ia Zilei La andrid ;i C[ua; s-au descoperit podoabe ...€¦ · rali în 1927 şi în 1932 de...

La andrid ;i C[ua; s-audescoperit podoabe purtate

de preotese cu rang `nalt

Arheologii au descoperit câteva pandantive în formă de clepsidră, trapezoidaleşi falere discoidale, împreună cu un număr mare de verigi metalice

Vlad Bulg[r, s[tm[reanul care creeaz[ costumelepentru Opera Rom]n[ din Cluj

PaginiLE 2-3

Pagina 6

A;ez[mintele monahale din jude\ adun[anual mii de pelerini veni\i s[ se roage

Dariu Pop a fostrevizor ;colar al jude-țului Satu Mare în pe-rioada 1919 - 1940.Pentru scurte perioa-de, a fost înlocuit dinfuncție de către libe-rali în 1927 şi în 1932de ţărănişti.

A părăsit Satu Ma-re în grabă, în 1940,după Dictatul de laViena și nu s-a mai în-tors, stabilindu-se laCluj, unde a murit înanul 1965.

La Satu Mare s-aconfruntat cu inexistenţa aproape to-tală a şcolilor româneşti de stat, culipsa cadrelor didactice, a manualelorşcolare, a bibliotecilor. Experienţa di-dactică i-a permis să înceapă româ-nizarea procesului de învăţământ dinjudeţul Satu Mare.

În primele 7 luni de la numirea înfuncţie a emis peste 5400 de circulare

şcolare.Periodic şcoli le

erau controlate de că-tre inspectorii regio-nali, fiind observate înprimul rând în-văţământul (cetirea,scrierea, exprimareagramaticală, aritmeti-ca şi geometria, cele-lalte ştiinţe, cântul şigimnastica), stareaigienică a localului şia elevilor, Cancelariaşi Arhiva (cataloage,matricole) şi activita-tea extraşcolară (cur-

suri complementare, lucrul manual). Se prevedeau chiar şi amenzi, prin

lege, pentru părinţii care nu-şi lăsaucopiii să meargă la şcoală. Un exem-plu de circulară care prevedea amenzia fost trimisă şi de Revizorul ŞcolarDariu Pop la 13 septembrie 1923, pecare o vom prezenta în în-tregime.

Un sac ce conţine roci ce au fost adusede pe Lună în timpul primei misiunilunare a lui Neil Armstrong din 1969 afost estimat că va fi vândut în cadrul uneilicitaţii cu până la cinci milioane dedolari, informează presa internaţională. Sacul provine din cadrul misiuniiApollo 11 şi va fi pus la licitaţie oficial decătre Sotheby’s în New York. Estimările anterioare licitaţiei auconcluzionat că preţul vânzării va fi întredouă şi cinci milioane de vânzare. Sacul a fost iniţial recuperat de cătreGuvern în timpul unei razii ce a avut locîn 2003. Autorităţile au regăsit sacul cu

pietre la un bărbat ce a fost mai târziuacuzat de vânzarea unor relicve furatedintr-un muzeu. Guvernul nu a putut identificaconţinutul sacului şi acesta a fost vândutmai departe la o licitaţie. Nancy Carlson a cumpărat sacul cupietre cu 995 de dolari, deşi aceasta ştiacă asemenea obiecte erau folosite înmisiunile spaţiale. Nu putea şti cusiguranţă că în interiorul sacului se aflaucu adevărat roci de pe lună. Carlson atrimis sacul cu pietre lunare pentru a fitestate de NASA, agenţia americanăconfirmând veridicitatea conţinutului.

Sac cu roci lunare aduse pe Terra de neil armstrong, scos la licita\ie pentru 5 milioane de dolari

Pagina 5

Pagina 4

S`n`tate Frumuse]e&importan\a practic[rii sporturilorîn aer liber ;i caloriile arse

Trezitul devreme ne influen\eaz[`n bine s[n[tatea

Pagina 8Pagina 9

IAnul XV Nr. 743 Duminic[ 23 iulie 2017

Vara aceasta se poart[ p[rul perfect `ntins

Pagina 7

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

În 1923, p[rin\ii erau amenda\ipentru absen\ele copiilor de la ;coal[

2 Informa\ia de Duminic[/23 iulie 2017

În campania de cercetări cu de-tectorul de metale realizată în acestan au fost descoperite câteva po-doabe mărunte, ajunse în pământca urmare a pierderii lor de cătreproprietari pe suprafaţa aşezărilorfortificate de la Căuaş şi Andrid.Noile obiecte apărute completeazădescoperirile din anii precedenţi.Podoabele pierdute pe suprafaţacentrelor tribale ale vremii vin săofere date subtile asupra rolului im-portant jucat de aceste centre deputere în istoria mai multor secoledin mileniile II şi I î. de Hr.

În acea perioadă teritoriile sătmăreneerau angrenate în intense schimburi co-merciale, controlate de elitele localeprintr-un lanţ de fortificaţii ce suprave-gheau vadurile de traversare a văilormlăştinoase. Prin acest flux comercialerau vehiculate resurse naturale şi măr-furi între Transilvania şi Europa Centra-lă, iar pe o scară mai largă, între Orientşi zona nordică a continentului euro-pean.

Oportunitatea de a tranzita şi tran-zacţiona resursele minerale din Carpaţi,bogăţia resurselor alimentare din regiu-ne, au asigurat un profil dinamic, între-prinzător pentru zona Sătmarului, darşi pentru alte regiuni din vestul Ro-mâniei. Acest profil întreprinzătora fost valorificat de aceste regiunipe parcursul istoriei, în contextulunor modificări majore, în dome-niul politic, economic şi tehnolo-gic, care au impus variaţii majoreîn dinamica fluxurilor comercialela scară regională, continentalăşi, în ultimele secole, la scară glo-bală.

Costume feminine somptuoase

Noile descoperiri meta-lice din interiorul aşezărilorfortificate de la Căuaş şi An-drid vin să asigure o nouălumină asupra rolului pe ca-re l-au avut teritoriile săt-mărene în contextulschimburilor economice şicomerciale din Europa. Pesuprafaţa acestor aşezări aufost descoperite câteva pan-dantive în formă de clepsidră,pandantive trapezoidale şi falere dis-coidale, împreună cu un număr ma-re de verigi metalice. Acestea suntpiese ce provin de la garnituri com-plexe de lanţuri ce erau purtate caaccesorii vestimentare în cadrulunor costume feminine som-ptuoase. Complexitatea şi rarita-tea acestor bijuterii i-a determi-nat pe arheologi să aprecieze căaceste garnituri de lanţuri au fostpurtate de personaje feminineaflate în vârful ierarhiei sociale.

Descoperirile de pandantive de laCăuaş şi Andrid pot fi asociate altor piesede acest fel găsite la Pir şi Ciumeşti, de-puse în cadrul unor ofrande. Acesteofrande sunt formate predominant dinobiecte locale, însă lor le sunt asociatecâteva arme şi podoabe de provenienţăstrăină, fie central transilvăneană, fie deprovenienţă vestică, central europeană.Toate aceste descoperiri, situate pe unculoar de legătură dintre Transilvaniabazinul Tisei vin să completeze sugestiape care o oferă hărţile de răspândire aobiectelor< anumite podoabe şi armeau circulat dinspre spaţiul vest-balca-

nic şi sudul Panoniei (Transdanubia) spreTransilvania, folosind un traseu ocolitorprin regiunea nordică a cursului mijlociual Tisei.

Pandantivele de la Andrid, Căuaş,Ciumeşti şi Pir fac legătura cu un alt grupde descoperiri intermediare din zona va-dului Tisei (Füzesabony, Cserepfalu etc.),stabilind conectarea acestora cu desco-periri din centrul Transilvaniei (Uioarade Sus, Şpălnaca etc.). Trebuie spus însăcă piese de felul acestora prezentate aiciau zona de maximă concentrare multmai la vest de Tisa.

Zona lor de utilizare intensă estede fapt cuprinsă între lacul Balaton, Bal-cani şi Marea Adriatică, iar descoperirilesătmărene, împreună cu acelea aflate maila vest, în zona vadurilor de trecere a Ti-sei, marchează traseul de vehiculare aacestor piese.

Un traseu de circu-laţie asemănător atestă

mai multe tipuri dearme, reprezentateîn special de câteva

topoare de luptăşi vârfuri de lan-ce. Unele artefac-

te au bine marcatăcirculaţia spre regiu-

nea Tisei superioa-re prin des-

coperiri intermediare situate în nordulUngariei. Toate aceste categorii de obiec-te par a folosi regiunea Sătmarului ca şirampă de relansare spre Transilvania in-tracarpatică. Concomitent cu acest traseuocolitor, utilizarea unuia alternativ, maiscurt, prin Banat, poate fi urmărit doarla puţine piese.

Difuziunea obiectelor şi mobilitate culturală preistorică în Europa Central-Orientală

În cercetarea epocii bronzului studiuldifuziunii obiectelor reprezintă o temămajoră de cercetare, circulaţia intensă aacestora fiind unul dintre elementele carereflectă, prin intermediul unor

modele antropo-logice, mobili-tatea culturală.

Nu este spaţiu suficientaici pentru a intra în pro-funzimea unei vaste lite-raturi referitoare la con-ceptul de mobilitate cultu-rală (teoriile cultural-istorice,variante ale modelul centru-periferie sau ale modelu-lui reţelelor șiale sistemului

global). Pe scurt se poate afirma că mo-bilitatea culturală, implicit difuziuneaobiectelor, se evidenţiază arheologicprin modul în care cultura materialăeste mediată, recepţionată și transfor-mată, atunci când oamenii se mișcă ladistanţe scurte în jurul regiunilor încare trăiesc sau când se angajează lacălătorii lungi, în care traversează me-dii culturale diverse.

Mobilitatea culturală are la bază treicategorii< mişcarea oamenilor, mişcareafizică a obiectelor şi transferul de cu-noştinţe şi de cultură imaterială. Acestecategorii nu pot fi imaginate să se excludăreciproc.

Urmărirea traseelor de circulaţie şi evidenţiereaindiciilor arheologice

Modul de difuziune ce apare în cazulobiectelor menţionate anterior suge-rează că circulaţia pieselor între zonavest-balcanică şi Transilvania, pe tra-seul ocolitor ce include regiunea

Câmpiei Someşene, pare a fi influ-enţată de atracţia reciprocă pe care o ma-

nifestă trei centre metalurgice înveci-nate (centrul vest-balcanic şi

centrele de pe Tisa Superioa-ră şi din Transilvania). Nune putem opri doar laaceastă constatare şi seimpune a fi evidenţiaţi şialţi factori de natură a in-fluenţa imaginea circu-laţiei pieselor preistori-ce între spaţiu nord-vest balcanic şi estulbazinului carpatic.

Descifrarea moti-vaţiilor circulaţiei de

obiecte “străine”dinspre zonaTransdanubiei şizona nord-vestbalcanică spre re-giunea Tisei su-perioare şi Tran-silvania trebuiesă ţină seama denumărul marede piese impli-cate, fapt ce fa-ce să ne gân-dim că în spa-tele acestei

circulaţii arputea sta chiar

un fenomen istoric. Ex-plorarea motivaţiilor cedetermină mobilitateapieselor şi interacţiunile

macrogionale trebu-ie să ţină seama de

natura bunurilor carecirculă dar şi de posi-bilele resurse comple-mentare ale regiuni-lor care determinăfluxuri de mobilitateşi fluxuri comerciale.În acelaşi timp estenecesară urmărirea

traseelor de circulaţie şi evi-denţierea indiciilor arheo-logice care asigură infor-maţii asupra modului de uti-lizare şi control al rutelor decirculaţie.

În ce priveşte naturabunurilor care circulă trebuieevidenţiate nu doar aspectelefuncţionale ale obiectelor su-

puse mobilităţii (arme, po-doabe) ci şi posibilele

funcţii sociale care suntasociate acestorobiecte.

Prima autobiografie, în limba ro-mână, din istorie a fost scris[ `n datade 23 iulie 1601 și a aparţinut lui MihaiViteazu.

Mihai Viteazu i-a dictat un memo-riu către marele duce al Toscanei, Fer-nando I de Medici, păstrat numai întraducere. A fost prima autobiografiedin literatura română.

”(...)Am fost îndemnat de o râvnălăuntrică să fac fapte care să se înalţeîntru lauda lui Dumnezeu, în slujbacreştinătăţii, iar la urmă să pună capătcu cinste ostenelilor mele şi să ne aducăun nume veşnic după moarte. Amajuns la acest sfârşit, pierzând toate lu-crurile ce le câştigasem din zilele tine-reţii până la bătrâneţe, şi ţări, şi averi,şi soţie, şi copii.

Şi dacă le-aş fi pierdut din cauzavrăjmaşilor, sau dacă mi-ar fi fost luatede vrăjmaş, nu m-ar durea atât cât mădoare, fiindcă au fost făptuite de aceiade la care aşteptam ajutor şi razim. DarDumnezeu le vede. În vremea aceasta,oricine poate vedea că n-am cruţat nicicheltuieli, nici osteneală, nici sânge,nici propria-mi viaţă, ci am purtat răz-boiul aşa de multă vreme singur, cu sa-bia în mână însumi, fără să am nici for-tăreţe, nici castele, nici oraşe, nici celpuţin o casă de piatră unde să mă re-trag, ci abia una singură pentru lo-cuinţă. Şi fiind din ţări aşa de îndepăr-tate şi necunoscute, nu am pregetat sămă alătur cu puterile mele şi cu chel-tuieli uriaşe la creştinătate, nefiind cu-noscut de nimeni, şi nici nu le-am făcutsilit de cineva, ci, ca să am şi eu un locşi un nume în creştinătate, am parasittoate celalte prietenii ce le aveam. Ast-fel, rog toată creştinătatea să-mi steaîntr-ajutor, căci am pierdut tot, şi ţări,şi bogăţii, şi soţie, şi copilaşi şi, în sfârşit,tot ce am avut pe lume."

Text selectat de Maria F.

~n 23 iulie 1601,Mihai Viteazu scrieprima autobiografie

din literatura rom]n[

ISTORIE“La o primă vedere economia prezintă două zone uriaşe< producţia şi consumul. Dar

între aceste două universuri se strecoară unul îngust, dar vioi ca un fir de apă< schimbulsau economia de piaţă. Chiar elementară, piaţa este locul de naştere a cererii şi a ofertei,al recursului la “celălalt”.

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

La a;ez[rile fortificate din podoabe metalice purtate

Pe suprafaţa aşezărilor din Andrid;i C[ua; au fost descoperite câtevapandantive în formă de clepsidră,pandantive trapezoidale şi falerediscoidale, împreună cu un numărmare de verigi metalice

23 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEPiaţa înseamnă o eliberare, o deschidere, accesul la o altă lume.

Înseamnă ieşirea la lumină. Activitatea oamenilor, surplusurile pecare le schimbă trec la început prin această breşă îngustă, la fel deanevoios cum trecea cămila din Scriptură prin urechile acului.”

(Fernand Braudel, Jocurile schimbului)

Unul dintre palierele de evidenţiere afuncţiilor sociale pe care le au obiectele sededuc din analiza modului în care catego-riile de piese apar în ofrande. Astfel, ar-heologii au remarcat că există zone de ex-cludere între piese dar şi combinaţii careatestă ierarhii sociale.

Tipurile de arme se grupează regional,anumite tipuri de topoare de luptă şi lăncifiind specifice regiunii de la vest de Du-năre, altele regiunii Tisei superioare, întimp ce topoarele denumite “celturi de tip

transilvan” sunt specifice regiunii intra-carpatice. Această situaţie este de natură aarăta că ornamentele de pe unele armeaveau o valoare identitară, fiind asociateunor comunităţi regionale.

Acest aspect se constată şi din faptulcă obiectele străine sunt descoperite doarpe căile naturale de comunicaţie, ce repre-zintă rute istorice de legătură între regiuni,cum ar fi zona Sătmarului şi zona Nirului,sau mai la sud, Banatul şi Valea Mureşului.Prezenţa pe aceste trasee a unor arme cuvaloare identitară, dar şi a unor obiectestrăine legate de întreţinerea înfăţişări (bri-ciuri, pensete), vin să ateste că pe acesterute circulau nu doar obiecte ci şi persoa-nele ce erau legate de aceste obiecte.

Comerţul cu sarepreistoric ;i zone cu deficitde sare din Europa

Pandantivele descoperite în zona Săt-marului intrau uneori în compoziţia unor

somptuoase garnituri de lanţuri, pur-tate la pieptul unor personaje fe-

minine. Şi în cazul acestor obiec-te poate fi argumentată compo-nenta identitară. De altfel subaspect antropologic portul fe-minin este în general mai ex-presiv identitar, atât în raportcu vârsta personajului, cât şiîn raport cu apartenenţa degrup. Portul feminin este îngeneral mai conservator, maiataşat valorilor tradiţionale.Aşadar circulaţia acestorpodoabe pare să fi legată,

cel puţin în parte, de cir-culaţia unor persoane.Nu există date certe caresă ateste motivele pen-tru care vin obiectele şipersoanele dinspre re-giunea ce include zonanord-vest balcanică şi

zona sud-panoni-că.

Însă pen-tru stabilirea aces-tor motivaţii avemo certitudine< îndrumul lor spreest ele traversează

constant vadurileTisei şi Poarta Me-

seşană, ca apoi capătul lor detraseu să fie reprezentat de ma-rile ofrande transilvănene,Uioara de Sus, Şpălnaca II,Guşteriţa, Dipşa, Bicaz.

În repetate rânduri afost scoasă în evidenţă legă-tura dintre aceste ofrandetransilvănene cu obiectemetalice bogăţia de sare saubronz di. Prezenţa pieselorstrăine aduse de la maredistanţă vine să atesteatracţia pe care o exercităaceste bogăţii. FernandBraudel a arătat că în so-

cietăţile autarhice doar anumiteproduse de primă necesitate, limi-tate la arii de producţie restrânse,sunt de natură s[ creeze reţeleschimburi economice. Este deînţeles că o resursă cum este sareanu reprezintă în sine o valoare în zo-nele de extracţie, ci valoarea ei ieseîn evidenţă în contextul comerciali-zării sale spre zonele lipsite de sare,dar bogate în alimente. Descoperirea

obiectelor străine doar pe traseeleunor rute naturale de circulaţie

ar putea să ateste fluxul de ve-hiculare al acestor resurse.Transportul constant de

mărfuri voluminoase atrage cu sine şi cir-culaţia pe rutele create şi a altor produse.

Una dintre zonele cu deficit ma-jor de sare este regiunea formată din Câm-pia Panonică şi zona de la sud de ea, spreMunţii Balcani şi Marea Adriatică. Relaţiilecomerciale cu această regiune, bazate pecomercializarea sării, pot fi ilustrate princâteva momente semnificative. În perioada de început a antichităţii, înmediul celtic sau dacic, moneda iliră erauna dintre cele mai răspândite monededescoperite pe teritoriul vestului Românieişi teritoriile din preajma salinelor ardelene.Aprovizionarea acelei regiuni cu sare dins-pre Carpaţi poate fi urmărită şi în EvulMediu, perioadă în care comercianţi desare din sud-vestul Pannoniei (comitatulZala) sunt pomeniţi în Valea Ierului.

Ca un element mai recent ce atestă“foamea” de sare a regiunii vest-balcaniceeste tristul acord politic încheiat între re-gimurile comuniste din România şi Iugo-slavia, prin care pentru înapoierea fiecăruitransfug român era plătită cu un vagon desare.

Comerţul de sare, controlatprin alianţe matrimoniale?

Prezenţa unor arme şi podoabe adusedinspre zona sud-panonică şi nord balca-nică nu pare atât de neobişnuită dacă esteasociată comerţului cu sare. Contextul so-cial în care apar este acela în care se urmă-rea controlul circulaţiei de resurse dintreTransilvania spre Câmpia Panonică, princuloarele care fac legătura dintre aceste re-giuni< văile Someşului, Crasnei şi Barcău-lui, iar în continuarea lor a Văii Ierului şia regiunilor Nir şi Hajdu-Bihar, spre va-durile Tisei. După cum s-a văzut compo-nenta identitară a armelor, podoabelor şia obiectelor personale ce apar pe rutelecomerciale, induce ideea că aceste obiecteau circulat împreună cu oamenii pentrucare ele aveau însemnătate. Armele străinedescoperite pe traseul rutelor comercialepot fi legate de circulaţia unor persoanecu scopul de a vehicula mărfuri sau de aproteja circulaţia acestor mărfuri. Podoa-bele purtate de femei, mai ales când ne re-ferim de podoabe complexe, de facturăceremonială, pot fi legate mai greu de per-soane implicate direct în comercializareasării. Fiind obiecte asociate mai ales unorpersoane feminine de rang înalt, legarealor de comerţul cu sare pare mai degrabăa fi una indirectă. Prezenţa acestor femeistrăine din înalta societate în zona salinelorşi pe traseul de transport a sării poate fiexplicată mai degrabă în contextul unorstrategii sociale menite a asigura controlulresurselor şi a circulaţiei lor de la zonelede exploatare la pieţele de desfacere.

Pe parcursul istoriei una dintre celemai întâlnite practici de alianţe între eliteledin regiuni diferite era aceea al alianţelormatrimoniale. Această practică socială,menţionată în sursele din civilizaţiile dinbazinul mediteranean, poate fi luată în cal-cul şi pentru situaţia din bazinul carpatic,mai ales în zona de nord a Transilvanieiunde sunt constatate strategii sociale in-tense, dezvoltate de elitele sociale, cu sco-pul de a deţine puterea şi de a controla re-sursele economice. Acestea sunt evidenţia-te mai pregnant pe drumul ce trece prinPorţile Meseşene şi atinge vadurile de tre-cere peste Tisa. Relevant este în primulrând lanţul de fortificaţii construit pentrua controla punctele strategice de pe acesttraseu. Ele au fost ridicate fie ca şi fortifi-caţii pentru garnizoane militare, fie ca pre-tenţioase capitale tribale menite a etala bo-găţia comunităţii, cum este cazul aşezăriide la Căuaş. Intensele exprimări socialede pe traseul comercial din nordul Tran-silvaniei sunt evidenţiate de numărul mare

de ofrande prezente, de grandoarea di-mensiunilor la care ajung aceste ofrandesau de frecvenţa obiectelor de prestigiudin ele.

Biografia mişcării podoabelor femi-nine descoperite în zona fortificaţiilor săt-mărene de epocă a bronzului şi a aceloradescoperite în zona salinelor ardelene tre-buie să ţină seama de unul dintre princi-piile e bază ale difuzionismului, conformcăruia etapele interacţiunii sunt< transmi-terea, transformarea şi instituţionalizarea.Hibridizarea ce se observă la unele po-doabe şi arme de pe traseul drumului săriiindică cel puţin un proces de transformarela nivelul identităţilor, care ar fi putut aveaca şi consecinţă instituţionalizarea unorobiceiuri şi credinţe. Fără a putea încă sta-bilii care sunt cauzele şi care sunt efectele,constatăm că sfârşitul fortificaţiilor săt-mărene şi a bogăţiei de obiecte arheologice,provocate de manifestările sociale intensedin regiune, are loc concomitent cu decli-nul utilizării salinelor ardelene. Tot în aceeaşi perioadă, se constată reo-rientarea culturală spre vest a zonei vest-panonice şi nord-balcanice, într-o vremeîn care, în preajma anului 750 î. de Hr., peteritoriul Austriei, încep să înflorească ce-lebrele mine de sare de la Hallstatt. Să fieo coincidenţă că ţinuturile ardelene şi im-plicit cele sătmărene cunosc un nou revi-riment odată cu revitalizarea salinelortransilvănene în timpul civilizaţiei celticeşi dacice? Să fie sarea şi comerţul atât deimportante în evoluţia istorică a comuni-tăţilor din estul Europei centrale? Acestfapt nu se poate exclude atâta timp cât ro-manii vor folosi căile majore de acces spresalinele ardelene ca principalul criteriupentru împărţirea tripartită a provincieiDacia, iar documentele medievale cele maitimpurii, când se referă la Transilvania sauţinuturile sătmărene, aduc mereu în dis-cuţie sarea şi veniturile pe care le aducecomercializarea ei.

Elitele s[tm[rene dinEvul Mediu stabileauconstant leg[turi de rudeniecu elitele din zona Dejului

În Evul Mediu, elitele sătmărene sta-bilesc constant legături de rudenie cu eli-tele din zona Dejului, cu scopul clar de acontrola profitul comerţului cu sare.Obiectele identitare transilvănene şi, însens invers, acelea vest-panonice/nord-balcanice descoperite pe traseele ce tra-versează mlaştinile din Câmpia Tisei,susţin relaţii sociale similare între elitelepreistorice. De această dată, dorinţa de acontrola comerţul se observă în intensaprezenţă pe traseu a obiectelor identitarece provin din zonele de producţie dar şidin zona debuşeelor comerciale, două ele-mente de pe traseul cu două sensuri al fe-nomenului pe care Fernand Braudel l-adescris a reprezenta “jocurile schimbului”.

***În final doresc să mulţumesc colegi-

lor care au participat în acest an la cer-cetările de la Căuaş şi Andrid< DanielTentiş, Aurelian Ilieş, Mihai Mocanu şiZoltán Kádas. Mă simt obligat să îmi ex-prim gratitudinea dat fiind că rezultateleacestor cercetări sunt prezente nu doarla nivelul reconstituirilor istorice, parţialşi sumar înfăţişate aici, ci şi sub aspectulîmbogăţirii patrimoniului istoric sătmă-rean prin descoperirea a numeroaseobiecte de tezaur. Aceste obiecte apar în-tr-un ritm spectaculos, chiar dacă, dincauza unor orgolii limitate, sunt ascunsesub preşul tăcerii.

Dr. Liviu Marta,Muzeul Judeţean Satu Mare

andrid ;i C[ua; s-au descoperitde preotese cu rang `nalt

Lan\ accesoriu vestimentar ale c[rui fragmenteau fost g[site la Andrid, C[ua;, Ciume;ti ;i Pir


M~N~STIRI

Vara este de bun[ seam[ tim-pul propice pentru a descoperi lo-curi noi, pitore;ti, desprinse parc[din pove;tile de alt[dat[. La fel debine poate fi un motiv de a reve-dea acele locuri unde pa;ii ne-aufost c[l[uzi\i odinioar[, cu amin-tiri dragi pe care le putem luadrept un balsam pentru trup ;isuflet. Indiferent ̀ ncotro v[ m]n[pa;ii `n acest sezon, cu siguran\[destina\iile pentru care a\i optatv[ vor umple inima de bucurie.

:i pentru c[ ne apropiem de bine-cuv]ntatul post al Adormirii MaiciiDomnului, o s[rb[toare central[ a verii,v[ recomand[m c]teva a;ez[minte mo-nahale din cuprinsul celor trei protopo-piate ale jude\ului Satu Mare unde pute\ig[si o oaz[ de lini;te ;i reculegere, dar ;iun cuv]nt folositor pentru via\a de zi cuzi. De altfel, pelerinajele au f[cut partedin via\a credincio;ilor din cele mai vechitimpuri, drumurile str[b[tute pe jos depelerini p]n[ la locurile sfinte, repre-zent]nd obolul lor de cinste ;i pre\uirepentru to\i cei care s-au jertfit pentrucredin\[.

~n cele trei protopopiate ale jude\uluiSatu Mare se afl[ 9 m[n[stiri ;i schituri<Protopopiatul Carei - M[n[stireaSc[ri;oara Nou[, M[n[stirea |eghea>Protopopiatul Oa; - M[n[stirea Bixad,M[n[stirea Port[ri\a, Schitul "Sf. Arhi-diacon :tefan" , Luna :es, Schitul"Sf]ntului Mare Mucenic Gheorghe"Tur\ B[i, M[n[stirea "Sf]nta Treime" dinMoi;eni> Protopopiatul Satu Mare -M[n[stirea M[riu;, M[n[stirea LuncaPot[ului.

M[n[stirea din Bixad a fosttransformat[ `n orfelinat

M[n[stirea cu hramurile "Sfin\iiApostoli Petru ;i Pavel" (29 iunie) ;i"Adormirea Maicii Domnului" (15 au-gust) din Bixad a fost ridicat[ `n anul1690 ;i a func\ionat ne`ntrerupt p]n[ `nepoca comunist[, c]nd a fost transfor-mat[ `n orfelinat pentru copiii bolnavide tuberculoz[. Zilele de pelerinaj sunt<la s[rb[torile Maicii Domnului – 15 au-gust , 8 septembrie , la “T[ierea capuluiSf]ntului Ioan Botez[torul “ – 29 august;i 14 septembrie – Ziua Sfintei Cruci ;ila 29 iunie - cinstirea " Sfin\ilor ApostoliPetru ;i Pavel". Mul\ime de oameni dinNord Vestul \[rii ;i nu numai vin `n pe-lerinaj cu ocazia acestor s[rb[tori, ̀ n spe-cial la praznicul Adormirii Maicii Dom-nului.

M[n[stirea este situat[ `n comunaBixad. Ctitorit[ la sf]r;itul sec. XVII ,cca. 1689 de arhim. Isaia, fost c[lug[rgrec ortodox `n M[n[stirea “ Sf. Pavel “– Athos este terminat[ `n 1700 , pustiit[`n 1701 c]nd Isaia “convertit la legea Ro-mei a fost ucis“ (St. Metes, 1936). Bisericaactual[ este construita din piatr[ ;ic[r[mid[ `n 1771, restaurat[ `ntre 1980;i 1987, prin str[dania preotului Ioan Ba-bici, `n timpul p[storirii Preasfin\ituluiVasile Coman al Oradiei. Aici se g[se;teicoana Maicii Domnului mult venerat[de credincio;i. Din 1990 a;ez[m]ntulmonahal ̀ l are ca stare\ pe arhimandritulEmanuil Rus prin grija c[ruia a fost zidit[casa monahal[, turnul clopotni\[ de laintrare, altarul de var[, aleile pietonaleprecum ;i anexe gospod[re;ti. Este om[n[stire de c[lug[ri format[ din cincivie\uitori. Aici ve\i g[si o bibliotec[ de-osebit[, dar ;i un interlocutor pe m[sur[,`n persoana p[rintelui stare\, EmanuilRus.

M[n[stirea din Sc[ri;oara Nou[ are o cas[ monahal[`n stil br]ncovenesc

La cel[lalt cap[t al jude\ului, de fapt`n cel mai vestic punct al \[rii se afl[a;ezat[ M[n[stirea Na;terea Sf]ntuluiIoan Botez[torul din Sc[ri;oara Nou[ -Protopopiatul Carei. Aceast[ m[n[stirea luat fiin\[ la dorin\a Preasfin\itului Jus-tinian ;i a credincio;ilor din localitate.

Are o cas[ monahal[ `n stil br]ncove-nesc, un frumos altar de var[, aghiasma-tar, turn clopotni\[ ;i arhondaric. ~n pre-zent se lucreaz[ la noua biseric[ am[n[stirii, iar biserica paraclis de la de-misol poart[ hramurile Sfin\ii MartiriBr]ncoveni, Sf]ntul Ioan Gur[ de Aur ;iSf]ntul Iosif M[rturisitorul. Stare\ulm[n[stirii este arhimandritul TimoteiBel, iar ob;tea num[r[ opt vie\uitori.

M[n[stirea Izvorul

T[m[duirii din M[riu; estefoarte c[utat[ de cre;tini

Cu siguran\[ mul\i dintre s[tm[reniau auzit sau au fost deja la M[n[stireaIzvorul T[m[duirii din M[riu;. Ansam-blul monahal a fost construit `ntre anii1992 - 1995 ̀ n hotarul localit[\ii M[riu;.S-a construit o biseric[ nou[ de zid, careeste `n totalitate pictat[, casa monahal[din lemn, altar de var[ ;i anexe

gospod[re;ti. Stare\ este p[rintele pro-tosinghel Gherontie Nerghe;.

M[n[stirea din |egheaa fost construit[ la ini\iativa preotului din Craidorol\

M[n[stirea Na;terea Maicii Domnu-lui din |eghea a fost construit[ `n 1994,la ini\iativa preotului din parohia Crai-dorol\, p[rintele :tefan Pomian ;i a miciicomunit[\i de credincio;i din localitate.Biserica este zidit[ din lemn, iar pe l]ng[aceasta are ;i un altar de var[, o cas[ mo-nahal[ cu paraclis. Stare\a m[n[stirii estestavrofora Emanuela Mateiu, ob;tea fiindalc[tuit[ din ;ase monahii. ~ns[ tradi\iamonahal[ `n acest loc `ncepe `n jurulanului 1300, c]nd pe aceste locuri se sta-tornice;te un c[lug[r pustnic cu numeleTeigheni. Se spune c[ oamenii acestorlocuri fiind atra;i de via\a ;i de fapteleminunate ale c[lug[rului au construit obisericu\[ de lemn ;i case de locuit, cualte cuvinte "sih[strie -s[teasc[" devenit[ulterior satul c[ruia i-au pus numele|eghea.

M[n[stirea Port[ri\a esteun ansamblu `n stil cetate,unde vie\uiesc 4 monahi

M[n[stirea Port[ri\a a fost construit[de c[tre p[rintele Gheorghe B[bu\.M[n[stirea este un ansamblu `n stil ce-tate, `n mijloc av]nd un altar de var[.Vie\uiesc patru monahi ̀ n frunte cu pro-tosinghelul Cleopa Sarca.

M[n[stirea din Moi;eni,unul dintre l[ca;urile de cultpreferate de o;eni

M[n[stirea Sf]nta Treime din loca-litatea Moi;eni este ctitorit[ de preotulBobi\[ Toma `n anul 2004. Ob;team[n[stirii este format[ din 15 vie\uitoa-re, stare\[ fiind monahia Ieronima :ele-ver. Ansamblul se distinge prin bisericazidit[ de lemn, unde `n prezent se lu-creaz[ la pictur[, altarul de var[ ;i ar-hondaricul.

M[n[stirea de maiciSf]ntul Mare MucenicGheorghe de la Tur\ B[i

Schitul “Sf]ntului Mare MucenicGheorghe” Tur\ B[i este a;ezat la margi-nea localit[\ii Tur\, `n Tur\ B[i, unde afunc\ionat ;i o min[ p]n[ ̀ n anii '90. La29 aprilie 2007 a fost pus[ piatra de te-melie a acestui a;ez[m]nt cu hramul“Sf]ntul Mare Mucenic Gheorghe”, dec[tre Preasfin\itul P[rinte Justin Sighe-teanul, arhiereu vicar al Episcopiei Ma-ramure;ului ;i S[tmarului. ~n prim[varaanului 2014, a venit de la M[n[stireaC[;iel, monahia Teofana Costea cu `nc[alte dou[ maici din |ara Oa;ului. ~n in-terior s-a construit un Paraclis de lemnunde se s[v]r;esc sfintele slujbe. Estem[n[stire de maici cu cinci vie\uitoare.

M[n[stirea Lunca Apeia fost la `nceput o biseric[de parohie

M[n[stirea Acoper[m]ntul MaiciiDomnului din Lunca Apei a fost la ̀ nce-put o biseric[ de parohie transformat[ulterior `n m[n[stire, `n anul 2000. Aiciob;tea este format[ din patru vie\uitoare,stare\[ fiind monahia Teoctista Fugu-lin.

A consemnat :tefania Cri;an

Pelerinajele au f[cut parte din via\a credincio;ilor din cele mai vechi timpuri, drumurile str[b[tute pe jos de pelerinip]n[ la locurile sfinte, reprezent]nd obolul lor de cinste ;i pre\uire pentru to\i cei care s-au jertfit pentru credin\[

Pentru c[ ne apropiem de binecuv]ntatul post al Adormirii Maicii Domnului, o s[rb[toare cen-tral[ a verii, v[ recomand[m c]teva a;ez[minte monahale din cuprinsul celor trei protopopiateale Jude\ului Satu Mare unde pute\i g[si o oaz[ de lini;te ;i reculegere, dar ;i un cuv]nt folositorpentru via\a de zi cu zi. De altfel, pelerinajele au f[cut parte din via\a credincio;ilor din cele maivechi timpuri, drumurile str[b[tute pe jos de pelerini p]n[ la locurile sfinte, reprezent]nd obolullor de cinste ;i pre\uire pentru to\i cei care s-au jertfit pentru credin\[.

a;ez[mintele monahale din jude\ adun[anual mii de pelerini veni\i s[ se roage


EDUCA}IE“Pentru absențele făcute după aplicarea gradului al IV-lea de amendă şi până la a

cincea pronunțare a amenzii (sfârşitul prelegerilor anului şcolar) câte 30 lei de absențăceea ce constituie gradul al V-lea de amendă. Toate sumele cu care au fost amendațipărinții şcolarilor se vor nota în registrele de chemare în dreptul fiecărui şcolar.”

Născut pe meleaguri bistriţenela 16 aprilie 1887 în comuna Mă-gura Ilvei, Dariu Pop a fost o per-sonalitate complexă< dascăl, pe-dagog, gazetar, scriitor, istoric,pictor (această pasiune şi-a des-coperit-o şi datorită prieteniei cuAurel Pop), folclorist, dirijor,compozitor şi mare patriot, a fă-cut parte din generaţia luptători-lor pentru Marea Unire din 1918,bucurându-se de protecţia a doidintre făuritorii ei, Vasile Lucaciuşi George Pop de Băseşti.

Din vasta sa activitate desfăşurată laSatu Mare ne vom opri atenţia asupra în-ceputului activităţii sale de Revizor Şco-lar. La 1 martie 1919, Consiliul DirigentRomân, prin dispoziţia nr. 2286 semnatăde „Şeful resortului de cult şi instrucţiunepublică, Dr. O. Ghibu, secretar general”îl numeşte „revizor şcolar al judeţuluiSătmar.” Dariu Pop a fost revizor ;colaral județului Satu Mare în perioada 1919- 1940. Pentru scurte perioade, a fost în-locuit din funcție de către liberali în 1927şi în 1932 de ţărănişti. A părăsit Satu Ma-re în grabă, în 1940, după Dictatul de laViena și nu s-a mai întors, stabilindu-sela Cluj, unde a murit în anul 1965.

La Satu Mare s-a confruntat cu ine-xistenţa aproape totală a şcolilor româ-neşti de stat, cu lipsa cadrelor didactice,a manualelor şcolare, a bibliotecilor. Ex-perienţa didactică i-a permis să înceapăromânizarea procesului de învăţământdin judeţul Satu Mare.

În primele 7 luni de la numirea înfuncţie a emis peste 5400 de circulareşcolare.

Învățământuldupă Marea Unire

După marele reformator Spiru Haret(cel care dorea ca prin învăţământ să îiridice pe ţărani), în perioada interbelicăpolitica sa va fi continuată de ministrulConstantin Angelescu. El a ocupat aceas-tă funcție în perioadele 1922-1926, 1927-1928 ;i 1933-1937.

Trebuie amintit că în această perioa-dă Constantin Angelescu ca ministru aavut o contribuţie fundamentală la for-mularea şi adoptarea Legii învăţămân-tului primar al statului şi învăţământuluinormal-primar din 26 iunie 1924, unadintre cele mai importante reforme aleeducaţiei din România interbelică, prima„cărămidă” din sistemul de învăţământ,cu rol în uniformizarea sistemului deeducaţie românesc după Marea Unire.Conform acesteia, învăţământul primarprimea caracter unitar, obligatoriu şi gra-tuit, durata fiind de 7 ani.

Legile date sub ministeriatele dr. C.Angelescu au urmărit răspândirea câtmai repede şi cât mai profund a educaţieiîn toate straturile vieţii sociale, cu de-osebire în rândurile ţărănimii, de undeproveneau cei mai mulţi analfabeţi. De-viza sa era< „Şcoală cât mai multă! Şcoalăcât mai bună! Şcoală cât mai româneas-că!”

Periodic şcolile erau controlate decătre inspectorii regionali, fiind obser-vate în primul rând învăţământul (ceti-rea, scrierea, exprimarea gramaticală,aritmetica şi geometria, celelalte ştiinţe,cântul şi gimnastica), starea igienică alocalului şi a elevilor, Cancelaria şi Arhiva(cataloage, matricole) şi activitatea ex-traşcolară (cursuri complementare, lu-crul manual).

Se prevedeau chiar şi amenzi, prinlege, pentru părinţii care nu-şi lăsau co-

piii să meargă la şcoală. Un exemplu decirculară care prevedea amenzi a fost tri-misă şi de Revizorul Şcolar Dariu Pop la13 septembrie 1923, pe care o vom pre-zenta în întregime.

Absențe evaluate în funcțiede gradul de amendă

"Pentru orientare și stricta confor-mare vă comunicăm textual art. 29-30-31-32-33-34-35-36 din regulamentulpentru aplicarea legii asupra învățămân-tului primar<

Art. 29. Pentru absențele nemotivatefăcute de copii cu începere de la 13 sep-tembrie dirigintele sau directorul va su-pune la amendă pe reprezentanții legali,după normele următoare<

Pentru absențele făcute de la 6 sep-temvrie și până în pronunțarea amenziicâte 4 lei de absență ceea ce constituiegradul I de amendă>

Pentru absențele făcute după aplica-rea gradului I de amendă până la a douapronunțare a amenzii câte 8 lei de absențăceea ce constituie gradul II de amendă>

Pentru absențele făcute după aplica-rea gradului al II-lea de amendă și pânăla a treia pronunțare a amenzii câte 12lei de absență ceea ce constituie gradulal III-lea de amendă>

Pentru absențele făcute după aplica-rea gradului al III-lea de amendă și pânăla a patra pronunțare a amenzii câte 16lei de absență ceea ce constituie gradulal IV-lea de amendă>

Pentru absențele făcute după aplica-rea gradului al IV-lea de amendă și pânăla a cincea pronunțare a amenzii (sfârșitulprelegerilor anului școlar) câte 30 lei deabsență ceea ce constituie gradul al V-lea de amendă.

Toate sumele cu care au fost amen-dați părinții școlarilor se vor nota în re-gistrele de chemare în dreptul fiecăruișcolar.

Art. 30. Pronunțarea amenzilor șco-lare, prevăzute la articolul precedent seface după regula următoare<

Dirigintele sau directorul va înaintaperceptorului la sfârșitul fiecărei luni listade absențe nemotivate ale copiilor, cumențiunea numelui reprezentanților le-gali și a sumelor cu cari aceștia suntamendați.

O copie după această listă se va tri-mite revizorului școlar, care va procedapotrivit art. 28. alin III. Pe orice copiedupă listele de amenzi dirigintele sau di-rectorul va face următoarea mențiune<„Copie de pe lista de amenzi înaintatăpercepției fiscale a circ. … cu adresa no…din … ”. Nu este permis sub nici un motivca direcțiunile școlare să treacă în copiilede pe listele de amenzi alți reprezentanțilegali și alte sume de bani decât cele dinexemplarele trimise perceptorilor fiscali.În același timp revizorul școlar va con-trola dacă amenzile școlare dictate pentrupărinții lipsiți de mijloace și nevoiași nusunt prea mari față de puterile lor. El vacere ministerului să ia măsuri împotrivadirigintelui sau a directorului care n-aținut seamă de situația materială a re-prezentanților legali.

Revizorul școlar va propune minis-terului să pedepsească aspru și pe direc-torii sau diriginții aflați întru-una dinurmătoarele situații<

Cari au aplicat o nouă amendă șco-lară unui părinte, înainte de a fi avut in-formațiuni precise că cea precedentă afost încasată de perceptor.

Cari au amendat din rea voință șirăzbunare pe reprezentanții legali.

Cari au amendat pe părinții copiilormorți.

Cari au dat amenzi pentru mai mulțicopii decât vor fi fost locuri în școală.

Cari au dat amenzi pentru copii dincătunele depărtate de școală mai mult de3 km.

Cari vor fi amendat pe părinții co-piilor ale căror absențe trebuiau motivatepotrivit dispozițiunilor art. 26, alin 7,punctele a și b.

Amenzile erau afi;ate pe ușa primăriei

Art. 31. În același timp cu dictareaultimului grad de amendă dirigintele vaînainta primăriei spre a se afișa pe ușaei, lista părinților sau tutorilor cărora lis-a amendat cu 50 de bani de absență.Asemenea liste vor fi afișate și la școală.Art. 32. Listele de amenzi școlare trimisede diriginte sau de director perceptoruluisunt executorii de drept fără altă autori-zare sau ordin din partea administrațiefinanciare.

Executarea amenzilor se face de per-ceptor cel mai târziu în termen de 20 zilede la primirea comunicării. Acest termenmaxim se socotește din momentul ceperceptorul a primit lista de amenzi șipână când învățătorul sau institutoruldiriginte a fost încunoștințat că amenziles-au încasat. Petru amenzile pe care per-ceptorul le va încasa în primele 10 zilede la comunicarea dirigintelui sau a di-rectorului, perceptorul va beneficia de oremiză de 50%, iar pentru cele încasateîn a doua și a douăzecea zi, de o remizăde 20 %. Amenzile neîncasate până la 20zile de la comunicare nu se vor mai ur-mări iar perceptorul culpabil de negli-jență va fi amendat de Ministerul Finan-țelor cu o sumă egală cu aceea a amen-zilor neîncasate în termenul de 30 zilede la reprezentanții legali și solvabili aicopiilor.

Perceptorii cari se vor dovedi că aufăcut vărsări cu bani de la dânșii fără săfi încasat în realitate amenzile în terme-nul de 10 sau 20 de zile, cu gândul de ale încasa mai târziu în scopul de a bene-ficia de 50% sau 20%, vor pierde remizacuvenită la sumele vărsate, iar aceste su-me vărsate nu li se vor mai restitui.Art. 33. Reprezentanți legali ai căror copiinu se prezintă la examenul de absolvirefără a motiva lipsa lor la direcțiunea școa-lei respective vor fi amendați cu 15 lei decopil. Această amendă se pronunță po-trivit dispozițiunilor art. 30 și se executădupă cele prevăzute la art. 32. Art. 34. Copiii care au lipsit motivat înultimul trimestru școlar sau de la exa-menul de absolvire vor fi datori să se pre-zinte la examen în primele zile ale anuluișcolar următor sau să justifice din noulipsa lor, în caz contrar cei dintâi vor fiamendați cu suma de doi lei, iar cei dinurmă cu suma de 15 lei. Art. 35. Patronii și stăpânii sunt supușila aceleași îndatoriri ca și părinții și tu-torii copiilor. În caz de contravenire li sevor aplica amenzi la fel ca cele aplicatepărinților în cazuri analoage. Art. 36. Revizorii școlari sunt datori caîn inspecțiunile lor să cerceteze în primulloc dacă prescrierile asupra obligativitățise aplică. Dacă vor constata că acesteprescrieri nu se aplică din pricina învă-țătorilor, institutorilor, diriginților saudirectorilor, vor face raport la ministercare va trebui să condamne pe ce vinovați

la o amendă egală cu aceea la care ar fitrebuit să fie supuși reprezentanții legaliai copiilor.

În urma celor de sus vă invităm să văconformați în tocmai informând oriceabatere, delict disciplinar."

Valoarea leului în 1923

A;adar, valoarea amenzilor era cu-prinsă între 4 ;i 30 de lei. Ca să înțelegemmai bine ce însemna acest lucru pentruun părinte, facem o incursiune în istoriaBNR. Astfel, în aprilie 1919, francul el-veţian şi cel francez costau 3 respectiv2,5 lei, în vreme ce o liră sterlină ajunsesela 66 de lei, iar dolarul la 15 lei.

Patru ani mai târziu, inflaţia galo-pantă îşi făcea efectul< în noiembrie 1923,lira sterlină se cumpăra cu peste 950 delei, dolarul cu 206, francul elveţian cu 40de lei, iar francul francez cu peste 13 lei.Au urmat anii calmării inflaţiei şi depre-cierii şi, în ianuarie 1929, înaintea celeidintâi reforme monetare din istoria Ro-mâniei ( prima „stabilizare"), lira sterlinăcosta cu 807 lei, dolarul cu 166 de lei,francul elveţian cu 32 de lei, iar cel fran-cez cu 6,5 lei. Un salariu bun, de şef debirou, era de 382 de lei în 1916, în anulintrării României în război, şi de 9.000de lei în 1928, înaintea stabilizării mo-netare.

Dacă facem o comparație între va-loarea leului de azi și de acum 94 de ani,reiese că un leu de acum valorează cât50 de lei din anul 1927.

Circulară< elevii nu au voie la școală cu albituri murdare

O altă circulară pe care o redăm maijos se referă la curățenia școlii și a copii-lor. Revizorul Dariu Pop a trimis-o tu-turor ;colilor în 4 martie 1924.

"Având în vedere marele pericol cene amenință cu apropierea tifosuluiexantematic, veți lua măsuri imediatepentru curățirea și desinfectarea școale-lor.

Vă veți îngriji ca elevii să aibă albituricurate și nu îi veți primi în școală pe ceicari s-ar prezenta în albituri murdare,dându-i absenți.

Părul elevilor va fi tuns și sub nici unmotiv nu veți răbda nici la elevii de ritmozaic perciunile procedând și cu aceștiala fel, dându-i absenți până ce se vor con-forma acestui ordin. Nu voim prin aceas-ta să ne atingem nici de credința și nicide legea și datinile nimănui, dar aceastămăsură trebuie luată în școala primarăla fel ca în armată, unde nu se tolereazăpărul lung și perciunile, chiar din motiveigienice.

Tot cu atâta aspreală să se procedezeși în Țara Oașului față de elevii româniși în părțile Băii-Mari, unde băieții poartăpărul lung (plete).

Elevele vor fi controlate sever de cătreînvățători, să fie părul lor spălat cât maides cu gaz (petroleu, fotogen). Veți puteacu această ocazie să introduceți în școalaDv. și puțin activism, îndemnând eleviica fiecare să-ți curățească locșorul lui dinbancă special și să se controleze și ei întreei dacă sunt destul de curați.

Măsurile acestea le veți publica obșteiprin batere de tobă pentru conformareși veți ținea și conferințe poporale despreigienă. Gândiți-vă câte ravagii a făcut ti-fosul exantematic în războiul mondial șipuneți-vă pe lucru, curățați școalele, în-demnați elevii să înțeleagă măsurile luate.Cereți și concursul primăriilor."

Mihaela Sălceanu, muzeograf la Muzeul Județean Satu Mare

Copii de clasa a II-a, anul ;colar 1927 - 1928

În 1923, p[rin\ii erau amenda\i pentru absen\ele copiilor de la ;coal[


INTERVIU

Originar din Satu Mare, VladNicolae Bulg[r a decis să se mutela Cluj pentru a-şi desăvârşi ca-riera în artă, fiind pasionat depictură, sculptură, design vesti-mentar ;i de interior. Mânuieştecu o mare pricepere şi iscusinţăacul şi aţa, poate mai bine ca ofemeie şi creează costume pentruOpera Rom]n[ din Cluj-Napoca,miile de spectatori fiind impre-sionate la fiecare reprezenta\ie.

Vlad-Nicoloae Bulg[r a fost stu-dent al Universităţii de Art[ şi Designdin Cluj-Napoca. Dup[ cei trei ani destudiu la departamentul design textil;i cei doi ani de masterat ̀ n sculptur[,acum lucreaz[ ca laborant la aceea;iinstitu\ie de ̀ nv[\[m]nt. ~n viitor vreasă lucreze în design interior sau pepartea de scenografie şi costum sce-nografic.

Pentru a afla mai multe despre ac-tivitatea s[tm[reanului care se ocup[de vestimenta\ia actorilor de la Teatruldin Cluj, dar ;i a balerinilor de la Ope-ra Na\ional[ din Cluj-Napoca, i-amadresat c]teva `ntreb[ri.

- De unde a pornit pasiunea tapentru cusut?

- Pasiunea pentru cusut a pornitde la mama mea care este croitoreasă.Prima dat[ am f[cut un ;orţ pentrubunica, iar mama mea a fost cea carem-a ajutat. În al doilea rând, datorităfaptului că împreună cu doamna pro-fesor universitar doctor Liliana Mo-raru am fost implicat în mai multeproiecte legate de scenografii ;i cos-tume scenografice, iar aceste proiectemi-au deschis un nou orizont şi noioportunităţi, de care am ;tiut s[ profitla maxim.

- De când ai început să facicostume scenografice?

- Am început să fac costume şi săintru în proiecte de colaborare cuAcademia de Muzică şi Opera Româ-nă din Cluj-Napoca la sfârşitul anuluiîntâi de facultate. Datorită faptului căam absolvit specializarea design textil,îmi place foarte mult să experimentezdin ce în ce mai mult, să fac diferitecreaţii din materiale diferite şi neuti-lizabile.

- Câte proiecte ai avut până înprezent?

- În colaborare cu Universitateade Art[ şi cu Academia de Muzică sauOpera Română am avut mai multeproiecte mari şi anume “Nabucco” ,,Doar M...de la Marguerite” ;i recent,,Orfeo ed Euridice”.

- C]t lucrezi pentru a realiza cos-tuma\iile pentru un spectacol, indi-ferent c[ vorbim despre o pies[ deteatru, sau despre o reprezenta\ie debalet?

- Ce pot s[ v[ spun? Depinde c]tepersoane sunt implicate `n acel spec-tacol, de materialele pe care trebuies[ le folosesc, de complexitatea cos-tumelor. De exemplu, pentru un spec-tacol simplu de balet, cu ni;te costumece la prima vedere par simple, pot s[

lucrez undeva la 3 luni. C]nd vinevorba `ns[ despre un spectacol gran-dios, precum “Nabucco”, de GiuseppeVerdi, sau “Orfeu ̀ n infern”, al lui Jac-

ques Offenbach, este mult mai multde lucru. Pot ajunge undeva la 6-7luni, timp `n care nu am prea multepauze de respiro. Este vorba despre

costume complexe sau foarte comple-xe, ;i trebuie s[ fiu atent la fiecare de-taliu, s[ ias[ exact a;a cum trebuie ;iexact a;a cum `mi place s[ ias[.

- Care au fost costumele pe carele-ai realizat ;i \i-au pl[cut cel maimult?

- Costumele preferate au fost celede la opera “Nabucco” pentru că eraumult mai complexe şi îţi deschideauun orizont mult mai larg şi o posibi-litate mult mai mare de a le crea. Amfost nevoit s[-mi pun la lucru imagi-na\ia, s[-i dau fr]u liber ;i astfel, spereu, c[ a ie;it o treab[ bun[.

Trebuie s[ v[ spun c[ acele costu-mele de la “Nabucco” au fost o provo-care deoarece au fost multe ca număr,iar majoritatea au avut multe detaliide aplicat. ~n plus, multe dintre eleerau cusute manual, dar am aceamul\umire c[ spectacolul a fost foartecolorat şi plin de viaţă.

- Cum vezi aceast[ meserie pe ca-re ai ales s[ o urmezi? Practic, tu e;tiomul care va fi `ntotdeauna undeva`n spatele scenei, iar actorii ;i bale-rinii sunt cei care primesc aplauzele,`ntr-o bun[ m[sur[, ;i pentru muncata.

- Munca din spatele scenei estefoarte grea ;i complexă, dar în acelaşitimp importantă. E nevoie de mult[răbdare pentru a realiza un anumitnumăr de costume, uneori `ntr-untimp foarte scurt, dar la final, s[ ;tiic[ ai dat totul pentru a ie;i perfect, îţidă o satisfacţie enormă. S[ v[d aplau-zele publicului de la fiecare reprezen-ta\ie este cea mai mare mul\umirepentru mine.

- De ce sunt costumele atât de im-portante într-o piesă?

- Costumele au o importanţă ri-dicat[ `n cadrul oric[rui spectacol.F[r[ costume, se poate spune c[ nicispectacolul nu exist[. Avem replicile,avem actorii foarte buni, expresivi ;italenta\i, dar costuma\ia este cea care`l transpune pe privitor ̀ ntr-o anumit[lume, epoc[ sau atmosfer[. Este vorbadespre primul impact pe care `l arespectatorul, c]nd cortina se ridic[.Primul impact vizual are rolul de acapta aten\ia privitorului ;i de a-l in-troduce în povestea ce urmeaz[. Sepoate spune, f[r[ doar ;i poate c[ unspectacol fără scenografie şi costumeste unul lipsit de viaţă.

- La ce alte proiecte ai mai fostimplicat?

- Am participat la un festival in-ternaţional de design în Polonia laWroclove, am expus la festivalul Un-told o lucrare care se numeşte “Rain-bow”, am avut o expoziţie la Bucureştiunde am participat cu autoportretulţesut la război şi o expozitie în BienalaNaţională de Plastică Mică din Cluj-Napoca “Vârsta de bronz”.

- Cum reuşeşti să te împarţi întreart[, munca de laborant şi viaţa tasocială?

- Trebuie s[ recunosc faptul c[ leîmbin destul de greu, dar ̀ ntotdeaunafac în aşa fel încât să pot merge cutoate înainte şi să am timp ;i pentrumine.

Iulia Mercea

Vlad Bulg[r, s[tm[reanul care creeaz[costumele pentru Opera Rom]n[ din Cluj

“Costumele au o importanţă ridicat[ `n cadrul oric[rui spectacol. F[r[ costume,se poate spune c[ nici spectacolul nu exist[. Avem replicile, avem, actorii foarte buni,expresivi ;i talenta\i, dar costuma\ia este cea care `l transpune pe privitor `ntr-oanumit[ lume, epoc[ sau atmosfer[. Este vorba vorba despre primul impact pe care`l are spectatorul, c]nd cortina se ridic[.”


MOD~

Dacă îţi place să respecţi me-reu tendinţele în materie de tun-sori, coafuri şi culori pentru p[r,iată ce “se poartă” vara aceasta.

Bucle în stilul anilor ’80

Buclele cu volum de la rădăcin[,rebele şi aparent coafate neglijent, vorfi la mare căutare în vara lui 2017. Aces-tea oferă un aspect natural, dar toto-dată extrem de sexy.

Coadă de cal accesorizat[

Fie că este vorba despre panglici,elastice de par sau agrafe, coada de calaccesorizat[ cu diverse elemente va fipe val în sezonul ce urmează, ceea ceeste minunat întrucât ce poate fi maiplăcut decât să îţi prinzi părul într-ocoadă în zilele caniculare, şi totodatăsă fii în tendinţe? Dacă eşti mai îndrăz-neaţă, poţi da o şansă cozii prinse învârful capului. Acoperă elasticul de p[rcu o şuviţă pe care o vei înfăşura în ju-rul acestuia, după care o vei prinde cuo agrafă de coc.

Părul perfect îndreptat

Moda anului 2000, cu părul perfectdrept, a revenit iar asta mulţumită caseide modă Versace şi modelului Gigi Ha-did, care promovează intens acest look.Poţi scoate deci placa de îndreptat pă-rul din dulap dacă vrei să fii în tendinţeîn vara lui 2017.

“Moţul” în vârful capului

Da, se poartă părul din creştet prinsîntr-un “moţ” în vârful capului, exactca la grădiniţă. Poţi l[sa părul dreptsau îl poţi ondula - efectul va fi oricumwow. Dacă vrei un look ceva mai fini-sat, fă-ţi în loc de coadă un mic coc încreştet.

Cocul reinterpretat

Dacă ai impresia că o să disparădin peisaj cocul de balerină, te înşeli.Cocul de balerină a rămas în conti-nuare în tendinţe, însă de această datăDior vine cu o propunere deosebită<împletirea părului care stă lipit de scalpînainte de prinderea vârfurilor într-uncoc.

Wet lookAspectul de p[r ud obţinut în mod

intenţionat este şi el în tendinţe în se-zonul ce urmează. Fie că prinzi părulîntr-un coc retro, la ceafă, fie că preferisă îţi dai tot părul pe spate ori să îţi facio cărare pe o parte, iar apoi să creeziimpresia de wet look - succesul estegarantat.

Permanentul sau permanentul fals

Fie că îţi faci părul permanent cala carte, fie că preferi să mimezi unpermanent cu ajutorul bigudiurilor,trebuie neapărat să ştii că buclele ce seaseamănă cu un permanent vor fi peval vara aceasta.

Împletiturile lejere :i împletiturile lejere se vor purta

în vara aceasta. Poţi profita de asta pen-tru a evita coafarea cu aparate cu aercald pe timp de var[.

Fie că îţi faci părul permanent ca la carte, fie că preferi să mimezi un permanent cu ajutorulbigudiurilor, trebuie neapărat să ştii că buclele ce se aseamănă cu un permanent vor fi pe val.

Tendin\ele în materie de coafuripentru vara aceasta


DIET~

Pepenii potolesc setea oame-nilor de mii de ani. În timpul ră-tăcirilor lor prin de;ert, israelițiitânjeau după pepenii galbeni ;iverzi pe care îi mâncaseră în țarapiramidelor. Egiptul ;i ţările me-diteraneene continuă să fie pro-ducători principali de pepeni.

Alături de ficat, rinichii sunt maripurificatori ai corpului, datorită abili-tăţii lor de a elimina produsele rezi-duale ;i de a neutraliza toxinele. Rini-chii pot elimina otrăvurile potenţialmortale, cum ar fi ureea. Când ei nufuncţionează, acumularea de uree însânge poate provoca moartea după nu-mai câteva zile. Rinichii lucrează zi ;inoapte pentru a menţine un raportconstant de apă în corp ;i pentru a evitaacumularea de lichid sau deshidrata-rea. Ei îndeplinesc trei funcţii princi-pale< excretoare, reglatoare ;i hormo-nală. Funcţia excretoare constă în fil-trarea sângelui pentru a elimina prinurină de;eurile metabolice toxice so-lubile în apă.

Apoi, rinichii controlează nivelulde potasiu, sodiu ;i alte minerale dinsânge. Această reglare chimică trebuiesă fie extrem de precisă, deoarece o va-riaţie foarte mică a concentraţiei anu-mitor minerale este incompatibilă cuviaţa. De exemplu, o cre;tere a nivelu-rilor de potasiu provoacă slăbiciunemusculară ;i chiar paralizie, iar o scă-dere duce la stop cardiac.

În sfâr;it, rinichii produc o serie dehormoni foarte importanţi pentruechilibrul din corp, printre care renină(care reglează echilibrul lichidelor dincorp ;i al tensiunii arteriale) ;i eritro-poietina (care stimulează producţia decelule ro;ii în măduva osoasă).

Vezica urinară reglează eliminareaurinei. Alături de rinichi, face partedintr-un sistem precis de filtrare ;i eli-minare a reziduurilor, care necesităatenţie.

O cură de fructe de 1-3 zile oferă opauză rinichilor supraîncărcaţi cu sare;i proteine. Cura de fructe se face con-sumând întrega zi doar fructele alese,în orice cantitate se dore;te. Cele mairecomandate fructe pentru rinichi, da-torită efectului lor diuretic (cresc vo-lumul de urină) ;i depurativ (favori-zează eliminarea reziduurilor) sunt<pepenii galbeni, pepenii ro;ii, perele,strugurii ;i cire;ele.

Pepenii galbeni

Viaţa modernă nu a afectat tarabelepitore;ti de pepeni galbeni din regiu-nile calde de pretutindeni. Fermieriitaie mostre de pepene galben, pentruca potenţialii clienţi să guste pulpa dul-ce ;i suculentă a acestor fructe deli-cioase. Nicio îngheţată sau băutură ră-coritoare nu poate potoli setea din lu-nile toride de vară ca un pepene galben;i zemos!

Pepenii galbeni sunt compu;i, maimult decât orice, din apă. Procentajulde apă se situează undeva între 90 ;i95 în funcţie de soi. Apa din pepeniigalbeni, ca ;i cea din orice fruct zemos,nu trebuie să se confunde cu apa de larobinet, nici măcar cu apa pură de iz-vor. Nu este o apă inertă, pasivă, unsimplu vehicol pentru săruri ;i soluţii,ci o apă vie, care a fost în contact intimcu protoplasma celulelor vegetale. Apa

din pepenii galbeni este o apă biologi-că, implicată în mii, poate milioane dereacţii chimice care au loc în celulelevii ale plantei. Poate acesta este motivulpentru care nimic nu potole;te seteazilelor de var[ ca o felie mare de pepenegalben. Mai mult, nimic nu este maifolositor pentru rinichi decât “sevaplantei”, adică apa din pepeni.

Pepenii galbeni conţin mai puţinzahăr dacât alte fructe, practic niciogrăsime ;i o cantitate onorabilă de pro-teine. Însă, mai mult decât orice, pe-penii galbeni au un conţinut bine echi-librat de vitamine ;i minerale. Sunt hi-dratanţi, remineralizan\i, alcalinizan\i,diuretici ;i laxativi.

Cel mai important, consumul depepene galben îmbogăţe;te sângele cusăruri minerale ;i vitamine ;i înlesne;tecapacitatea de filtrare a rinichilor. Du-pă ce mâncăm pepene galben, rinichiielimină mai eficient materialul rezidual;i toxinele rezultate în urma proceselormetabolice.

“Apa vie” din pepenele galben ;imineralele care se dizolvă în ea au ocontribuţie majoră la acest efect.

Pepenii galbeni sunt utili mai alesîn stadiile de debut ale insuficienţei re-nale, ale cărei simptome principalesunt retenţia de fluide ;i producţia scă-zută de urină.

Graţie capacităţii lor alcalinizante

remarcabile, pepenii galbeni cresc so-lubilitatea sărurilor acide care compuncalculii urici ;i facilitează dizolvarea ;ieliminarea lor.

De;i pepenii galbeni nu sunt anti-septici urinari, efectul lor alcalinizantasupra urinei ajută la stoparea prolife-rării bacililor coliformi, care cauzeazăinfecţiile urinare (Escherichia coli ;ialţii) ;i care au nevoie de un mediuacid pentru a se dezvolta.

Consumul de pepene galben ajutăîn artrita gutoasă ;i gută, dar ;i în ca-zuri de deshidratare însoţită de pier-dere de minerale, cum se întâmplă încazuri de diaree, transpiraţie excesivăsau accese de febră. De;i sunt laxativi,pepenii galbeni pot fi folosiţi u;or încazuri de diaree cauzată de gastroen-terită.

Pepenele galben se consumă celmai bine proaspăt, dar nu este reco-mandat ca desert, deoarece cantitateamare de lichid pe care o conţine inter-ferează cu digestia.

Pepenii verzi au efecte terapeuticeasemănătoare. În plus, conţin licopen,un carotenoid care se găse;te ;i în ro;ii.Licopenul este un antioxidant puternic;i un factor protector împotriva can-cerului de prostată.

ing. chimist Mircea Georgescu tel. 0721202752

Consumul de pepene galben îmbogăţe;te sângele cu săruri minerale ;i vitamine ;i înlesne;te capacitatea de filtrarea rinichilor. După ce mâncăm pepene galben, rinichii elimină mai eficient materialul rezidual ;i toxinele rezultate înurma proceselor metabolice. “Apa vie” din pepenele galben ;i mineralele care se dizolvă în ea au o contribuţie majorăla acest efect.

MELiSSa - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Pepenii galbeni sunt adev[rate daruri

ale naturii pentru rinichi

Profită de vremea frumoasă şi re-nunţă la practicarea activităţilorsportive în spaţii închise precum salade fitness sau propria sufragerie. În-locuieşte fitnessul şi aerobicul cu ac-tivităţi în aer liber, mult mai plăcuteşi la fel de eficiente.

O jumătate de or[ de sport pe zi estesuficientă pentru menţinerea siluetei, însădacă vrei să scapi de câteva kilograme înplus, ar trebui să practici cel puţin o ora desport în fiecare zi, pentru a ajută organis-mul să ardă depozitele de grăsime.

VoleiÎn parc, în pădure sau pe plajă, voleiul

poate fi practicat oriunde atâta timp cât aicu cine, dar şi spaţiu la dispoziţie. Jucândvolei, îţi lucrezi muşchii abdominali, mu-chii picioarelor, ai umerilor, dar şi bustul.În ceea ce priveşte caloriile, vei scapă de272 de calorii într-o jumătate de ora încare vei juca volei.

Alergare Dacă preferi să alergi dimineaţă, cu

noaptea în cap, sau seara, pe răcoare, tre-buie să ştii că vei reuşi, în numai o jumătatede ora de alergat în ritm lent, să arzi 259de calorii. Picioarele îţi vor fi puse în mişca-re, însă şi posteriorul şi muşchii abdomi-nali vor avea de câştigat de pe urmă aler-gării.

Drumeţie pe munte Mersul pe munte în ritm normal, fără

grabă şi fără să fie nevoie să te caţeri pestânci, te va scapă, într-o jumătate de ora,de 200 de calorii. Picioarele, posteriorul,dar şi pieptul tău sunt zonele cele mai “lu-crate” în timpul acestei activităţi.

Tenisul Este un sport extrem de solicitat, lu-

crându-ţi musculatura picioarelor, abraţelor, a spatelui, a pieptului, dar şi a pos-teriorului. Aşadar, dacă vrei să îţi sculptezicorpul, acesta poate fi sportul potrivit pen-tru ţine. Jucând tenis, vei arde 206 caloriiîn 30 de minute.

Grădinărit

Este adevărat, grădinăritul nu e unsport, însă te poate scapă de 136 de caloriiîntr-o jumătate de ora, aşa că nu trebuieneglijat, mai ales că oferă şi satisfacţii dealtă natură.

Mersul pe bicicletă Mersul pe bicicletă este mai mult decât

potrivit într-o seară de var[, după o zi obo-sitoare petrecută la serviciu. Această acti-vitate arde 204 calorii într-o jumătate deora şi este vorba despre mersul într-unritm normal, nu despre mersul rapid.

Fotbalul Dacă ai copii, fotbalul este o activitate

de familie pe care o puteţi practica îm-preună în timpul liber. Un avantaj al prac-ticării fotbalului constă în faptul că te ajutăsă arzi până la 206 calorii în numai 30 deminute.

Înotul Înotul lucrează musculatura braţelor,

a pieptului, a spatelui, a umerilor, a picioa-relor, dar şi a posteriorului. Totodată, în-otul arde 250 de calorii în 30 de minute.Profită de acest lucru şi înlocuieşteexerciţiile de la sala de fitness cu o jumătatede ora de înot.

Mersul pe role O plimbare de 30 de minute pe role te

va sc[pa de 150 de calorii. Muşchii picioa-relor, dar şi cei ai posteriorului sunt lucraţide această activitate.

Sporturile în aer liber ;i caloriile arse

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947


S~N~TATECrema anti-aging “Taina Plantelor” este un produs atent formulat pentru combaterea ;i chiar

inversarea semnelor de `mb[tr]nire, a c[ror instalare timpurie este favorizat[ de stilul de via\[din ce `n ce mai solicitant al zilelor noastre.

Imunoterapia a permis redu-cerea sau eliminarea celulelorcanceroase pentru mai mult de70% dintre pacienții diagnosticațicu cea mai frecventă formă de leu-cemie şi care nu răspundeau latratamentele standard, potrivitrezultatelor încurajatoare aleunui nou studiu clinic, ce au fostpublicate luni, informează AFP.

Noul tratament constă în prelevareade la bolnavi a unor celule imunitare —denumite limfocite T — pentru a le mo-difica în aşa manieră încât ele să poatăsă recunoască apoi o "țintă" de pe mem-brana celulelor leucemice.

Limfocitele T modificate sunt apoiinjectate în sângele pacienților, unde seînmulțesc, urmăresc şi distrug celulelecanceroase.

Mai exact, imunoterapia vizează sis-temul imun, neavând legătura cu tumo-ra propriu-zisă, cu celulele canceroase.Înţelegerea tot mai bună a modului încare evoluează cancerul şi invadează sis-temul imunitar stă la baza imuno-on-cologiei, pasul cel mai important în on-cologie, în ultimii ani.

Studiile, rezultatele evidente, păre-rile specialiştilor converg către o singurăconcluzie< imunoterapia este o soluţiesalvatoare pentru pacienţii cu leucemie.Le prelungeşte speranţa de viaţă şi le îm-bunătăţeşte calitatea vieţii. Fapt luat în

calcul de autorităţile unor ţări din stră-inătate care decontează acest tratament.

Analizele efectuate la nivelul mădu-vei osoase de la 12 pacienți, la patru săp-tămâni după injectarea limfocitelor Tmodificate, au arătat că ;apte dintre bol-navi nu mai prezentau nicio urmă decelule canceroase. Șase luni mai târziu,cancerul nu revenise în organismul aces-tor pacienți.

Tratamentele imunoterapeutice prininhibitori pot declan;a boli autoimune,pot cauza inflama\ii ;i pot provoca pro-bleme respiratorii. ~n unele cazuri potap[rea dureri musculare ;i osoase ;i ar-trita. ~n alte cazuri sistemul imunitarpoate ataca glandele vitale precum ti-roida ;i hipofiza. Aceste reac\ii sunt pe-riculoase, dar pot fi \inute sub controlprin administrarea de medicamente pebaz[ de steroizi.

Conform Casei Naţionale de Asigu-rări de Sănătate, există, în prezent, 4.000de pacienţi cu cancer pulmonar care arfi eligibili pentru tratament cu agenţi deimuno-oncologie.

Din păcate, deşi în România imuno-terapia este recunoscută ca fiind o tera-pie eficace, aprobată de Agenţia Naţio-nală a Medicamentului, costul trata-mentului nu este decontat de Casa deAsigurări, îngreunând sau, chiar făcândimposibil, accesul bolnavilor la una din-tre singurele posibilităţi de a-şi salvaviaţa!

I. Mercea

imunoterapia, o speran\[împotriva leucemiei

Hyper anti aging este un su-pliment alimentar anti-`mb[tr]nire, antioxidant ;i toni-fiant. Este un supliment naturalatent formulat pentru combate-rea ;i chiar inversarea semnelorde ̀ mb[tr]nire, a c[ror instalaretimpurie este favorizat[ de stilulde via\[ din ce ̀ n ce mai solicitantal zilelor noastre.

Acest produs are `n componen\a saun complex de ingrediente naturale cuo matrice informa\ional[ nealterat[.Acest lucru permite ingredientelor s[ac\ioneze sinergic, complet]ndu-se ;ipoten\]ndu-se reciproc, beneficiind to-todat[ ;i de o biodisponibilitate cres-cut[. Astfel, prin ac\iunea sa holistic[,suplimentul natural Hyper anti agingeste excelent `n energizarea, imunosti-mularea, remineralizarea ;i re`ntinerirea`ntregului organism pe cale natural[.Produsul are ̀ n componen\[ ingredien-te valoroase, dup[ cum urmeaz[<

Acetil-L-carnitin[ ;i Acidul Alfa-lipoic au un rol esen\ial ̀ n metabolismulenergetic al organismului. Cei doi com-pu;i sinergizeaz[ `n vederea asigur[riiunui aport optim de energie proceselorcelulare, `mbun[t[\irii func\iilor cere-brale, `n combaterea stresului oxidativ,ameliorarea ;i chiar inversarea proce-sului de `mb[tr]nire.

Goji este un ingredient des folosit`n medicina tradi\ional[ chinezeasc[.Eficient `n< men\inerea unui moral ri-dicat, tonifierea ficatului (puternic he-pato-protector), protejarea rinichilor,cur[\area s]ngelui, `mbun[t[\irea per-forman\elor sportive prin sus\inereadezvolt[rii oaselor ;i a masei musculare,ameliorarea insuficien\ei sexuale at]t lafemei c]t ;i la b[rba\i (spore;te cantita-tea ;i calitatea materialului seminal).

Resveratrolul este un binecunoscutpolifenol cu propriet[\i antioxidante,chemo-preventive ;i cardioprotectoare.Fructoboratul de Calciu este un com-plex de calciu, fructoz[ ;i bor g[sit na-tural `n fructe ;i legume, fapt ce le faceuna dintre cele mai bio-disponibile sur-se de calciu ;i bor.

Ginsengul Siberian este utilizat `nprincipal pentru cre;terea rezisten\ei fi-zice (ac\iune revigorant[ ;i energizant[);i pentru capacit[\ile sale adaptogene(de `nt[rire a sistemului ;i r[spunsuluiimun).

Coenzima Q10 este un binecunos-cut antioxidant, prezent ̀ n toate celuleleumane. Coenzima Q10 favorizeaz[ oxi-genarea celular[, revitalizeaz[ sistemulimunitar, diminueaz[ efectele secundareale radioterapiei ;i `nt]rzie instalareamajorit[\ii afec\iunilor cronice< cardio-vasculare, neurodegenerative, inflama-torii sau reumatismale.

Ginkgo biloba este indicat ca adju-vant `n tratarea maladiilor cerebrovas-culare, a tulbur[rilor de memorie sau`n insuficien\a circula\iei periferice. Celmai adesea, acest ingredient este reco-mandat `n `mbun[t[\irea activit[\ilorde `nv[\are ;i memorare.

Fosfatidilserina este un compus cupropriet[\i demonstrate de`mbun[t[\ire a func\iei cognitive,sus\in]nd efortul intelectual.

Drojdia selenit[ previne caren\ele;i completeaz[ aportul de vitamine din

complexul B ce sunt necesarefunc\ion[rii optime a sistemului nervos,`n special a creierului.

Recomand[ri< eficient ̀ n sus\inerea;i `ncurajarea capacit[\ii proprii a or-ganismului uman de a-;i men\ine o evo-lu\ie anti-entropic[, de auto-regenerare;i `ncetinire a ritmului de `mb[tr]nire>

Acest supliment alimentar poate fifolosit ca adjuvant ̀ n< cre;terea niveluluide energie al organismului, redarea vi-talit[\ii ;i men\inerea unui moral ridi-cat> adjuvant `n profilaxia ;i terapiaafec\iunilor cardiovasculare, afec\iunineurologice degenerative, sporireaacuit[\ii vizuale, u;ureaz[ efortul depuspentru a sl[bi. Este recomandat persoa-nelor ce depun efort fizic ;i intelectual,fum[torilor, sportivilor, ̀ n osteoporoz[;i hipocalcemie. Este indicat `n trata-mente pentru ̀ nt[rirea imunit[\ii ;i sur-menaj (sindromul oboselii cronice).

Crem[ anti-aging “Taina Plantelor”

Crema anti-aging “Taina Plantelor”este un produs atent formulat pentrucombaterea ;i chiar inversarea semnelorde ̀ mb[tr]nire, a c[ror instalare timpu-rie este favorizat[ de stilul de via\[ dince ̀ n ce mai solicitant al zilelor noastre.Aceast[ formul[ holistic[ are la baz[compu;i naturali activi, cu o bio-dispo-nibilitate foarte mare, ce ac\ioneaz[ si-nergic complet]ndu-se ;i poten\]ndu-se reciproc, rezultatul fiind o piele hi-dratat[, energizat[, detoxifiat[ ;i `nti-nerit[.

Acidul hyaluronic are un rolesen\ial `n men\inerea suple\ei, elasti-cit[\ii ;i fermit[\ii pielii. Acest compusajut[ la atenuarea ridurilor ;i `n proce-sele de refacere a zonelor epiteliale ceprezint[ leziuni sau cicatrici.

Coenzima Q10 este un binecunos-cut antioxidant, prezent ̀ n toate celuleleumane. Acest lucru se datoreaz[ faptuluic[ transformarea nutrien\ilor ̀ n energie(ATP) la nivel celular se produce cu aju-torul acestei coenzime. Favorizeaz[ oxi-

genarea celular[ ;i amelioreaz[ efectelenocive ale fumatului ;i ale radioterapiei.

Tocoferolul (Vitamina E) este, deasemenea, un puternic antioxidant na-tural care neutralizeaz[ radicalii liberi;i combate deshidratarea pielii. Acestcompus este at]t de important pentru`ntre\inerea pieli i ;i `ncetinirea`mb[tr]nirii acesteia ;i datorit[ capa-cit[\ii sale de a proteja epiderma deac\iunea nociv[ a radia\iilor solare (razeUV).

Recomand[ri< util `n prevenirea,stoparea ;i chiar inversarea semnelor de`mb[tr]nire a pielii. Este recomandat ̀ nstimularea procesului natural de rege-nerare, propriu pielii, dar ;i ̀ n p[strareaunui nivel optim de hidratare a tenului.Recomandat persoanelor fum[toare, ce-lor cu un ten devitalizat, deshidratat, ceprezint[ semne de `mb[tr]nire, dar ;icelor care doresc prevenirea din timp aacestor simptome.

Cele 2 produse se comercializeaz[`mpreun[ `ntr-un pachet anti aging,ele fiind sinergice ̀ n ac\iunea terapeu-tic[.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Cele 2 produse se comercializeaz[ `mpreun[ `ntr-un pachet antiaging

Hyper anti aging, suplimentalimentar anti-îmb[trânire, antioxidant ;i tonifiant

Ceasul biologic nu ne influen-țează numai metabolismul, aşacum au demonstrat unele studiiefectuate până în prezent, ci ;i ale-gerile alimentare pe care le facem.

În cadrul unui studiu, oameniide ştiință au analizat date prele-vate în mod aleatoriu de la apro-ximativ 2.000 de persoane cu sco-pul de a afla dacă ritmul circadiansau ceasul biologic (cronotip) leafecta alimentația şi ora la careluau mesele.

Cercetătorii au observat diferențe cla-re în ceea ce priveşte conținutul caloricdar şi al macronutrienților între cele douăcronotipuri. Persoanele matinale sunt în-clinate să facă alegeri mai sănătoase de-a lungul zilei în comparație cu “păsărilede noapte” care mănâncă mai puține pro-teine şi consumă mai mult zahăr în primaparte a zilei, informează Science Daily.De asemenea, persoanele care se trezescmai târziu au tendința de a consuma sea-ra mai mult zahăr, grăsimi şi acizi graşisaturați, se mai arată în lucrare.

Persoanele care se trezesc devremeau rezultate mult mai bune din toatepunctele de vedere. Dovedesc o mare abi-litate în ceea ce priveşte problemele fi-nanciare, dar şi au o mai bună anticiparea problemelor. “Trebuie să ştim că, atuncicând ne trezim de dimineaţă, avem în-totdeauna timp pentru mişcare şi pentrumicul dejun. Persoanele care se trezescdevreme sunt mai suple decât cei care setrezesc mult mai târziu. Îşi planifică totuldin timp, iar astfel reuşesc să fie pe liniade plutire. Matinalii sunt mai calmi, darşi mai relaxaţi, iar acest lucru se datoreazăfaptului că sunt feriţi de stres”, a spus psi-

hologul Andrei Marcu.Beneficiile trezitului devreme sunt

acelea că persoanele care se trezesc de-vreme sunt mai fericite cu propria per-soană, iar mereu reuşesc să depăşeascăorice obstacol cu zâmbetul pe buze. Tre-zitul deverme are legătură cu indicelemasei corporale, scade riscul apariţieidiabetului şi a sindromului metabolic.Persoanele care se trezesc devreme aurezultate mult mai bune la locul de mun-că, iar acest lucru le aduce o stare de bineşi de linişte mereu.

Psihologii au mai precizat că persoa-nele care au insomnii nu fac parte dincategoria celor care se trezesc de dimi-neaţă. “O persoană din trei suferă de in-somnie măcar o dată în viaţă. Cauzelepsihologice ale insomniei pot fi rezolvatecu ajutorul unui specialist. Întotdeaunateama că va urma o noapte albă este maiputernică decât problema în sine. Estebine să ştim că, dacă nu am adormit în15 minute, trebuie să ne ridicăm din pat.O să observăm că în scurt timp ne vomrelaxa şi vom adormi fără probleme. Celmai important lucru este să nu ne gândimcă trebuie să dormim, pentru că acest lu-cru o să ne influenţeze negativ, iar de aicila o noapte albă nu este decât un pas”, amai precizat psihologul Andrei Marcu.

Iulia M.

De ce s[ ne trezim devreme ;i cum ne este influen\at[

astfel s[n[tatea?


RE}ETE

Sirop de soc

Orez cu carnede mânzat

Mod de preparare<

Florile de soc se scutură bine de in-secte şi alte impurităţi, se spală în apărece, iar apoi se lasă să se scurgă. Za-hărul cu apa se pun la fiert într-o oalămai mare. Se lasă pe foc până când za-hărul se topeşte (nu trebuie să fiarbă),apoi se lasă să se răcească. Se stoarcezeama de la 4 lămâi în siropul de apăşi zahăr, iar două lămâi bine spălate se

feliază. Florile de soc și lămâile feliatese adaugă în sirop, și tot aici se adaugăși fie ghimbirul, fie cuișoarele. Oala seacoperă cu un capac, iar după ce s-arăcit bine, se dă la frigider pentru a semacera timp de 4-5 zile. Cel mai repedeîn cea de a 5-a zi siropul se strecoară,se pun în sticle sterilizate și se închidermetic. Ținut în loc răcoros, fără ume-zeală, siropul astfel obținut se poatepăstra luni de zile, fără adaos de con-servanți. La servire siropul de soc sepoate dilua cu apă plată sau apă mine-rală carbogazoasă, cu cuburi de gheaţă,ornat cu feunze de mentă sau lămâie.

Ingrediente<

Circa 40 - 45 de bucăți deflori de soc, 6 lămâi de mărimemedie, netratate chimic (pe câtposibil), 2 litri de apă plată, 2kg de zahăr, eventual, dacă văplace 3-4 rondele de ghimbirsau 2-3 cuișoare, dar nu ambele

în aceeași compoziție.

Mod de preparare<

Cepa și ardeii se taie mărunt, se călescîn ulei, se adaugă carnea tăiată cubulețeși se călește în continuare. Când carnea

începe să se înmoaie se adaugă boiaua,apoi și celelalte condimente și se mai că-lește, până când carnea se înmoaie bine.Se adaugă orezul, supa de carne, morcoviisau mazărea dacă se folosește, eventualchiar ambele, se amestecă și se pune lacuptorul preîncălzit. Lăsăm să fiarbă fărăsă amestecăm, până când orezul absoarbetoată apa. Când se scoate de la cuptor,dacă eventual mai e nevoie, se mai con-dimentează puțin. Se servește caldă, cusalate sau murături, iar la servire se poateorna cu frunze de pătrunjel sau cu roșii.

Ingrediente<

600 g de carne de mânzat(vițel), o ceapă mai mare, o ju-mătate de ardei gras, sau o lin-guriță de pastă de ardei, o canăde orez, 4-5 linguri de ulei, sare,piper, boia de ardei dulce, deli-cat, 3 căni de supă de carne (sepoate prepara și din cubulețede supă), 3-4 morcovi fierți șităiați cubulețe, sau câteva lin-guri de mazăre fiartă, dar aces-tea din urmă nu în mod obli-

gatoriu.

Pi;cot pufos

Mod de preparare<

Se tapetează forma de tort cu hârtiede copt. Se separă albuşurile de ouă degălbenuşuri. Albuşurile se mixează cuun praf de sare până devin spumă câtmai tare, apoi se adaugă treptat zahărul,lingură cu lingură şi se mixează 5-7 mi-

nute până se obţine o bezea. Se adaugăgălbenuşurile şi apă şi se amestecă uşor,cu grijă ca spuma să nu scadă. Printr-osită, sau o strecurătoare de ceai se cernefăină şi cacaoa, apoi se adaugă treptat șiacestea la spumă, amestecând uşor, dejos în sus, până se încorporează perfectși se obține o pastă omogenă.

Se toarnă compoziţia în formă de tortşi se coace 30-40 de minute la 180 de gra-de C, până trece testul scobitorii. Se lasăsă se răcească bine, după care se poateumple cu cremă, sau se presară cu zahărpraf și se porționează. Se servește cu untopping, cu înghețată, fructe proaspete,sau cu gemul preferat.

Ingrediente<

10 linguri de făină, 10 lin-guri cu vârf de zahăr, 5 linguride apă rece, 5 ouă, un vârf decuțit de sare, unt pentru uns ta-va, zahăr pudră pentru ornat,topping, gem, înghețată saufructe proaspete, precum șihârtie de copt.

Sup[ de conopid[cu smântân[

Mod de preparare<

Zarzavaturile se curăţă şi se taie mă-runt, iar conopida se desface în buchete.Se încinge puțin ulei într-o oală în carese va prepara mâncarea şi se călesc zar-zavaturile, cu excepţia conopidei. Se poa-te presăra și cu puțină boia. Se stinge cu

circa 1,5 l de apă şi, după ce legumele în-cep să fiarbă, se adaugă conopida şi sefierbe totul la foc mic, până se înmoaietoate ingredientele, apoi se adaugă zeamăde lămâie (sau oțetul), după gust, sare,piper, un vârf de cuţit de nucşoară. Într-un bol se amestecă smântâna cu făina şi,apoi, cu acest amestec se dresează supași se mai lasă puțin la fiert. După ce se iade pe foc, se lasă puțin să se răcească.Gălbenușul se freacă bine, apoi se adaugătreptat, una câte una, câteva linguri desupă caldă, iar compoziția se toarnă înoală. La servire se presar[ deasupra pă-trunjelul mărunțit.

Ingrediente<

O conopidă de aproximativ6-800 g, o ceapă mică, doi mor-covi, un pătrunjel, circa 100 gde ţelină, un cartof, frunze depătrunjel, gălbenuşul unui ou,200 ml smântână, o lingură defăină, o lingură-două de ulei,câteva picături de zeamă de lă-mâie (sau oțet), sare, piper,nucşoară, eventual puțin deli-

cat (preparat acasă).

Pirul este o plantă mai puţinpretenţioasă. Este o buruiană detemut, dar în egală măsură, are șivalenţe tămăduitoare. Aceastăparte demnă de luat în seamă estemai puţin cunoscută de către ma-joritatea oamenilor. Lungi și tari,ca niște braţe de caracatiţă, rădă-cinile lui se întind în pământcâţiva metri. Vitalitatea lui extra-ordinară face ca, după primaploaie, să răsară din nou, dacă estedoar acoperit cu pământ, fără a fiadunat și ars.

Pirul se întâlnește din câmpie pânăîn zona montană inferioară, prin culturileprost întreţinute, prin pajiști, pe coastede deal aride, nisipoase sau argiloase, pelângă garduri, pe la margini de pădurisau tufărișuri. Este o buruiană foarte răs-pândită și în cimitire, dând bătăi de capcelor care îngrijesc mormintele celordragi.

Boli în care preparatele din pir au efecte demne de luat în seamă

Tratamente de uz internBolile rinichilor - infecţii acute sau

cronice (cistite, pielite, pielonefrite). Aju-tă la îndepărtarea uraţilor din urină, fac-tori favorizanţi în formarea pietrelor larinichi. O combinaţie benefică pentrudiverse afecţiuni renale o reprezintă unceai compus din pir și zămoșiţă. Se pre-pară la fel ca infuzia.

Boli hepatice - pirul dă rezultate bu-ne, folosit ca terapie complementară înciroze, fiind un bun depurativ (detoxi-fiant). Ceaiurile depurative (detoxifiante)sunt recomandate tuturor celor care factratamente continue, pentru diferite bolicronice, având în vedere că toate acestemedicamente sunt metabolizate în ceamai mare parte de ficat și, drept urmare,este necesară detoxifierea lui.

Boli cardiovasculare - are efect majorîn hipertensiunea arterială, datorită efec-tului diuretic, și în reglarea contracţieifibrei miocardului, datorită conţinutuluide ioni de potasiu

Boli ale aparatului genital - anexite.În anemii de diferite etiologii, dato-

rită conţinutului bogat în fier al pirului.Absorbţia fierului în tubul digestiv

se face sub formă de fier bivalent. În ge-neral, plantele bogate în fier prezintăaceastă formulă, care nu se poate preparaca medicament. În farmacii, preparatelecu fier conţin fier trivalent, care abia ul-terior, în prezenţa acidului clorhidric dinstomac, se transformă în fier bivalent,care se absoarbe. Deci, avantajul fieruluidin plante este acela că se absoarbe înstomac direct, în forma existentă în plan-te, fără a fi necesară o transformare a lui.

Boli ale aparatului digestiv - în gas-trite, folosit ca protector gastric, datoritămucilagiilor prezente în plantă.

Tratamente de uz extern

Afecţiuni ale pielii - se utilizează tinc-tura, datorită proprietăţilor ei antimicro-biene și antibiotice. Este recomandatătratarea pielii bolnave întâi cu tincturăde pir, apoi urmează utilizarea diferitelorcreme sau unguente dermatologice.

Un extract moale de pir, care seobţine prin evaporarea tincturii, până lao consistenţă siropoasă, se folosea în tre-cut, în farmacii, sub formă de pilule.Amintesc cu această ocazie faptul că pi-lulele au fost printre primele forme far-maceutice folosite în practica medicală.Ele pot fi considerate străbunicele com-primatelor și drajeurilor care se găsescastăzi pe rafturile farmaciilor. Numelede pilulă provine de la cuvântul latin"parva pila" (minge mică).

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Pirul este remediueficient în bolile

aparatului digestiv

Pirul se întâlneşte din câmpie până în zona montană inferioară, prin culturileprost întreţinute, prin pajişti, pe coaste de deal aride, nisipoase sau argiloase, pelângă garduri, pe la margini de păduri sau tufărişuri. Este o buruiană foarte răs-pândită şi în cimitire, dând bătăi de cap celor care îngrijesc mormintele celor dragi.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MAGAZIN

Ţesuturile robotice moi și impri-mantele 3D au permis unei echipe decercetători din Elveţia să creeze o inimăartificială care funcţionează asemănă-tor cu una reală. Noul concept a fosttestat cu succes în laborator, următorulpas fiind testarea pe creaturi vii.

În ultimii ani cercetătorii au încer-cat să dezvolte ţesut cardiac artificial,însă multe dintre acestea au reprezentatun eșec, informează Futurism.

O echipă de cercetători din Zuricha decis să creeze o replică a inimii bio-logice a omului care poate fii integratăîn ţesutul uman. Faţă de proiectele an-terioare, în care inima a fost creată dinpărţi separate, echipa condusă de Ni-cholas Cohrs a utilizat o imprimantă3D și ţesuturi moi, flexibile. Inima afost creată dintr-o singură bucată îninteriorul organului aflându-se meca-nismele de pompare declanșate de ven-triculele din silicon.Cântărind doar 390de grame organul artificial imită bătăileunei inimi reale.

,,Scopul nostru este să dezvoltămo inimă artificială care are aproximativaceeași mărime cu cea a pacientului șipoate realiza orice tip de funcţie a or-ganului ,'' au declarat cercetătorii.

În prezent materialul nu poate re-zista pentru o perioadă îndelungată detimp.Conform testelor aceasta poaterealiza 3.000 de bătăi într-o perioadăde 30 de minute. Echipa susţine că vaîncerca să îndepărteze această limită șisă îmbunătăţească conceptul. Odatăperfecţionată inima artificială ar puteaîmbunătăţi vieţile a peste 26 de milioa-ne de persoane din lume care suferăde diferite probleme cardiace.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

La sud de Dun[re, ̀ n Bulgaria,se afl[ Valea Regilor Traci, loculpres[rat cu morminte trace. Dup[`nsemn[tatea unora, acesteaapar\in liderilor poporului dincare se trageau geto-dacii,str[mo;ii rom]nilor.

Cel mai apropiat de Rom]nia esteSvestari, l]ng[ Razgrad, cam ̀ n dreptulOlteni\ei (C[l[ra;i), la 50 kilometri degrani\[, unde se pare c[ este`nmorm]ntat chiar viteazul rege getDromihete. De la Giurgiu p]n[ la Sves-tari sunt 100 de kilometri.

La Svestari, la 50 kilometri degrani\a cu Rom]nia, este localizatmorm]ntul c[peteniei ge\ilor, la carerom]nii fac pelerinaj, potrivit Adeva-rul.

Morm]ntul de secolul 3 `.Hr. de laSvestari este inclus `n patrimoniulmondial UNESCO. A fost descoperit`n 1982 ;i este o imagine relevant[ aciviliza\iei trace, prin picturile sale mu-rale, cariatide pe jum[tate plante, figurifantastice pe jumatate umane, culorip[strate `ntocmai (ocru, maro, albas-tru, ro;u, lila). ~n special cele 10 caria-tide de pe zidurile centrale sunt consi-derate un exemplu remarcabil al cul-turii getice, care are influente elenisti-ce.

Un morm]nt foarte bine conservat, care a transmisfoarte multe informa\ii despre cel mai vechi rege getmen\ionat de izvoare

“Este un monument extrem de rar;i foarte bine conservat, un caz ̀ n care

procesul creativ a fost `ntrerupt”, no-teaz[ speciali;tii UNESCO. “Arheologiibulgari consider[ c[ acolo estemorm]ntul lui Dromihete, cel maivechi rege get men\ionat de izvoare. Ela tr[it la sud de Dun[re, ̀ n jurul anilor300 i.Hr., secolul 4 – secolul 3.

Acest tip de monument funerar,bogat `n inventar ;i `n arhitectur[ (ca`n cazul de fa\[), este atribuit persona-jelor princiare.

Morm]ntul de la Svestari este deinhuma\ie, are trei camere, cel decedateste a;ezat `n camera principal[, so\iaeste `ntr-o camer[ mic[, iar calul pre-ferat se afla `n cea de-a treia camer[”,descrie arheologul Tiberiu Potarniche

de la Muzeul de Istorie Na\ional[ ;iArheologie Constan\a.

~n Antichitate, exista practica fu-nerar[ ca so\ia s[ `l urmeze pe so\ `nmorm]nt. Arheologul aminte;te c[Herodot povestea cum sci\ii sacrificau100 de sclavi ;i 100 de cai atunci c]ndmurea o c[petenie. Ace;tia erau ̀ nfip\i`n pari de jur ̀ mprejurul morm]ntului,iar peste el se ridica movila. Aceste ri-tualuri sunt documentate arheologic`n Rusia.

Dromihete a r[mas `n istorie pen-tru capacit[\i excep\ionale de r[zboi-nic, strateg ;i diplomat.

Vasile P]rvan descrie

episodul care l-a consacrat pe Dromihete `n lucrarea“Getica”

Episodul care l-a consacrat ̀ n pos-teritate este men\ionat inclusiv `n lu-crarea “Getica” a lui Vasile P]rvan. Ar-heologul Tiberiu Pot]rniche de la Mu-zeul de Istorie Na\ional[ ;i ArheologieConstan\a explica de ce este Dromiheteun nume de referin\[ `n istoria balca-nic[. “Dromihete este amintit mai alesdatorit[ confrunt[rii cu regele Lisimah,fost diadoh (guvernator) al lui Alexan-dru cel Mare, care dup[ f[r]mi\areaImperiului Macedonean devine regetrac al odrisilor. Fiul acestuia, Agato-cles, `ncercase s[-i supun[ pe ge\i, dara fost prins ;i de;i solda\ii ceruser[ s[fie pedepsit, Dromihete, ̀ n\elept ;i di-plomat, alege s[-l trimit[ ̀ napoi, teaf[r;i ̀ ncarcat cu daruri. ~n loc s[ priceap[mesajul lui Dromihete, Lisimah por-neste o expedi\ie ̀ mpotriva ge\ilor, dareste `nfr]nt ;i prins, printr-o tactic[ age\ilor de retragere controlat[, cup]rjolirea p[durilor ;i a gr]nelor, ̀ nfo-metare, h[r\uire. Acum are loc mo-mentul binecunoscut prin care Dro-mihete r[m]ne `n istorie. La sf]r;itulb[t[liei, Lisimah, prizonier fiind, esteinvitat la banchet, iar pe mas[ i se puncele mai alese bucate. M]ncarea ̀ i esteservit[ `n vasele sale de aur cu caremergea `n expedi\ie. Al[turi, ge\ii, `nfrunte cu regele lor Dromihete, m]ncao cin[ frugal[ din vase s[r[c[cioase.Mesajul era clar. Lisimah `n\elege, `nsf]r;it, pilda lui Dromihete ;i este at]tde impresionat de regele get ̀ nc]t ̀ i d[una dintre fiice de so\ie. Alian\a lor sepecetluie;te astfel”, detaliaz[ arheologulconst[n\ean.

Interiorul morm]ntului lui Dromihete, aflat la Svestari, Bulgaria, la 50 kilometride grani\a cu Rom]nia

Un istoric susţine că minele re-gelui Solomon, precum ;i perso-najul sunt doar un mit. În VechiulTestament este sugerat că regelear fi adunat 500 de tone de aurpur din mai multe mine din zonă.Unii susţin că această comoarăexistă şi în prezent.

Un expert sugerează că regeleSolomon nu a fost de fapt rege alIsraelului, ci un faraon egiptean,iar comoara sa ar fi doar un mit,notează Mail Online.

Istoricul britanic Ralph Ellis con-sideră că regele Solomon a fost de faptfaraonul Shoshenq, care a condus Is-raelul şi Egiptul la sfârşitul secolului Xî.Hr. Istoricul susţine că găsirea como-rii regelui Solomon este la fel de pro-babilă ca descoperirea Fântânii Tine-reţii.

Istoricul britanic Ralph Ellis;i-a petrecut 20 de ani dinvia\[ studiind via\a regelui

Ellis şi-a petrecut 20 de ani din

viaţă analizării vieţii regelui Solomon,el susţine că poveştile privind bogăţiileîngropate în subteran reprezintă o “in-terpretare gresită” a textelor biblice. În-să există un “gram de adevăr'', suge-

rează istoricul. Solomon nu era un regebogat al Israelului, ci un faraon egip-tean puternic şi temut.

Ellis consideră că triburile vecineprofanau mormintele faraonilor din

Valea Regilor şi ofereau bogăţiile des-coperite regelui Solomon pentru a pre-veni o invazie.

Adevărata comoară a regelui Solomon ar putea fidescoperită cu uşurinţăla Muzeul Egiptean din Cairo

Istoricul susţine că a existat o di-nastie israeliană puternică şi bogată,nu a fost alcătuită doar din regi israe-lini, iar capitala nu a fost la Ierusalim.

El consideră că autorii Bibliei nuconsiderau “acceptabile sau palpabile”poveştile despre faraoni aşa că au creatun erou “pur israelian”. Dacă teoria saeste reală, adevărata comoară a regeluiSolomon ar putea fi descoperită cuuşurinţă la Muzeul Egiptean din Cairo,unde pot fi observate artefacte desco-perite în zonă.

Conform Vechiului Testament, So-lomon a condus Regatul evreu unit şiIudea între 970 şi 931 î.Hr. şi a acumu-lat 500 de tone de aur pur. Majoritateabogăţiilor ar fi fost preluate din regiu-nea “Ophir”, însă Biblia nu oferă maimulte detalii despre locaţia exactă.

a fost creat[ primainim[ artificial[din silicon care

imit[ b[t[ileorganului real

Un muzeudedicat lui Con-fucius, aflat înprezent în etapade construcţie,va expune peste700 000 de relic-ve, inclusiv maimulte documen-te de familie, po-trivit anunţuluifăcut sâmbătă deoficiali ai insti-tuţiei muzeale.

În urma uneiîntâlniri a ex-perţilor chinezi ce a avut loc în orașulQufu din provincia Shandong, au fost fi-nalizate planurile oficiale ale muzeului,care se așteaptă să se deschidă în a douajumătate a anului 2018.

Obiectele ce vor fi prezentate în acestmuzeu includ peste 300 000 de docu-mente provenind din familia lui Confu-cius și care datează din perioada dinastieiMing (1368-1644) și până în 1948.

Muzeul va expune, de asemenea, șipeste 40 000 de cărţi datând din perioadadinastiei Song (960-1279) precum și pes-te 8 000 de articole vestimentare și acce-sorii din timpul dinastiilor Ming și Qing.

Un istoric contrazice textele din Vechiul Testament legatede cele 500 de tone de aur adunate de regele Solomon

Muzeul dedicatlui Confucius va fiinaugurat în 2018;i va g[zdui peste700000 de relicve

La sf]r;itul b[t[liei, Lisimah, prizonier fiind, este invitat la banchet, iar pemas[ i se pun cele mai alese bucate. M]ncarea `i este servita `n vasele sale deaur cu care mergea ̀ n expedi\ie. Al[turi, ge\ii, ̀ n frunte cu regele lor Dromihete,m]nca o cin[ frugal[ din vase s[r[c[cioase. Mesajul era clar. Lisimah ̀ n\elege,`n sf]r;it, pilda lui Dromihete.

Conform Vechiului Testament, Solomon a condus Regatul evreu unit şi Iudeaîntre 970 şi 931 î.Hr. şi a acumulat 500 de tone de aur pur

Valea Regilor Traci din Bulgariaatrage anual sute de turi;ti rom]ni

Morm]ntul lui Dromihete, cel mai vechi rege get, s-a p[strat aproape intact din secolul 3 `.Hr.


~n mai pu\in de ;ase ani, Hila-ria Baldwin s-a transformat dininstructoare de yoga ;i cofonda-toarea unui studio de yoga ̀ n so\iede star, mam[ a trei copii, vedet[pe Instagram ;i, recent, autoareaunei c[r\i de sfaturi pentru un stilde via\[ s[n[tos ;i echilibrat. Yogaa reprezentat un mod de reg[sirea abilit[\ii de a-;i asculta propriulcorp ;i un antidot pentru perioadaextenuant[ `n care a fost dansa-toare profesionist[.

A intrat `n aten\ia presei cre]nd sen-za\ie `n mediul online `n anul 2014, cupost[rile sale zilnice ̀ n care ap[rea ̀ n di-ferite pozi\ii de yoga `n cele mai ciudate;i amuzante situa\ii ;i loca\ii, deseori `ncompania fiicei sale Carmen (n[scut[ `naugust 2013). „Eram la o emisiune ̀ n carevorbeam despre rezolu\iile pentru NoulAn ;i mi-am dat seama c[ eu nu-mi pro-pusesem `nc[ nimic.” Atunci i-a venitideea s[ posteze o imagine cu ea exers]ndo pozi\ie yoga, indiferent unde se va aflasau ce va face, pe contul personal de In-stagram `n fiecare zi a lui 2014. „A fostde multe ori o provocare s[ g[sesc o pos-tur[ nou[ `n fiecare zi”, `;i aminte;te in-structoarea ̀ n v]rst[ de 33 de ani, ̀ ns[ ;i-a dorit s[-i inspire ;i pe al\ii s[ duc[ ovia\[ mai s[n[toas[ ;i mai echilibrat[.Faptul c[ era mult mai t]n[ra so\ie a ac-torului Alec Baldwin (59 de ani) a creat;i mai mare interes `n r]ndul celor carenu o cuno;teau. Pozele, de;i apreciate defoate mul\i, au stârnit ;i un val de comen-tarii negative din partea unor yoghini.Ace;tia au acuzat-o pe Hilaria că trans-formă yoga într-un „circ” ;i că, totodată,descurajează publicul, făcându-l să creadăcă yoga constă doar în pozi\ii complicate,dar de fapt este accesibilă oricui, căci cu-prinde o mul\ime de elemente u;or deefectuat chiar ;i de persoanele mai pu\inexperimentate.

Trei ani mai t]rziu ;i cu ̀ nc[ doi copiial[turi – fiii Rafael, de 2 ani, ;i micu\ulLeonardo, de 11 luni – Hilaria ;i-a trans-format contul de socializare ̀ ntr-un ames-tec simpatic de momente perfecte ;i maipu\in perfecte din via\a lor de familie. ~nimagini sau filmule\e apare deseori ;i Alec- care mai nou `l imit[ cu succes pe Do-nald Trump `n emisiunea de satir[ Sa-turday Night Live -, `n ipostaze inedite,fericit al[turi de so\ia lui ;i cei trei micu\i,cu care Hilaria vorbe;te doar limba spa-niol[.

Povestea de iubire dintre celebrul ac-tor ;i Hilaria a ̀ nceput ̀ n 2011, ̀ ns[ aceas-ta `l v[zuse `ntr-un film c]nd avea patruani, iar el 30. „De fapt, am văzut un filmgrozav când eram mică ;i juca un actorfermecător în el. Se numea «WorkingGirl». Dar mama mea obi;nuia să deru-

leze scenele în care apărea el,pentru că nu erau potrivitepentru vârsta mea.” Hilaria l-a `nt]lnit pe Alec `ntr-un res-taurant din New York, unde se aflala o cin[ cu prietenele ei. „Tocmai lespuneam prietenelor mele c[ suntpregătită să cunosc pe cineva ;i să mă în-drăgostesc, iar una dintre fete m-a lovit;i mi-a zis «Taci, Alec Baldwin se uită latine!».” A fost dragoste la prima vedere,iar Alec n-a ezitat să-i ofere Hilariei cartealui de vizită imediat ce a văzut-o. „Amspus de la început că nu voi citi nimicdespre el online ;i nu mă voi uita la filmecu el în primele cinci luni. Acest lucrune-a oferit o adevărată ;ansă să fim îm-preună ;i cred că acesta este ;i motivulpentru care suntem căsători\i astăzi”, adeclarat Hilaria, referindu-se la faptul cădacă ar fi citit în presă despre toate aven-turile lui, probabil astăzi nu ar mai fi fostîmpreună. Se pare c[ la ̀ nceputul rela\ieilor, timp de ;ase s[pt[m]ni au vorbit zil-nic despre ceea ce-;i dore;te fiecare `nvia\[, pentru a vedea dac[ se potrivesc.„Alec trecuse de 50 de ani, iar eu aveam26 de ani. El mi-a spus c[ vrea s[ se asi-gure c[ era ceea ce-;i dore;te. Ne-am datseama ce era important pentru noi.” Ceidoi s-au c[s[torit `n iunie 2012, `n Cate-drala Sf. Patrick din New York, iar lasf ]r;itul lunii iunie ;i-au re`nnoitjur[mintele cu ocazia celei de-a cinceaanivers[ri a c[s[toriei lor. Secretul c[sni-ciei lor este, dup[ spusele lui Alec, faptulc[ so\ia lui e o femeie foarte r[bd[toare.

Hilaria ;i-a petrecut copil[ria ̀ n Spa-nia ;i Boston, iar dansul l-a `nceput lav]rsta de doi ;i a continuat cu gimnasticala 7 ani. La v]rsta de 13 ani concura `ncompeti\ii de dansuri latino-americane.A studiat dansul ;i istoria artei la NewYork University, perioad[ `n care a f[cutcuno;tin\[ cu yoga. „F[c]nd parte dinlumea dansului, nu pot spune c[ am`nv[\at foarte multe despre modul ̀ n cares[ am grij[ de corpul meu. Eram termi-nat[ din punct de vedere emo\ional ;i fi-zic, a;a c[ am hot[r]t s[ ̀ ncerc yoga, caremi se p[rea sinonim[ cu a fi s[n[tos.” Ceide la studioul `n care practica yoga i-aupropus s[ devin[ instructoare, lucru cares-a ̀ nt]mplat dup[ o perioad[ de preg[ti-re. Apoi, ̀ n vara lui 2009, unul dintre cur-san\ii s[i i-a propus s[ deschid[ un studio`mpreun[. Colaborarea lor a dus la des-chiderea a patru s[li ̀ n New York p]n[ ̀ nprezent. ~ns[ chiar dac[ preda cu pasiuneyoga ;i se dedica carierei sale, Hilaria aavut ;i ea c]teva lec\ii de `nv[\at.

O lupt[ `ndelungat[ cu perfec\ionis-mul din lumea dansului profesionist ;itulbur[ri de alimenta\ie, care au inclusanorexia ;i bulimia, precum ;i faptul c[era cu 10 kilograme sub greutatea nor-mal[, toate combinate cu un program in-fernal de munc[ ;i o accidentare de ;oldau dus la dislocarea ;oldului cu doar c]te-

vas[pt[m]ni`nainte dedeschiderea pri-mului s[u studio deyoga. Astfel, Hilaria afost nevoit[ s[ predea pri-mele ei cursuri `n nouasal[ dintr-un scaun curotile. Aceast[`nt]mplare a determi-nat-o s[ `nceap[ unproces de recuperaremental[, fizic[ ;i emo\io-nal[. „Este ciudat c[ eramo foarte bun[ instructoarede yoga, dar era un dezastruc]nd venea vorba s[ am grij[de mine ;i s[ m[ ajut. Nu;tiam s[ m[ bucur de via\[.Munceam ;apte zile din ;apte,chiar ;i de Cr[ciun. M[ trezeamla 4<30 ;i reveneam ̀ n micul meuapartament la 9<30 – 10 seara,complet extenuat[.” A urmat opera\ia ;iun an `n care s-a recuperat ;i a reflectatla ceea ce i se `nt]mplase. „A trebui s[-mi acord timp pentru a `nv[\a propriamea filosofie.”

Principiile sale pentru o via\[ echili-brat[ se axeaz[ pe crearea unei leg[turitrainice `ntre minte ;i trup care s[ poat[duce la un stil de via\[ ̀ mplinit, principiicare se afl[ la baza c[r\ii sale. Dar „TheLiving Clearly Method” nu este un ma-nual cu pozi\ii preferate de yoga. Capito-lele c[r\ii analizeaz[ solu\iile pentru acombate unele comportamente negativeprin aplicarea principiului perspectivei,`nv[\area unor exerci\ii de respira\ie, g[si-rea echilibrului `ntre via\[ ;i partea inte-rioar[, precum ;i strategii pentru elimi-narea emo\iilor negative. Chiar dac[ a`nv[\at pe propria piele s[ `ncetineasc[ritmul, c]nd a ap[rut proiectul c[r\ii nua ezitat s[ pun[ `n practic[ principiilesale. La `nceput a dorit s[ fac[ totul deuna singur[, dar a realizat c[ avea s[ fieceva extrem de nerealist, mai ales c[ aveadoi copii mici ;i un al treilea pe drum.„Pot s[ scriu, dar totu;i nu sunt scriitoare”,a;a c[ a cerut ajutorul a doi editori pentrua coordona proiectul.

Av]nd ̀ n vedere c[ metoda pe care opropune ;i o practic[ pune accentul peg[sirea leg[turii potrivite `ntre minte ;i

trup,ce impact au avut

principiile asupra so\uluis[u? „Dac[ ar fi dup[ mi-ne, Alec ar fi de 10 ori mais[n[tos.” Dar Hilaria re-cunoa;te c[ el este cel carea ajutat-o s[ `nve\e s[ serelaxeze `nc[ de la `nce-putul rela\iei lor. „Nu i-avenit s[ cread[ c]nd a au-zit programul meu zilnicde munc[, de la 5 dimi-nea\a la 10 seara. Mi-aspus c[ sunt cea mai pu\inrelaxat[ profesoar[ de yo-ga. Dup[ c]teva luni m-aconvins s[-mi iau o zi li-ber[, apoi dou[ ;i apoi totweekend-ul. Mi-am datseama c[ eram mai feri-cit[.”

Via\a cu un actor fai-mos nu i s-a p[rut at]tde dificil[, `n afar[ depaparazzi, care suntve;nic pe urmele lor. Oajut[ ;i yoga, dar ;ifaptul c[ nu uit[ detrecutul ei dinaintede a ajunge ̀ n lumi-na reflectoarelor.„Oamenii cred c[m[n]nccerealecu foi\[

deaur

dimi-nea\a, c[ fac

parte dinaceast[ lume. Dar

via\a mea `ntr-unapartament micu\ ;i

munca la studioul de yoganu sunt at]t de departe. :tiu c[

mult[ lume `;i va da ochii pestecap c]nd va citi asta. Da, esteadev[rat c[ suntem recunosc[toripentru tot ceea ce avem. Suntems[n[to;i, avem o anumit[ situa\ie fi-nanciar[ ;i ne bucur[m de familianoastr[. Dar p]n[ la urm[, ceea ce-mi doresc cel mai mult este s[ petrec

timpul cu so\ul meu ;i cu cei mici ;i s[apuc s[ dorm c]teva ore `nainte de a se

trezi copiii. Via\a noastr[ de familie estecel mai important lucru pentru noi.”

Hilaria Baldwin - o via\[`n mi;care ;i echilibru

ia Zilei La andrid ;i C[ua; s-au descoperit podoabe ...€¦ · rali în 1927 şi în 1932 de...

Documents

Transcript of ia Zilei La andrid ;i C[ua; s-au descoperit podoabe ...€¦ · rali în 1927 şi în 1932 de...