SATULCARE

MOARE:BULZA

DDDD rrrr eeee pppp tttt uuuu rrrr iiii llll eeeecccc oooo pppp iiii llll uuuu llll uuuu iiii ,,,,dddd eeee zzzz bbbb ăăăă tttt uuuu tttt eeeedddd eeee aaaa uuuu tttt oooo rrrr iiii tttt ăăăă ţţţţ iiii

Pompierii din judeţul

Rosenheim la Timişoara

www.cjtimis.roConsiliul Judeţean Timiş

Tiraj: 5.000 exemplare Anul II, nr. 4 (10), mai 2007 Se distribuie gratuit

Periodic de informare administrativã

AAGGEENNDDĂĂIIMMIIŞŞ

CCCC UUUU PPPP RRRR IIII NNNN SSSS

pagina 12

11pagina

8pagina

MIC ATLAS ADMINISTRATIV

ADUNAREAGENERALĂ

A ASOCIAŢIEIMANAGERILOR

FINANCIARI

pagina 3

pagina 2

pagina 7

EEEE xxxx pppp oooo zzzz iiii ţţţţ iiii aaaa ““““ LLLL uuuu cccc hhhh iiii nnnn ooooVVVV iiii ssss cccc oooo nnnn tttt iiii

1111 0000 0000 dddd eeee aaaa nnnn iiii ””””

Ciacova 10

BURSE OFERITE DE

M.A.E.

pagina 4

Dumbrăviţa 9

AAAA UUUU SSSS TTTT RRRR IIII EEEE CCCC IIII IIII ,,,, IIII NNNN TTTT EEEE RRRR EEEE SSSS AAAA ŢŢŢŢ IIII DDDD EEEE PPPP RRRR OOOO IIII EEEE CCCC TTTT EEEE LLLL EEEE TTTT UUUU RRRR IIII SSSS TTTT IIII CCCC EEEE

DDDD IIII NNNN TTTT IIII MMMM IIII ŞŞŞŞpagina 3

GGGG OOOO TTTT TTTT LLLL OOOO BBBB ---- 2222 3333 5555 DDDD EEEE AAAA NNNN IIII DDDD EEEEAAAA TTTT EEEE SSSS TTTTAAAA RRRR EEEE DDDD OOOO CCCC UUUU MMMM EEEE NNNN TTTTAAAA RRRR ĂĂĂĂ

SFATURI DECĂLĂTORIE 13

pagina

pagina 3

AAGGEENNDDĂĂ

2

Publicaţia “Agendă C.J.T.” estesupliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş Colegiul de redacţie:

Ada Murariu, Răzvan Hrenoschi, Jana Lavrits, Gabriela Pascaru,

Doina Tărâlă, Cornel Todor, Mirela Dubou, Monica Isacu,

Daniela BordaLayout design:

Andrei Călin PascaruISSN: 1842-323X

Redacţia:Timişoara,

Strada Regina Maria nr. 3Telefon: 0256-406.330, 0256-

406.4010728.834.781

Editare şi tipar:“ARTPRESS”- Timişoara

Telefon: 0256/293.975;0256/293.809

C. J. Timiş sprijină editarea publicaţiei euroregionale

“LICURICI” şi a revistei Bibliotecii Judeţene

Timiş, “LUMEA CĂRŢII”

A. COMISIA ECONOMICĂSASCA VIOREL ZOLTAN – preşedinte PNŢCDBARA DAN NICOLAE – secretar independentBALAŞ NELU independentBOJIN TITU PSDGRUI LIVIU PSDLELESCU TIBERIU PROCOPIE PDPÎRVA CANTEMIR PNL

B. COMISIA DE URBANISM, AMENAJAREATERITORIULUI ŢI LUCRĂRI PUBLICEPATRICHI IONEL – preşedinte independentPOPOVICIU ALIN AUGUSTIN – secretar PDMIHNEA CONSTANTIN CELUS PNŢCDPACE ŞTEFAN PRMARDELEAN MĂRIOARA PSDMIHOC MARCEL PSDSTANCU TRAIAN PNL

C. COMISIA PENTRU CULTURĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT,TINERET ŢI SPORTMINCIU VALERIA – preşedinte PNLSANDU OCTAVIAN – secretar PNŢCDDEAC LAUREAN DANIEL PDFACTOR ALEXANDRU ADRIAN PSD

STEGĂROIU ŞTEFANIA PRM

D. COMISIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROTECŢIESOCIALĂNASLEU IOAN – preşedinte PRMEFTIMIE MARIANA – secretar PDCÂRNU VASILE PNŢCDCINCA RODICA MARINA PSDMARGĂU SORIN PNL

E. COMISIA PENTRU ADMINISTRAŢIE PUBLICĂLOCALĂTIUCH CĂTĂLIN – preşedinte PSDBUCĂTARIU IOAN – secretar PNŢCDBABII RELU PDMILUTINOVICI EUGEN independentLERA CORNEL PSD

F. COMISIA PENTRU RELAŢII ŞI COOPERAREINTERREGIONALĂTUŢAC IONEL – preşedinte PDGHELBERE BOGDAN CĂTĂLIN – secretar PDCANIA ABIN PNLPOPA GHEORGHE TITUS DAN PDROTĂRESCU VASILE PSD

Compartimentele de speciali-tate din aparatul propriu:

- în zilele lucrătoare între orele10.00 – 14.00;

Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş

- în zilele lucrătoare între orele9.00 – 14.00;

Relaţii cu publicul- în fiecare zi de luni, între

orele 8.00 – 18.30 - în zilele de marţi, miercuri,

joi şi vineri între orele 8.00 –16.30

Programul de audienţe: - înscrierea la audienţe se face

la Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş, în fiecare luni,între orele 9.00 şi 11.00;

- audienţele propriu-zise laconducerea Consiliului JudeţeanTimiş au loc în fiecare zi de luni,prin rotaţie (preşedinte, vicepre-şedinţi şi secretar general), înce-pând cu ora 12.00.

R.H.

AAAA UUUU DDDD IIII EEEE NNNN ŢŢŢŢ EEEE ŞŞŞŞ IIII RRRR EEEE LLLL AAAA ŢŢŢŢ IIII IIII

CCCC UUUUPPPP UUUU BBBB LLLL IIII CCCC UUUU LLLL

CCCC oooo mmmm iiii ssss iiii iiii llll eeee CCCC oooo nnnn ssss iiii llll iiii uuuu llll uuuu iiii JJJJ uuuu dddd eeee ţţţţ eeee aaaa nnnn TTTT iiii mmmm iiii şşşş

CALENDARUL PIEŢELOR, TÂRGURILOR ŞI OBOARELOR DIN JUDEŢUL TIMIŞ, ÎN ANUL 2007

IIMMIIŞŞ

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

DELEGAŢIE PARLAMENTARĂ SÂRBĂ LA C.J. TIMIŞ

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, aprimit vizita unei delegaţii parlamentare a Parlamentului Republicii Ser-bia, formată din deputaţii Nenad Konstantinovic şi Vladimir Filipovic.La întâlnirea desfăşurată în Sala Verde a Palatului Administrativ au mailuat parte consulul general al Serbiei la Timişoara, DragomirRadenkovic, preşedintele Comisiei pentru relaţii şi cooperare interre-gională a CJ Timiş, Ionel Tuţac, şi consilierul judeţean Bogdan Ghelbere.Cu prilejul întâlnirii cu delegaţia sârbă, Constantin Ostaficiuc a subliniatbuna colaborarea între C. J. Timiş şi Consulatul Serbiei la Timişoara, darşi parteneriatul cu Vojvodina, în contextual existenţei EuroregiuniiDunăre-Criş-Mureş-Tisa. Preşedintele C. J. Timiş a făcut o scurtă pre-zentare a judeţului Timiş şi a amintit în acest context proiectul derealizare, din fonduri ale Uniunii Europene, a unui Punct de Trecere aFrontierei între România şi Serbia, în localitatea Foeni şi a drumurilor deacces necesare. S-a discutat pe larg şi despre colaborarea transfrontalieră,despre problema vizelor, a minorităţilor etnice şi integrare europeană.

J. L.

RECEPŢIALUCRĂRILOR

DE LABOLDUR

După finalizarea alimentăriicu apă în Curtea şi Mănăştur, în18 aprilie a avut loc recepţia lu-crărilor efectuate în localitateaBoldur. Astfel, până în prezent aufost finalizate lucrările de reţelede alimentare cu apă, în confor-mitate cu HG 687/1997 şi HG1036/2004, în trei localităţi timi-şene. În cadrul Programului Gu-vernamental de alimentare cuapă la sate, MTCT are calitate deinvestitor, proiectarea şi execuţialucrărilor urmând să fie făcută deAntreprenorul Solel Boneh Inter-national – Tahal J.V. din Israel –câştigătorul licitaţiei internaţio-nale organizate în baza prevede-rilor HG 687/1997.

În Timiş, au fost cuprinse înacest Program de alimentare cuapă următoarele localităţi-centrude comună: Curtea, Boldur, Mă-năştur, Pişchia, Dumbrava, Ui-var, Moşniţa Nouă, Maşloc, Bog-da, Fibiş şi Ghizela.

C.T.

Securitatea sanitară internaţională

Comisia pentru sănătate şi protecţie socială a Consiliului JudeţeanTimiş, în colaborare cu Autoritatea de Sănătate Publică Timiş, a orga-nizat în 23 aprilie 2007 o masă rotundă cu tema „Securitatea sanitarăinternaţională”.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dedicat acest an securităţii însănătate, pe plan mondial, cu scopul de a impulsiona guvernele, orga-nizaţiile şi oamenii de afaceri să investească în sănătate, sub sloganul„Investind în sănătate, construim un viitor mai sigur”. Cu prilejul aces-tei întâlniri, au fost prezentate şi dezbătute aspecte legate de Regula-mentul Internaţional privind Sănătatea (aprobat la cea de-a 58-aAdunare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2005, cu aplicareîncepând cu 15 iunie 2007), circumstanţele cu impact asupra sănătăţiipublice, rolul autorităţilor competente, etc.

J.L.

Consiliul Judeţean Timiş, în conformitate cuprevederile Legii nr. 52/2003, a anunţat elaborareaproiectului de hotărâre privind privind aprobareataxelor judeţene pentru anul fiscal 2008. ConformLegii 52/2003 privind transparenţa decizională înadministraţia publică, proiectul de hotărâre a fostpublicat pe site-ul Consiliului Judeţean şi a fost trans-mis organizaţiilor interesate, pentru sugestii.

Propunerile, sugestiile şi opiniile s-au pututdepune la registratura generală a Consiliului Judeţeansau au putut fi transmise la site, până la data de 26

aprilie 2007, analiza acestora stând în atenţia d-neiconsilier Doina Adriana TĂRÎLĂ, responsabil pentrurelaţia cu societatea civilă.

Proiectul de hotărâre este analizat în cadrulcomisiilor de specialitate ale CJT (Comisia de urba-nism, amenajarea teritoriului, lucrări publice şi pro-tecţia mediului, Comisia economică şi Comisia pen-tru cultură, învăţământ, tineret şi sport), ulterior, fiindsupus dezbaterii şi aprobării plenului.

J.L.

Transparenţa decizională în administraţia publică

CENTRU DE COMPETENŢĂ ÎN DOMENIUL ENERGETIC

Prezenţa a numeroase delegaţii politice, administrative şi econo-mice din importante ţări vest-europene la C.J. Timiş confirmă faptul că

interesul economic pentru România a crescut simţitor după aderarea la UniuneaEuropeană. Pe lângă relaţiile externe extrem de bune pe care Marius Popovici le arecu landurile germane Bavaria şi Baden-Württemberg, la mijlocul lunii aprilie 2007vicepreşedintele CJT a primit vizita secretarului de stat Klaus-Peter Güttler (foto),din Ministerul Economiei din landul Hessen, care vine după prezenţa la Timişoara aunor personalităţi de rang înalt – preşedintele Landtag-ului din Hessen, dl. NorbertKartmann şi ministrul economiei, Dr. Alois Rhiel, cât şi ministrul pentru problemeeuropene, dl. Volker Hoff.

S-au purtat discuţii cu privire la situaţia prezentă a judeţului nostru şi a posibi-lităţilor de colaborare cu instituţii şi organizaţii din landul Hessen în domeniul dez-voltării infrastructurii, a alimentării cu apă, a construirii de staţii de epurare cât şi adrumurilor. In cadrul discuţiilor, Marius Popovici a lansat şi ideea înfiinţării unuicentru de competenţă în domeniul energetic. Dar, poate cea mai importantă pro-punere a fost cea a secretarului Güttler privind oferta sa de a facilita vicepreşedin-telui CJT o întâlnire cu prim ministrul landului Hessen, dl. Roland Koch.

Tot în luna aprilie s-a aflat la Timişoara şi o delegaţie austriacă de investitori dinViena care a fost primită la C. J. Timiş de către Marius Popovici. Din delegaţie aufăcut parte reprezentanţi ai „CAIMMO International”, un mare concern austriaccare şi-a deschis deja o filială la Bucureşti şi intenţionează să se extindă în cursulacestui an şi în judeţul nostru, preconizând pt. România o investiţie de 0,5 miliardede Euro pentru următorii 2-3 ani, din care care cca. 1/3 urmează a fi investiţi în zonanoastră.

Monica ISACU

PREŞEDINTELE OSTAFICIUC,PREZENT ÎN NORVEGIA

LA SEDINŢA BIROULUI A.R.E. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş Constantin Ostafi-

ciuc, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei pentru Politicăsocială şi Sănătate publică a Adunării Regiunilor Europei, afost prezent în perioada 7-8 mai 2007, în oraşul Hamar dinregiunea norvegiană Hedmark, unde s-a desfăşurat şedinţa Biroului ARE şi aComisiei Permanente pentru Afaceri Instituţionale.

Cu acest prilej, au fost dezbătute tematici legate de Carta Europeană pentruDemocraţia Regională, poziţia ARE privind Tratatul Constituţional, fondurile Uniu-nii Europene pentru proiecte regionale, iniţiativa europeană pentru transparenţă.

Totodată, a fost prezentată activitatea derulată de cele trei comisii ale AdunăriiRegiunilor Europei, Constantin Ostaficiuc, în calitate de preşedinte al Comisiei pen-tru politică socială şi sănătate publică, oferind participanţilor informaţii privinddeclaraţia comună „Oportunităţi egale pentru minorităţile etnice”, adoptată la sfârşi-tul lunii martie 2007, la Pecs, în Ungaria şi acţiunile în domeniul sănătăţii.

Au fost prezenţi: preşedintele ARE, Riccardo Illy, secretarul general, KlausKlipp, preşedintele Comisiei Permanente pentru Afaceri Instituţionale, Peter Straub(foto), care este şi preşedintele Parlamentului landului Baden-Württemberg),reprezentanţii regiunilor membre ARE.

Creată în 1985, Adunarea Regiunilor Europei reprezintă vocea politică a regiu-nilor şi este un partener important al instituţiilor europene şi internaţionale în toateaspectele de competenţă regională. ARE promovează principiul subsidiarităţii şi aldemocraţiei, fiind constituită din 250 de regiuni membre din 30 de state europene.

Jana LAVRITS

AUSTRIECII, INTERESAŢI DE PROIECTELE TURISTICE DIN TIMIŞ

La sediul Palatului Administrativ, a avut loc o întâlnire a preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş,Constantin Ostaficiuc, cu o delegaţie austriacă, formată din directorul Siemens Austria, Josef Kollarz-Lackenbacher, preşedintele Universităţii de Ştiinţe Aplicate din Krems, Boyer Heinz, rectorul Univer-sităţii din Krems, HansLichtenwagner şi arhitec-tul Ernst Maurer.

Tema discuţiei a fostdomeniul turistic, oaspeţiiaustrieci prezentând înacest sens, două dintreproiectele pe care le-aurealizat şi care vizau şcolide turism sau colegii deformare profesională. Pre-şedintele CJT, ConstantinOstaficiuc, a precizat fap-tul că la nivelul judeţuluiTimiş, există, în diferitestadii, mai multe proiectede dezvoltare turistică.Astfel, ca un rezultat alcolaborării dintre Timiş şiRenania de Nord Westfalia, a fost iniţiată înfiinţarea unui Centru de coordonare, pregătire şi per-fecţionare profesională în judeţul Timiş, la Săcălaz, care ar putea fi dedicat formării profesionale îndomeniul turistic. „Cea de-a doua ofertă de colaborare pe care vă invit să o analizaţi vizează zona care,datorită caracteristicilor naturale, se pretează foarte bine unei dezvoltări turistice: lacul Surduc,

Româneşti (cu mănă-stirea şi peştera), biseri-cile de lemn, Nădragul(cu vârful Padeş şi ca-bana Căpriorul) şi alte-le”, a precizat preşedinteleCJT.

Totodată, ConstantinOstaficiuc a avansat caposibil proiect de turism,realizarea unor staţiuni de

tratament şi agrement în zona de la graniţa cu Ungaria,unde există izvoare de apă termală, care până în prezent aufost valorificate doar de partea maghiară.

Specialiştii austrieci urmează să aibă discuţii pe temaacestor proiecte cu reprezentanţi ai ADETIM, în vedereaaprofundării acestor oferte de colaborare.

Jana LAVRITS

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

3

Înscrise deja în tradiţie, vizitele şi ajutorul primit dejudeţul nostru de la germanii din judeţul înfrăţit cu Timişul,Rosenheim din Germania, s-au multiplicat în ultima vreme.Astfel, timp de mai multe zile, o delegaţie alcătuită din 20 depompieri din judeţul Rosenheim, a fost prezentă la Timişoara,pentru a face un nou transport de ajutoare, dar şi pentru a

împărtăşi din expierenţa lor timişorenilor. Şeful acestei dele-gaţii, domnul Sebastian Ruhsamer, a declarat că a venit pemeleaguri timişene pentru prima oară în anul 1999, dar deatunci, se află, deja, la al 13-lea transport, cu maşini şi ajutoarepentru judeţul Timiş. În acest timp au fost aduse 25 de maşinidintre care, câteva, prevăzute cu echipamente de descarcerare.

Cu ocazia acestei vizite, pompierii germani au adus cu ei omaşină de stins incendii “Maghirus-Deutz” şi un microbuzspecial pentru copiii cu handicap, microbuz donat Centruluide minori cu handicap din Lugoj. Delegaţia de pompieri ger-mani a poposit pe meleaguri Bănăţene timp de patru zile. Înacest răstimp a fost vizitat Centrul de copiii din Lugoj, pentrucare a fost adus microbuzul, dar şi localitatea Făget, unde înurmă cu şapte ani, au adus o maşină de pompieri. De aseme-nea oaspeţii au vizitat oraşul Jimbolia şi localitatea Recaş. De-a lungul celor peste opt ani de când delegaţiile din Rosenheimvizitează judeţul Timiş, acestea au adus numeroase ajutoareconstĺnd în calculatoare, mobilier, masini şi utilaje de pom-pieri, echipament sportiv şi altele. Cu fiecare an, prietenia din-tre germanii din Rosenheim şi reprezentanţii judeţului Timişs-a cristalizat, numeroase delegaţii germane vizitând Banatul,dar ţi delegaţii timişene poposind pe meleaguri bavareze.Acest schimb de experienţă şi ajutor pe care îl avem din parteagermanilor este fructuos şi util, cu atât mai mult cu cât, din

acest an, trăim cu toţii împreună într-o Europă Unită. Pentru aceste merite deosebite, vicepreşedintele C. J.

Timiş Marius Popovici le-a înmânat “fraţilor” din judeţulRosenheim, într-un cadru festiv, “Diplome de excelenţă”, casemn de recunoştiinţă şi pentru a întări o prietenie europeanădezvoltată de-a lungul timpului.

Monica ISACU

ÎNTÂLNIRI ŞI SCHIMBURI DE EXPERIENŢE FRUCTUOASE

Pompierii din Judeţul Rosenheim la Timişoara

AAGGEENNDDĂĂ

4IIMMIIŞŞ

Sala Mare a Palatului Administrativ a găzduit la 4 mai2007 lucrările Adunării Generale a Asociaţiei ManagerilorFinanciari din Administraţia Publică Locală din România,la care au fost participat preşedinţii consiliilor judeţeneTimiş şi Ialomiţa, Constantin Ostaficiuc şi, respectiv,Vasile Silvian Ciupercă (foto) vicepreşedintele C J Timis,Liviu Borha, directori economici din cadrul consiliilorjudeţene, reprezentanţi ai Ministerului Internelor şiReformei Administrative şi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor,Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea AchiziţiilorPublice, Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică,Institutului Naţional de Administraţie, etc.

În deschiderea întâlnirii, preşedintele CJT, Constantin Ostaficiuc, a făcuto prezentare a activităţii instituţiei administraţiei publice timişene, cu accentpe modalităţile de gestionare a fondurilor, lista de investiţii şi repartizarea desume de bani pentru derularea de proiecte.

„În fiecare an, am dedicat un procent din ce în ce mai mare din bugetpentru realizarea unor proiecte. În 2007 avem, de exemplu, pe lista deinvestiţii 49 de obiective importante pentru judeţul Timiş, printre care extin-derea Palatului Administrativ, lucrările de la Muzeul de Artă sau MuzeulBanatului Timişoara, infrastructura de drumuri, sau cea de alimentare cu apăşi canalizare. Avem un portofoliu de circa 100 de proiecte, cu o valoare esti-mată de 250-300 milioane de euro şi asta, pentru că ideea de la care am ple-cat a fost că nu se poate realiza dezvoltarea judeţului fără atragerea de fon-duri europene”, a subliniat Constantin Ostaficiuc.

În cadrul şedinţei de astăzi au fost analizate şi dezbătute: impactul noilorcriterii de repartizare a sumelor de echilibrare conform Legii nr. 273/2006asupra bugetelor locale, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţu-lui Timiş, implementarea unui sistem de management informatizat pentruconsiliile judeţene şi standardele de management pentru entităţile publice,conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 946/2005.

De asemenea, pe ordinea de zi a Adunării Generale a fost inclusă dis-cutarea următoarelor tematici: procedurile de lucru formalizate (Ordinul946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standard-ele de management/ control intern la entităţile publice), politicile contabile,colaborarea cu NewCities Institute, reorganizarea activităţii Asociaţiei, etc.

Jana LAVRITS

ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAŢIEIMANAGERILOR FINANCIARI

PPPP LLLL EEEE NNNN UUUU LLLL CCCC .... JJJJ .... TTTT IIII MMMM IIII ŞŞŞŞMarţi, 27 aprilie 2007, la

sediul Palatului Administra-tiv, a avut loc Plenul C. J.Timiş, cu următoarea Ordinede zi:

1. Întrebări, interpelări2. Proiect de hotărâre pri-

vind aprobarea bugetului pro-priu rectificat al judeţului Ti-miş şi a bugetelor rectificateale unor instituţii şi serviciipublice pe anul 2007

3. Proiect de hotărâreprivind predarea obiectivuluide investiţie „Alimentare cuapa a localităţii Curtea, co-muna Curtea, judeţul Timiş

4. Proiect de hotărâreprivind aprobarea prelun-girii contractului de închi-riere a stadionului „Dan Păl-tinişanu” Timişoara

5. Proiect de hotărârepentru aprobarea constituiriiComisiei tehnice de amena-jare a teritoriului şi urban-ism a judeţului Timiş

6. Proiect de hotărâreprivind desemnarea repre-zentantului asiguraţilor dinjudeţul Timiş în AdunareaReprezentanţilor a CaseiNaţionale de Asigurări deSănătate

7. Diverse.J.L.

DDDD rrrr eeee pppp tttt uuuu rrrr iiii llll eeee cccc oooo pppp iiii llll uuuu llll uuuu iiii ,,,,dddd eeee zzzz bbbb ăăăă tttt uuuu tttt eeee dddd eeee aaaa uuuu tttt oooo rrrr iiii tttt ăăăă ţţţţ iiii � Direcţia Generală de Asis-

tenţă Socială şi Protecţia CopiluluiTimiş a organizat la TimişoaraConferinţa regională în domeniul“promovării drepturilor copilului”.Evenimentul a fost destinat jude-ţelor din Vestul României, Timiş,Arad, Hunedoaraşi Caraş-Severin şia fost organizat încadrul unui proiectPhare intitulat“Campanie de E-ducaţie cu privirela Drepturile Co-pilului”. Proiectulse află în derulare,fiind prevăzut a fiimplementat înperioada decem-brie 2006 - iunie2007 de către Au-toritatea Naţionalăpentru ProtecţiaDrepturilor Copi-lului (ANPDC) înparteneriat cuDGASPC Timiş. Temele abordateîn cadrul conferinţei au vizat edu-caţia parentală, combaterea exploa-tării prin muncă, integrarea copiilorcu dizabilităţi în societate, pre-venirea abandonului şcolar, asis-tenţa acordată copiilor ai cărorpărinţi sunt plecaţi în străinătate,dar şi violenţa asupra copiilor. Toto-dată, s-au prezentat şi metode de

bună practică, iniţiative şi proiecteîn domeniul promovării drepturilorcopilului, din cele patru judeţe. Laeveniment au fost prezenţi repre-zentanţi ai ANPDC, ai direcţiilordin judeţele amintite, autorităţile lo-cale, reprezentanţi ai inspectorate-

lor şcolare, cei ai poliţiei, ONG-uri,dar şi formatori locali ai proiectului.� O altă preocupare majoră a

Direcţiei Generale de Asistenţă So-cială şi Protecţia Copilului(DGASPC) Timiş o constitue dez-voltarea activităţii Centrului pentruSprijinirea Integrării Familiale şiProfesionale a Tinerilor Timişoara.Astfel, 42 de tineri beneficiază în

prezent de serviciile Centrului, ace-laşi număr fiind înregistrat şi anultrecut, doar că zece dintre tineri aupărăsit centrul, în favoarea altora.Conform dnei Rodica Negrea, di-rectorul genral al DGASPC Timiş,“tinerii au fost îndrumaţi către o

formă de pregă-tire profesionalăsau şcolară, exis-tând unii dintre eicare urmează înacelaşi timp şicursuri de scurtădurată în vedereaunei calificări al-ternative.” Cen-trul pentru spriji-nirea IntegrăriiFamiliale şi Pro-fesioinale din Ti-mişoara avea cabeneficiari la sfâr-şitul anului 2006un număr de 15studenţi şi unmasterand. 14

dintre tineri beneficiază de locuinţeprotejate iar zece dintre tinerii spri-jiniţi de Centru s-au aflat sub an-gajamente remunerate de anumiţiagenţi economici. Societatea AEMLuxten (director Olmpia Moica) aangajat patru dintre studenţii de laCentru în perioada vacanţei de vară,august 2006-septembrie 2006.

C. T.

Direcţia pentru Protecţia Copilu-lui din judeţul Timiş are numeroaresecţii în care îşi desfăşoară activi-tatea de protecţie socială oameni desuflet. Am vizitat unul din locurileîn care cei aflaţi în îngrijire împre-ună anagajaţii formează o adevăratăfamilie. Aici sunt înconjuraţi deatenţii şi dragoste un număr de 26 depuşti de vârstă preşcolară ajunşi dindiferite motive în îngrijireaautorităţii judeţene pentru protecţia

copilului. De 1 Mai, cei mici şiangajaţii Direcţiei au organizat unpicnic ad-hoc pe peluza din curteaCentrului. Copii au mâncat cuminţi,tot-tot, aşa că au primit şi ciocolatăla desert şi apoi s-au jucat dupăpofta inimii până la somnul de dupăamiază. Băieţeii, mai curajoşi, au„ocupat” maşina noastră, a vizitato-rilor, şi cu greu s-au lăsat convinşi săcoboare.

A.B.

„„„„ BBBB AAAA BBBB YYYY ---- PPPP IIII CCCC NNNN IIII CCCC ”””” DDDD EEEE 1111 MMMM AAAA IIII 2222 0000 0000 7777

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

5

CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞDIRECŢIA BUGET FINANŢESERVICIUL BUGET VENITURI

RAPORT DE ACTIVITATE pe luna aprilie 2007Raport şi proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului propriu rectificat al

judeţului Timiş şi a bugetelor rectificate ale unor instituţii şi servicii publice pe anul2007.

Elaborarea bugetului propriu rectificat al judeţului Timiş în detaliu, pe articole şialiniate, bugetelor rectificate ale instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea CJTîn detaliu.

Elaborare anexa 10 privind deschiderile de credite bugetare pentru luna aprilie.Deplasare în teritoriu pentru îndrumare, verificarea şi control privind programele

de dezvoltare locală - proiecte de infrastructură cu cofinanţare din fonduri provenitedin TVA şi impozitul pe venit conform Legii finanţelor 273/2006, respectiv criteriul 4.

Instruire, îndrumare şi control privind activitatea de exploatare a aplicaţiei infor-matice de creare a unei baze de date cu bugetele şi execuţiile consiliilor locale dinjudeţ.

Probleme operative: întocmire situaţii solicitate de diferite instituţii, răspunsuri lasolicitările consiliilor locale.

Urmărirea încasării debitelor ţi creanţelor bugetare precum şi ale altor venituri alebugetului propriu.

Realizarea procedurilor de executare silită a debitelor şi creanţelor restante.Deplasarea în teritoriu la consiliile locale pentru analiza prevederilor referitor la

stabilirea tarifelor şi taxelor locale .Acordarea de sprijin şi consultanţă consiliilor locale în activitatea de elaborare a

proiectelor de stabilire a impozitelor, taxelor şi tarifelor locale pentru anul 2007.Acordarea de sprijin şi consultanţă consiliilor locale precum şi instituţiilor şi ser-

viciilor publice aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean, în domeniul bugetar.Mircea MIHUŢ

şef serviciu

CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞSEVICIUL ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI

RAPORT DE ACTIVITATE PE LUNA APRILIE, 2007

Şedinţa ordinară a ATOP TIMIŞ s-a des-făşurat la sediul Consiliului Judeţean Timiş la19 aprilie 2007, în preşedinţia dlui LIVIUBORHA, vicepreşedinte al C.J. Timiş şipreşedinte al ATOP, secretariatul tehnic fiindasigurat de dl consilier Mircea Băcala.

Ordinea de zi a fost următoarea: 1. Pre-zentarea modului de organizare şi funcţionarea Poliţiei de Proximitate, eficienţa acestora înmunicipiul Timişoara şi în localităţile judeţu-lui Timiş. 2. Situaţia respectarii legalităţii înlocalurile şi locurile publice de pe razajudeţului Timiş: baruri, restaurante, discoteci,gari, autogari, etc.. Impactul privind violenţaşi efectele ei. Măsuri ce trebuiesc întreprinsepentru prevenirea acestui fenomen; (Prezen-tarea faptelor infractionale din care fac parteviolenţă stradală, prostituţie, consumul dedroguri, talharia, tulburarea linistii publice,ce se săvârşesc în locurile publice dar maiales în incinta unităţilor de învăţământ sau înimediata apropriere a acestora, modul deintervenţie şi rezultatul acestora. A se arătadacă există colaborare cu primăriile din teri-toriu). 3. Măsuri de identificare a logisticii şi

finanţării necesare pentru poliţiile munici-pale, orăşeneşti şi posturile de poliţie comu-nale din judeţul Timis, în raport de nevoiaexercitării în bune condiţii a serviciuluipoliţienesc. (A se expune o sinteza asupramaterialului necesar bunei desfasurari activi-

tatii politienesti din mediul rural). 4. Diverse.(sesizări, petiţii, altele)

Au participat la dezbateri directorululexecutiv adjunct al Poliţiei Comunitare Timi-şoara, comisar şef Dorel Cojan, directoruladjunct al Brigăzii de combatere a CrimeiOrganizate, Adrian Negriloiu, Comandantuladjunct Gruparea de Jandarmi Mobilă Timi-şoara, colonel Tulbure Ioan, colonelul Mi-ron Ovidiu Marius de la Inspectoratul Jude-ţean de Jandarmi – Timiş, subcomisar TodeciConstantin, comandantul Poliţiei de Proximi-tate Timişoara, comisar Ion Dascălu, şefulInspectoratului Judeţean de PoliţieTimiş,comisar Gheorghe Moldovan – IJP Timiş.

Consilerii judeţeni participanţi la discuţiiau semnalat anumite probleme concrete cucare se confruntă cetăţenii. Astfel, consilieruljudeţean Ionut Nasleu a semnalat faptul că pe

raza cartierului timişorean Plopi s-au intensi-ficat furturile şi activităţile infracţionale,această zonă fiind deservită de o Secţie depoliţie care are sediul departe de cartierul încauză, lucru ce îngreunează intervenţia rapidăîn caz de nevoe. De asemenea, în acelaşicartier sunt multe persoane care stau ilegal încase. Soluţia, în opinia consilierului Nasleu,ar fi crearea unui nou post de poliţie în carti-er, lucru agreat de comandantul poliţiei, darse pune problema spaţiului şi a logisticii.

Modul de circulare pe artera ce faceieşirea din oraş spre Lugoj în dreptul punctu-lui vamal şi a Registrului Auto Român, acolounde mulţi conducători auto ignoră existenţape şosea a două linii continue, fiind un realpericol pentru participanţii în trafic, a fost oalt chestiune ridicată de consilieri .

Consilierul judeţean Ionel Patrichi, în ca-litatea sa de preşedinte al Comisiei de Urba-

nism, a remarcat faptul că aceste probleme îierau cunoscute, semnala faptul că aceleaşiprobleme se ivesc şi pe în cazul celorlalte ie-şiri din oraş, cum ar fi în Calea Aradului laintersecţia cu noul cartier Dumbrăviţa şi in-

tersecţia cu satul Covaci, iar în Calea Şagu-lui, în zona intreprinderii General Beton şi astaţiei de benzină. Soluţiile la aceste prob-leme ar fi pasajele şi sensul giratoriu dar şiconstruirea şoselei de centură a oraşului. Ca oprimă măsură eficientă luată în urma şedinţeiATOP Timiş a fost rezolvarea situaţiei dinCalea Lugojului din dreptul RAR şi a Vămii,unde au fost instalaţi parapeţi de beton pe

axul central al şoselei europene, nemaiper-miţându-se astfel întoarcerea autovehiculelorîn loc interzis şi foarte periculos.

Oana CHIRA

DEZBATERI IN CADRUL AUTORITĂŢIITERITORIALE DE ORDINE PUBLICĂ TIMIŞ

Analizarea propunerilor de casare şi declasa-re a bunurilor rezultate în urma inventarierii anu-ale pe 2006 primite de la instituţiile şi serviciilepublice din subordinea CJT, pentru a fi verificateşi propuse avizării în vederea aprobării acestora,cu toate, măsurile corespunzătoare, de către or-donatorului principal de credite prin dispoziţie;

Elaborarea raportului şi proiectului de ho-tărâre CJT privind propunerea de prelungire acontractului de închiriere a stadionului D. Păl-tinişan;

Elaborarea convenţiilor privind stabilirea demăsuri pentru suspendarea unor contracte dinComplexul imobiliar Bastionul Cetăţii Timişoaraconform Hotărârii CJT nr. 23/2007;

Analizarea retragerii şi darii în folosinţă aunor autovehicule pentru organizarea transportu-lui elevilor;

Conlucrare între DGASPC Timiş – CJ Timişşi Primăriile Găvojdia, Variaş şi Ciacova în ve-derea finalizării proiectului de hotărâre CJTprivind bunurilor imobile care urmează să fie tre-cute în domeniul public al judeţului şi în admi-nistrarea DGASPC Timiş pe baza protocolurilorîncheiate şi a hotărârilor consiliilor locale res-pective de însuşire şi diminuare a patrimoniuluipublic local;

Derularea evacuării S.C.ART CONCEPTSRL Timiţoara din Complexul imobiliar Bas-tionul Cetăţii Timişoara, realizată prin Biroulexecutorilor judecătoreşti;

Ordonanţări la plată facturi telefonie mobilăşi stabilirea depăşirilor faţă de cota limită pentrutelefonia mobilă/luna martie 2007 şi trans-miterea la utilizatori + Serv. Contabilitate CJT, adepăşirilor recuperabile;

Ordonanţări la plată facturi şi repartizareacheltuielilor cu utilităţile privind imobilul dinLugoj, Str. Timişorii 27-33, inclusiv comunica-rea la beneficiarii de spaţii

Pregătirea elementelor caietului de sarcini învederea concesionării unui teren proprietate pri-vată a judeţului;

Analizarea contractelor de concesiune a douăcabinete medicale din imobilul Str. I Văcărescunr. 23 şi care fac obiectul unor litigii înainte de aface obiectul vânzării-cumpărării;

Au fost realizate de asemenea o serie delucrări curente, a fost acordată consultanţă pri-măriilor locale pe probleme de administrarea pa-trimoniului, etc.

Ionel URSUşef serviciu

Preşedintele ATOP Timiş, Liviu Borha

AAGGEENNDDĂĂ

6IIMMIIŞŞ

DONAŢIE Smithfield

Compania Smithfield Ferme afăcut către Direcţia de Urbanism şiComisia de specialitate a ConsiliuluiJudeţean Timiş o donaţie de 10 cal-culatoare.

„Judeţul Timiş a avut de suferitîn urma activităţii Comtimului, cuefecte asupra mediului. De aceea,atunci când firma Smithfield a venitcu intenţia de a deschide o afacereaici, am fost poate puţin mai reti-cenţi. Am reuşit până la urmă săavem o colaborare bună. Trebuie săne obişnuim să lucrăm pe proceduriclare. Tocmai de aceea am stabilitreguli clare prin aprobarea regle-mentărilor urbanistice şi a criteriilor obligatorii pentru stabilirea amplasamentelor fermelor de suine în judeţ”, a

precizat Constantin Ostaficiuc.Compania americană Smithfield

a investit până în prezent, în Româ-nia, 350 de milioane de dolari, dincare circa 75% în judeţul Timiş.„Angajamentul companiei noastreeste să se implice şi să fie un parte-ner activ pentru comunitate. Amfăcut această donaţie către ConsiliulJudeţean Timiş, din partea căruia amprimit sprijin dezinteresat”, a decla-rat directorul de afaceri corporative,Mircea Cotoşman, care a mai spuscă activităţile de susţinere a comu-nităţii locale, primăriilor, etc. vorcontinua din partea SmithfieldFerme.

J.L.

GOTTLOB- 235 DE ANI DE ATESTAREDOCUMENTARĂ

Comuna Gottlob va sărbători anulacesta 235 de ani de atestare documen-tară, fiind înfiinţată, ca şi satulaparţinător Vizejdia, de colonişti ger-mani. Sărbătoarea Gottlobului va avealoc în zilele de 15 şi 16 august, atuncicând sunt aşteptaţi să participe şi băşti-naşii şvabi stabiliţi în Austria şi Germa-nia.

Gottlobul a fost reînfiinţat ca şicomună în urmă cu trei ani. Adminis-

traţia locală, condusă de primarul Gheorghe Nastor şi viceprimarulIona Jitcu, printr-o bună colaborare cu Consiliul Local, a reuşit săasigure tuturor bătrânilor şi copiilor din comună asistenţă medicalăgratuită, drumul dintre Gottlob şi Vijedia a fost asfaltat pe o supra-faţă de 5 kilometri, au fost forate şase fântâni şi finalizate lucrărilela puţul comunal de apă, a fost amenajat parţial sediul primăriei, in-clusiv sala de şedinţe a Consiliului, şcolile şi grădiniţele au fost do-tate cu încălzire centrală şi apă curentă, a fost tipărită o monografiea comunei etc.

FOENI - Fortificaţiivechi de 7000 de ani

La Foeni a fost deschis primul şantierarheologic în campania arheologică 2007.Şantierul, situat lângă cimitirul ortodox dela Foeni şi aflat în coordonarea ştiinţifică a arheologului doctor FlorinDraşovean (foto), a permis descoperirea unui sistem de apărare, vechi deaproape 7.000 de ani (aproximativ 4700 înainte de Christos.). ProfesorulDraşovean susţine că fortificaţiile de la Foeni fac parte dintr-un complexde aşezări în număr de 35, cuprinse între Timiş şi Bega. Materialele arhe-ologice descoperite au permis identificarea unei noi culturi arheologiceîn Banat, şi anume Grupul Cultural Foeni. Primele săpături au fost făcuteîncepând cu anul 1991, fiind cercetaţi până în prezent peste 1500 metripătraţi din perimetrul aşezării. Materialele ceramice şi bucăţile de căr-bune găstite în şanţul de apărare vor fi trimise spre analizare la labora-toare din străinătate în vederea unor datări precise. În perimetrul aşezăriiau fost descoperite mai multe locuiri suprapuse care acoperă intervalultemporal dintre mileniul al VI-lea înainte de Christos. şi epoca medievalătârzie (secolul al XVII-lea). Au fost cercetate locuinţe medievale care aufăcut parte din satul Foeni, datate înainte de prima atestare documentarăa localităţii (localitatea este atestată documentar sub numele Föen la anul1289).

COMUNA GIARMATA - VATRASATULUI VA CREŞTE CU 1500

DE NOI LOCUINŢEÎn comuna Giar-

mata, aflată la o dis-tanţă de doar 12 kilo-metri de Timişoara,cererea de locuinţeeste tot mai mare. Înviitor, după cum aratădocumentele existen-te pe masa de lucru aprimarului GavrilRoşianu (foto stân-ga, sus) în baza unorplanuri urbanisticezonale, vatra

comunei Giarmata va creşte cu aproape 1500 de noi locuinţe, până în prezentfiind depuse la Primărie un număr de aprope 290 de cereri de locuinţe pen-tru tineri, parte din acestea fiind deja rezolvată. Giarmata a devenit tot maiatractivă ca zonă rezidenţială pentru timişoreni, mai ales că în comună existăapă curentă (care se va extinde la 20 de kilometri de reţea) şi gaz metan,încălzirea centrală funcţionează în şcoli, grădiniţe şi lăcaşe de cult, se con-struieşte o nouă biserică ortodoxă, a fost asfaltat drumul care leagă Giarma-ta de Cerneteaz, ceea ce a introdus satul aparţinător în circuitul imobiliar.Comuna Giarmata are în prezent peste 7000 de locuitori.

COMUNA ORŢIŞOARA - PREZENT ŞI VIITOR

Primarul comunei Orţişoara, Gheorghe Aleodor Sobolu(foto), este un om mulţumit de ceea ce se întâmplă în locali-tatea pe care o gospodăreşte. În ultimii ani, şapte mariinvestitori au ales Orţişoara pentru a dezvolta afaceri deanvergură, aşa cum e cazul firmei austriece Unwelttehnik(fabrică de tuburi de beton), a companiei Cris-Tim, Avicola,a Smithfield Ferme sau Baumit, care au investit şi investesczeci de milioane de euro. Ca atare, a crescut şi bugetul localal comunei, de la 17 500 000 milioane RON în anul 2004 la35 000 000 RON în decembrie 2006! De asemenea, şomajula atins în localităţile Orţişoara şi Vizejdia o cotă care acoborât sub 1 la sută.

COPII NEVOIAŞI, AJUTAŢI DE PRIMĂRIA BANLOCPrimarul comunei Banloc, Cornel Toţa, şi viceprimarul Emil Chin au iniţiat un

program de asistenţă socială care vizează susţinerea financiară a copiilor care provindin familii nevoiaşe. Astfel, 35 de copii din familii cu o situaţie materială mai precarăservesc la un preţ modic masa în clădirea fostei cantine a IAS Banloc, reparată şi mo-dernizată de autorităţile locale. Părinţii plătesc doar 40 de lei lei pe lună pentru masamicuţilor, diferenţa fiind suportată din bugetul local. Şi alţi copii proveniţi din familiimai sărace beneficiază de generozitatea administraţiei locale. E vorba de douăsprezeceelevi de la şcoala cu clasele 1-VIII din Balnloc care servesc masa gratuit la aceeaşi can-tină. Pe lângă masa gratuită, copiii sunt ajutaţi cu obiecte de îmbrăcăminte, rechiziteşcolare, alimente iar primarului Toţa intenţionează să extindă sprijinul acordat acestoradolescenţi pe perioada studiilor liceale sau chiar universitare, dacă va fi cazul, dupămodelul practicat cu succes de primăriile din anumite ţări din vestul Europei.

Sediul din Timişoara al holdingului Smithfield Ferme

Drumul dintre satul Cerneteaz (foto) şi centrul decomună Giarmata a fost asfaltat

TRENUL UŞORDE COVACI

Intenţia C. J. Timiş de a aconstrui în satul Covaci, comu-na Sânandrei, un ComplexSportiv, care să nu fie doar obază de agrement, ci şi unspaţiu în care să poată fii orga-nizate nu doar competiţii spor-tivi, ci şi manifestări care săimplice municipiul Timişoaraîn evenimente culturale şieconomice, ar putea naşte unnou proiect. Şi anume, par-curgerea distanţei dintre Mu-nicipiul Timişoara şi Complex-ul Sportiv Covaci ar putea ben-eficia nu numai de accesul ruti-er uşurat de amplasarea sa îninteriorul centurii, lângă auto-strada Timişoara Arad, ci şi deposibilitatea de a prelungitransportul în comun din Tim-işoara şi până în Covaci cu untren uşor, după modelul altormari oraşe din Europa.

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

7

Ambasada Italiei la Bucureşti, Consulatul General Italian laTimişoara şi arhitectul Luciano Calosso (curator) prezintă laMuzeul de Artă Timişoara expoziţia intitulată „Luchino Visconti100 de ani”. Expoziţia dezvăluie publicului larg personalitateaunui exponent important al culturii italiene şi europene, într-operioadă extrem de importantă din punct de vedere cultural. Oasemenea manifestare doreşte să comunice, să amintească, sătransmită în viitor evoluţia unei personalităţi care, din multepuncte de vedere, a fost considerată complexă şi controversată.

A comunica înseamnă a acţiona un mecanism de coduri pen-tru a ajunge la beneficiar. Astfel ia naştere ideea de a povestidespre personalitatea lui Luchino Visconti unor persoane care îlcunosc deja şi l-au iubit, dar mai ales celor care deţin puţineinformaţii despre el sau nu îl cunosc deloc. Ne referim la noile generaţii care, netrăind în epoca sa, se întreabăcine este acest Maestru care a reuşit să lase un punct de referinţă în cinematografie, în teatru şi în operă.

Considerămcă alegerile fă-cute de regizor înopera sa au fostdeterminate deexperienţele sale,de viaţa de fami-lie, de cultura sadeja europeană;iar expoziţia do-reşte să-l înso-ţească pe vizita-torul de astăziîntr-o călătorieprintr-o epocă cese îndepărteazăcu paşi repezi.

Expoziţia cu-prinde: fotogra-fii, rochii de balşi bijuterii. Aufost selecţionateo sută de fotogra-

fii realizate în diferite momente din viaţa publică şi privată a lui Luchino Visconti. Imaginile din copilărie, caredescriu mediul familial, se alternează cu cele din filme. Fiecare dintre cele o sută de imagini prezintă un an dinviaţa lui Visconti, însă fără a fi ordonate cronologic.

Expoziţia include şi două rochii realizate după modelul veşmintelor de la jumătatea secolului al XIX-lea, dincolecţia casei de modă „ANNAMODE 68”, ce realizează costumaţia pentru cele mai importante filme italieneşi străine.

La acestea se adaugă câteva bijuterii originale renumite, utilizate în filmele lui Visconti. Expunereaveşmitelor şi a bijuteriilor este modul cel mai adecvat de a stabili o sintonie cu elementele care au infuenţatimaginea estetică a multor reprezentări ale Maestrului: de la cinematografie, la operă şi la teatru.

Expoziţia poate fi vizitată zilnic, între orele 10.00-18.00 (exceptând lunea) la parterul Muzeului de ArtăTimişoara, până în data de 15 iunie 2007.

Bogdan NĂDĂŞTEAN

EEEE xxxx pppp oooo zzzz iiii ţţţţ iiii aaaa ““““ LLLL uuuu cccc hhhh iiii nnnn oooo VVVV iiii ssss cccc oooo nnnn tttt iiii

1111 0000 0000 dddd eeee aaaa nnnn iiii ””””

LUCHINO VISCONTI-100 DE ANI

(Milano, 1906 –Roma, 1976)

De origini aristocratice (Don Luchino Visconti di Modrone, conte diLonate Pozzolo) devine pasionat de cinematografie în anii 30: în timpulunei şederi la Paris, îl cunoaşte pe Jean Renoir şi devine asistentulacestuia. Debutează în regie cu filmul „Ossessione”- „Obsesia”(1942), care transpune pe fundal italian romanul lui James M. Cain„Poştaşul sună întotdeauna de două ori”: restituind fizicităţii doi actoride regim precum Clara Calamai şi Masimo Girotti, amplasaţi în ambi-ente neobişnuite într-o întâmplare impregnată de sexualitate, ellansează o operă de ruptură neplăcută autorităţilor, expresie a unui noumod de a înţelege cinematografia. Arestat în ‘43 pentru activităţi departizanat, se întoarce în spatele camerei de filmat doar cu “La terratrema” (“Pământul se cutremură”) (1948), adaptare liberă a romanu-lui “Familia Malavoglia” de Verga: interpretat de actori neprofesioniştişi interpretat integral în dialect sicilian, filmul este o saga familială demare expresivitate, în care înclinaţia spre melodramă se îmbină cu unaristocratism non populist, deşi cu influenţe marxiste evidente. De inspi-raţie gramsciană în sensul cel mai autentic al cuvântului este şi viziuneaasupra poporului prezentă în “Bellissima” (1951), celebrare in articu-lo mortis a neorealismului şi a depăşirii lui geniale: marcat de influenţedisparate (Zavattini şi “Cinema nuovo”, Magnani şi Hollywood,Cinecitta a lui Blasetti şi a umoristului Chiari), el rămîne operă de bazăa cinematografiei italiene, anticipare a unei schimbări antropologicedin care se simţeau doar semnele slabe, ce-şi va găsi teren fertil înboom, iar în Pasolini cântăreţ nostalgic şi sfâşietor. Într-un moment evi-dent de inspiraţie artistică, Visconti semnează apoi cu “Senso (1954) –reinterpretare a Risorgimento (perioada mişcării naţionale culminândprin unirea şi independenţa Italiei în secolul XIX) lipsită de mistificărişi omagiul lumii verdiene – o capodoperă indiscutabilă, în care perfecţi-unea punerii în scenă (e de ajuns să menţionăm secvenţa iniţială înteatru s-au deznodământul rapid şi febril) se îmbină cu o exemplarăîndrumare a actorilor. Perioada cea mai fructuoasă pentru creaţia luiVisconti se încheie cu “Rocco şi fraţii săi” (1960), compendium şiapogeu al artei sale exprimate în formele unei melodrame în culori tari,în care se relatează despre destrămarea unei familii cu origine rurală încontactul cu oraşul.

Amintind de Mann şi Dostoievski, regizorul milanez îşi amplaseazăpersonajele tragice între Mit şi Istorie, dîndu-le astfel un caracter deacronotopicitate şi dăruindu-ne imagini de neuitat (dintre toate, scenauciderii Nadiei, novela Carmen, la hidroscală). De aici înainte, indis-cutabila măiestrie a cineastului milanez se îndreaptă spre operaţiunimai mult sau mai puţin de manieră: nu vor lipsi rezultate splendide(“Ghepardul”, 1963, în care nostalgia trecutului şi conştiinţa ideolog-ică se împletesc în mod fecund într-o povestire impecabilă din punct devedere figurativ) şi oricum de o neobişnuită amploare (în 1973 “Lud-vig” nocturn şi spectral, plin de ploaie şi de tulburare, străbătut de pres-imţiri lugubre), însă versantul estetizant şi burghez- care îi va atragenumele înţepător “duce decorator” – va sfârşi prin a învinge. Neimpli-cat în focul contingent al polemicii politice, el va reveni ca regizor maimult decât ca autor: ilustrator de mare rang pentru un public cult şi exi-gent, din păcate tot mai îndepărtat de fluxul istoriei.

Arch. Luciano Calosso

Primăria Oraşului DetaOrganizează concurs pentru ocuparea următoarelor funcţii publice de execuţie vacante:

l Expert cls. I, gr. Superior în cadrul Compartimentului buget contabilitate;l Inspector cls. I, gr. Superior în cadrul Compartimentului de impozite şi taxe.Consiţii de desfăşurare a concursului:- Data până la care se pot depune dosarele de înscriere: 6 iunie 2007, ora 13;- Instituţia publică la care se depun dosarele de înscriere: Primăria Oraşului Deta, str. Victoriei nr. 32, judeţul Timiş, cod 305200;- Data, ora şi locul organizării fiecărei probe a concursului: - proba scrisă: 11 iunie, ora 10, Primăria Oraşului Deta;- proba practică: 11 iunie, ora 14, Primăria Oraşului Deta;- interviul: 12 iunie, ora 10, Primăria Oraşului Deta.Condiţii prevăzute de lege pentru ocuparea funcţiei publice:- cetăţenie română;- cunoaşterea limbii române, scris şi vorbit;- stare de sănătate corespunzătoare funcţiei publice pentru care candidează;- fără condamnări;- să fie absolvent cu diplomă a unei facultăţi în domeniul financiar-contabil;- să nu fi desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege;- vechime în funcţie de nivelul studiilor absolvite de 9 ani (vechime în administraţia publică constituie un avantaj);- cunoştinţe (nivel mediu) de operare pe calculator (WORD, EXCEL);- abilităţi, calităţi şi aptitudini în domeniul financiar şi contabil;- disponibilităţi pentru delegări şi detaşări.

Relaţii suplimentare, între orele 8-13, la Compartimentul Resurse Umane din cadrul Primăriei Oraşului Deta, tel. 0256/390466 şi 0256/390606 (persoană de contact - referent superior Dorin Sculean).

Organizează in data de 5 iunie 2007, ora 10, licitaţie publică cu strigare

pentru vânzarea următoarelor terenuri:1. Teren intravilan cu suprafaţa de 643 mp,

situat în Cărpiniş, str. a VII-a nr. 27, CF nr. 2999, top 216/a/1/a/2.

2. Teren intravilan cu suprafaţa de 138 mp, situat în Cărpiniş, str. a II-a nr. 46, CF nr. 1954,

top 214-215/1/a.Informaţii suplimentare la sediul Primăriei Căr-

piniş sau la telefon 365001.

Primăria Comunei Cărpiniş

Primăria Comunei CărpinişOrganizează în data de 4 iunie 2007, ora 10, concurspentru angajarea următoarelor categorii de personal

contractual:- auditor I;

- referent cultural III.Condiţiile de participare şi informaţii suplimentare, la sediul Primăriei Cărpiniş sau la telefon 365001.

Consulatul General alRepublicii Serbia la Tim-işoara în colaborare cuCentrul de Coordonarepentru Kosovo şi Meto-hia au vernisat în SalaFestivă a VicariatuluiOrtodox Sârb din Timi-

şoara expoziţia „Rădăcinile sufletului”, fotografii artistice alcăror autor este Darko Dozet. Dorinţa declarată a organizato-rilor a fost aceea de a apropia publicului român frumuseţea şi importanţa sfinţeniei sârbeşti, cum arfi Decani, Gracanica, Devic, Patriarhia din Pecica, să promoveze patrimoniul cultural sârbesc şiprovincia sudică sârbescă. Iubitorul de artă a putut înţelege mai uşor viziunea tulburătoare asuprapoveştii de la Kosovo şi Metohia, poveste văzută prin obiectivul unui fotograf sensibil. Poetul sârbDragan Jovanovic Danilov scria că “fotografiile lui Dozet nu reprezintă numai un document depresă despre realitatea în care trăim, o realitate a sârbilor la Kosovo, ci reprezintă o poveste univer-sală despre spiritul ortodox, despre frumuseţea sârbescă, despre Kosovo ca o rană deschisă, dar o

rană vie din care străluceşte forţa sinceră şi adâncă. Darko Dozet nufotografiază, el deadreptul sfinţeşte mănăstirile şi peisajele noastre de laKosovo, oameni din Kosovo, portalul bisericilor şi al mănăstirilor.”

AAGGEENNDDĂĂ

8IIMMIIŞŞ

Expoziţia prezentată pe simezele Consiliul Judeţean Ti-miş constituie o parte infimă din materialele de etnologie adu-nate de-a lungul anilor, dintr-un sat în curs de extincţie(în1999 erau 56 de suflete, astăzi 27 cu media de vârstă de peste70 de ani). Bulza (comuna Margina) este efectiv pierdută înpădurile din Dealurile Lipovei, în nord-estul judeţului. Ale-gerea locului pentru studii multidisciplinare a unui asemeneasit sunt uşor de dedus, fiind ruptă „de restul lumii”. Aceastămică localitate, din ce în ce mai mică este la o distanţă de 50de km de comună, de la Margina şoseaua trece prin judeţulArad pentru a intra din nou în judeţul Timiş prin satul Că-prioara. Comunitatea a fost studiată din punct de vedere isto-ric, sociologic, arhitectural, dar şi al obiceiurilor, mitologiei şifolclorului încă din 1999, cu acazia primei tabere de cer-cetare. Materialele prelucrate din sondajele efectuate, cerce-tări de teren sau din arhive, au fost publicate în „Timisiensis”,

revista Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului,sub formă de studii au fost prezentate şi la diferitesimpozioane şi publicate în culegeri de cercetăriştiinţifice. Prima expoziţie de fotografii şi obiectecolecţionate, reprezentând cultura materialătradiţională a locului, a fost organizată la Muzeulde Etnografie în 2000, iar obiectele au fost donatemuzeului care a găzduit manifestarea.

Proiectul „Sate care mor: Bulza”, premiat deMinisterul Culturii la Secţia de patrimoniu imater-ial, include doar activităţile de cercetare şi valorifi-care din anul 2006. Din 36 de ore de film brut s-aurealizat în anul trecut 4 filme de scurt metraj, iardin cele peste 2000 de fotografii s-au realizat cîte-va expoziţii la: Margina, Muzeul Satului Bănă-ţean, Muzeul Banatului şi Compexul MuzealArad. În semn de omagiu pentru bătrânii locuitoriai satului, am organizat o rugă, comunitatea nema-

iavând nici puterea fizică,nici financiară pentru ainiţia o asemenea acţiune.

Dincolo de acţiunilecu caracter ştiinţific, amîncercat să atenţionăm in-stituţiile administrativepentru încerca să ajutăm ocomunitate îmbătrânită încontinuă depopulare. Ast-fel, la apelurile noastre,Primăria face încercări dea se găsi modalitatea deachiziţionare a unei centrale telefonice pentru telefoniemobilă, deoarece în sat nu există semnal, ori pentru reparareadrumului forestier dintre Căprioara şi Bulza, pentru a reduceizolarea populaţiei.

Proiectul a început din iniţiativa Centrului de Cultură şiArtă, Secţia de cercetare, conservare şi valorificare a tradiţiei

populare şi a continuat cu colaborarea Muzeului Banatului şia Muzeului Satului Bănăţean, fiind finanţat prin Comisia deCultură a Consiliului Judeţean Timiş.

Şerban VLAD

Expoziţia de bronzuri cu titlul CODEX, semnatede sculptoriţa Linda Saskia Menczel, reuneştelucrări din două cicluri diferite: Kabbalah şi Pla-nete.

Aceste piese sunt rezultatul studiului celor douăsubiecte pe care Linda Saskia Menczel l-a intreprinspe parcursul a şapte ani în încercarea de a da formăunor simboluri mistice cunoscute unui cerc restrânsde initiaţi.

Aşa cum în vechime artistul era un educator -prin imaginile sale, rolul artistului contemporan a

devenit criticarea aspectelor sociale negative – lucrurespins de sculptorul Linda Sasakia Menczel: “Artis-tul trebuie să devină un releu pur intre lumea ideilor,lumea Divină şi oameni, iar prin aceasta să ii ajute săişi aducă aminte deceea ce este importantşi nemuritor.”

C. F.

„RĂDĂCINILE SUFLETULUI”, EXPOZIŢIE AMANATĂ

fotografii despre Kosovo şi Metohia ale artistului fotograf Darko Dozet

SSSS AAAA TTTT UUUU LLLL CCCC AAAA RRRR EEEE MMMM OOOO AAAA RRRR EEEE :::: BBBB UUUU LLLL ZZZZ AAAA

Darko Dozet s-a născut în 07.12.1976 la Novi Sad unde a terminat şi liceul degrafică, secţia fotografică, după care în 1996 se angajează la publicaţia zilnică„Dnevnik”, iar din decembrie 1998 devine fotoreporterul agenţiei de presăTANJUG.

A colaborat cu cele mai de seamă agenţii internaţionale de presă, în mod deosebitcu Associated press, iar fotografiile sale u fost publicate în aproape toate revistele şipublicaţiile internaţionale. Până acum a făcut încercări în toate ramurile fotografice.

Cu succes a fotografiat polo, volei, baschet, fotbal, a înregistrat spectacole de teatru, protestele,ca şi cele 78 de zile de bombardare a Iugoslaviei. Fotografiile sale au ilustrat numeroase cărţi, cat-aloage şi monografii. A expus în multe oraşe din ţară şi străinătate. Este deţinătorul mai multordiplome de recunoştinţă pentru muncă şi creaţie în domeniul fotografic. În ultimul timp, în gener-al, se ocupă de fotografii ortodoxe sfinte.

Expoziţia Codex - Linda Saskia Menczel

R.: Domnule primar, mă-ntorc puţin întimp, în vremuri în care pancardele de laintrarea şi ieşirea din comună erau in-scripţionate bilingv dar inscripţia nu rezistadecât două-trei zile, fiind ştearsă saumăzgălită. Era prin anii 1990-91. Întretimp, fenomenul acela penibil a trecut, iarDumbrăviţa a devenit un fel de cartier alTimişorii. Dumneavoastră aţi respins ideeametropolei, vă doriţi o independenţă totalăa comunei.

Silagy Geza: Să ne întoarcem la acei anidespre care aţi spus dumneavoastră. Nu estechiar sută la sută aşa. Într-adevăr, s-au maivopsit pancardele bilingve, dar şi presa căutade obicei senzaţionalul şi atunci insista asupraunor fapte de acest gen, decât asupra unorrealizări obţinute de noi prin muncă. În co-mună, 38,5% dintre locuitori sunt maghiari iarrestul sunt cetăţeni de naţionalitate română şitotuşi primarul este maghiar. Şi sunt primardin anul 1994.

R.: Sunteţi cel mai vechi primar dinjudeţ...

S.G. - Nu, după primarul de la Făget, DoruCovaci, sunt cel mai vechi. Ar mai fi şi pri-marul din Sânnicolaul Mare, Iosif Oncu, dar ela lipsit un mandata. Ca primar eşti întotdeau-na pe scenă, te afli sub reflector.

R.: A devenit Dumbrăviţa un banlieu alTimişarei?

S.G - Nu e chiar un banlieau, dar căutăm sărealizăm şi să închegăm o zonă frumoasă aici,lângă Timişoara. Chiar dacă noi considerăm cămomentan nu este cazul să devenim un cartieral Timişorii.

R.: De ce credeţi că momentan nu ecazul. Când va fi cazul, domnule primar?

S.G. - Problema aş pune-o altfel... Sunt şianumite probleme puţin personale, în sensul căacei domni care insistau să se facă deponeul degunoi aici, pe Dumbrăviţa, tot ei sunt cei carepromovează ideea zonei metropolitane. Con-siliul Local, în şedinţa de consiliu, când a dis-cutat treaba aceasta, a spus aşa: momentanmergem noi pe drumul nostru fiindcă pe dru-mul nostru am reuşit să introducem apă întoată localitatea, avem reţele de canalizare întoată localitatea, am introdus gazul în toatălocalitatea, a fost făcut totul prin efortul nostrupropriu.

R.: - Bine, efortul dumneavoastră pro-priu a fost uşurat în urma intrării în buge-tul comunei a numeroaselor taxe care vin dela întreprinderile nou infiinţate dar şi de lanoii şi numeroşii locuitori ai Dumbrăviţei.

S.G. - A numeroşilor noi locuitori... N-aşputea spune chiar aşa... Adevărat, întreprinde-rile plătesc salarii la oameni şi un procent dinacestea revin comunei, parte din salariilemuncitorilor ne revin nouă. TVA-ul nu-i alnostru, din păcate, asta am vrut să spun. Pri-mim o sumă de bani pentru învăţământ, dar îiprimim prin bugetul de stat. Ca şi întreg

judeţul Timiş, TVA-ul şi impozitele pe care leplătesc agenţii economici în comună sunt multmai mari decât se reîntorc la noi de la bugetulde stat.

R.: Spuneaţi că deocamdată nu simţiţinevoia să deveniţi parte a zonei metropoli-tane. Când credeţi că veţi simţi nevoia?

S.G. - Odată şi odată, organic, Timişoara şiDumbrăviţa se vor uni, s-au unit şi pânăacuma. Sunt nişte probleme care nu sunt lămu-rite: una este că această zonă metropolitanăpare că este o organizaţie non-guvernamen-tală. Într-o organizaţie non-guvernamentalăhotărârile se iau cu două treimi din numărulmembrilor. Acum ne aducem aminte, că suntîntâmplări recente) când domnul Dan Şipoş,preşedintele Consiliului Judeţean Timiş deatunci, a supus la vot să se facă Deponeul sausă nu se facă aici, lângă Dumbrăviţa, şi atunci400 de inşi- mulţi copii din Şag sau de unde i-a adus primarul Oprea atunci, au votat ca săse facă Deponeul, patru au fost împotrivă şipatru s-au abţinut.

R.: Nu puteţi rămâne cantonat în ima-gini din trecut...

S.G. - Ca să nu se mai întâmple treaba asta,noi solicităm ca în cazul în care vom face partedin zona metropolitană, părerile care privescDumbrăviţa să fie acceptate cu votul delegatu-lui Dumbrăviţei.

R.: Ce se va întâmpla dacă şoseauaTimişoara Lipova va avea patru benzi?Şoseaua trece prin centrul comunei. Sesufocă Dumbrăviţa de atâtea gaze de eşapa-ment...

S.G. - Haideţi să mergem să vedem că, dinpăcate, şi în Timişoara sunt încă multe străzicare nu ating nici nivelul străzilor noastre.Vreau să vă spun că şi săptămâna trecută ammai asfaltat un kilometru şi 200 de metri.

R.: Sunt realizări, dar pe unde vor trececele patru benzi? Prin centrul Dumbrăviţei,vor ocoli Dumbrăviţa ?

S.G. - Va creşte fluxul dar va fi şi acea cen-tură ocolitoare a Timişoarei. Deci, cineva depe Calea Lugojului vrea să meargă spre Lipo-va nu va mai trece prin Dumbrăviţa. Sperămcă lucrurile se vor echilibra. Adică câte soli-citări noi de trafic vor fi, cam tot atâtea vorpleca prin realizarea acestei centuri.

R.: Centrul Dumbrăviţei pare un micşantier. Ce construiţi? Mai faceţi o jumătatede primărie?

S.G. - Vedeţi, există un act normativ, o legecare spune că dacă ai sub 3.000 de locuitori,atunci ai dreptul în Primărie la 11 persoane capersonal. Noi am devenit, încet-încet, un oră-şel. Prima care a remarcat această treabă a fostTeleviziunea Analog, bineînţeles dintr-o eroa-re. Atunci când l-au trecut pe generic pe Szi-lagy Geza drept “primarul oraşului Dum-brăviţa”. Tocmai discutam despre viitoareazonă metropolitană.

R.: - Câţi locuitori are comuna acum?S.G. - Avem mai mult de 2.780 de lo-

cuitori. Noi aproximăm că sunt în jur de 4.000-4.200 locuitori şi, pe lângă aceştia, în fiecare zimai vin în jur de 1.000 de muncitori care

lucrează la diversele construcţii din localitate.Nu sunt localnici, dar problemele lor de aici neinteresează. În sensul că trebuie să le asiguriacces, trebuie să le asiguri apă, trebuie să leasiguri canal, trebuie să le asiguri mâncare.Sunt nişte probleme pe care trebuie să le asi-gurăm şi lor.

R.: Pe şantierele care se află deschiseacum în beneficiul Primăriei cam câţimuncitori sunt?

S.G.- Primăria are cam 90 de muncitoriĂştia sunt angajaţii noştri. Se lucrează înprezent şi la o hală, o sală de sport şcolară, să-i spunem, dar aceasta se face în subantre-priză. C.N.I.-ul este beneficiarul la noi al uneisăli de gimnastică. Compania Naţională deInvestiţii a făcut săli de sport în judeţul Timişşi a considerat că nouă ne ajunge o sală de edu-caţie fizică şi asta facem acuma. Orele de edu-caţie fizică se vor desfăşura aici. Noi realizămsala, confecţiile metalice le-am comandat, n-am putut noi să le facem, şi acum noi le mon-tăm.

R.: Acţionaţi şi ca diriginte de şantiermai nou?

S.G.- Avemdiriginte de şan-tier, eu trec peşantier să văd cummerge treaba. Iarîn apropiere termi-năm de construito şcoală cu 15clase, o clădire cuetaj şi mansardă.Tot de noi estefăcută, cu munci-torii noştri. Revinla extinderea pri-măriei. Da, o ex-tindem fiindcă tre-buie să îmbună-tăţim posibilitateapopulaţiei de a avea acces la fiecare func-ţionar. Aşa, dacă într-un birou sunt 6 func-ţionari şi la fiecare intră câte un cetăţean e oaglomeraţie de nedescris. Unul e cu problemalui, celălalt cu altă problemă...

R.: Exista un proiect interesant careurma să se realizeze în marginea Dum-brăviţei, înspre pădure: urma să se facă unliceu sau o şcoală catolică...

S.G. - Nu mai e de actualitate. Episcopiatulromano-catolic a redobândit Liceul Piarist dinTimişoara, Gherhardinum, şi nu a mai fostinteresat. Noi am solicitat să facem pe unamplasament din apropiere un campus şcolar.Dar nu am ajuns pe un loc fruntaş pe listele desolicitanţi...

R.: Cui aţi făcut solicitarea?S.G. - Ministerului Învăţământului. Din

judeţul Timiş au fost opt solicitări iar noi sun-tem pe locul 6. Deci, nu prea avem şanse...

R.: Care este relaţia dumneavoastră înprezent cu Consiliul Judeţean?

S.G. - Eu zic că avem o relaţie corectă, euîl stimez pe domnul preşedinte, nu am avutniciodată conflicte cu dânşii. Poate doar cu

domnii vicepreşedinţi nu amavut o relaţie mai strânsă...Adică, este cineva care evicepreşedinte de 12 ani şiîncă nu a fost în primărie lanoi. Dar, nu e nici o proble-mă! Noi avem răbdare şi-laşteptăm cu tot respectul...

R.: Ce vă doriţi să re-alizaţi până în iunie 2008?

S.G. - Este foarte sim-plu: vrem să facem 25 kmde stradă, asfalt. Avem ma-şinile noastre, sculele noas-tre cu care lucrăm, numaiasfalt nu avem...

R.: - Şi de unde-l pro-curaţi?

S.G. - Prin selecţie de oferte. A venit ofirmă din Jebel cu o ofertă.

R.: Practic, dumneavoastră asfaltaţisinguri drumurile din comună, cu munci-torii Primăriei?

S.G. - Noi realizăm parte din infrastruc-tură, adică săpăm patul de drum, cilindrăm cubalastru, montăm bordurile dar asfaltarea ofacem cu alţii. Şi aşa ne vine un km mai ieftin.Acum asfaltarea la un km ne-a costat cam 2miliarde 100 de milioane de lei vechi. Atâţiabani ne-au trebuit concret. Reuşim, astfel, săgospodărim mai bine banul .

R.: Aşadar, acesta-i obiectivul cel marepână în anul 2008: să asfaltaţi 20 km?

S.G. - Păi, da, că peste tot sunt conducte deapă-canal-gaz. Şi dacă acelea sunt puse...

R.: Care ar fi cea mai importantă

hotărâre pe care aţi luat-o în Consiliul Lo-cal, una legată de o posibilă viitoare zonămetropolitană?

S.G. - Hotărârea a fost una şi singură, ceacare a spus că momentan încă nu...

R.: Altă hotărâre importantă înfavoarea comunităţii, în afară de acesta,negativă?

S.G. - Păi ar fi cea care vizează realizareaunui parteneriat public-privat: vrem să facemo sală de sport.

R. - În afară de cea aflată în construcţieşi al cărei beneficiar este şcoala din co-mună?

S.G. - Da, şi am şi găsit partener deja.R.: - Sală de sport, pentru ce? Aveţi va-

lori sportive deosebite în comună?G.S. - Nu, dar zilele astea am citit în ziar că

obiective care nu pot să rămână în oraş trebuieduse spre periferie şi mă gândesc că nu maiexistă în oraş loc pentru săli de sport şi par-cările necesare aferente. Şi atunci noi am creanoi posibilităţi. Şi de ce să nu fim noi primii?

R.: Mizaţi să vină orăşenii încoace?P.: - Sigur. Sala Olimpia din Timişoara

vedeţi că e supraaglomerată, e nevoie să intre,probabil, şi în reparaţii capitale...

R.: E o idee să preluaţi activităţile SăliiOlimpia. Cei din Uj Szentes-Dumbraviţa arputea vedea meciuri din campionatulnaţional de handbal, volei din Divizianaţională. Ar fi destui spectatori?

S.G.- Deci, pe lângă sala de sport poliva-lentă intenţionăm să facem nişte clădiri genvilă în care să încapă 16-18-20 de oameni, caresă poată să fie cazaţi acolo, adică să putem săcazăm o echipă, chiar două, în acelaşi itmp..Planuri avem, timp ne trebuie şi posibilităţifinanciare ca să le realizăm...

Au consemnat Gabriela PASCARU

Cornel TUDOR

Primar Syilagy Geza:

“PLANURI AVEM, E NEVOIE ŞI DE POSIBILTĂŢI FINANCIARE”DUMBRĂVIŢA

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

9

R.: Domnule primar, cum s-a petrecuttransformarea comunei Ciacova în oraş? Ecu adevărat Ciacova un oraş? Pentru că areceva din parfumul unei reşedinţe de plasădin perioada interbelică...

Viorel Ştefan - Ideea a venit încă din anul2000, când am devenit primarul comunei Cia-cova. Aveţi dreptate iar eu spun că nu este nicicomună, nici oraş. Situată în cea mai joasăzonă a Banatului, Ciacova are, aş spune,aspectul unui mic burg medieval din zona decâmpie.

R.: Din micul burg medieval nu maiaveţi decât Cula.

V.Ş. - Avem şi străzile pavate cu dale depiatră, străzile înguste din centru, catedralagotică… Sunt câteva indicii clare. Toată lumease aşteaptă ca un oraş să fie definit prin aceleblocuri construite în perioada comunistă.

R.: Care sunt calităţile Ciacovei care săo caracterizeze ca oraş?

V.Ş. - În primul rând, centrul localităţii careeste înscris în lista monumentelor istorice.

R. Şi-o comună poate să aibă monu-mente.

V.Ş.: - Da, dar uitaţi-vă că centrul oraşuluinostru pare o miniatură a Piaţei Unirii din Ti-mişoara, ceea ce nu are nici o comună din ju-deţul Timiş şi chiar din ţară. Cu mândrie văspun, toată lumea care vine la Ciacova facecomparaţia aceasta şi ştie că e farmecul Cia-covei. Încercăm, eu cu echipa de constructoriai primăriei, să renovăm clădirile vechi. Şidacă vom reuşi ca toate străduţele din centru săfie renovate, vom avea tenta unui mic orăşel.

R.: Cea mai impozantă clădire din cen-trul istoric al Ciacovei, aşa pare, este scoasăla vânzare de câtva timp dar cumpărărtoriinu se prea înghesuie...

V.Ş. - E vorba de fostul Cămin Cultural alCiacovei dar nu era proprietatea comunităţii. Eproprietatea comunităţii sârbe. În 2002 au fostla Ciacova domnul prefect Horia Ciocârlie - astudiat clasele elementare şi liceul la Ciacova -împreună cu consulul Serbiei, Milos Uscebrka.Au convenit că Primăria renovează clădirea,

Prefectura prin domnul prefect, m-a susţi-nut…Noi am vrut să preluăm clădirea fostuluiCămin Cultural dar…

R.: L-aţi renovat?V.Ş. - Nu, fiindcă n-am ajuns la nici o

înţelegere. Am zis că tot ce aparţine de comu-nitate e proprietatea comunităţii sârbe, tot ceaparţine de comunitatea sârbă locală - toateevenimentele organizate de dânşii vor fi găz-duite de Cămin dar noi să îl administrăm. Şi n-au vrut decât să-l cumpărăm. Şi-atunci, amfăcut calcule, am discutat cu domnul consulcare a spus că sunt nebun - îmi cer scuze…

R.: Cât v-au cerut?V.Ş. - 40.000 de euro pe clădire. Am adus

un constructor şi a calculat că mai trebuiau în-că 20 de miliarde de lei vechi pentru ca să sepună la punct clădirea. E o sumă enormă pen-tru ceea ce se vrea acolo. E o sumă enormăpentru ceea ce se poate realiza la ora actualădin punct de vedere cultural, şi aşa mai de-parte…

R.: În urmă cu câţiva ani a apărut unreportaj despre felul în care s-a închis sin-gurul cinematograf din Ciacova.

V.Ş. - S-a închis iar clădirea vechiului cine-matograf se deteriora. Era păcat.. Imobilul seafla în administrarea Direcţia de Difuzare aFilmelor, a Cinematografiei, Am făcut adresela Bucureşti, am recuperat-o, a ajuns în patri-moniul comunităţii, în patrimoniul primăriei.Am renovat-o în interior - dar şi exteriorul -,totul ne-a costat aproape 4 miliarde dar aratăfoarte bine şi am transformat-o în Cămin Cul-tural. Dacă e vreo sărbătoare, 250 de persoanestau lejer în sala de festivităţi. Noi mai avemîncă o sală festivă, cu 400 de locuri, sala de laLiceul. Am renovat-o, este funcţională, chiaravem diferite spectacole, realizate cu sprijinulpărintelui romano-catolic Filip, carefuncţionează la Ciacova de doi ani…

R.: - Biserica ortodoxă română cât deactivă este la Ciacova?

V.Ş. - Eu mă înţeleg bine cu toată lumeacare ştie să respecte şi ştie să lucreze în folosulcomunităţii. Cu cei care nu ştiu să-şi exprimepunctele de vedere scurt, clar şi concis nu staude vorbă. Pierdem timpul… Eu sunt membruîn consiliul bisericesc, cunosc problemele co-munităţii religioase de la noi. Chiar acumdomnul viceprimar Şchiopu Roman se ocupăde o situaţie mai delicată. Am câştigat un terende la Parohia Sârbă pentru că sunt nişte con-flicte între aceasta şi comu-nitatea română, pentru că aucimitirul comun… Acumam împrejmuit un teren pen-tru cimitirul ortodox român,separat şi pentru celelalteculte, mai ales neoprotes-tante, care nu aveau cimitir.S-a întâmplat o chestie urâtăla Ciacova, nici nu vreau săo comentez: acum doi ani uncopil aparţinând cultuluipenticostal a murit iar fami-lia nu putut să-l înmormân-teze că nu le-a dat voie ni-meni în cimitirele din Ciacova! Aşa că l-au în-mormântat la Jebel.… Şi-atunci, mi-a venitideea să facem un cimitir ortodox-român şiunul pentru celelate religii, cele mai noi.

R. Domnule primar, din ce trăieştecomunitatea, de unde vin banii la bugetullocal?

V.Ş. - Trăim din impozite, din taxe locale.Sunt voci care spun: „Ăla, primarul, a făcutCiacova oraş ca să-ţi facă salariul de primar cala Timişoara…“. Nu-i adevărat, fiindcă eu nuam mărit taxele, discutând cu cei de la im-pozite, taxe, cu contabilii, nu am aplicat acelcoeficient de inflaţie. Am păstrat aceleaşi taxeca pe vremea când eram comună, şi la terenu-rile agricole. Dar venituri mai vin şi de la celecâteva întreprinderi: CED Corporation-fabricăde călcătoare profesionale pentru hoteluri, spă-lătorii etc, care are 250 de angajaţi. Avem o fa-brică de pantofi, cu o secţie care are 80 de an-gajaţi, şi o secţie cu 40 de angajaţi. Există şi ocroitorie cu 40 de angajaţi, apoi o fabrică demobilă, avem de câţiva ani şi o fabrică de maseplastice pentru bărci, valoare ş.a.m.d. Acum avenit un investitor italian care face pavele, di-ferite ornamente din beton. Ar mai fi nevoie deinvestiţii dar ce observ eu: Ciacova e la 35 kmde Timişoara. E o zonă laterală. Toată lumea,toţi investitorii, la ora actuală se aciuiesc înzona marilor metropole, în comunele periur-bane, până în 20 de kilometri distanţă de mari-le oraşe, şi de aici şi progresul de după ’89 alacestor localităţi periurbane.

R.: Şi atunci, cum credeţi că va progresaeconomic oraşul Ciacova?

V.Ş. - Tot prin investiţii străine, tot prinatragerea de capital. Eu acum am contacte cu ofirmă din SUA căreia i-ar convenit un anumitteren de la noi pentru o fabrică mare. Vor săfabrice aripile, adică tot ce e din aluminiu, pen-tru avioane. Aşteptăm. Şi tot acolo am şi alteterenuri pregătite. E şi un investitor austriaccare ar vrea să facă o fabrică pentru bioediesel,ceea ce ar fi extraordinar. I-am asigurat teren laşosea, front stradal la şosea, front stradal lagară, acolo unde a fost un punct de încărcare avagoanelor. Dacă ar gândi bine ar realiza

multe. Mai ales că zona Ciacova are mari tere-nuri agricole, aproape 3000 de ha. Dacă ar facecontracte cu cetăţenii pentru ca aceştia să cul-tive rapiţă, plante producătoare de ulei…Maiales că directivele Comunităţii Europene suntsă trecem pe biodegradabile, biodiesel. Noisuntem acum în faza de aşteptare. Ce poate săfacă un primar? El prezintă tuturor oportu-nităţile pe care le are localitatea pe care ogospodăreşte şi aşteaptă. Eu zic că în 10-15 anise va schimba faţa Ciacovei din multe punctede vedere...

R.: Aţi simţit vreodată concret efectelepe care le are faptul că oraşul este aşezat,totuşi, la ceva la distanţă de şoseaua euro-peană care leagă Timişoara de Belgrad?

V.Ş. - Le-am simţit, mai ales prin faptul cătoţi investitorii vin la noi cu aere.

R.: Drumul dintre Jebel şi Ciacova nu efoarte strălucit…

V.Ş. - E un drum judeţean… Eu în fiecarean insist, insist, insist…Ştiţi însă care e stareadrumurilor la nivel de ţară… Nu aş vrea săspun că am un merit pentru cum arată la oraactuală, dar să ştiţi că drumul de la Ciacova laCebza, de exemplu, până la Halta Cebza - calede14 km în anul 2002 era impracticabil, nici cubicicleta nu puteai să mergi. Acum este refă-

cut, Consiliul Judeţean ne-aajutat, drumul e refăcut, iarpodul care traversează râulTimiş este renovat.

R.: Vă sprijină înprezent toată comunitateasau mai sunt şi frecuşuri?

V.Ş. - Repet, sunt înrelaţii bune cu toată lumeapot să stau la un dialog„face to face” cu oricine,dar… Ştiţi cum e, lumea ştiesă vorbească pe la colţuri,şi, mulţumesc lui Dum-nezeu, Ciacova are multe

colţuri, mai ales în piaţetă… În loc să propunăo colaborare, să vină cu o vorbă bună măcar,nu numai vorbe rele, că nu facem proiecte...Nu vă spun câte proiecte avem câştigate! Amun om care se ocupă de proiecte iar la oraactuală sunt societăţi, firme care editeazăproiecte, la toate subsolurile blocurilor dinTimişoara. Eu le selectez, plătesc minimumnecesar pentru cheltuieli curente, câştigproiectul şi după aceea plătesc cei 2% sau câtprevede legea din valoarea proiectului.

R.: Aşadar sunt unii concitadini care văreproşează că nu faceţi proiecte, deşi dvs.faceţi?

V.Ş. - Ba le şi câştigăm! R.: Domnule primar, e de notorietate

faptul că la Ciacova, în comunitate, părin-tele Gheorghe Kobor are o activitate rod-nică, e filantrop.

V.Ş. - Da, domnul părinte e filantrop, darinteresul fiecare şi-l canalizează spre activi-tatea pe care o coordonează.

R.: Sunteţi puţin răutăcios… Aţi lucratani de zile cu dânsul…

V.Ş. - Nu sunt răutăcios. Colaborarea meacu părintele Kobor este bună din punctul meude vedere. Nu pot să spun dacă şi din punctuldânsului de vedere. Când i-am spus că dorescceva mobilier din Germania, n-a spus nicio-dată „Nu!“. Am ales ce-i mai bun. Dar nicidomnia sa nu poate să finanţeze comunitatea lanesfârşit.

R.: Ştiu că dânsul, societatea de caritatecondusă de domnia sa, dăruia chifle copii-lor, celor de la la şcoală, cam 500 de bucăţipe zi, cu mult înainte de apariţia programu-lui „cornul şi laptele”..

V.Ş. - Da, aşa este. Dar când dânsul a văzutcă parte din ceea ce dăruia era aruncat la gu-noi, atunci s-a oprit.

R.: V-a sprijinit Biserica Romano-Cato-lică din Ciacova să ajungeţi primar?

V.Ş. - Eu mulţumesc tuturor celor care m-au votat, dar mai ales celor care nu m-au vo-tat, deoarece îmi creează un avânt ca să mun-cesc mai mult, ca să-i conving şi pe ceilalţi iaraceasta îmi produce mulţumirea aceea este

directă şi sinceră. Nu ştiu cât am fost de spri-jinit. Am lucrat cu biserica romano-catolică,relaţiile au rămas bune, vor rămâne aşa.

R.: Cum vă descurcaţi cu ConsiliulLocal?

V.Ş. - Cum e firesc în democraţie, Consiliul

Local CIacova e colorat politic, dar n-aş puteaspune că sunt frecuşuri... Poate doar din parteaunui singur personaj care crede că ştie tot. Etreaba dânsului…

R.: Să fie vorba, cumva, fostul dvs. con-tracandidat la alegerile din anul 2004?!

V.Ş. - Contracandidaţi au fost mai mulţi… R.: - E vorba de cel mai puternic de

atunci, de principalul contracandidat...V.Ş. - Să zicem... Dacă omul ar avea idei

constructive, nu ar fi nimic, dar tot timpulspune că nu se poate vorbi cu primarul Ciacov-ei, deşi niciodată n-a vrut să poate un dialogreal… Cum vă spuneam, se discută mai ales pela colţurile pieţei...

R.: Aveţi proiecte importante pe carevreţi să le finalizaţi până la sfârşitul man-datului de primar?

V.Ş. - Printre proiectele care se vor finalizase numără construcţia unei săli de sport com-petiţionale. Este în lucru.

R.: - Ce înseamnă competiţional? Aveţiaşa mari valori sportive la Ciacova?

V.Ş. - Nu, neapărat dar sălile de sport cares-au construit până în 2004 nu sunt com-petiţionale. Acelea sunt săli pentru şcoală, iarnoi dorim o sală cu peste 1000 de locuri în tri-bună. Sala nouă Este amplasată lângă bazasportivă care a fost renovată anul acesta decătre noi, Primăria. Am o echipă de construc-tori care încep şi duc lucrările cam la 40% dinvaloarea unei construcţii apoi urmează lucrăripe care le fac cu firmă care a câştigat prin lici-taţie. Acum, într-o săptămână se termină aşa-zisa pietruire, pregătirea pentru realizarea

şoselei ocolitoare, astfel încât maşinile grele sănu mai intre în Ciacova, ci să circule mai alespe străzile mărginaţe, care sunt străzi largi şinu vor deranja locuitorii, deşi orice faci, suntoameni mulţumiţi şi oameni nemulţumiţi.Sigur, mai avem de câştigat proiectul decolectare-selectare-sortare-măcinare şi detransport al deţeurilor.

R.- N-aveţi serviciu de salubritate?V.Ş. - Avem, dar eu vorbesc despre realiza-

rea unui minideponeu, practic. Avem bani dejaîn cont, am câştigat un proiect de la Comu-nitatea Europeană - 700 de mii de euro, Con-siliul Judeţean Timiş ne-a ajutat cu cei 10%din banii cu care eu m-am înscris că-i donez iarGuvernul României mi-a asigurat TVA-ul.Deci, întreaga valoare a proeicutlui pentruminideponie e de peste un milion de euro.Spuneam că avem banii în cont din lunadecembrie 2006 şi, şi uitaţi-vă pe birou lamine, sunt aici toate procedurile de achiziţie.

A consemnat Cornel TUDOR

continuare în pagina 11

Primar Viorel Ştefan:

“Oraşul meu are aspectul unui mic burg medieval”CIACOVA

AAGGEENNDDĂĂ

10IIMMIIŞŞ

(urmare din pagina 10)R.: Şi atunci, unde v-aţi împotmolit? V.Ş. - Aici e vina celor de la Ministerul

Integrării Europene că nu ne dă drumul la pro-cedura de achiziţie. Spun că până nu se alini-ază România la programul european nu putemda drumul la lucrare... Nu ştiu ce să mai zic,dar la noi funcţionează Ordonanţa 34, a achizi-ţiilor publice. Am făcut tot felul de demersurila Bucureşti cum să nu, am fost şi la cursuri deinstruire... Am făcut demersurile şi am primitşi primim tot la două săptămâni cîte o adresăde la Minister că vor demara lucrările atuncicând primim indicaţiile de la dânşii.

R.: Ce părere aveţi despre felul în carese aplică descentralizarea ăn România?

V.Ş. - N-am nici o părere… Ba am. Unafoarte proastă… Avem descentralizarea cen-tralizării? Nu. Avem centralizarea descentra-lizării! Ce să vă spun, la ora 8, vă dau cuvân-tul meu, dimineaţa când intru în Primărie, îmitrebuie trei ore să tot citesc adrese: de la Con-siliul Judeţean, de la Prefectură, de la toatedirecţiile descentralizate... Toţi cer cam acelaşilucru. Şi, culmea ironiei, îmi cer scuze, darăsta este adevărul, să mă combată dacă nu eaşa, primesc adresa azi şi răspunsul trebuia săîl dau ieri… Şi tot noi suntem de vină… Sigur,avem şi noi vina că uneori nu trimitem răspun-sul rospunsul prompt.

R.: Şi atunci, cine vă pedepseşte?V.Ş. - Nu ne pedepseşte nimeni.... Primim

critici… Şi mai am o remarcă: încă nu avemfuncţionari publici, în adevăratul sens alcuvântului. CUM ar fi în Franţa, de exemplu.Eu în anul 1996 am stat 4 luni în Franţa. Amavut la o bursă internaţională în domeniul cer-cetării agricole. Când am terminat bursa amsunat la aeroport, mi-a răspuns o funcţionară,şi am spus că vreau să merg acasă, în Româ-nia. „Doriţi un loc la geam? Sunteţi fumător?Nefumător?“. Am am ajuns în aeroport şi amurcat în avion fără problemă.

R.: Aceia nu sunt funcţionari publici…V.Ş. - Sunt ai companiilor,, aşa e. Eu nu pot

să critic funcţionarii din primărie. Încearcă şi

ei să se perfecţioneze… Fiecare are părţi buneşi părţi rele. Şi cu studii, şi cu muncă…

R.: Aţi avut cazuri de corupţie înPrimăria Ciacova?

V.Ş. - Deocamdată, nu. S-a zvonit, doar.Cineva din consiliu (chiar contracandidatulmeu din alegerile din anul 2005) a spus că ar ficeva… I-am spus să scrie ce ştie fiindcă eu, încalitate de primar, pot lua măsurile necesare,dar nu o pot face fără probe. Când am cerutprobe, n-a avut. Dar pe la colţuri, în stradă,spune că primarul e şi el corupt...

R.: Există în oraş un obiectiv istoricimportant, Cula, „Cetatea turcească”, cumi se mai spune. Ar putea deveni Cula dinCiacova la fel de celebră ca şi Cula dinVârşeţ?

V.Ş. - La ora actuală nu se poate vorbi dinpunctul meu de vedere de o atracţie turistică.CULA a fost un turn de observare la şes şi sepoate organiza, cu adevărat, un mini-muzeu,se poate face ceva, aşa cum şi în Ungaria, înzonele de pustă, există asemnea locuri deatracţie turistică. Din păcate, la ora actuală nuse poate şi vă spun de ce nu se poate: din 1961-‘62, de când s-a început reţeaua de apă la Cia-cova, turnul, Cula, face parte din acesta, e unturn de apă care se foloseşte, reţeaua e vecheşi este prin cădere. Avem bazine semi-îngropate, funcţionează la 5,5 atmosfere şidacă-i dăm drumul toată Ciacova devine o fân-tână arteziană, o ţâşnitoare, deoarece con-ductele sunt din metal, sunt corodate, suntvechi. Şi asta e o problemă… Să reuşim acum- avem un un proiect, „Staţie de epurare-canalizare”, pregătim un proiect şi pentrureabilitarea reţelelor de apă vechi, ca să putemface pe acelaşi tronson canalizarea-apa pota-bilă, cum se face şi la Timişoara, să lichidămreţeaua veche. Sigur, nu mai e chiar toată ve-che, de când sunt eu primar am înlocuit 2 kmde reţea iar acum vreau să înlocuiesc încă unkilometru şi jumătate. Şi apoi, să eliminămacel bazin de apă din Culă. În anul 2002 a fostaici ministrul culturii, Răzvan Theodorescu, şim-a trimis la dl Iliescu că e specialist în ape.

Am rămas cu trimiterea… Ştiţi şi dvs. cumeste… E drept, am luat legătura cu preşedin-tele Iliescu, când a venit aici, când a vizitatbiserică ortodoxă sârbă, un monument vechi -a şi ars, a fost un incendiu din interior - e înreconstrucţie de 10 ani, şi a rămas tot aşa, înreconstrucţie...

R. Nu prea vorbiţi cu accent bănăţean..V.Ş. - Eu sunt la origini bihorean, ceea ce

unora nu le convine, dar suntem cu toţiicetăţeni ai patriei…

R.: Şi fostul prefect de Timiş, DumitruMircea Ganţ e bihorean, rădăcinile prima-rului Timişoarei, Gh. Ciuhandu, sunt din

Bihor...V.Ş. - Tatăl meu şi cu tatăl dlui Dumitru

Ganţ au fost prieteni la cataramă. Eu sunt delângă Tinca şi el e de la Şoim. Iar colonelulPetre Pele, fostul şef al SRI Timiş, e chiar dincomuna mea. Nu m-am folosit însă niciodatăde asemenea relaţii, am păstrat doar respectulcuvenit.

R.: Cum vedeţi bilanţul mandatuluidumneavoastră de primar?

V.Ş. - Nu se pot face toate într-o zi niciacasă, într-o familie…Doresc să fac însă tot cemi-am propus să realizez atunci când am pre-luat mandatul la anul 2004.

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

11

MMIICC AATTLLAASS AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVV AALL JJUUDDEEŢŢUULLUUII TTIIMMIIŞŞ

1. Sediul consiliului local: Dumbrăviţa, Str.Petofi nr.31, telefon 2143482. Adresă pagină internet: http://www.e-pri-marii.ro/~dumbravita-tm 3. Primar: Szilaghyi Geza4. Repere istorice:- 1892 - întemeierea localităţii Uisentes prin col-onizarea a 33 familii de maghiari din localitateaSzentes din Ungaria;- 1897 - zidirea bisericii de confesiune refor-mată;- 1921 - strămutarea de familii din BanatulSârbesc;- 1921 - reşedinţă de comună;- după 1945 - stabilirea de maghiari din secuimeşi români.5. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total =2778 persoane, din care:- masculin = 1340 persoane- feminin = 1438 persoane6. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2006= 12157. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = - 8. Număr posturi în primărie - total = 25, dincare:- funcţionari publici = 21- personal contractual = 49. Număr consilieri = 1110. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afaraţării:- Înfrăţiri cu localitatea Sandorfalva din Ungaria;- Colaborare cu localitatea Szentes din Ungaria.11. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Sprijinirea activităţii culturale în localitate prinorganizarea unor manifestări cultural-sportivecum este sărbătoarea Zilele Dumbrăviţei;- Dezvoltarea învăţământului rural prin stimula-rea activităţilor didactice în Şcoala generalăDumbrăviţa şi Grădiniţa din localitate, respectivsprijinirea financiară a desfăşurării programului

prelungit în aceste instituţii;- Dezvoltarea bazei şi diversificarea oferteisportive din localitate în vederea atragerii cătresport a copiilor şi tinerilor.12. Proiecte cu finanţare (cofinanţare)externă:- People to people - păstrarea meşteşugurilorpopulare locale, în colaborare cu localitateaSzentes = PHARE.13. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legiinr.416/2001 (ajutoare sociale) = 514. Instituţii şcolare:- Şcoală generală cu clasele I-VIII = Dum-brăviţa;- Grădiniţă cu program prelungit = Dumbrăviţa.15. Instituţii sanitare:- Cabinete medicale = Dumbrăviţa;- Farmacie umană = Dumbrăviţa;- Farmacie sanitar-veterinară = Dumbrăviţa.16. Instituţii culturale:- Cămin cultural = Dumbrăviţa;- Bibliotecă = Dumbrăviţa.17. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserica Catolică Dumbrăviţa- Biserica Reformată Dumbrăviţa-Biserica Ortodoxa Română Dumbrăviţa18. Rugi şi alte manifestări cultural-religioase:- Zilele Dumbrăviţei (septembrie).

COMUNA DUMBRĂVIŢA - ANUL 2007

1. Sediul consiliului local: Ciacova, P-ţa Cetăţiinr.8, telefon 3996002. Primar: Ştefan Viorel3. Repere istorice:- 1243 - localitatea este atestată documentar;- 1390-1394 - a fost construită cetatea;- 1701 - cetatea a fost dărâmată rămânând numaiCula;- 1722 şi după - colonizări de germani;- Cebza (sec.XVI), Macedonia (1332), Obad(1332), Petroman (1332).4. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2006 - total =4944 persoane, din care:- masculin = 2363 persoane- feminin = 2581 persoane5. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2006= 20926. Număr sate componente, localităţiaparţinătoare = 4: Cebza, Macedonia, Obad şiPetroman.7. Număr posturi în primărie - total = 23, dincare:- funcţionari publici = 13 - personal contractual = 10 8. Număr consilieri = 139. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afaraţării:- Înfrăţire cu localitatea Saint Pardoux Lariviere-Regiunea Perigneux Franţa, privind schimburi descrisori;- Înfrăţire cu localitatea Masii Torrelo-ProvinciaFerrara, Italia, privind schimburi de scrisori;- Acord de parteneriat cu localitatea Vrset-Ser-bia, în domeniul cultural-educativ.10. Pieţe - târguri:- Piaţă agroalimentară Ciacova - bisăptămânal =marţi şi vineri;- Târg mixt Ciacova - lunar = ultima duminică.11. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:- Finalizarea lucrărilor de reabilitare a dru-murilor publice comunale;- Reabilitarea clădirii fostului Palat administrativ,situat în P-ţa Cetăţii nr.2, viitorul sediu al admin-istraţiei publice locale;- Reabilitarea şi prezervarea clădirilor istorice cuvaloare arhitecturală, de patrimoniu din centruloraşului Ciacova;- Reabilitarea şi modernizarea Centrului deSănătate Ciacova;- Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizaremenajeră şi staţie de epurare mecano-biologicăîn localitatea Ciacova;- Reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentarecu apă în satele aparţinătoare oraşului Ciacova:Cebza, Petroman, Obad, Macedonia şi racor-darea progresivă la sistem;- Consolidarea şoselei de centură în vedereadevierii traficului greu.12. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externăîn derulare:- Iniţierea proiectului ECO-Ciacova în cadrulProgramului Phare 2004 - Coeziunea Economicăşi Socială Schema de Investiţii pentru ProiecteMici de gestionare a Deşeurilor (Faza extinsă),împreună cu consiliile locale ale comunelor:Ghilad, Jebel, Pădureni, Liebling şi Giera.13. Sume defalcate din taxa pe valoarea adău-gată, repartizate prin C.J.Timiş (Hotărâreanr.5/31.01.2007):- Suma defalcată din TVA pentru drumurilejudeţene şi comunale = 500,00 mii lei- Suma din TVA pentru susţinerea programelorde dezvoltare locală, proiectelor de infrastructurăcare necesită cofinanţare locală = 123,45 mii lei14. Numărul mediu lunar al beneficiarilorLegii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 5615. Activitatea de transport şcolar:

- Are în administrare microbuzul TM 58 CJT dinanul 2001;- Trasee de deplasare: Macedonia-Ciacova şiCebza-Ciacova;- Numărul elevilor navetişti = 7016. Instituţii şcolare:- Liceul Alexandru Mocioni Ciacova;- Şcoala generală cu clasele I-VIII Ciacova;- Şcoli primare cu clasele I-IV = Cebza, Mace-donia, Obad şi Petroman;- Grădiniţe cu program normal = Ciacova,Cebza, Macedonia, Obad şi Petroman;- Grădiniţa cu program prelungit- Ciacova.17. Instituţii sanitare:- Centru de Sănătate Ciacova;- Centru de Îngrijire şi Asistenţă Ciacova - (Azilbătrâni);- Dispensare medicale = Ciacova, Cebza şiMacedonia;- Dispensar veterinar = Ciacova;- Farmacie umană = Ciacova;- Farmacie veterinară = Ciacova.18. Instituţii culturale:- Casă de cultură = Ciacova;- Sală de spectacol = Ciacova;- Cămine culturale = Cebza, Macedonia, Obadşi Petroman;- Muzeu = Ciacova;- Bibliotecă = Ciacova.19. Baze sportive şi de agrement:- Sala de sport - Liceul Alexandru Mocioni =Ciacova;- Stadion = Ciacova; - Teren de handbal - Liceul Alexandru Mocioni =Ciacova;- Teren de tenis = Ciacova;- Terenuri de fotbal = Cebza, Macedonia, Obadşi Petroman.20. Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserici ortodoxe române = Ciacova (1900),Cebza (1880), Obad (1883), Macedonia (1813),Petroman (sec.al XVII-lea);- Biserica Ortodoxă Sârbă- Ciacova (1786);- Biserici romano-catolice = Ciacova (1881) şiObad;- Biserica Greco-Catolică Petroman- (în cea de-adouă jumătate a sec.al XIX-lea);- Biserica Penticostală- Ciacova (1994);- Biserica Baptistă Ciacova- (1996);- Biserica Cimitirului Cebza - monument istoric(sec.al XVI-lea).21. Rugi şi alte manifestări cultural-religioase:- Rugi bănăţene = Ciacova (15 august), Cebza(în Sfânta Duminică Mare), Petroman (29 iunie),Macedonia (15 august) şi Obad (8 septembrie)

ORAŞUL CIACOVA - ANUL 2007

“Oraşul meu are aspectul unui mic burg medieval”

În data de 18 aprilie 2007, aavut loc la sediul ComitetuluiRegiunilor din Bruxelles, eve-nimentul de promovare a rezul-tatelor proiectului „GrowingTogether”, finanţat de cătreRegiunea Veneto şi implemen-tat ştiinţific de către ConsorţiulNaţional Interuniversitar pen-tru Ştiinţele Naturii (CINSA),în colaborare cu ADETIM,Universitatea de Vest, MuzeulBanatului – Secţia de Ştiinţe -şi Universitatea de ŞtiinţeAgricole a Banatului.

Rezultatele principale aleacestui proiect au fost realiza-rea Manualului Metodologic„Asistenţă tehnică în manage-mentul biodiversităţii privindimplementarea pSCI (propu-neri pentru Situri de Impor-tanţă Comunitară) în cadrulReţelei Natura 2000 şi transfer-ul de know-how între CINSAşi ADETIM.

La eveniment au participatreprezentanţi: ai regiunilor eu-ropene prezente în capitala eu-ropeană: Ginalorenzo Martini,directorul Biroului de repre-zentare al regiunii Veneto înBruxelles, Marco Benedetti –CINSA, ai unor instituţii UE:Andras Demeter din partea DGMediu, (Comisia Europeană),Lucio Gusetti, director al lu-crărilor consultative în cadrulComitetului Regiunilor.

De asemenea, au fost pre-zenţi oficiali ai reprezentan-ţelor permanente ale Romanieişi Italiei pe lângă UE, VioletaDragu şi Giuseppe Aristei şi di-rectorul ADETIM, Sergiu Bă-laşa.

Proiectul „GrowingTogether”

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş,Constantin Ostaficiuc, în calitate de vicepre-şedinte al Comitetului Regiunilor, şi de ase-menea, de preşedinte al Delegaţiei Românieila CoR, a fost prezent, în data de 20 aprilie laWurzburg, Germania, unde a participat la şed-inţa extraordinară a Biroului Comitetului Re-giunilor. Cu acest prilej, au fost dezbătuteaspecte vizând: reţeaua de monitorizare a

subsidiarităţii, piaţa internă versus modelulsocial european, raportul privind sesiunea dela Roma, etc. Au fost prezenţi: preşedinteleComitetului Regiunilor, Michel Delebarre(foto), premierul Bavariei, Edmund Stoiber,preşedintele Adunării Regional East Mid-lands, David Parsons, secretarul general adj.al ETUC, Rainer Hoffmann, preşedinteleReţelei de regiuni şi oraşe pentru economia

socială (REVES), Giovanni Pensabene. Comitetul Regiunilor a fost înfiinţat în

1994 şi oferă un cadru de dialog unde repre-zentanţii autorităţilor locale şi regionale dez-bat problemele comune, în principal aspectecare vizează legislaţia europeană. ComitetulRegiunilor este consultat de Comisia Euro-peană şi Consiliul Europei în acele problemecare au efect la nivel local şi regional şi care

se referă la următoareledomenii: coeziune eco-nomică şi socială, reţeauade infrastructură trans-europeană, sănătate, edu-caţie, cultură, politica pieţei muncii, politicăsocială, mediu, pregătire profesională şi trans-porturi.

E. B.

ŞŞŞŞ EEEE DDDD IIII NNNN ŢŢŢŢ AAAA EEEE XXXX TTTT RRRR AAAA OOOO RRRR DDDD IIII NNNN AAAA RRRR ĂĂĂĂ AAAA BBBB IIII RRRR OOOO UUUU LLLL UUUU IIII CCCC OOOO MMMM IIII TTTT EEEE TTTT UUUU LLLL UUUU IIII RRRR EEEE GGGG IIII UUUU NNNN IIII LLLL OOOO RRRR

AAGGEENNDDĂĂ

12IIMMIIŞŞ

Departamentul pentru Relaţiile cu Românii dePretutindeni (DRRP) oferă în fiecare an:

- burse pentru studii universitare Şi post-uni-versitare (master, studii aprofundate, doctorat,studii post-doctorale);

- burse de cercetare-documentare; - burse pentru participare la programe de in-

struire de scurtă durată.Cui se adresează bursele DRRPBeneficiarii burselor pot fi: Elevi Studenţi Cadre didactice Intelectuali şi artişti Reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti Persoane a căror activitate este legată de spri-

jinirea românilor de pretutindeni, care pro-movează limba şi cultura română sau care auobţinut rezultate remarcabile în acest domeniu.

Ce domenii sunt acoperite de burseleDRRP?

Bursele se pot acorda pentru următoareledomenii:

Ştiinţe exacte Ştiinţe socio-umane Ştiinţe politice Teatru şi film Muzică şi muzicologie Arte plastice Management cultural Management de proiect pentru organizaţii

non-guvernamentale Întărirea capacităţii instituţionale Durata burselorBursele pentru studii post-universitare pot fi:- de scurtă durată: 1 - 10 luni - de lungă durată: 1 - 3 aniBursele de cercetare-documentare pot acoperi

o perioadă cuprinsă între 1 şi 10 luni.EligibilitatePentru toate categoriile de burse, candidaţii

trebuie să fie etnici români cu domiciliul perma-nent într-o altă ţară decât România, care să posedeo bună cunoaţtere (scris, vorbit) a limbii române.

Fac excepţie de la acest criteriu doctoranziisau cercetătorii ştiinţifici, cetăţeni ai statuluiromân, implicaţi în proiecte de cercetare având catemă statutul românilor din afara graniţelor sauorice alte aspecte legate de problematica etnicilorromâni de pretutindeni. Pentru aceştia se pot acor-da burse care să acopere cheltuielile ocazionate de

desfăşurarea de stagii de documentare în domeniula instituţii de cercetare din străinătate.

Condiţii ţi documente necesarePentru a obţine o bursă universitară, candidaţii

trebuie:Să nu beneficieze de o altă bursă a statului

român în aceeaţi perioadă în care solicită fi-nanţare de la DRRP.

Să fie absolvenţi de liceu cu diplomă debacalaureat.

Să depună un dosar care să cuprindă: - formularul de solicitare a bursei- curriculum vitae (inclusiv lista lucrărilor

publicate, dacă e cazul); - copii după diplomele de studii şi traduceri

legalizate ale acestora în limba română; - acordul instituţiei de învăţământ în cadrul

căreia va studia solicitantul (documentul poate fiprezentat şi după înaintarea dosarului de finan-ţare, dar condiţionează în mod exclusiv acordareafinanţării);

- recomandare din partea unui cadru didactic; - documente doveditoare referitoare la forma

de studiu pentru care se solicită bursa; - declaraţie pe propria răspundere că solicitan-

tul nu beneficiază de o altă bursă a statului românîn aceeaşi perioadă în care solicită finanţare de laDRRP.

Pentru a obţine o bursă post-universitară saude cercetare-documentare, candidaţii trebuie:

Să nu beneficieze de o altă bursă a statuluiromân în aceeaşi perioadă în care solicităfinanţare de la DRRP.

Să fie absolvenţi de studii superioare de lungădurată cu diplomă de licenţă sau absolvenţi destudii post-universitare, în cazul în care aplicăpentru doctorat.

Să depună un dosar care să cuprindă:- formularul de solicitare a bursei- curriculum vitae, inclusiv lista lucrărilor

publicate, dacă e cazul; - copii după diplomele de studii şi traduceri

legalizate ale acestora în limba română; - scrisoare de intenţie, care să cuprindă pre-

zentarea activităţii desfăţurate în domeniul pentrucare se solicită bursa;

- acordul instituţiei de învăţământ / instituţieide cercetare în cadrul căreia va studia sau îşi va

desfăşura stagiul de perfecţionare / cercetare soli-citantul (documentul poate fi prezentat şi dupăînaintarea dosarului de finanţare, dar condiţio-nează în mod exclusiv acordarea finanţării);

- scrisoare de recomandare din partea unuicadru universitar care cunoaşte activitatea solici-tantului;

- proiect de cercetare, care să sublinieze pre-zentarea obiectivului pe care solicitantul îşi prop-une să îl realizeze în cadrul bursei;

- documente doveditoare referitoare la formade studiu pentru care se solicită bursa;

declaraţie pe propria răspundere că solicitan-tul nu beneficiază de o altă bursă a statului românîn aceeaşi perioadă în care solicită finanţare de laMAE-DRRP.

Pentru a obţine o bursă pentru participare laprograme de instruire de scurtă durată, candidaţiitrebuie:

Să fie înscrişi la sau să fi absolvit studii uni-versitare.

Să depună un dosar care să cuprindă: - cererea de participare la programe de instru-

ire de scurtă durat- curriculum vitae, inclusiv lista lucrărilor

publicate, dacă e cazul; - copii după diplomele de studii şi traduceri

legalizate ale acestora în limba română; - scrisoare de intenţie, care să cuprindă pre-

zentarea activităţii desfăţurate în domeniul pentrucare se solicită bursa, precum şi prezentareaobiectivului pe care solicitantul îşi propune să îlrealizeze prin participarea la eveniment;

- acceptul instituţiei care organizează respecti-va manifestare;

- scrisoare de recomandare din partea unuicadru universitar care cunoaţte activitatea solici-tantului;

- documente doveditoare referitoare la formade perfecţionare pentru care se solicită bursa;

- prezentarea asociaţiei a cărui membru estesolicitantul în cazul persoanelor care activează încadrul organizaţiilor reprezentative ale românilordin străinătate.

Informaţii despre modul de întocmire adosarelor, depunerea lor şi modalitatea de selecţiepot fi aflate la sediul Departamentului pentru Re-laţiile cu Românii de Pretutindeni din Str. Smâr-dan nr. 3, sector 3 Bucureşti, tel.: (+40) 21 /314.55.25, fax: (+40) 21 / 311.27.83.

Concurs internaţional de eseuri pentrutineri 2007

Tinerii cu vârsta până în 25 de ani dinîntreaga lume sunt invitaţi să-şi trimită ideilecreative pe tema: “Rolul mass-mediei şi tehno-logiilor de informare ţi comunicare în constru-irea unei lumi a păcii”. Ce rol ar trebui să joacemass-media şi tehnologiile de comunicare înviitor? Cum ai folosi aceste instrumente vari-ate de comunicare pentru a construi o lumemai bună? Premiul I constă într-o sumă debani şi o excursie în Japonia. Toţi câţtigătoriivor fi anunţati în luna noiembrie 2007 pe site-urile Fundaţiei Goi Peace şi UNESCO.

Data limită pentru trimiterea lucrărilor este30 iunie 2007.

Concursul este organizat de OrganizaţiaNaţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şiCultură (UNESCO) şi Fundaţia Goi Peace.

Toate informaţiile necesare (formular deînscriere, îndrumări, premii etc.) sunt disponi-bile pe site/ul http://www.goipeace.or.jp/eng-lish/activities/programs/0702_00.htm

Alte informaţii: Fundaţia Goi Peace:h t t p : / / w w w . g o i p e a c e . o r . j p UNESCO http://www.unesco.org

Planul European de Acţiune, Evenimentde tineret, Köln (Germania)

Între 13 şi 16 aprilie, aproximativ 170 detineri din 34 de ţări au dezbătut intens pe temaegalităţii ţanselor şi participării sociale pentrutoţi copiii şi tinerii, în cursul evenimentului detineret organizat în cadrul Preşedinţiei ger-mane a Consiliului UE, în Köln, Germania.

Concluziile grupurilor de lucru şi Planul deacţiune sunt disponibile la:http://ec.europa.eu/youth/news/doc/action_plan_en.pdf

La încheierea evenimentului, participanţiiau avut, de asemenea, ocazia să facă schimb deopinii pe aspectele cheie ale politicilor naţio-nale şi europene de tineret cu factorii de deci-zie, directorii generali pentru tineret din cele27 de state membre UE.

Detalii suplimentare legate de evenimentpot fi accesate la: http://www.youth-event-ger-many.de/en/

Conferinţa a fost organizată de MinisterulGerman al Familiei, Cetăţenilor, Femeilor şiTineretului: http://www.bmfsfj.de/

Europeanvibes: împărtăţirea vibraţiilorcare fac Europa să se miţte

Acest concurs multimedia colectează fo-tografii, picturi, benzi desenate/animaţie, fişi-ere audio sau video care descriu cel mai bineesenţa a ceea ce înseamnă Europa pentru tine-rii de azi; este o întrecere a vibraţiilor pe carele simţi în jurul tău şi pe care le poţi capta printehnologiile multimedia moderne, cum ar ficamere digitale, reportofoane, programe dedesign grafic, animaţie, programe de mixarevideo ţi audio. Platforma online serveşte laexpunerea contribuţiilor tinerilor din întreagaEuropă: www.european-vibes.eu

Data limită pentru înscriere este 20 iulie2007.

Acest proiect este organizat de Tinerii Fed-eraliţti Europeni (JEF) în cadrul campaniei„Speak up Europe”:http://www.taurillon.org/Speak-Up-Europe-and-European-Vibes

Forumul european al tineretului şisportului: “Welcome diversity – Let’s moveEurope”, 17- 23 iunie 2007

Peste 60 de participanţi din toată Europasunt asteptaţi la Bonn pentru a discuta pe mar-ginea rolului pe care îl joacă sportul în ceea cepriveşte includerea socială si diversitatea înEuropa. Participanţii trebuie să aibă vârstacuprinsă între 18 şi 30 de ani, să fie voluntarisau să activeze în cadrul unui ONG sau a uneiorganizaţii de tipul „Sportul pentru toţi”. Pelângă programul oficial, participanţii vor avea,de asemenea, ocazia să întâlnească, să lucrezeîn comun şi să facă schimb de idei cu alţi tinerieuropeni. Nu există taxă de participare, iarcheltuielile de călătorie sunt parţial rambur-sate.

Formularele de aplicaţie trebuie să fie tri-mise înainte de 15 aprilie 2007.

Informaţii suplimentare: http://isca-web.org/english/events/eysf

Forumul este găzduit de DSJ – DeutscheSportjugend (Tineretul Sportiv German) şi es-te organizat împreună cu Asociaţia Internaţio-nală pentru Sport şi Cultură, ENGSO Youth(Organizaţia Europeană Neguvernamentalăpentru Sport) şi TuJu – Deutsche Turnerjugend(Federaţia Germană a Tinerilor Gimnaşti).

Pagină realizata de Eva BUCATOS

Concurs internaţional de eseuri pentru tineri 2007

BURSE OFERITE DE M.A.E.

I. Dacă sunteţi cetăţean român şi, fiind în străinătate, ajungeţi să fiţi implicatîntr-un incident în urma căruia vi s-au furat

sau aţi pierdut actele, banii sau alteobiecte, este bine să ştiţi următoarele:

Anunţaţi imediat autorităţile locale de poliţie; Căutaţi să beneficiaţi de prezenţa şi de declaraţiile unor

martori care să ajute la descrierea faptelor şi a făptaţului; Însoţiţi declaraţia făcută la poliţie cu o listă a obiectelor

care v-au fost furate sau v-au dispărut; Solicitaţi autorităţilor de poliţie emiterea unui raport (rapor-

tul poliţiei vă va fi de folos în cazul în care obiectele furate saudispărute erau asigurate);

Dacă v-a fost furat paşaportul sau alt act de identitate româ-nesc, anunţaţi imediat ambasada sau consulatul României(acestea vă vor putea elibera un titlu de călătorie, pentru reîn-toarcerea în ţară);

Dacă vi s-au furat banii, anunţaţi familia sau rudele apropi-ate şi solicitaţi-le sprijinul financiar pentru continuarea călăto-riei sau pentru întoarcerea în ţară.

CE POATE FACE PERSONALUL CONSULAR AL ROMÂNIEI:

Dacă vi s-a furat sau aţi pierdut paşaportul, vă poate eliberaun titlu de călătorie pentru reîntoarcerea în ţară;

Poate contacta familia dumneavoastră, pentru a o anunţadespre incident şi pentru a îi transmite eventualele dumnea-voastră solicitari;

Vă poate recomanda avocaţi sau translatori locali, care săvă asigure reprezentarea în faţa autorităţilor, pentru eventualecereri sau proceduri penale sau civile în legătură cu incidentulîn care aţi fost implicat.

CE NU POATE FACE PERSONALUL CONSULAR AL ROMÂNIEI:

Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii în legătură cuincidentele petrecute pe teritoriul unui stat străin; numaiautorităţile acelui stat au jurisdicţie pentru cercetarea acestorfapte;

Nu vă poate asigura reprezentarea juridică; Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile altor

proceduri judiciare; Nu poate plăti costuri de transport;

Nu poate plăti costuri de cazare la hotelsau cheltuieli medicale şi nu poate acoperiangajamente rămase neonorate în sarcinadumneavoastră.

II. Dacă sunteţi cetăţeanromân şi, fiind în străinătate,

ajungeţi să fiţi implicat într-un accident de circulaţie

în urma căruia aţi suferitvătămări corporale

sau deteriorarea unor bunuri,este bine să ştiţi următoarele:

Anunţaţi imediat autorităţile locale depoliţie;

Căutaţi să beneficiaţi de prezenţa şi dedeclaraţiile unor martori care să ajute ladescrierea împrejurărilor în care s-a produsaccidentul;

Însoţiţi declaraţia făcută la poliţie cu olistă a obiectelor care au fost deteriorate saudistruse;

Solicitaţi autorităţilor de poliţie emi-terea unui raport (raportul poliţiei vă va fide folos în cazul în care obiectele deterio-rate sau distruse, inclusiv autoturismul erauasigurate);

Dacă accidentul a avut urmări uşoare(avarierea autoturismului), notaţi elemen-tele de identificare ale celuilalt autovehiculimplicat în accident şi ale societăţii de asi-

gurare a acestuia; Fiecare poliţă de asigurare emisă de o societate de asigurare

autorizată din România are înscris pe ea un număr de telefon lacare se răspunde în regim de permanenţă; apelaţi numărul detelefon înscris pe poliţă şi urmaţi toate îndrumările ce vă suntadresate;

Păstraţi documentele de plată până la înapoierea în ţară pen-tru a le prezenta societăţii de asigurare;

Dacă accidentul a avut urmări grave (persoane rănite saudecedate), anunţaţi poliţia locală, după ce aţi acordat primulajutor, iar apoi contactaţi ambasada sau consulatul României;

Dacă purtaţi un telefon mobil pe durata călătoriei în străină-tate, asiguraţi-vă, înainte de plecare, că aţi introdus în memoriatelefonului numerele de telefon ale ambasadelor şi consulatelorRomâniei din ţările pe care urmează să le vizitaţi; aceste nu-mere de telefon sunt disponibile pe site-ul web al MinisteruluiAfacerilor Externe (www.mae.ro).

CE POATE FACE PERSONALUL CONSULAR AL ROMÂNIEI:

Dacă în urma accidentului paţaportul dumneavoastră a fostdistrus sau pierdut, vă poate elibera un titlu de călătorie pentrureîntoarcerea în ţară;

Poate contacta familia dumneavoastră, pentru a o anunţadespre accident şi pentru a îi transmite eventualele dumnea-voastră solicitari;

Vă poate recomanda avocaţi sau translatori locali, care săvă asigure reprezentarea în faţa autorităţilor, pentru eventualecereri sau proceduri penale ori civile în legătură cu incidentulîn care aţi fost implicat;

Poate interveni pentru acordarea ajutorului medical necesar.

CE NU POATE FACE PERSONALUL CONSULAR AL ROMÂNIEI:

Nu poate interveni în urmărirea cazului dumneavoastră,decât în măsura în care legislaţia locală permite o astfel deintervenţie şi numai cu acordul şi sprijinul autorităţilor locale;

Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii în legătură cuaccidentele petrecute pe teritoriul unui stat străin; numaiautorităţile acelui stat au jurisdicţie pentru cercetarea acestorfapte;

Nu vă poate asigura reprezentarea juridică; Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile altor

proceduri judiciare; Nu poate plăti costuri de transport; Nu poate plăti costuri de cazare la hotel sau cheltuieli me-

dicale şi nu poate acoperi angajamente rămase neonorate însarcina dumneavoastră sau a persoanei decedate.

Călătoriile în străinătate nu sunt întotdeauna ferite de risculîmbolnăvirii sau de cel al suferirii unor accidente care afecteazăstarea sănătăţii. Condiţiile climatice, de mediu, prezenţa unorboli sau epidemii, a unor medii alergogene pot influenţa oricepersoană, chiar dacă starea sănătăţii la plecarea din Româniaeste bună. În timpul unei călătorii în străinătate se pot întâmplaaccidente din cele mai diverse, care afectează sănătatea saucare pot pune în pericol chiar viaţa. În astfel de situaţii, accesulimediat la asistenţă medicală este indispensabil, dar el pre-supune costuri care, de regulă, sunt foarte ridicate (o zi deinternare medicală în majoritatea statelor lumii costă între 500şi 1500 de dolari, iar transportul aerian special, cu aero-ambu-lanţă, poate varia între 20.000 şi 250.000 de dolari).

Asigurarea de călătorie care include şi acoperirea costurilormedicale în caz de îmbolnăvire, accident sau deces este cea maibună protecţie pentru astfel de situaţii. O astfel de asigurareoferă călătorului posibilitatea accesării imediate a asistenţeimedicale necesare şi oferă familiei sale confortul şi siguranţacă, orice se întâmplă, el beneficiază de asistenţă şi îngrijire iarcosturile sunt suportate de compania de asigurări.

De aceea, recomandăm tuturor cetăţenilor români care călă-torersc în străinătate să încheie poliţe de asigurare de călătoriecare includ şi acoperirea costurilor medicale în caz de îmbolnă-vire, accident sau deces. Recomandăm ca aceste poliţe de asig-urare să acopere întreaga durată a călătoriei, din ziua plecăriidin România până în ziua întoarcerii.

Este foarte important ca decizia dumneavoastră de a călă-tori în străinătate să se bazeze pe posibilitatea de a încheia oastfel de poliţă de asigurare.

Autorităţile române au încheiat, cu o serie de state, acorduriprivind condiţiile de acordare a asistenţei medicale pe bază dereciprocitate, condiţii de care beneficiază cetăţenii români carecălătoresc în aceste state: Albania, Armenia, Bulgaria, Cipru,China, Croaţia, Cuba, Egipt, Grecia, Liban, Lituania, MareaBritanie, Macedonia, Republica Moldova, Siria, Serbia Mun-tenegru, Slovenia, Tunisia, Turcia, Ucraina şi Ungaria. Acesteacorduri se referă însă, de regulă, la acordarea asistenţei me-dicale în situaţii de urgenţă, deci sunt limitate numai la acelesituaţii care pot fi încadrate ca urgenţe medicale. De îndată cesituaţia de urgenţă medicală a fost înlăturată, pacientului îi re-vine responsabilitatea suportării tuturor costurilor pentru asis-tenţa medicală încă necesară, pentru tratament sau, eventual,pentru transportul în România.

Chiar dacă veţi călători în unul dintre aceste state, vă reco-mandăm să nu omiteţi să încheiaţi poliţe de asigurare de călă-torie. Ele vă pot fi de folos în situaţiile care nu se încadrează lacategoria urgenţe şi deci nu sunt reglementate de acordurilemenţionate.

Atunci când vă planificaţi o călătorie în străinătate, vă reco-mandăm să aveţi în vedere următoarele:

Informaţi-vă despre situaţiile de risc de boală din zonele pecare doriţi să le vizitaţi;

Consultaţi un medic specialist şi solicitaţi-i recomandărilede prevenţie a unei îmbolnăviri;

Asiguraţi-vă că vaccinările recomandate de medic suntfăcute la timp;

Asiguraţi-vă că deţineţi medicaţia recomandată de medicpentru afecţiunea pe care o aveţi, dacă tratamentul este necesarşi pe durata călătoriei;

Încercaţi să aflaţi cum şi unde se pot obţine îngrijiri medi-cale în ţara pe care o veţi vizita; ambasadele şi consulatele Ro-mâniei deţin liste cu spitalele şi unităţile medicale specializatecare pot oferi asistenţă medicală;

Încheiaţi o poliţă de asigurare de călătorie, care să acopereşi cheltuieli medicale în caz de îmbolnăvire, accident sau de-ces;

Includeţi în bagaje o trusă sanitară de călătorie, care săconţină, între altele, materiale medicale şi de prim ajutor, untermometru, batiste higienice, alcool.

III. Dacă vă aflaţi în străinătate şi vă îmbolnăviţi sau suferiţi un accident

care necesită acordarea de asistenţă medicală, vă recomandăm următoarele:

Luaţi legătura imediat cu cea mai apropiată unitate me-dicală;

Dacă nu aveţi acces la unităţile medicale, luaţi legătura cuambasada sau consulatul României; personalul consular văpoate recomanda unităţile medicale din apropiere;

Explicaţi medicului situaţia dumneavoastră de sănătate,eventuale afecţiuni anterioare, restricţii la medicaţie etc.;

Prezentaţi medicului poliţa de asigurare medicală sau decălătorie;

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

SSSS FFFF AAAA TTTT UUUU RRRR IIII DDDD EEEE CCCC ĂĂĂĂ LLLL ĂĂĂĂ TTTT OOOO RRRR IIII EEEE

mai 2007

AAGGEENNDDĂĂ

IIMMIIŞŞ

Dacă nu cunoaţteţi limba locală, solicitaţi prezenţa unuitranslator sau solicitaţi să fie contactată ambasada sau consula-tul cel mai apropiat al României.

CE POATE FACE PERSONALUL CONSULAR AL ROMÂNIEI:

Poate contacta familia dumneavoastră, dacă doriţi, pentru ao anunţa despre situaţia dumneavoastră medicală şi pentru a-itransmite eventualele dumneavoastră solicitari;

Vă poate recomanda unităţi medicale care să vă asigure ser-viciile necesare;

Dacă internarea dumneavoastră se face pentru o perioadămai îndelungată, vă poate vizita, dacă doriţi;

Dacă sunt necesare formalităţi pentru aranjarea transportu-lui dumneavoastră în România în condiţii speciale, poate inter-veni în realizarea acestor formalităţi.

CE NU POATE FACE PERSONALUL CONSULAR AL ROMÂNIEI:

Nu vă poate crea o situaţie mai favorabilă decât cea a pro-priilor cetăţeni ai ţării respective;

Nu poate plăti cheltuielile medicale, cheltuielile de trata-ment, medicaţia sau cheltuielile de transport în România;

Nu poate interveni la compania de asigurări pentru a formu-la pretenţii în numele dumneavoastră;

Nu vă poate asigura cazarea în spaţiile ambasadei sau con-

sulatului şi nu poate plăti costurile cazării dumneavoastră lahotel;

Nu poate reglementa situaţia unor eventuale angajamenteale dumneavoastra rămase neonorate ca urmare a îmbolnăviriisau accidentului.

IV. Dacă ajungeţi să fiţi arestat sau reţinut în altă ţară, estebine să ştiţi că personalul consular al României din ţara respec-tivă vă poate ajuta, în limitele permise de legislaţia naţională aacelei ţări şi în limitele permise de dreptul internaţional

Este bine să ştiţi că, în temeiul normelor internaţionale,aveţi o serie de drepturi şi că puteţi cere autorităţilor străine săvi le respecte. Aceste drepturi sunt următoarele:

Dreptul de a cere ca ambasada sau consulatul României săfie notificat despre arestarea sau reţinerea dumneavoastră;

Dreptul la asistenţă consulară (în limitele descrise mai jos); Dreptul de a contacta familia (aceasta o poate face şi per-

sonalul consular, numai cu acordul dumneavoastră); Dreptul la asistenţă juridică (avocat numit din oficiu sau

avocat angajat de dumneavoastră sau de familia dumneavoas-tră);

Dreptul la asistenţă medicală; Dreptul la translaţie în limba ţării respective (translator

numit din oficiu sau, acolo unde este posibil, translator reco-mandat de ambasadă sau de consulat);

Dreptul la corespondenţă prin poţtă (cu respectarea reg-ulilor prevăzute de legislaţia ţării respective);

Dreptul de a primi vizite (din partea personalului consularsau din partea familiei);

Dreptul de a fi transferat pentru executarea pedepsei înRomânia (numai după pronunţarea unei sentinţe de condam-nare şi numai din ţările care acceptă această procedură, pe bazaunor acorduri internaţionale şi pe baza legislaţiilor lornaţionale);

Dreptul la asistenţă din partea unor organisme internaţio-nale neguvernamentale (coordonatele organismelor internaţio-nale neguvernamentale care pot oferi asistenţă în ţara respec-tivă vă pot fi puse la dispoziţie de personalul consular).

Dacă aveţi un membru de familie arestat sau reţinut în altăţară, este bine să ştiţi că îl puteţi ajuta în următoarele moduri:

Vă puteţi interesa despre situaţia lui fie direct, la autorităţileţării respective, fie prin intermediul personalului consular alRomâniei din acea ţară (la numerele de telefon ale ambasade-lor şi consulatelor României sau la numerele de telefon aleDirecţiei Relaţii Consulare din MAE: 319-6870 sau 319-6871);

Puteţi să faceţi demersuri pentru angajarea unui avocat caresă îi asigure reprezentarea în justiţie;

Puteţi să îl vizitaţi la locul de detenţie (cu respectarea for-malităţilor prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective);

Puteţi să îl sprijiniţi financiar (acoperind cheltuielile dereprezentare, expertiză sau alte proceduri judiciare);

Puteţi să îi trimiteţi corespondenţă scrisă poştală (cu res-pectarea regulilor prevăzute de legislaţia naţională a ţării res-pective);

Puteţi să îl ajutaţi să îndeplinească procedurile prevăzute delege pentru transferul în România în vederea executării pedep-sei (în măsura în care ţara respectivă acceptă această procedurăţi în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă).

CE POATE FACE PERSONALUL CONSULAR AL ROMÂNIEI:

Poate insista să ia legătura cu dumneavoastră, după primi-rea notificării de arest sau reţinere din partea autorităţilor locale(notificarea autorităţilor constituie documentul oficial care de-clanşează procedura asistenţei consulare în raport cu auto-rităţile locale);

Vă poate vizita la locul de detenţie (cu respectarea regulilorprevăzut de legislaţia naţională a ţării respective);

Vă poate recomanda avocaţi sau translatori pe care să îiputeţi angaja pentru asigurarea reprezentării juridice în faţaautorităţilor;

Poate semnala autorităţilor locale eventualele neregularităţiconstatate de dumneavoastră în aplicarea regimului de detenţie;

Poate semnala autorităţilor locale eventualele afecţiuni me-dicale care necesită o atenţie specială pe durata detenţiei;

Poate transmite mesaje familiei dumneavoastră, dacă doriţiacest lucru.

CE NU POATE FACE PERSONALUL CONSULAR

AL ROMÂNIEI:

Nu vă poate elibera dindetenţie;

Nu poate influenţa sau inter-veni în desfăţurarea procedurilorjudiciare şi nici în deciziileautorităţilor (poate însă susţinereclamaţiile dumneavoastră îneventualitatea comiterii de abu-zuri sau a nerespectării drepturilor

de care beneficiaţi); Nu vă poate asigura un tratament mai favorabil decât trata-

mentul aplicat cetăţenilor ţării respective în astfel de situaţii; Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile proce-

durilor judiciare (reprezentare juridică, expertiză, translaţie); Nu poate plăti cheltuielile medicale; Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii pe teritoriul

unui stat străin; Nu vă poate asigura reprezentarea juridică (pentru aceasta

aveţi nevoie de serviciile unui avocat); Nu vă poate acorda asistenţă consulară dacă sunteţi şi cetă-

ţean al ţării în care aţi fost arestat sau reţinut (asistenţa consu-lară în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie este limitată de nor-mele dreptului internaţional şi de principiul suveranităţii statu-lui pe teritoriul căruia vă aflaţi şi al cărui cetăţean sunteţi);

Nu poate facilita primirea de pachete (altele decât core-spondenţa scrisă) din partea familiei sau a altor persoane.

V. Dacă un membru al familiei sau o rudă a dumneavoastră,

cetăţean român, a decedat în altă ţară, este bine să ştiţi următoarele:

Decesul trebuie înregistrat la autorităţile locale din ţararespectivă;

Decesul poate fi înregistrat şi la ambasada sau consulatulRomâniei din ţara respectivă (nu este obligatoriu);

Dacă ambasada sau consulatul României sunt notificatedespre deces de autorităţile locale, acestea informează Minis-terul Administraţiei şi Internelor din România, care va anunţafamilia despre decesul cetăţeanului român;

Înregistrarea decesului la ambasada sau consulatul Româ-niei permite eliberarea de către ambasadă sau consulat a unuicertificat de deces românesc; Atenţie: eliberarea certificatuluide deces românesc se poate face numai pe baza certificatului dedeces eliberat iniţial de autorităţile locale din ţara respectivă şipe baza altor documente prevăzute de legislaţia română;

Dacă înregistrarea decesului nu s-a făcut la ambasadă sauconsulat, atunci certificatul de deces românesc va fi eliberat înţară, de autorităţile române, pe baza certificatului de deces stră-in şi a altor documente prevăzute de legislaţia română;

Dacă decesul a fost cauzat de o acţiune violentă, atunci soli-citaţi intervenţia autorităţilor locale de poliţie pentru investi-garea cazului; efectuarea investigaţiilor poate întârzia procedu-ra de transport a corpului neînsufleţit în România ;

Dacă aţi aflat despre deces în timpul în care vă aflaţi în Ro-mânia, notificaţi în scris Direcţia Relaţii Consulare a MAE, lanumărul de fax: (021) 319-6869.

Transportul corpului neînsufleţit în RomâniaSe poate face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia na-

ţională a ţării respective şi în conformitate cu regulile inter-naţionale aplicabile;

Personalul consularvă poate oferi detalii înlegătură cu această pro-cedură şi vă poate facilitacontactul cu casele fune-rare care asigură trans-portul în România;

Pentru transportul in-ternaţional al corpurilorneînsufleţite este necesar paşaportul mortuar; paşaportul mor-tuar se eliberează de ambasadele sau consulatele României(pentru transportul urnelor cu cenuţa cremată nu este necesarpaşaport mortuar).

CE POATE FACE PERSONALUL CONSULAR AL ROMÂNIEI:

Poate înregistra decesul la ambasadă sau consulat şi poateelibera un certificat de deces românesc (pe baza certificatuluide deces emis de autorităţile locale şi a altor documente pre-văzute de legislaţia română) ;

Poate oferi informaţii privind procedurile care trebuieurmate în caz de deces, precum şi coordonate de contact alecaselor funerare care se ocupă de incinenare sau de îmbălsă-marea ţi transportul corpului neînsufleţit;

Poate elibera paşaportul mortuar necesar transportuluiinternaţional al corpului neînsufleţit.

CE NU POATE FACE PERSONALUL CONSULAR AL ROMÂNIEI:

Nu poate desfăţura anchete sau investigaţii în legătură cudecesul pe teritoriul unui stat străin;

Nu poate plăti costurile de incinerare sau de înhumare şinici pe cele de transport al corpului neînsufleţit în România;

Nu poate acoperi eventuale datorii sau angajamente rămaseneonorate ale persoanei decedate.

VI. Călătoriile cu copii minori:Multe state restricţionează călătoriile minorilor în străină-

tate, dacă aceţtia nu sunt însoţiţi de părinţi sau de tutorii lorlegali sau dacă părinţii ori turorii legali nu ţi-au dat con-simţământul.

În România, legislaţia aplicabilă (Legea nr. 248/2005privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străină-tate) prevede că minorilor români li se permite ieţirea din ţarănumai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră. Copiiiminori (sub 18 ani) posesori de paţapoarte individuale trebuiesă prezinte la ieţirea din ţară, pentru a putea călători în străină-tate, înscrisuri autentificate conform legii din care să rezulteacordul ambilor părinţi sau al persoanelor responsabile decreţterea, supravegherea ţi îngrijirea lor. În situaţia în carecopilul minor este înscris în paţaportul unuia dintre părinţi ţi sedeplasează în străinătate împreună cu acesta, părintele trebuiesă prezinte la ieţirea din ţară acordul legalizat al celuilaltpărinte, cu excepţia cazurilor în care părinţii sunt divorţaţi ţiacesta din urmă are copilul încredinţat spre creţtere ţi educareprin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă ţi irevocabilă.

Pentru mai multe informaţii despre condiţiile de călătorie înstrăinătate ale copiilor minori, recomandăm consultarea infor-maţiilor oferite de Inspectoratul General al Poliţiei de FrontierăRomâne (www.politiadefrontiera.ro).

În cazul în care călătoriţi în străinătate împreună cu un copilminor, vă recomandăm următoarele:

Încheiaţi, înainte de efectuarea deplasării, o asigurare decălătorie pentru copil, care să includă acoperirea cheltuielilormedicale în caz de îmbolnăvire sau accident (inclusiv trans-portul în România).

Informaţi-vă despre riscurile eventuale de boli transmisibilela copii, care pot fi prezente în ţara în care călătoriţi; consultaţiun medic înainte de efectuarea deplasării şi solicitaţi toateinfromaţiile privind măsurile de protecţie şi materialele me-dicale pe care le puteţi lua.

Nu lăsaţi copilul nesupravegheat în nici o situaţie, dar maiales în aeroporturi sau în zone aglomerate (gări, autogări, pieţe,magazine).

Nu lăsaţi copilul în compania unor persoane necunoscute. În cazul în care copilul merge la ţcoală sau grădiniţă, infor-

maţi-vă despre condiţiile de securitate ale incintei respective ţilăsaţi coordonatele dumneavoastră de contact personalului deîngrijire; asiguraţi-vă că regulile şcolii sau grădiniţei în privinţapreluării copiilor după program sunt foarte stricte şi nu permitpreluarea copiilor de către alte persoane decât părinţii.

Dacă copilul dumneavoastră dispare sau se rătăceşte, anun-ţaţi imediat autorităţile locale de poliţie şi ambasada sau con-sulatul României.

mai 2007