur]t[sau ploioas[ de Sf. Haralambie anun\[`nc[ 40 de zile cu ploaie.

La 11 februarie, Biserica `l cinste;tepe Sf]ntul Vlasie, episcopul Sevastiei. ~naceast[ zi `ncep s[ se `ntoarc[ p[s[rilemigratoare. Sf ]ntul Vlasie cunoscutdrept protectorul femeilor gravide. Ast-fel, s[rb[toarea este respectat[ de femeilegravide pentru a na;te copii s[n[to;i.

Dragobetele - celebrarea iubirii

La 24 februarie este celebrat[ iubireadup[ tradi\ia rom]neasc[. Ioan Ghinoiu,`n "Obiceiuri populare de peste an - Dic-tionar" asociaz[ numele de Dragobetecu un personal din mitologia popular[rom]neasc[<"zeu t]n[r al Panteonuluiautohton cu dat[ fix[ de celebrare ̀ n ace-la;i sat, dar variabil[de la zon[ la zon[(...), patron al dragostei ;i bunei dispozi\iipe plaiurile rom]ne;ti"

"Dragobetele s[rut[ fetele" este unadin expresiile des folosite cu acest prilej.

Despre Dragobete legenda spune c[a fost fiul Dochiei, identificat cu Cupi-don `n mitologia roman[ ;i Eros `n mi-tologia greac[. ~n unele zone Dragobetelepoart[ numele de N[valnicul, fl[c[u careia min\ile fetelor ;i tinerelor femei. El afost transformat de Maica Domnului `nfloarea cu acela;i nume. Este timpul c]ndp[s[rile ̀ ncep s[ ̀ ;i fac[ cuiburi. Se spunec[ b[ie\ii ;i fetele trebuie s[ se ̀ nt]lneasc[de Dragobete ca s[ r[m]n[ `ndr[gosti\itot anul.

A consemnat Stefania Cri;an

Denumirea lunii februarie de F[urar vine de la Faur, fiind considerat timpul `n care gospodarii `;i ascu\eau uneltelepentru `nceputul sezonului agrar

De Sărbătoarea ursului, acesta se trezește din somnul său de peste iarnă și iesedin bârlog, între “nouă și zece oare înainte de amiază”

TRADI}IIF[urar este considerat fratele mai mic al lunilor anului pentru c[ are 28 sau 29 de zile. Lunaare 29 de zile `n anii bisec\i, iar `n ceilal\i are 28 de zile, a;a cum este ;i `n acest an.

Întâmpinarea Domnului - Ziua cu lumina

Vremea ur]t[ de Sf. Haralambie anun\[ `nc[ 40 de zile cu ploaie

10 Informa\ia de Duminic[/5 februarie 2017

ISTORIE

Regina Maria a fost supranu-mită de popor „mama răniţilor“sau „Regina-soldat“, pentru ati-tudinea ei bravă din timpul Pri-mului Război Mondial. De altfel,Emil Stoian și Sebastian Mă-luşelu în cartea “Întâia vizită înTransilvania a regelui Ferdinandşi a reginei Maria” povestesc șidespre vizita cuplului regal în Sa-tu Mare, existând fotografii carestau mărturie acestei vizite.

Prima vizită a regelui Ferdinandși a reginei Maria în Transilvania aavut loc în primăvara anului 1919,atunci cînd luptele contra bolșevicilorlui Bela Kuhn erau încă în toi. Astfel,regele și regina vor avea ocazia să vi-ziteze trupele pe front, chiar și în Un-garia, și să asiste la trecerea Tisei încadrul contraatacului care se va sfârșicu ocuparea Budapestei la 4 august1919. Tot atunci regele și regina au vi-zitat și principalele localități transil-vănene< Clujul, Bistrița, Baia Mare,Satu Mare, Carei, dar și pe cele cu în-cărcătură istorică, Alba Iulia, CâmpiaTurzii sau Țebea.  „Acea vizită în Tran-silvania, în anotimpul când natura setrezeşte la viaţă, când apar florile deprimăvară şi inimile oamenilor suntpline de recunoştinţă, rămâne un uniceveniment la care eu deseori, cândviaţa e tristă şi fără ţintă, mă uit înurmă repetând vorbele poetului< Nicimăcar Dumnezeu nu poate întoarceaceastă oră”, descrie Regina Maria re-latarea despre vizita sa în Transilvaniaîn cartea „Capitole târzii din viaţamea”.

Nici ziarele vremii nu au ignoratvizita Reginei Maria şi a Regelui Fer-dinand în Transilvania, amintindu-ipe grănicerii năsăudeni de odinioară,atunci doar nişte „moşnegi” frumoşi,care i-au înmânat Regelui drapelulciuruit de gloanţe, care i-a însoţit înnumeroase bătălii.

Regina Maria era sensibilăla suferințele bolnavilor

Fiind alături de bolnavi, dar şi demembrii familiei la vreme de boală,Regina avea o viziune profundă asu-

pra bolii, fiind deosebit de sensibilăla suferinţele celorlalţi, angrenându-se cu multă energie în a-i îngriji. Me-moriile ei stau azi mărturie feluluicum gândea Alteţa Regală.

În "Memoriile Reginei Maria - po-vestea vieţii mele", volumul al doilea,se vehiculează nume importante de lasfârşitul de secol XIX şi începutul desecol XX, dar şi părerea pe care o aveaAlteţa Regală despre boala şi sufe-rinţele trupului, atunci când boala pu-nea stăpânire pe el. Însăşi Regina Ma-ria a avut dureri în timp ce era însăr-cinată cu cel care avea să devină maitârziu Regele Carol al II-lea.

"Sufeream de dureri de dinţi înmod crâncen, eram toată numai să-getări de durere. Mi se spune că şiaceasta era în legătură cu «drăguţulde prinţ moştenitor ce avea să soseas-că» şi se credea că această idee îmi vamicşora durerile, ceea ce nu se întâm-plă nicidecum. Însă cu prilejul dureriide dinţi intră în viaţa mea doctorulYoung. Doctorul Young era supus en-glez, dar american din naştere.

Meşteşugul lui era mare, însă nu fărădurere pentru cei care se foloseau deel. Îmi chinui falca de sus şi cea de josşi îmi scoase patru dinţi zicând că amprea mulţi pentru micul spaţiu ce leera rezervat", povesteşte Regina Mariaîn memoriile sale.

Atitudinea Regineiîn fața bolii

Un alt moment deosebit de dure-ros pentru ea care o face să îşi exprimepărerea în legătur[ cu boala şi nepu-tinţa este tragedia pierderii ultimuluinăscut, Mircea. Ultimul copil, Prin-cipele Mircea, născut în 1913, s-a stinsîn mod tragic, la numai trei ani, sufe-rind de febră tifoidă, în timpul Pri-mului Război Mondial. Mormântulsău se află la Castelul Bran.

"Rar s-a întâmplat să fiu bolnavă,deoarece am o minunată putere deviaţă, însă de câte ori mi se întâmpla,nu mă puteam opri din a privi boalaca pe o umilire, ca pe o decădere. Tesimţi o dată pe mâna altora şi în voia

lor, bolnavilor nu li se spune niciodatăadevărul< din ziua în care te afli într-un pat de bolnav, ai trecut graniţelenormale, ţi se fac toate chefurile, dardomnesc alţii în locul tău şi gândescpentru tine> starea ta orizontală încontrast cu cea verticală a omului cestă în picioare şi se apleacă asupra ta,e prin ea însăşi o înfrângere, o scăderea personalităţii tale, o inferioritate pecare este nevoit să o suporţi", consem-nează Regina Maria în paginile 67-68ale volumului "Memoriile RegineiMaria - Povestea vieţii mele".

În 1918, întoarsă din refugiu într-un Bucureşti bântuit de molime, Re-gina s-a contaminat şi, pentru câtevazile, viaţa i-a fost în primejdie. În ace-laşi jurnal, Regina îşi exprimă părereadin care se înţelege clar cât de mult oafecta sufleteşte boala pe care căutasă o înfrângă cu orice preţ. "Niciodatănu mi-a plăcut să îmi predau voinţaîn mâna altora, neştiind unde se vaopri această predare (...). Multe zileam rămas în mijlocul soldaţilor meişi Dumnezeu mi-a îngăduit să pot fi

de vreun ajutor> zile de straşnică tru-dă, zile de întuneric, când ce vedeamerau lucruri pe care niciodată nu voimai putea să le uit".

Moartea Reginei Maria

Cu toate că a luptat toată viaţa îm-potriva bolii, Regina Maria a muritrăpusă de o boală care nu are leac niciastăzi, cu toate progresele medicinei,cancer la ficat. După repetate analize,medicii i-au recomandat să se inter-neze la o clinică din Germania. Dinaprilie 1938 s-a aflat la sanatoriul doc-torului Lachmann de lângă Dresda.Tratamentul s-a dovedit inutil deoa-rece regina suferea de cancer la ficat,varice esofagiene, toate în stadiu final.Aflând de la doctori că sfârşitul eraaproape, a decis să se `ntoarcă in ţarăşi, la 18 iulie 1938, a trecut în eterni-tate, în Camera de aur a CasteluluiPelişor, decorată de ea însăşi cu sim-bolurile pe care le-a iubit ale credinţei,luminii şi vieţii veşnice. Avea 62 deani. Dorinţa ei a fost să fie înmormîn-tată la Curtea de Argeş, lîngă regeleFerdinand. Trupul ei a fost expus laPeleş, unde lumea a venit s-o vadăpentru ultima dată. Regina, la dorințaei, nu a fost îmbrăcată în negru, ci cuo rochie simplă de culoare albă. Auvenit mulţi membri ai familiilor regaledin Europa, ai familiilor nobiliare, di-plomaţi de rang `nalt, politicieni,miniştri.

Pe 21 iulie, dimineaţa, sicriul a fostdus la gara Sinaia. Era urmat de cor-tegiul funerar unde se găseau regeleCarol, Mihai, Elisabeta, Ileana, Nico-lae, oaspeţii străini. Şi mulţi oamenisimpli veniţi s-o conducă pe ultimuldrum.       O dorinţă testamentară afost să i se scoată inima din piept şi săfie depusă la Balcic pe ţărmul mării.

În testamentul său moral - ,,Scri-soare adresată Țării și Poporului meu”- Regina Maria a transmis un mişcătorrămas bun poporului cu care se iden-tificase< ,,De acum înainte nu vă voimai putea trimite niciun semn> darmai presus de toate, aminteşte-ţi, Po-porul meu, că te-am iubit şi că te bi-necuvântez cu ultima mea suflare",transmitea Regina Maria.

A consemnat Alexandra Podină

De ce a fost supranumit[ Regina Maria “mama r[ni\ilor”?

Prima vizită a regelui Ferdinand și a reginei Maria în Transilvania a avut loc în primăvaraanului 1919, atunci cînd luptele contra bolșevicilor lui Bela Kuhn erau încă în toi. Astfel, regele șiregina vor avea ocazia să viziteze trupele pe front, chiar și în Ungaria, și să asiste la trecerea Tiseiîn cadrul contraatacului care se va sfârși cu ocuparea Budapestei la 4 august 1919.

Tifosul a izbucnit în principalîn zonele de conflict armat (a maifost denumit şi „febra tranşee-lor“), însă a afectat şi populaţiacivilă.

În timpul Războiului de Indepen-denţă (1877-1878), armatele româneau fost afectate de tifos, însă epidemiaa făcut multe victime printre trupeleruse dislocate la sud de Dunăre. Moli-ma va rămâne cantonată în Balcani, înSerbia înregistrându-se 100.000 demorţi (potrivit lui Cantemir Anghe-lescu în „Tifusul exantematic în Ro-mânia“).

Tifosul exantematic este responsa-bil de cea mai mare catastrofă epide-

mică din România. În Primul RăzboiMondial, la sfârşitul anului 1916, ar-mata română este nevoită să se retragăîn Moldova (cu 20.000 de răniţi şi bol-navi), fiind urmată de 1,5 milioane derefugiaţi. Lipsa locuinţelor, a hranei, amedicamentelor şi a apei potabile, fa-vorizează declanşarea epidemiei de ti-fos şi a febrei recurente.

Mărturiile timpului vorbesc de300.000 de morţi, dintre care 250 demedici şi 1.000 de sanitari (printre me-dicii căzuţi la datorie se numără şi JeanClunet, venit în România în cadrul Mi-siunii Militare Franceze).

Tifosul nu a fost eradicat imediat,fiind înregistrate câteva sute de deceseanual până în 1938 (vârful va fi atinsîn 1936, când se îmbolnăvesc 7.000 de

oameni şi mor 689, aşa cum noteazăacelaşi Cantemir Anghelescu).

Medic pe frontul Primului RăzboiMondial, locotenentul Stahl – unuldintre personajele “Cronicii de familie“a lui Petru Dumitriu – se îmbolnăveştede tifos exantematic. Paginile dedicatemomentului sunt o excelentă radio-grafie a simptomelor bolii.

“Într-o noapte de la sfârşitul iernii1916-1917 şi începutul primăverii1917, locotenentul Stahl zăcea într-unpat de fier, într-o sală luminată doarde o lampă cu petrol care atârna de uncui bătut în perete la unul din capeteledormitorului. Stahl zăcea pe spate şise uita la tavan. Tavanul i se părea căse află într-o imensă depărtare, ca şicum sala aceea ar fi fost înaltă de câţiva

kilometri. (...)Deodată tavanul se depărtă şi mai

mult. Bolnavul închise ochii. Îi era cald,îşi auzea sângele bătând în vinele ca-pului, ca un bubuit de tunet, şi i se pă-rea că patul se înalţă şi recade în adân-cimi uriaşe. Se afla de fapt în plinocean, un ocean sălbatic, cu mari tala-zuri rotunjite, şi cineva (nu ştia cineanume e, nu vedea pe nimeni), o puteredin afară, o obligaţie de neînlăturat, îicerea să facă să navigheze pe acestocean un vapor cu fundul în sus. Va-porul era de dimensiunile unuia din«Călătoriile lui Guliver»> Stahl ar fi pu-tut s[-l întoarcă uşor de tot> dar ştiabine că nu va izbuti s[-l facă să plu-tească, doar vapoarele sunt făcute săplutească cu catargele în sus şi cu fun-

dul în jos> se cerea ceva absurd, ab-surd!

Încet-încet, vuietul de mare furioa-să din urechile lui se domoli şi se făcuun fel de tăcere> atunci însă începu săaudă un fel de sforăit răguşit şi ciudat.La început se mirase de asemenea sfo-răituri, dar se învăţase să le recunoască<era horcăitul unui bolnav în agonie.«Când mai moare şi ăsta, să potdormi?» se gândi bolnavul, simţind căiar îl apucă delirul.”

Gripa spaniolă a apărut după Pri-mul Război Mondial. A ajuns în multețări o dată cu întoarcerea soldaților depe front, afectând în principal tineriiși având o rată de mortalitate ridicatăcare a omorât între 50 și 100 milioanede persoane din toată lumea.

Acum 100 de ani armata român[ era decimat[ de tifos

Regina Maria alături de Regele Ferdinand într-o vizită făcută militarilor pe frontul Primului Război Mondial

5 februarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

În viitor, oamenii își vor putea înlocuidinţii lipsă și pe cei cariaţi cu unii noi,crescuţi cu ajutorul celulelor prelevate dinpropria lor gură, anunţă oamenii de ști-inţă. Cercetătorii au reușit să creeze “dinţihibrid” combinând celule din gingia uma-nă cu celule stem din dinţii unui șoarece.Oamenii de știinţă speră că dinţii crescuţiîn șoarecii de laborator să deschidă caleaspre eliminarea protezelor și înlocuirealor cu dinţi noi, crescuţi direct în gura pa-cientului. Amestecul de celule provenitede la șoareci și de la oameni a fost trans-plantat în rinichii șoarecilor adulţi și s-audezvoltat în structuri identice dinţilor, cusmalţ și rădăcini, arată un studiu publicatîn Journal Of Dental Research.

Oamenii de știinţă au folosit două ti-puri de celule pentru a concepe aceștidinţi. Celulele epiteliale au fost extrase dinţesut uman provenit din gingie, iar celulelestem mezenchimale au fost extrase dinembrioni de șoarece. Celulele mezenchi-male pot deveni mai multe tipuri de ţesut,inclusiv os, cartilaj sau ţesut adipos.

Profesorul Paul Sharpe, care a coor-donat această cercetare în cadrul institu-tului stomatologic de la King’s CollegeLondon, afirmă că “celulele epiteliale de-rivate din ţesutul uman adult provenit dingingie pot reacţiona la semnalele provenitede la celulele mezenchima ce indică dez-voltarea unui dinte, contribuind la forma-rea coroanei dentare și a rădăcinilor”. Cer-cetătorul a adăugat că „aceste celule epi-teliale ușor de prelevat sunt o sursă ce me-rită luată în calcul pentru formarea «bio-dinţilor» umani. Următoarea provocareeste identificarea unei metode prin carecelulele mezenchimale umane adulte săfie cultivate pentru a stimula creștereaunui dinte, deoarece în acest moment pu-tem reuși acest lucru doar cu ajutorul ce-lulelor stem embrionare”.

“Acum trebuie să identificăm surseadulte de celule epiteliale și mezenchi-male ce pot fi obţinute în cantităţi sufi-ciente pentru a transforma conceperea«biodinţilor» într-o alternativă viabilă laimplanturile dentare”, a concluzionatSharpe.

Pagin[ realizat[de Mirela F.

Anul trecut, chirurgul italianSergio Canavero a provocat o fur-tună în întreaga lume, atunci cânda dezvăluit planul său pentru a în-cerca pe un voluntar uman trans-plantul de cap.

Canavero a susţinut că proto-colul chirurgical va fi gata în ter-men de doi ani şi a declarat că in-tenţionează să ofere o intervenţiechirurgicală drept o metodă detratament a paraliziei complete. 

Acum, chirurgul italian lucrează îm-preună  cu alţi oameni de ştiinţă din Chi-na şi Coreea de Sud şi susţine că s-a apro-piat tot mai mult de realizarea scopuluisău datorită unei serii de experimente peanimale şi cadavre umane.

"Eu aş spune că avem o mulţime dedate pentru a merge mai departe. Esteimportant ca oamenii să nu mai creadăcă acest lucru este imposibil. Este absolutposibil şi noi lucrăm în această direcţie",a declarat Canavero.

"Ştiinţa prin PR" este întitulată lucra-rea chirurgului, care e prevăzută să aparăîn următoarele câteva luni, în mai multereviste ştiinţifice precum  Surgery şi CNSNeuroscience & Therapeutics. NewScientist nu a publicat nimic despre acestedocumente fiindcă nu a avut acces la eleşi nu a notat nimic despre  posibilitateade a verifica cele mai recente revendicări. 

Lumea ştiinţifică este în aşteptareanoilor precizări din studiul chirurguluiitalian. ”Ştiinţa prin intermediul relaţiilorpublice. Atunci când se va publica într-orevistă ştiinţifică voi fi interesat, pânăatunci însă ... ”, a declarat Arthur Caplan,un biotehnician de la Şcoala de Medicinăa Universitaţii din New York.

Studiu care genereaz[ emo\ii

"Acest studiu generează emoţii încăînainte de a şti exact care îi este justifica-

rea. Ceea ce pot spune este că această ideea beneficiat de cea mai mare atenţie în cepriveşte publicitatea, mai mult chiar decâtrestul ştiinţei bune", a declarat ThomasCochrane, un neurolog la Centrul deBioetică de la Harvard Medical School.

New Scientist a prezentat câteva im-agini şi înregistrări video ale unor pro-ceduri descrise de Canavero. În imaginilevideo este prezentat experimentul omu-lui de ştiinţă C-Yoon Kim, de la Univer-sitatea Konkuk, Şcoala de Medicină dinCoreea de Sud. El afirmă că echipa sa ademonstrat că e posibilă recuperareafuncţiei motorice a membrelor anterioa-re şi posterioare la animale. "De aceea,cred că este posibilă reconectarea la co-loana vertebrală după o ruptură totală",citează New Scientist.

Canavero afirmă că munca lui Kimdemonstrează că măduva spinării poatefi reconectată în cazul în care ruptura afost făcută în prezenţa polietilen glico-lului (PEG), un produs chimic care păs-trează func\iile membranelor celulare

nervoase. "Aceste experimente dovedesco dată şi pentru totdeauna că folosireaPEG poate ajuta la recuperarea parţială",afirmă Canavero.

Experiment pe maimu\[`n China

Potrivit lui Canavero, o echipă de cer-cet[tori conduşi de Xiaoping Ren, de laHarbin Medical University din China,au efectuat un transplant de cap pe omaimuţă. Ei au conectat alimentarea cusânge între cap şi noul corp. Canaverospune că experimentul, care repetă acti-vitatea lui Robert White, din SUA, dinanul 1970, demonstrează că, dacă capuleste răcit la -15 ° C, o maimuţă poate su-pravieţui acestei proceduri fără a suferileziuni cerebrale.

"Maimuţa a supravieţuit pe deplinprocedurii fără niciun prejudiciu neuro-logic", a declarat Canavero, adăugând căanimalul, din motive etice, a fost menţin-

ut în viaţă timp de numai 20 de ore dupăprocedură. Alte detalii despre acest ex-periment au fost imposibil de obţinut. 

"Am realizat un studiu pilot pentrua testa câteva idei despre cum se pot pre-veni unele prejudicii", a declarat Xiao-ping Ren. Echipa a cărui activitate estesponsorizată de guvernul chinez a efec-tuat, de asemenea, şi  experimente pe ca-davre umane.

Canavero este acum în c[utarea fon-duri pentru a oferi un transplant de capunui pacient rus în vârstă de 31 de ani,Valery Spriridonov, care are o boală mus-culară genetică.

Pledoarie către MarkZuckerberg pentru a finanţao  intervenţie chirurgicală

Canavero spune că intenţionează săfacă o pledoarie către Mark Zuckerbergpentru a finanţa această  intervenţie chi-rurgicală. Săptămâna trecută, TrinhHong Son, directorul   Spitalului Viet-nam-German din Hanoi, Vietnam, a ofe-rit spaţiul spitalului pentru a găzdui pro-cedura.

"În cazul în care transplantul de capse va dovedi real, se va întâmpla o des-chidere pentru ştiinţă cu totul nouă înce priveşte reconstrucţia traumatismelorde la măduva spinării", a declarat MichaelSarr, editor al revistei Surgery şi chirurgla Clinica Mayo din Rochester, Minne-sota. 

Cu toate acestea, Canavero crede cătransplantul de cap este singurul trata-ment care va fi eficient pentru pacienţiiparalizaţi. "Terapia genică a eşuat. Celu-lele stem, suntem încă în aşteptare. Chiardacă acestea vin acum, pentru aceşti pa-cienţi nu există nici o speranţă. Tetraple-gia poate fi vindecată doar cu asta. Petermen lung, corpul se descompune, iarorganele se degradează. Trebuie să le dămun nou organism", afirmă Sergio Cana-vero, potrivit New Scientist.

Lumea ştiinţifică este în aşteptarea noilor precizări din studiul chirurgului italian

În anul 2003, cinci tăbliţe deplumb au fost descoperite într-uncimitir antic, situat în zona denord-vest a oraşului grec Pireu.Patru dintre aceste obiecte au fostinscripţionate cu invocaţii ale zei-tăţilor subpământene, cărora li secerea să ucidă proprietarii unortaverne în cele mai groaznice mo-duri cu putinţă. Istoricii susţin cătextele, datate în secolul IV î.Hr.,oferă informaţii importante des-pre practicile sociale şi ritualiceale grecilor din vechime.

Cercetătoarea americană Jessica La-mont (John Hopkins University, SUA) astudiat artefactele, publicându-şi rezul-tatele în publicaţia ,,Zeitschrift für Pa-pyrologie und Epigraphik" din Germa-nia. În articol este precizat faptul căobiectele au fost descoperite într-un mor-mânt ce conţinea rămăşiţele incinerateale unei femei tinere, alături de care aufost depuse vase de libaţie, dar şi alteofrande destinate zeilor.

Iată ce ne spune textul înscris pe una

dintre tăbliţele descoperite< ,,HekateChthonia, Artemis Chthonia, HermesChthonios, revărsaţi-vă ura asupra Pha-nagorei şi lui Demetrios şi asupra taver-nei şi a tot ceea ce ei deţin. Îi voi uni peaceşti duşmani ai mei, în sânge şi cenuşă,

cu cei morţi. Nici măcar în următorii patru ani, ei

să nu poată scăpa de acest blestem. Tevoi uni în sânge atât de tare, Demetrios,încât să ţi se întâmple tot ceea ce poatefi mai rău".

Zeii Hermes şi Hekate erauadesea invocaţi în blesteme

Zeii Hermes şi Hekate erau adeseainvocaţi în blesteme. Pe de altă parte, Ar-temis era asociată cu protecţia femeilor,însă în cazul de faţă ei i se cere să inter-vină folosindu-şi latura malefică. Cele-lalte trei tăbliţe inscripţionate conţin tex-te similare. Conform cercetătoarei ame-ricane, ritualul reprezenta, de fapt, unact de disperare din partea celui sau celeicare l-a performat. Mai mult decât atât,structura textelor sugerează că ele au fostinscripţionate de un scrib cu experienţă.,,La vremea aceea, comandarea unei ast-fel de tăbliţe era una dintre măsurile celemai drastice pe care le putea lua o per-soană, atunci când dorea ca zeii să îşi re-varse furia asupra cuiva. Achiziţionareaa cinci astfel de obiecte demonstreazăfaptul că starea de disperare a comandi-tarului/comanditarei atinsese apogeul".

Pe suprafaţa celei de-a cincea tăbliţenu au fost identificate inscripţii. JessicaLamont este de părere că acest obiect nuera la fel de important precum celelaltedescoperite în urmă cu 13 ani.

~n viitor, din\ii c[zu\i vor fi

`nlocui\i cu biodin\i,care cresc direct

`n gura pacien\ilor

Fizicianul Andreas Wahl a folositun pistol încărcat, împușcându-se subapă pentru a testa puterea de rezistenţăa fluidului.

Stând în picioare, într-un bazin deînot și folosind o pușcă de asalt (auto-mată), la mai puţin de 3 metri distanţă,cu o frânghie atașată de declanșatorularmei, el trage în sine. Unica măsurăde siguranţă pe care fizicianul o folo-sește sunt ochelarii de protecţie.

Experimentul filmat a fost difuzatla o emisiune știinţifică norvegiană, ;ipostat pe canalul YouTube. După cumse explică în descrierea de pe YouTube,"Este mai greu să creezi mișcare în apădecât în aer, pentru că moleculele deapă sunt mai apropiate, mai dense decâtmoleculele de aer. Pentru a arăta dife-renţa de rezistenţă, fizicianul AndreasWahl se pune în faţa unei arme scu-fundate în apă și se împușcă cu ea".

Patru t[bli\e din Grecia Antic[ dezv[luie modul în care erau formulate blestemele în trecut

Un fizicians-a `mpu;cat

sub ap[ pentruun experiment

New Scientist a prezentat câteva imagini şi înregistrări video ale unor proceduri descrise de Ca-navero. În imaginile video este prezentat experimentul omului de ştiinţă C-Yoon Kim, de la Uni-versitatea Konkuk, Şcoala de Medicină din Coreea de Sud. El afirmă că echipa sa a demonstrat căe posibilă recuperarea funcţiei motorice a membrelor anterioare şi posterioare la animale.

Obiectele au fost descoperite într-un mormânt ce conţinea rămășiţele incinerateale unei femei tinere

Un chirurg italian anun\[ c[ vaefectua primul transplant de cap

Omul de ;tiin\[ spune c[ este posibilă reconectarea la coloana vertebrală după o ruptură totală

12 Informa\ia de Duminic[/5 februarie 2017

Are 28 de ani ;i tocmai a fost no-minalizat[ pentru ̀ nt]ia dat[ la Pre-miile Oscar pentru rol principal,ocazie cu care probabil va ;i c];tiga.Vedeta din „La La Land”, recent pre-miat[ cu un Glob de Aur pentru in-terpretarea sa, a renun\at la liceuc]nd era ̀ n clasa a IX-a din dorin\ade a urma o carier[ ̀ n actorie. Dru-mul pe care ;i l-a ales la 15 ani a aju-tat-o s[ scape de o copil[rie plin[de st[ri de anxietate, reu;ind s[ajung[ una dintre actri\ele de refe-rin\[ de la Hollywood.

Musicalul „La La Land”, care-i are caprotagoni;ti pe Emma Stone ;i pe RyanGosling, a ob\inut 14 nominaliz[ri la Os-carurile de anul acesta, egal]nd astfel re-cordul altor dou[ pelicule, „Titanic” ;i„All About Eve”, inclusiv pentru cel maibun film, cel mai bun regizor ;i cea maibun[ actri\[ ̀ n rol principal. InterpretareaMiei, o starlet[ aspirant[ care se ̀ ndr[gos-te;te de un pianist de jazz (Ryan Gosling,;i el nominalizat la Oscar) ̀ n timp ce dan-seaz[ ;i c]nt[ pe fundalul Los Angeles-ului actual, i-a adus apari\ii ;i recunoa;te-re la toate festivalurile de film importante,`ncep]nd cu cel de la Vene\ia, din lunaaugust, ;i continu]nd cu Festivalul de laToronto ;i Globurile de Aur. O statuet[Oscar ar reprezenta, desigur, c];tigul su-prem. „Nu am f[cut niciodat[ parte dintr-un asemenea proiect,” spune Emma des-pre campania de promovare a filmului

care a ajuns la ̀ ncas[ri de 182 de milioanede dolari la nivel mondial, cu un bugetde 30 de milioane.

Stone avea 14 ani c]nd, ̀ n timpul oreide istorie, a decis c[ ceea ce-;i dore;teeste s[ se mute ̀ n Los Angeles ;i s[ devin[actri\[. „Am avut aceast[ revela\ie, ̀ n tim-pul ultimei ore de curs din acea zi, c[ tre-buia s[ m[ mut c]t mai repede la Los An-geles pentru c[ acolo sim\eam c[ trebuias[ fiu. :tiu, pare o nebunie.” Mai mult,Emma a reu;it s[-i conving[ ;i pe p[rin\iiei. ~n aceea;i zi, s-a gr[bit acas[ pentru arealiza o prezentare PowerPoint, pe carea intitulat-o „Project Hollywood 2004”,pentru a le demonstra p[rin\ilor ei bene-ficiile acelei mut[ri. Planul ei era ca`mpreun[ cu mama s[ se stabileasc[ `ncetatea filmului, unde urma s[ participela audi\ii, `n timp ce tat[l ei r[m]nea `nArizona pentru a conduce afacerea `nconstruc\ii pe care o de\inea. „E incredibilc[ au fost de acord. Nu e ceva ce reco-mand ;i altora, e mai bine s[ termini liceul;i apoi s[-\i continui visele.”

Cu toate acestea, acceptul p[rin\ilorei s-a dovedit a fi unul `n\elept pentrufiica lor extrem de timid[, predispus[ laatacuri de panic[. :edin\ele de psihote-rapie `ncepute la v]rsta de 7 ani au aju-tat-o s[ gestioneze mai bine atacurile depanic[ ;i timiditatea grav[ de care suferea.O contribu\ie pozitiv[ au avut-o ;i cur-surile de teatru la care participa dup[ ore-le de ;coal[. ~i pl[cea s[ se pun[ ̀ n pieleadiverselor personaje ;i s[ improvizezemomente comice, aceste activit[\i ate-

nu]ndu-i teama fa\[ de lume ;i oferin-du-i posibilitatea de a interac\iona maiu;or cu alte persoane. „Cred c[ p[rin\iimei ;i-au dat seama c[ actoria era cevace m[ f[cea s[ m[ simt `mplinit[ ;i feri-cit[.”

La scurt timp dup[ ce a `mplinit 15ani, `n 2004, Emma `mpreun[ cu mamaei lansau prima etap[ a Proiectului Hol-lywood, mut]ndu-se ̀ ntr-un apartamentmicu\ din L.A. ;i ̀ ncep]nd s[ participe lamai multe audi\ii. A avut noroc de la ̀ nce-put, reu;ind s[ ob\in[ un rol ̀ ntr-un epi-sod-pilot care `ns[ nu a ap[rut niciodat[pe micile ecrane. Chiar dac[ rolurile eraudestul de rare ;i nu-;i permitea s[ se`ntre\in[ singur[ din actorie, Emma, lafel ca personajul ei din „La La Land”, nua renun\at la visul s[u ;i s-a angajat la ofirm[ care producea m]ncare pentruc]ini `n timp ce continua audi\iile. La 19ani s-a f[cut remarcat[ `n comedia „Su-perbad”, rol secundar care a produs ;i oschimbare de look ce avea s[-i influen\ezecursul carierei. La sugestia produc[toru-lui Judd Apatow, Emma ;i-a vopsit p[rulei natural blond `ntr-o nuan\[ de ro;catcare a ajuns s[ o reprezinte. Imediat dup[aceea au `nceput s[ apar[ oferte pentruroluri ̀ n produc\ii importante ;i, ̀ n 2009,primul ei rol principal `n comedia „EasyA”. De;i aceast[ partitur[ ofertant[ i-adeschis u;ile cet[\ii filmului, actri\a a de-cis s[ se mute la New York. „Toat[ aceaenergie a Hollywood-ului a `nceput s[m[ apese. Peste tot unde mergeam au-zeam doar discu\ii legate de industria fil-

mului. Am sim\it c[ trebuia s[ plec.” Dar;i `n New York celebritatea ;i-a ar[tatcol\ii. „Ie;irea din anonimat dup[ roluldin «Easy A» a fost de parc[ aveam dinnou v]rsta de 7 ani. M-a ̀ ngrozit acea si-tua\ie.”

Chiar dac[ a ̀ nv[\at de-a lungul tim-pului s[ fac[ fa\[ celebrit[\ii, s[-;i gestio-neze temerile, `nc[ nu a sc[pat de atacu-rile de panic[. Cel mai recent a avut loc`n timpul film[rilor pentru „Birdman”, ̀ n2014. Printre situa\iile care-i pot provocacrize de anxietate se afl[ ridicarea `n aer,dup[ un accident de gimnastic[ `n care;i-a rupt ambele m]ini. O alt[ activitatecare-i displace este s[ discute cu reporte-rii. „~nainte de orice interviu trebuie s[stau cinci minute singur[ ;i s[ fac exerci\iide respira\ie ca s[ scap de starea de ner-vozitate. Interviurile se aseam[n[ cu;edin\ele de psihoterapie, doar c[ aici toa-te r[spunsurile apar tip[rite `n diferitepublica\ii. De aceea ̀ mi doresc ̀ ntotdeau-na s[ fiu de cealalt[ parte, s[ fiu eu ceacare descos pe cineva.”

New York-ul are, de asemenea, ;i cevaterapeutic ce Los Angeles-ului `i lipse;te– teatrele de pe Broadway. La 26 de ani,dup[ ce a str[lucit pe marile ecrane `nmai multe produc\ii de succes ca „TheAmazing Spider-Man”, „The Help” ;i dou[produc\ii consecutive cu Woody Allen,Emma ;i-a f[cut debutul pe scen[ ̀ n piesa„Cabaret”, interpretare ce i-a adus recenziiextrem de favorabile, dar a ;i atras aten\iaunui t]n[r regizor de la Hollywood. Da-vid Chazelle se afla la New York ̀ n c[uta-

rea actri\ei potrivite pentru urm[toruls[u proiect, un film romantic plin de mu-zic[ ;i dans `n genul produc\iilor clasicecu Gene Kelly sau Fred Astaire. Ini\ial,Emma Watson a fost ̀ n vizorul regizoru-lui pentru rolul principal, dar actri\a bri-tanic[ a acceptat s[ joace `n „Frumoasa;i Bestia”, a;a c[ i-a prezentat lui Stoneproiectul s[u. „Eram foarte bolnav[, de-abia mai aveam voce, iar ideea de a faceun alt musical era de neconceput. Dup[«Cabaret» nu eram sigur[ dac[ voi maic]nta sau dansa vreodat[ ̀ ntr-un rol.” Re-gizorul nu a renun\at `ns[, iar faptul c[Gosling, cu care Emma mai jucase ̀ nainte`n dou[ filme, se g]ndea s[ apar[ ̀ n rolulprincipal a convins-o pe actri\[ s[ ser[zg]ndeasc[.

Dup[ trei luni de repeti\ii intense,cele 40 de zile de film[ri au debutat `naugust 2015 cu scena de ̀ nceput a filmuluidintr-o intersec\ie aglomerat[ a unei au-tostr[zi celebre din Los Angeles. Exact laun an distan\[, actorii ;i regizorul se aflau`n Italia, cu ocazia premierei din cadrulFestivalului de Film de la Vene\ia. Peliculaa avut un succes r[sun[tor, iar Emma ac];tigat premiul pentru cea mai bun[actri\[, primul dintre multe altele ce aveaus[ urmeze. Dup[ anun\area nominaliz[ri-lor la Oscaruri, tot mai multe pronosticurio dau ca ;i c];tig[toare pe Emma, lucruce o emo\ioneaz[ extrem de tare pe sim-patica actri\[. A;teptarea tuturor se vasf]r;i ̀ ns[ pe 26 februarie, c]nd vom pu-tea urm[ri gala celei de-a 89-a edi\ii aPremiilor Academiei Americane de Film.

Emma Stone c]nt[ ;i danseaz[ `n drumul

spre Oscaruri