Stiri 21 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB

21.05.2020

1 EUR 4.8425

1 USD 4.4163

AgroMeteo. Vreme rece cu ploi si descarcari electrice. Afla continutul de apa in sol  mai 21, 2020  115 0

Caracteristici meteorologice, 21 – 22 Mai 2020

Sub aspect termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai rece decât în mod obişnuit, în cea mai mare parte a ţãrii. Temperatura medie diurnã a aerului va oscila între 7…18°C, abaterile termice negative fiind de 1…5°C, în majoritatea regiunilor agricole.Temperatura maximã a aerului se va situa între 13…23°C, pe aproape întreg teritoriul.Temperatura minimã a aerului va fi cuprinsã între 0…12°C, în toate zonele de culturã.Temperatura medie diurnã a solului la adâncimea de 10 cm se va încadra între 8…19°C la nivelul întregii ţãri, valori optime parcurgerii fazelor vegetative la prãşitoarele semãnate pânã la aceastã datã.

Regimul pluviometricÎnnorãrile vor persista în sudul, sud-estul şi centrul ţãrii unde, mai ales ziua, se vor semnala averse, local moderate cantitativ, însoţite şi de descãrcãri electrice. În restul teritoriului, cerul va fi doar temporar noros şi pe arii restrânse va ploua slab. Vântul va avea unele intensificãri în prima parte a intervalului în regiunile estice, sud-estice şi vestice.

1

Caracteristici agrometeorologiceÎn cultura grâului de toamnã, conţinutul de umiditate din sol pe adâncimea 0-100 cm, se va încadra în limite scãzute şi deosebit de scãzute, seceta pedologicã având diferite grade de intensitate, respectiv moderatã, puternicã şi extremã, în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana şi Transilvania, cea mai mare parte a Maramureşului. Aprovizionarea cu apã a solului va prezenta valori satisfãcãtoare, izolat în nord-vestul Maramureşului.

În stratul de sol 0-20 cm, în cultura neirigatã de porumb, se vor înregistra deficite de apã (secetã pedologicã moderatã, puternicã şi extremã), în Dobrogea şi Crişana, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova şi Transilvania, nordul şi nord-vestul Banatului, estul, nordul, sudul, centrul şi izolat în vestul Munteniei. Rezerva de umiditate din sol se va situa în limite satisfãcãtoare pânã la apropiate de optim şi optime, în Maramureş, cea mai mare parte a Banatului şi a Olteniei, local în nordul, nord-vestul şi centrul Transilvaniei, nord-vestul, estul, centrul şi sudul Moldovei, nordul, vestul, sudul, sud-vestul şi izolat sud-estul Munteniei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricoleProcesele biologice ale culturilor agricole se vor desfãşura pe ansamblu normal în aproape toatã ţara, iar pe terenurile cu o bunã aprovizionare cu apã a solului, ritmurile de vegetaţie ale plantelor vor fi mai intensificate. De asemenea, la cele întârziate fenologic şi local, pe terenurile cu deficite accentuate de apã în sol, starea de vegetaţie se va menţine medie şi slabã.Culturile de orz şi grâu de toamnã se vor afla în fazele de alungire a paiului (30-100%), „burduf” şi înspicare (10-50%), precum şi începutul înfloririi (10-30%), îndeosebi în semãnãturile înfiinţate în perioada optimã.Rapiţa va parcurge predominant înflorirea (20-100%) şi formarea silicvelor (10-60%), pe majoritatea suprafeţelor cultivate.În fncţie de data semãnatului, la floarea-soarelui se vor semnala germinarea (40-100%), rãsãrirea (30-100%), precum şi apariţia primelor frunze (20-100%).La porumb se vor înregistra fazele de germinare şi rãsãrire (30-100%), apariţia frunzei a treia (20-100%) şi începutul înfrunzirii (1-4 frunze), cu o stare de vegetaţie a plantelor în general bunã şi medie.Sfecla de zahãr se va afla la germinare, rãsãrire şi apariţia primelor frunze ale rozetei (10-100%), iar cartoful pentru consum (soiuri timpurii) la încolţire, rãsãrire şi dezvoltarea primei perechi de frunze (20-100%).Speciile de sâmburoase îşi vor continua creşterea fructelor/frunzelor/lãstarilor, iar seminţoasele, legarea rodului, înfrunzirea şi înflorirea.

2

În cea mai mare parte a podgoriilor, viţa de vie va parcurge creşterea frunzelor şi a lãstarilor, precum şi formarea inflorescenţelor, la nivelul întregii ţãri.Lucrãrile agricole specifice (semãnat, plantat, tratamente fito-sanitare în vii şi livezi, fertilizãri, erbicidãri, etc.) vor fi întrerupte temporar în zilele cu precipitaţii.

RECOMANDÃRI DE SPECIALITATE:

Definitivarea semãnatului la culturile prãşitoare (porumb, floarea-soarelui);

Efectuarea lucrãrilor de combatere a bolilor, buruienilor şi dãunãtorilor la speciile de toamnã;

Aplicarea de tratamente fito-sanitare în plantaţiile pomi-viticole;

Continuarea aplicãrii îngrãşãmintelor minerale complexe în culturile de primãvarã.

APIA si SUBVENTII

SUBVENȚII APIA DE PÂNĂ LA 600 EURO PE HECTAR! TERMEN LIMITĂ 15 IUNIE! Agroinfo : 21 mai 2020 SUBVENȚII APIA 2020. Fermierii care vor să obțină anul acesta subvenții pe hectar care ajung până la 600 de euro/ha/an au termen până la 15 iunie 2020 să se înregistreze la direcțiile județene pentru agricultură dacă vor să beneficieze pentru anul 2020 de aceste subvenții. Termenul a fost prelungit prin Ordinul ministrului agriculturii nr. 130 din 15 mai 2020.

Potrivit Ordinului MADR nr. 130, în vigoare din 18 mai 2020, pentru anul 2020, termenul de înregistrare M11- Agricultură ecologică, Submăsura 11.1 - Sprijin pentru conversia la practicile și metodele de agricultură ecologică (sM11.1) și M11 „Agricultură ecologică“ submăsura 11.2 „Sprijin pentru menținerea practicilor și metodelor de agricultură ecologică“ (SM11.2) se prelungește până la data de 15 iunie inclusiv.

În cazul solicitării sprijinului aferent submăsurilor 11.1, 11.2, fermierul trebuie să prezinte la APIA următoarele documente în termen:

3

– copie fișă de înregistrare a beneficiarului în agricultura ecologică conform anexei nr. 1 la Ordinul MADR nr. 1.253/2013, cu modificările și completările ulterioare, vizată de către DAJ și valabilă pentru anul în curs (care se depune la APIA până la data de 15 octombrie 2020 inclusiv). Conform art. 2 alin. (1^6) din Ordinul MADR nr. 1.253/2013, cu modificările și completările ulterioare, în fiecare an, până la data de 15 iunie (inclusiv), operatorii au obligația de a-și înregistra activitatea în sistemul de agricultură ecologică [de a depune documentația prevăzută la art. 2 alin. (10) la DAJ]; documentația depusă la DAJ este contractul încheiat între operator și organismul de inspecție și certificare menționat în fișa de înregistrare; declarație pe propria răspundere că deține documentele necesare înregistrării în agricultură ecologică.– copia documentului justificativ (certificat de conformitate/ master certificat/certificat de confirmare a conversiei) și anexa la certificat conformă anexei nr. 6 la Ordinul MADR nr. 895/2016, cu modificările și completările ulterioare, care se depun la APIA până la data de 15 octombrie 2020 inclusiv. Documentul justificativ și anexa trebuie emise în fiecare an de cerere. Lipsa documentului/depunerea lui după termen conduce la respingerea suprafețelor de la plata M11 și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare.

Vă reamintim valorile pe hectar pentru subvențiile plătite de APIA  pe Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020:

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/ha = 1.366,4055 lei/haP2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha = 2.331,75 lei/haP3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha = 2.891,37 lei/haP4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha = 2.471,655 lei/haP5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha = 1.702,1775 lei/haP6 – Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/ha = 666,8805 lei/haSub-pachetul 6.2 =  39 €/ha = 181,8765 lei/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/ha = 1.016,643 lei/ha

4

P2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/ha = 2.009, 9685 lei/haP3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha = 2.061,267 lei/haP4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/ha = 2.233,8165 lei/haP5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/ha = 1.632,225 lei/haP6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/ha = 601,5915 lei/haSub-pachetul 6.2 = 73 €/ha = 340,4355 lei/ha

Cererile de sprijin/plată pot fi depuse cu întârziere sau modificate, pentru submăsurile 8.1 și 15.1  Revista Fermierului Joi, 21 Mai 2020

Pentru Submăsura 8.1 – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și pentru Submăsura 15.1 – Plăți pentru angajamente de silvomediu, cererile de sprijin/plată pot fi depuse cu întârziere sau modificate, în condițiile de mai jos.Cererile de sprijin/plată pot fi depuse și după data de 15 iunie, până la data de 10 iulie 2020 (inclusiv), cu o reducere de 1%, pentru fiecare zi lucrătoare, a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul pentru anul de angajament aferent anului 2020 dacă cererea de sprijin/plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie 2020.Modificările cererilor de sprijin/plată, fără aplicarea de penalități, pot fi depuse până la data de 30 iunie 2020 (inclusiv).Modificările cererilor de sprijin/plată pot fi depuse și după data de 30 iunie 2020 dar nu mai târziu de 10 iulie 2020, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care ar fi avut dreptul pentru utilizarea efectivă a unităților amenajistice în cauză în anul de angajament aferent anului 2020.Reamintim că, cele două submăsuri sunt implementate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

20 DE MILIARDE DE EURO PE AN pentru FERMIERI!Agroinfo 21 mai 2020 -

OFICIAL! Comisia Europeană a adoptat ieri noua strategie privind biodiversitatea. Pentru această strategie, este deblocată suma de 20 de miliarde de euro pe an. Strategia își propune întoarcerea la natură, la biodiversitate, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, înverzirea, revenirea la peisajele bogate în biodiversitate, consolidarea agriculturii ecologice și a practicilor agricole favorabile biodiversității.

5

Noua strategie privind biodiversitatea abordează factorii-cheie ai declinului biodiversității, cum ar fi utilizarea nesustenabilă a terenurilor și a mării, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și speciile alogene invazive. Adoptată în plină pandemie de COVID-19, strategia este un element central al planului de redresare al UE, fundamental pentru prevenirea apariției unor epidemii viitoare și consolidarea rezilienței la acestea, precum și pentru oferirea unor oportunități imediate de afaceri și de investiții pentru relansarea economiei UE. Aceasta urmărește, de asemenea, să integreze considerațiile legate de biodiversitate în strategia globală de creștere economică a UE.

Strategia propune, printre altele, stabilirea unor obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor și a râurilor deteriorate, îmbunătățirea sănătății habitatelor și a speciilor protejate din UE, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, reducerea poluării, „înverzirea” orașelor noastre, consolidarea agriculturii ecologice și a altor practici agricole favorabile biodiversității și îmbunătățirea sănătății pădurilor europene. Strategia prezintă măsuri concrete pentru a repune biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, inclusiv transformarea a cel puțin 30 % din terenurile și mările Europei în zone protejate gestionate eficient și, pentru cel puțin 10 % din suprafața agricolă, revenirea la elemente de peisaj bogate în diversitate.

Acțiunile prevăzute în domeniul protecției, utilizării durabile și refacerii naturii vor aduce beneficii economice comunităților locale, creând locuri de muncă și creștere durabilă. Va fi deblocată o finanțare în valoare de 20 de miliarde EUR/an pentru biodiversitate prin diverse surse, inclusiv fonduri UE și finanțare națională și privată.

Noua strategie privind biodiversitatea face parte, alături de strategia De la fermă la consumator, adoptată de Comisie tot ieri, din Pactul verde european.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Trebuie să avansăm și să transformăm sistemul alimentar al UE într-o forță motrice pentru durabilitate. Strategia «De la fermă la consumator» va avea o influență pozitivă și amplă asupra modului în care producem, cumpărăm și consumăm alimentele, în beneficiul sănătății cetățenilor, al societăților și al mediului. Aceasta ne oferă oportunitatea de a reconcilia sistemele noastre alimentare cu sănătatea planetei noastre, de a asigura securitatea alimentară și de a răspunde aspirațiilor europenilor, care doresc alimente sănătoase, echitabile și ecologice.”

6

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius , a declarat: „Natura este indispensabilă pentru bunăstarea noastră fizică și mentală, filtrează aerul și apa, reglează clima și asigură polenizarea culturilor noastre. Cu toate acestea, acționăm ca și cum natura nu are importanță și pierdem astfel patrimoniul natural într-un ritm fără precedent. Această nouă strategie privind biodiversitatea se bazează pe ceea ce a funcționat în trecut și adaugă noi instrumente care ne vor plasa pe traiectoria către adevărata durabilitate, în beneficiul tuturor. Obiectivul UE este de a proteja și a reface natura, de a contribui la redresarea economică în urma crizei actuale și de a deschide calea către un cadru mondial ambițios de protejare a biodiversității întregii planete.”

Comunicat, Reprezentanța Comisiei Europene în România

Clubul Fermierilor: „Accesul anticipat la subventii poate salva afacerile agricole” In mai 21, 2020  

Clubului Fermierilor Români și-a exprimat poziția privind măsurile care trebuie adoptate de autoritățile române pentru sprijinirea sectorului agroalimentar. Specialiștii urmăresc cu atenție și interes dezbaterile europene privind sprijinirea agriculturii ca sector strategic în asigurarea securității alimentare a cetățenilor UE și măsurile adoptate la nivel european pentru susținerea producției agro-alimentare și a producătorilor în acest sens, în condițiile crizei create de COVID-19. 

În continuarea măsurilor adoptate la nivel european, s-a propus, ca măsură suplimentară de sprijin a fermierilor, acordarea avansului la plățile directe începând cu luna iulie 2020, din bugetul național, care ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli, evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. 

Înțelegem că și alte state europene, printre care Italia, Olanda, Germania pregătesc măsuri imediate pentru plată începând cu luna iulie a.c. a 70% din plățile directe. 

Mecanismul propus ar folosi flexibilitatea oferită de Cadrul Temporar pe perioada crizei COVID-19, respectiv avansul plăților directe, care se pot acorda începând cu 16 octombrie până la 30 noiembrie, să fie transferate fermierilor sub forma unui împrumut garantat de stat, cu dobândă de 0%, prin adeverința emisă de APIA, încă din luna iulie, după terminarea controlului administrativ al cererilor de plată.  

7

Accesul anticipat al fermierilor la subvențiile care li se cuvin poate să salveze multe afaceri în agricultură, în condițiile secetei actuale, al impactului economic negativ asupra celor care alături de cultura vegetală au dezvoltat capacități de producție și procesare (ca de exemplu sectoarele lapte și carne aflate în dificultate în acest moment).

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților române să ia o decizie urgentă care să permită fermierilor accesul rapid la finanțare, pentru asigurarea stabilității și continuității afacerilor în acest domeniu strategic.

AFIR si FINANTARI

MADR, noutati despre toate masurile de sprijin pentru apicultura Mai 21, 2020

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, saluta crescatorii de albine si procesatorii de produse apicole din Romania si multumeste celor 4.355 de beneficiari ai Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 (PNDR 2014-2020) care au solicitat si primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte in domeniul apicol!

Prin intermediul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020), Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a finantat 4.355 de proiecte de investitii in sectorul apicol, cu o valoare de 85 milioane de euro. Beneficiarii investitiilor apicole au accesat fonduri europene nerambursabile prin submasurile 4.1 „Investitii in exploatatii agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investitii in procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” si 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Cele mai multe proiecte pentru apicultura au fost finantate prin intermediul submasurii 6.3. Astfel, prin aceasta submasura s-au finantat 3.728 de proiecte cu o valoare publica contractata de 55,8 milioane euro.

8

Proiectele dedicate apiculturii finantate prin submasura 6.1 sunt in numar de 616, cu o valoare publica contractata de 24,7 milioane euro.

Prin submasura 4.1 au fost finantate 4 proiecte pe apicultura, cu o valoarea publica contractata de peste 1 milion euro. Tipurile de investitii vizeaza infiintarea/ modernizarea stupinelor prin achizitie echipamente apicole si amenajare spatii pentru procesare, conditionare produse apicole.

Prin submasura 4.2 beneficiarii au primit finantare pentru 4 proiecte de investitii in domeniul apicol cu o valoare publica contractata de peste 1 milion de euro. Tipurile de investitii vizeaza infiintarea/ modernizarea unitatilor de procesare, ambalare si comercializare produse apicole.

Totodata, prin submasura 9.1 „Infiintarea grupurilor de producatori in sectorul agricol” a fost finantat un proiect privind promovarea si comercializarea in comun a productiei de miere si produse apicole realizate de membrii unui grup de producatori. Valoarea publica contractata a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte noua exploatatii agricole.

Mai mult, submasura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontala si verticala intre actorii din lantul de aprovizionare in sectoarele agricol si pomicol” a finantat 8 proiecte care vizeaza cooperarea actorilor locali in vederea sustinerii lanturilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele opt proiecte au primit finantare pentru 42 membri, din care 23 sunt fermieri (exploatatii care participa in proiectele de cooperare). Valoarea publica contractata a acestor  proiecte este de 716.006 euro.

POPICA Crinela Alina – intreprindere individula din Codlea, judetul Brasov este unul dintre cei 4.355 de beneficiari ai PNDR pentru sectorul apicol, care a beneficiat de finantare nerambursabila de 207 mii de euro pentru proiectul „Modernizare stupina si amenajare spatiu pentru procesare, conditionare produse apicole”, finantat prin submasura 4.1 ,,Investitii in exploatatii agricole”. Proiectul a fost contractat in noiembrie 2017 si valoare eligibila a intregului proiect este de 308 mii euro – diferenta dintre finantarea PNDR si valoarea proiectului a fost asigurata din fondurile proprii ale beneficiarului.

Proiectul vizeaza modernizarea stupinei, la data depunerii cererii de finantare, solicitantul detinand 235 de familii de albine pe o suprafata de 3.000 mp. Din cantitatea totala de 3.290 kg/ an miere poliflora estimata a fi obtinuta, in anii 1 – 5 dupa implementarea proiectului, aproximativ 70% va fi ambalata la borcane, iar aproximativ 30% va fi ambalata la plicuri, fiind comercializate la seturi de 100 bucati (respectiv 658 seturi). Proiectul va fi finalizat in luna iulie 2020.

9

Submasurile cele mai accesate pentru INVESTITII in sectorul APICOL In mai 21, 2020  

Prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat 4.355 de proiecte de investiții în sectorul apicol, cu o valoare de 85 milioane de euro. Beneficiarii investițiilor apicole au accesat fonduri europene nerambursabile prin submăsurile:

4.1 „Investiții în exploatații agricole” 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor

agricole” 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”

Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3. Astfel, prin această submăsură s-au finanțat 3.728 de proiecte cu o valoare publică contractată de 55,8 milioane euro.

Proiectele dedicate apiculturii finanțate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 616, cu o valoare publică contractată de 24,7 milioane euro.

Prin submăsura 4.1 au fost finanțate 4 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 1 milion euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea stupinelor prin achiziție echipamente apicole și amenajare spații pentru procesare, condiționare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanțare pentru 4 proiecte de investiții în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 1 milion de euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea unităților de procesare, ambalare și comercializare produse apicole.

Totodată, prin submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanțat un proiect privind promovarea și comercializarea în comun a producției de miere și produse apicole realizate

10

de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploatații agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol” a finanțat 8 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susținerii lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele opt proiecte au primit finanțare pentru 42 membri, din care 23 sunt fermieri (exploatații care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor  proiecte este de 716.006 euro.

Exemplul unei beneficiare PNDR pentru sectoriul apicol

POPICA Crinela Alina – întreprindere individulă din Codlea, județul Brașov este unul dintre cei 4.355 de beneficiari ai PNDR pentru sectorul apicol, care a beneficiat de finanțare nerambursabilă de 207 mii de euro pentru proiectul „Modernizare stupină și amenajare spațiu pentru procesare, condiționare produse apicole”, finanțat prin submăsura 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole”. Proiectul a fost contractat în noiembrie 2017 și valoare eligibilă a întregului proiect este de 308 mii euro – diferența dintre finanțarea PNDR și valoarea proiectului a fost asigurată din fondurile proprii ale beneficiarului.

Proiectul vizează modernizarea stupinei, la data depunerii cererii de finanțare, solicitantul deținând 235 de familii de albine pe o suprafață de 3.000 mp. Din cantitatea totală de 3.290 kg/ an miere polifloră estimată a fi obținută, în anii 1 – 5 după implementarea proiectului, aproximativ 70% va fi ambalată la borcane, iar aproximativ 30% va fi ambalată la plicuri, fiind comercializate la seturi de 100 bucăți (respectiv 658 seturi). Proiectul va fi finalizat în luna iulie 2020.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale salută crescătorii de albine și procesatorii de produse apicole din Romania și mulțumește celor 4.355 de beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020) care au solicitat și primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte în domeniul apicol!

Modificari la Legea Apiculturii! Se schimba etichetele de pe borcanele cu miere In mai 20, 2020   Camera Deputaților a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, un proiect care modifică Legea Apiculturii astfel:

Producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine.

11

Pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea europeană şi/sau ţări terţe, producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă, țara sau țările de origine, după caz.

Este interzisă inscripționarea pe etichetă a sintagmei „Produs Românesc” dacă nu sunt respectate prevederile art.2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie- Ziua națională a produselor agroalimentare românești: prin produs agroalimentar românesc se înțelege produsul obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România și are inscripționat pe etichetă drapelul României.

Produsele falsificate sau substituite mierii se vor confisca şi se vor distruge pe cheltuiala comerciantului, procesatorului sau a producătorului, după caz.

La articolul 5, după litera a) se introduce o nouă literă, litera a 1 ), cu următorul cuprins: „a 1 ) miere – substanța naturală dulce produsă de albine Apis mellifera din nectarul plantelor sau din secrețiile secțiunilor vii ale plantelor sau din excrețiile, pe secțiunile vii ale plantelor, ale insectelor care se hrănesc prin sucțiune din plante, și pe care albinele le colectează, le transformă, combinându-le cu substanțe proprii specifice, le depozitează, le deshidratează, le adună și le lasă în faguri pentru a se macera și a se maturiza

Reamintim că 20 mai este Ziua Mondială a Albinelor. În acest sens, și Ministerul Agriculturii a transmis un mesaj pentru apicultorii români:

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, salută crescătorii de albine și procesatorii de produse apicole din România și mulțumește celor 4.355 de beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020) care au solicitat și primit fonduri europene nerambursabile pentru proiecte în domeniul apicol!

12

Ziua Mondială a Albinelor însemnă recunoașterea importanței albinei și a nevoii de a proteja această specie atât de importantă pentru ceea ce înseamnă viața pe Terra.

Prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat 4.355 de proiecte de investiții în sectorul apicol, cu o valoare de 85 milioane de euro. Beneficiarii investițiilor apicole au accesat fonduri europene nerambursabile prin submăsurile 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Cele mai multe proiecte pentru apicultură au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3. Astfel, prin această submăsură s-au finanțat 3.728 de proiecte cu o valoare publică contractată de 55,8 milioane euro.

Proiectele dedicate apiculturii finanțate prin submăsura 6.1 sunt în număr de 616, cu o valoare publică contractată de 24,7 milioane euro.

Prin submăsura 4.1 au fost finanțate 4 proiecte pe apicultură, cu o valoarea publică contractată de peste 1 milion euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea stupinelor prin achiziție echipamente apicole și amenajare spații pentru procesare, condiționare produse apicole.

Prin submăsura 4.2 beneficiarii au primit finanțare pentru 4 proiecte de investiții în domeniul apicol cu o valoare publică contractată de peste 1 milion de euro. Tipurile de investiții vizează înființarea/ modernizarea unităților de procesare, ambalare și comercializare produse apicole.

Totodată, prin submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” a fost finanțat un proiect privind promovarea și comercializarea în comun a producției de miere și produse apicole realizate de membrii unui grup de producători. Valoarea publică contractată a acestui proiect este de 107.200 euro, iar din grup fac parte nouă exploatații agricole.

Mai mult, submăsura 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol” a finanțat 8 proiecte care vizează cooperarea actorilor locali în vederea susținerii lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse apicole. Cele opt proiecte au primit finanțare pentru 42 membri, din care 23 sunt fermieri

13

(exploatații care participă în proiectele de cooperare). Valoarea publică contractată a acestor  proiecte este de 716.006 euro.

POPICA Crinela Alina – întreprindere individulă din Codlea, județul Brașov este unul dintre cei 4.355 de beneficiari ai PNDR pentru sectorul apicol, care a beneficiat de finanțare nerambursabilă de 207 mii de euro pentru proiectul „Modernizare stupină și amenajare spațiu pentru procesare, condiționare produse apicole”, finanțat prin submăsura 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole”. Proiectul a fost contractat în noiembrie 2017 și valoare eligibilă a întregului proiect este de 308 mii euro – diferența dintre finanțarea PNDR și valoarea proiectului a fost asigurată din fondurile proprii ale beneficiarului.

Proiectul vizează modernizarea stupinei, la data depunerii cererii de finanțare, solicitantul deținând 235 de familii de albine pe o suprafață de 3.000 mp. Din cantitatea totală de 3.290 kg/ an miere polifloră estimată a fi obținută, în anii 1 – 5 după implementarea proiectului, aproximativ 70% va fi ambalată la borcane, iar aproximativ 30% va fi ambalată la plicuri, fiind comercializate la seturi de 100 bucăți (respectiv 658 seturi). Proiectul va fi finalizat în luna iulie 2020.

ALTELE

Ludovic Orban: România va primi între 3 și 5 miliarde de euro ajutor de la UE. Vom susține și zilierii din agricultură/ Modificările Parlamentului sunt o imixtiune grosolană, a fost încălcată flagrant separarea puterilor în stat• 20 MAI 2020 • 

Premierul Ludovic Orban a făcut declarații, joi seară, privind ajutorul pe care România îl va primi de la UE și referitor la starea de alertă. La finalul declarațiilor despre ajutorul pe care îl vor primi românii afectați de criza COVID-19, prim-ministrul a criticat foarte dur decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării de a-l amenda pe președintele Klaus Iohannis pentru afirmațiile referitoare la trecerea tacită în Camera Deputaților a proiectului privind autonomia Ținutul Secuiesc. Principalele declarații ale lui Ludovic Orban.

14

Țările membre pot să acceseze sume mari de bani cu condiția oferirii de garanții. România va oferi garanții de până la 400 milioane de euro și va beneficia, după calculele noastre, de o sumă între 3 și 5 miliarde de euro din cele 100 de miliarde, suma totală pusă la dispoziție.

Guvernul va plăti șomaj tehnic angajaților din domeniile care nu și-au reluat activitatea. Ceilalți vor primi un alt sprijin.

Foarte mulți români și-au pierdut locul de muncă sau au ajuns în șomaj tehnic. Foarte mulți români s-au întors în țară din străinătate după pierderea locurilor de muncă.

Sunt în jur de 600.000 de români care au fost în șomaj tehnic și 700.000 care vor căuta locuri de muncă. Din aceste motive, pe lângă măsura activă de reluare a activității, vom folosi mai multe măsuri active dedicate diferitelor categorii de angajați.

Vom acorda un procent de până la 30% din salariul brut companiilor care vor angaja cetățenii români care sunt în căutarea unui loc de muncă pentru cel puțin 3 luni de zile.

Categoriile care se angajează mai greu, cum sunt tinerii absolvenți sau persoanele aflate aproape de pensionare, vom dezvolta instrumente de angajare a lor mult mai generoase, vom susține o parte din salariul brut o perioadă mai lungă. Măsurile vor fi luate cu anumite condiții firești, cum ar fi ca după încetarea plății de Guvern, compania să mențină angajații.

Și pentru zilieri există o nevoie reală, pentru fermierii români, vom adopta un act normativ de susținere a zilierilor.Despre starea de alertă: 

A fost finalizată procedura stabilită în Legea 55 și am intrat pe deplin în starea de alertă maximă, așa cum am denumit-o în cadrul ședinței de Guvern.

Am extrem de multe observații legate de modul în care Parlamentul a tratat proiectul nostru de lege și, prin modificările făcute, ne-a restrâns cât de mult a putut posibilitățile de acțiune.

Parlamentul nu putea legal și constituțional să facă modificări unei hotărâri de Guvern. Este o imixtiune grosolană și o încălcare flagrantă a separării puterilor în stat.Despre decizia CNCD:

Am rămas stupefiat de decizia CNCD. O majoritate PSD-UDMR  a luat o decizie care nu are nicio legătură cu legea și regimul discriminatoriu. Președintele României este victima unei decizii pur politice care arată clar că toate instituțiile cotropite de PSD iau decizii împotriva legii.

15

Președintele nu a fost sacnționat pentru discriminare, ci pentru că a demascat o politică constantă de complicitate care a făcut o serie de compromisuri pentru a atrage UDMR.

Condamn energic acest comportament neconstituțional, ilegal, ai unor reprezentanți PSD care calcă în picioare legea și au transformat o instituție care trebuie să apere cetățenii într-una la cheremul PSD.sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

ORDINUL CARE BLOCHEAZĂ UCIDEREA MISTREȚILOR!Agroinfo  20 mai 2020

VÂNĂTOAREA DE MISTREȚI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat, în această seară, că a cerut, în urmă cu o lună, Comitetului Național pentru Situații de Urgență să dea drumul la vânarea mistreților. Vânătoarea de mistreți însă este blocată de un ordin al ministrului Mediului.

Acum o lună am cerut în Comitetul de Stare de Urgență să dăm drumul la vânătoarea de mistreți din două considerente, unul, provocau și produceau pagube mari fermierilor, pe de o parte, pe de altă parte, trebuie să micșorăm drastic numărul de mistreți pentru că ei contribuie la răspândirea virusului pestei porcine africane, or noi trebuie să scăpăm și de această boală nenorocită care aproape că blochează România și blochează creșterea porcului în România. S-a dat drumul la vânătoare din 15 mai, după câte știu și se așteaptă ordinul ministrului Mediului privind cota de recoltare.

Acum, trebuie spus că aici a fost tot timpul o împotrivire din partea celor care au fondurile de vânătoare și a vânătorilor. Eu nu sunt vânător. Din punctul meu de vedere am făcut demersurile de acum o lună și am încercat să aduc toate argumentele pentru acest aspect legat de reînceperea vânătorii la mistreți. Și  am încercat să explic că nu este o vânătoare de relaxare, ci este o necesitate, a declarat ministrul agriculturii într-o intervenție video live, postată de Ministerul Agriculturii, pe pagina oficială Facebook, în cadrul căreia a răspuns la întrebările jurnaliștilor de la Profitul Agricol.

Fermierii români cer insistent ministrului agriculturii să se dea drumul la vânătoarea de mistreți. Animalele s-au înmulțit, distrug terenurile agricole și-n unele județe, cum este Aradul, au ajuns să se plimbe în apropierea caselor.

Cât privește pesta porcină africană, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a informat că în 21 de județe au fost diagnosticate cazuri de pestă porcină africană doar la mistreți, nu și la porcii domestici.

16

LEGEA APICULTURII, ADOPTATĂ! Agroinfo 21 mai 2020 - LEGE TRIMISĂ LA PROMULGARE! Miercuri a fost adoptat în plenul Camerei Deputaților proiectul de lege nr. 221/2017 care modifică și completează Legea apiculturii nr. 383/2013. Legea este trimisă președintelui României pentru promulgare. 

"Propunerea legislativă se află în circuitul parlamentar de peste trei ani, iar de peste un an și jumătate purtăm discuţii cu apicultori și reprezentanți ai unor asociații de apicultori din mai multe județe (în special din Suceava, Bistrița-Năsăud și Călărași). Țara noastră are apicultori de top, iar calitatea mierii românești face ca România să ocupe locuri fruntașe la exportul european și global de miere de albine. Pe de altă parte, din păcate, ne confruntăm cu prezența pe piața românească a mierii neconforme din afara spațiului comunitar (Ucraina, China), falsificată sau fără origine corect declarată, dar prezentată ca producţie naturală şi autohtonă,” a declarat deputatul USR Daniel Popescu, membru în Comisia pentru agricultură, în comunicatul transmis pentru AGROINFO.

Pentru a putea înţelege mai bine problemele cu care se confruntă, deputatul sucevean a avut  întâlniri și discuții cu apicultori din toate regiunile ţării. În urma consultărilor au rezultat o serie de amendamente care au fost depuse, dezbătute și aprobate la Comisia pentru agricultură. Printre cele mai importante, merită amintite:

- etichetarea corectă a produselor româneşti şi interzicerea simbolurilor româneşti pe eticheta produselor cu altă provenienţă decât cea naţională;- protecție mai mare a albinei autohtone prin finanțarea proiectelor și măsurilor în care se utilizează material genetic apicol autohton;- programe proprii de ameliorare și înfiinţarea de evidențe zootehnice și genealogice de către organizațiile și asociațiile acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ);- eliminarea din lege a unor formulări ce puteau genera asupra apicultorilor abuzuri din partea unor autorități de control;

Deputatul sucevean Daniel Popescu consideră că albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei: “Fără albine riscăm pierderea unei largi varietăți de produse alimentare de bază precum cartoful, dovleacul, morcovul, merele și roşiile. Ziua mondială a albinelor care se sărbătoreşte în fiecare an la 20 mai trebuie să ne ajute pe toți să conștientizăm importanţa acestor “insecte-minune”, necesitatea ocrotirii și protecției lor. Sperăm ca modificările aduse de acest proiect de lege să răspundă la o parte dintre problemele pe care le întâmpină apicultorii din toată țara. Le mulțumim apicultorilor care ne-au invitat la întâlnirile din teritoriu, ne-au transmis propuneri și ne-au ajutat să

17

înțelegem mai bine problemele cu care se confruntă. De asemenea, le mulțumesc colegilor din Comisia pentru agricultură că ne-au susținut amendamentele propuse.” 

S-a votat în Camera Deputaților! Noi obligații pentru acești români. Amenzi de la 1.000 lei la 2000 lei Corina Chiriac 21 mai 2020    

Pentru a preveni comerţul cu miere şi produse apicole falsificate, deputaţii au dat miercuri vot favorabil proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 383/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

În favoarea proiectului au votat 304 de deputaţi, iar trei s-au abţinut.Conform proiectului, activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică cu respectarea legislaţiei în vigoare. Statul român, prin ministerele de resort, sprijină activitatea de creştere a albinelor, a creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, a valorificării superioare a resurselor melifere, a produselor apicole, a conservării biodiversităţii şi păstrarea fondului genetic apicol autohton.

Obligația de a afișa vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine

Producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine. Pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea europeană şi/sau ţări terţe, producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara sau ţările de origine, după caz, prevede un amendament.Totodată, este interzisă inscripţionarea pe etichetă a sintagmei „Produs Românesc” dacă nu sunt respectate prevederile art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Potrivit unui alt amendament, apicultorii, individuali sau organizaţi în forme asociative, pot beneficia de sprijin financiar pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea stupinelor prin accesarea măsurilor prevăzute în programele naţionale sau europene destinate acestui sector. Formele asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru organizarea de cursuri de formare profesională, organizări de conferinţe, schimburi de experienţe şi activităţi didactice.Un alt amendament defineşte mierea ca fiind „substanţa naturală dulce produsă de albine „Apis mellifera” din nectarul plantelor sau din secreţiile secţiunilor vii ale plantelor sau din excreţiile, pe secţiunile vii ale plantelor, ale insectelor care se hrănesc prin sucţiune din plante şi pe care albinele le colectează, le transformă, combinându-le cu substanţe proprii specifice, le

18

depozitează, le deshidratează, le adună şi le lasă în faguri pentru a se macera şi a se maturiza”.

Programul naţional de ameliorare

Ameliorarea albinelor din România se realizează prin programul naţional de ameliorare cadru în baza căruia organizaţiile şi asociaţiile acreditate de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” întocmesc programe proprii de ameliorare, înfiinţează şi menţin evidenţe zootehnice şi genealogice. Programul naţional de ameliorare are la bază ameliorarea rasei autohtone „Apis Mellifera Carpatica”, prin îmbunătăţirea performanţelor acestei populaţii, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu programul naţional cadru de ameliorare a albinelor, prevede un alt amendament.Biotehnologia însămânţărilor artificiale este de competenţa institutelor de cercetare, a institutelor de învăţământ superior de profil, a apicultorilor calificaţi, recunoscuţi conform legislaţiei în vigoare, iar manipulările genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competenţa institutelor de cercetare şi de învăţământ superior de profil, iar aplicarea în practică se face sub controlul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”.

Producerea pentru comercializare a mătcilor ameliorate în rasă curată poate fi realizată doar de stupine de multiplicare şi de elită, autorizate în acest scop, conform legislaţiei în vigoare, prevede un alt amendament.În scopul protecţiei materialului biologic apicol autohton, introducerea de material biologic apicol pe teritoriul României va fi autorizată de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof dr. G. K. Constantinescu” şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru realizarea protecţiei materialului biologic apicol autohton, prin programele naţionale de sprijinire şi dezvoltarea apiculturii se vor finanţa proiectele şi măsurile în care se utilizează material genetic apicol autohton.

Amenzi de la 1.000 lei la 2000 lei

Conform unui alt amendament, „apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligaţi să comunice în scris autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum şi adresa deţinătorului de stupi, asigurând evidenţa acestora, dar şi protecţia familiilor de albine împotriva tratamentelor fitosanitare. La amplasarea stupinelor în pastoral pe terenuri proprietate privată, apicultorul va solicita în scris aprobarea amplasării

19

stupilor proprietarului sau administratorului terenului anterior comunicării către autorităţile administraţiei publice locale”.

Medicii veterinari oficiali de la nivelul Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt obligaţi să efectueze supravegherea şi controlul oficial al modului în care producătorii şi procesatorii realizează procesarea mierii şi să recolteze probe în vederea efectuării analizelor de laborator, în baza planului de control al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi în cazul reclamaţiilor cu privire la neîncadrarea în parametrii de siguranţă şi de calitate ai acestor produse. În vederea realizării acestor activităţi, ANSVSA va asigura condiţiile şi dotarea cu laboratoare specifice inclusiv la nivel regional sau pentru fiecare direcţie judeţeană.Legea introduce multe categorii de contravenţii, sancţionate cu amenzi cuprinse între 100 şi 400 de lei pentru nedeţinerea documentelor, amplasarea necorespunzătoare a panourilor de identificare, alte nerespectări similare ale legislaţiei.

Vor fi aplicate amenzi de la 1.000 lei la 2000 lei în cazul vânzării materialului biologic apicol neautorizat, amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei pentru introducerea pe teritoriul României de material biologic apicol fără autorizaţie, amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru producătorii, procesatorii şi comercianţii care comercializează cu bună ştiinţă miere de albine cu adaosuri de zaharuri exogene sau alte substanţe interzise, prin nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în lege şi, după caz, suspendarea pe timp de 12 luni a documentului de autorizare/înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, Guvernul României Modificat de HG 386/2020 la 20.05.2020

Hotărârea nr. 386/2020 pentru modificarea alin. (3) al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de

20

implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 419 din 20.05.2020. A intrat în vigoare la 20.05.2020

Hotărârea nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul României Modificat de Hotărâre 5/2020 la 20.05.2020

Ordinul nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situaţia de urgenţă de sănătate publică internaţională determinată de infecţia cu COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Ordin 847/2020 la 20.05.2020

Ordinul nr. 4259/827/2020 pentru stabilirea unor măsuri de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 în unităţile/instituţiile de învăţământ, instituţiile publice şi toate structurile aflate în subordonarea sau coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Abrogat de Ordin 841/2020 la 19.05.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 672/2020 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 159 din 20.05.2020. A intrat în vigoare la 20.05.2020

………………….

INTERNE

USDA: Exportul de porumb al României ar putea atinge un nivel record de 7,1 milioane de tone Angelica Lefter - 21 mai 2020 România ar putea atinge un nou record în ceea ce privește exporturile de porumb în acest an de marketing. În primele patru luni ale anului de marketing 2019/20, exporturile către piețele din afara Uniunii Europene s-au dublat, în timp ce livrările către țările UE au crescut cu 20%. Numai peste granițele UE s-a livrat deja mai mult decât în tot anul de marketing anterior, potrivit economica.net.

21

Exporturile de porumb ale României (inclusiv vânzările intracomunitare) ar putea atinge în acest an de marketing (octombrie 2019/septembrie 2020) pragul record de 7,1 milioane de tone, față de 5,8 milioane de tone cu un an în urmă (plus 22%) sau 4,5 milioane de tone în 2017/2018, arată datele Departamentului Pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii.

Țara noastră va livra probabil 3,5-3,6 milioane de tone către celelalte state din blocul comunitar. În raportul  Departamentului Agriculturii al Statelor Unite ale Americii (USDA) se arată că: “În primele patru luni ale anului de marketing 2019/20, exporturile către piețele din afara UE s-au dublat, în timp ce livrările către țările UE au crescut cu 20%”.

În perioada 10/2019-1/2020, România a vândut în spațiul intracomunitar și în țările terțe 3,7 milioane de tone de porumb, față de 2,4 milioane de tone în perioada similară a anului anterior. În 2019 (an calendaristic) vânzările de peste granițe au totalizat 5,8 milioane de tone.

Conform datelor ComisieI Europene în perioada 1.07.2019-17.05.2020, țara noastră a exportat 3,4 milioane de tone de poumb, adică 74,7% din cantitatea totală de porumb vândută de UE peste granițe. Față de perioada similară a anului trecut, cantitatea exportată s-a majorat cu aproximativ 28,2%. În anul de marketing anterior, România a livrat în afara blocului comunitar 2,6 milioane de tone.

Cele mai importante piețe pentru România sunt Turcia, Egipt, Coreea de Sud și Liban, în timp ce printre statele UE care cumpără porumb românesc se numără Spania, Italia și Olanda.

Creștera semnificativă a exporturilor se datorează atât creșterii producției cât și a prețurilor, ceea ce i-a făcut pe fermieri și traderi să îți dorescă să iasă peste granițe. Mai exact, producția totală de porumb a atins aproximativ 14,3 milioane de tone, o creștere de 2,14% față de cultura anului trecut. Suprafața cultivată a crescut și ea cu 10%, până la 250.000 de hectare, întrucât condițiile proaste pentru rapiță au încurajat unii fermieri să se reorienteze către porumb.

22

Mai mult, prețurile mai mari din 2019 au încurajat exporturile. Acum, conform ultimelor date ale Comisie Europene, în 15 mai, tona de porumb se vindea în portul Constața cu 172 de euro (preț FOB), iar în Oltenia cu 146 de euro tona (DEPSILO).

Cu un an în urmă, prețurile erau de 156 de euro și respectiv 138 de euro tona. Estimări 2020 În ceea ce privește situația din acest an agricol, USDA estimează că suprafața de porumb va rămâne la aproximativ 2,65 milioane de hectare, cu 8% peste anul trecut.

Urmare a secetei, este însă posibilă o ușoară reducere a productivității la hectar. Totodată, USDA estimează o producție totală de 14 milioane de tone. În 2019, producția de porumb a României a fost de 16,99 milioane de tone de boabe.

Cum afectează cea mai gravă secetă din ultima sută de ani România, Polonia și Cehia • 21 MAI 2020 • 

Mai întâi, carantina din cauza virusului a închis cele două fabrici de lactate de la care fermierul Gavrilă Tuchiluş vinde laptele de la 1.500 de vaci. Apoi, câmpurile sale s-au uscat, fiind nevoit să-și abandoneze cultura de orz, pentru prima dată în 39 de ani, scrie Bloomberg, citată de Rador.

„E un dublu război”, a spus Tuchiluş din Matca, un sat din sud-estul României. „Este un război împotriva invizibilului Covid-19 și un război cu seceta”.

Seceta care pârjoleşte zone din regiunea estică a Uniunii Europene devastează recoltele și exacerbează ceea ce se așteaptă a fi cel mai profund declin economic din regiune cel puțin de la căderea comunismului.

În unele părți din România și Polonia, este cea mai gravă secetă din ultimul secol. În Cehia este cea mai gravă din ultimele cinci (secole). Și se nasc semne de întrebare legate de modalitatea de asigurare a securităţii alimentare, într-o regiune cu amintiri dureroase legate atât de penuriile de alimente din vremea regimurilor totalitare, cât și de cea mai recentă luptă pentru medicamente și echipamente de protecție pentru combaterea coronavirusului.

„Acesta va deveni un subiect de o mare importanță”, a spus Martin Pycha, șeful Asociației Agricole din Republica Cehă. „Coronavirusul a arătat că suntem dependenți de China în materie de materiale sanitare, dar acest lucru

23

(seceta) este și mai rău. Poți începe să produci (echipamente) pe cont propriu, dar nimeni nu va produce imediat hrană, dacă apare o situație de urgență”.

Cumpărături generate de panică

Cu amintirea încă vie a înfometării din regimul fostului dictator român Nicolae Ceaușescu, oamenii au golit de produse rafturile magazinelor, când guvernul a oprit economia și le-a cerut oamenilor să stea acasă. Apoi, seceta a lovit și al doilea cel mai mare exportator de grâu din UE – unde agricultura reprezintă aproximativ 5% din producție – a prognozat că recolta de grâu ar putea scădea la jumătate din media de 9 milioane de tone pe an.

Acest lucru a determinat guvernul să interzică, pentru scurt timp, exporturile către destinații din afara Uniunii Europene, în martie, provocând agitație pe piețele globale de mărfuri și atrăgând critici din partea Comisiei Europene.

Măsura nu a declanșat un impact major asupra comerțului, căci Bucureștiul a ridicat interdicția o săptămână mai târziu, și se preconizează că recoltele mari din multe țări vor aduce stocurile globale la noi recorduri în acest an și anul viitor. Cu toate acestea, dubla lovitură dată de virus și de secetă a adus din nou agricultura în prim planul politicii europene.

Statele din estul UE au evitat un număr mare de decese de Covid-19 prin măsuri de carantină timpurii și stricte, o evoluție care l-a determinat pe președintele ceh Milos Zeman să declare seceta ca fiind o criză mai gravă decât cea a coronavirusului. El a cerut guvernului premierului Andrej Babis să construiască noi rezervoare de apă.

În Polonia, cel mai mare membru estic al bocului, care are peste 2 milioane de fermieri, este de așteptat să scadă recolta de cereale cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului de Economie pentru Agricultură și Alimentație de la Varșovia. Acest lucru ar putea determina Varșovia să solicite o sumă mai mare pentru agricultură în bugetul UE pe 2021-2027 – o propunere pentru al cărei sprijin se va purta o bătălie grea, având în vedere că agricultura este deja cel mai mare capitol din planul de cheltuieli.

„Tocmai le-am trimis o scrisoare Ursulei von der Leyen și celor 26 de lideri ai UE care pledează pentru o sporire a cheltuielilor pentru Politica agricolă comună, în următorii șapte ani”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki, săptămâna trecută, referindu-se la președintele Comisiei Europene. „Ar trebui să sprijinim producția de alimente și agricultura locală, ecologică”.

24

Administrația lui Morawiecki a cerut, de asemenea, agenției de supraveghere antimonopol să analizeze creșterea bruscă a prețurilor la produsele alimentare, care ar putea să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în țările europene în curs de dezvoltare, unde oamenii sunt nevoiți să cheltuiască o parte mai mare din venitul lor disponibil pe alimente decât cei din vestul mai bogat.

„Politicile de protecție împotriva coronavirusului, care limitează comerțul și circulația mărfurilor și a persoanelor, generează îngrijorări legate de produsele proaspete, de carne, pește și legume, ale căror prețuri cresc”, a declarat, săptămâna trecută, Elena Conte, economist la Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU.

Riscul interdicției exporturilor

Cei mai mari exportatori de cereale de pe continent, de la granițele UE cu Ucraina și Rusia, au fost cruțați de cele mai rele efecte ale secetei, căci ploile de primăvară au salvat culturile care ar fi riscat să se piardă.

În România, Tuchiluş a găsit în cele din urmă cumpărători pentru laptele său. Alți fermieri, precum Dumitru Ene, care au investit în tehnologia de irigație – un proces scump, pe care mulți nu și-l pot permite în a treia cea mai săracă țară din UE – au avut și ei succes. „Am mai avut ani cu secetă înainte, dar niciunul atât de rău ca anul acesta”, a spus Ene. „Dar merită osteneala, deoarece acum vin contracte bune”.

Totuși, Ene și-a vândut deja întreaga cultură anul acesta. Mai îngrijorător, telefonul său nu a încetat să sune, primind apeluri de la potențiali cumpărători, acesta fiind un semnal că aprovizionarea este limitată.

Cu stocurile românești de-abia refăcute și fiind prognozată o afectare a producţiei de cereale, există încă potențialul real al unor noi interdicții de export. „Vom lua mai multe măsuri pentru a ne asigura că avem suficiente stocuri”, a avertizat ministrul român al Agriculturii, Adrian Oros, pe 12 mai. „Monitorizăm situaţia şi suntem gata să interzicem din nou exporturile de cereale, dacă vom considera că securitatea noastră alimentară este în pericol”.

Sursa: Bloomberg/ Autor: Irina Vilcu, Andra Timu/ Traducerea: Cristina Zaharia

25

Care e dimensiunea secetei? Datele centralizate de MADR In mai 21, 2020  

Seceta a făcut ravagii anul acesta în culturile fermierilor români. Comisiile pentru constatarea pagubelor sunt pe teren în fiecare zi și lucrează de zor pentru a colecta datele și a le trimite mai departe către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Abia după ce acest proces se va finaliza, putem vorbi despre despăgubiri. Invitat în emisiunea ”Agricultura la Raport”, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a oferit în exclusivitate pentru AGRO TV câteva date legate de situația actuală în ceea ce privește centralizarea datelor. 

”Până acum sunt cuantificate cam 700.000 hectare. Sigur, raportate de către fermieri sunt mult mai multe, peste 1,4 milioane de hectare. Comisiile locale și județene care activează sunt în număr de 106, ele lucrează și sâmbăta și duminica, astfel încât să își termine treaba până la sfârșitul lunii mai, pentru ca până la 15 iunie să avem rapoartele de sinteză, să știm exact care sunt suprafețele, care este dimensiunea pagubei, să ne putem face un calcul.

Câteva date legate de evoluția secetei: Cele mai mari suprafețe reclamate de către fermieri sunt în județul Constanța – 416.000 hectare. Urmează Tulcea – 129.000 hectare, Ialomița 123.000 hectare, Brăila – 97.000 hectare, Buzău – 75.000 hectare, Galați – 61.000 hectare. Acestea ar fi județele cu suprafețele cele mai întinse afectate de secetă.

Exact cum am promis, după ce vom avea rapoartele de sinteză, vom veni și cu mecanismul de plată și cu sumele. Până atunci nu vreau să creez expectanțe sau să dau prilejul la tot felul de speculații. Vreau să îi anunț pe toți fermierii care au fost afectați de secetă că vor fi despăgubiți, așa cum am promis încă de la început, când am văzut care este dimensiunea pagubelor produse de această secetă extremă”, a precizat ministrul Agriculturii pentru AGRO TV.

Oros a mai vorbit și despre celelalte scheme de sprijin pregătite pentru fermierii români afectați de pandemie în perioada următoare. 

26

”În paralel, noi lucrăm și la alte modalități de sprijin pentru a acoperi pierderile cauzate de evoluția pandemiei. Deși în unele domenii din agricultură nu s-au înregistrat pierderi de la începutul pandemiei, la fel cum a fost cazul în alte domenii, pe parcursul evoluției ei și dacă această criză se prelungește, tot mai multe sectoare din agricultură vor înregistra pierderi. De aceea, noi trebuie să fim pregătiți să compensăm cât mai mult din aceste pierderi. Pregătim niște fonduri de creditare și garantare, așteptăm răspuns de la Bruxelles legat de cum să folosim cei 80 de milioane de euro care au rămas din măsuri care nu au fost accesate. Împreună cu Ministerul Muncii și cu Ministerul Fondurilor Europene, pregătim o schemă de sprijin pentru cei care angajează zilieri sau personal sezonier”, a subliniat Adrian Oros.

„Seceta este COVID pentru agricultură în acest an” De Alina Damian în 20 mai 2020, Agricultura anului 2020 este într-o mare măsură compromisă! O spune Nicolae Oprea, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș. În a doua jumătate a lunii mai s-a sesizat o scădere cu 50%, în special la culturile de păioase, iar pronosticurile pentru întreg anul nu sunt deloc favorabile. Cauza: seceta, care dacă va continua, va produce pagube şi mai mari.Seceta pare să fie pricipalul inamic al agriculturii în acest an. În judeţul Timiş agricultorii şi-au făcut pe deplin treaba, atât în toamnă la semănat, cât şi primăvara la întreţinerea culturilor. Însă împotriva barierelor naturii nu te poţi pune.

„Culturile de primăvară, porumbul şi floarea soarelui, sunt şi ele afectate de secetă. Sunt parcele nerăsărite, slab răsărite, altele răsărite neuniform. Unele dintre ele, dacă nu plouă, vor fi întoarse, adică semănat altceva. Lucrurile nu sunt roz din acest punct de vedere. Dacă se va continua cu această lipsă de apă, pagubele vor fi şi mai mari, deoarece nu se umple bobul de la grâu, boabele vor rămâne secii. Și așa sunt puţine, pentru că, din cauza lipsei de apă, plantele nu au crescut în talie, spicul s-a format greu, cu un număr de boabe mult mai mic. Seceta este COVID pentru agricultură în acest an.”, a precizat Nicolae Oprea.Nici sectorul zootehnic nu este ocolit. Aici începe să se simtă o diminuare a producţiei de lapte atât la oi, cât şi la vaci, iar păşunile sunt aproape uscate. În ceea ce priveşte cheltuiala fermierilor, aceasta va fi mult mai mare cu hrana animalelor, astfel încât nu ar trebui să ne mire o creştere a preţurilor la aceste produse. Legumicultura este afectată şi ea.

„Producţiile în câmp vor fi serios afectate, deoarece trebuie asigurate sistemele de irigare la faţa locului, ceea ce pentru majoritatea zonelor e

27

destul de greu, pentru că trebuie o udare permanentă. Mă refer la leguminoase, varza care va avea enorm de suferit şi aşa mai departe.”, a adăugat Nicolae Oprea.Apicultorii vor fi şi ei printre perdanţi. Va avea de suferit mierea polifloră. Nicolae Oprea spune că ar trebui exploatată culegerea la salcâm şi intensificată activitatea, deoarece salcâmii au reuşit să înflorească.

Ne temem de foamete cu graul in hambar. Analiza internationala In mai 21, 2020 

În pofida cazurilor de cumpărături de panică la magazinele de alimente şi a îngrijorărilor cu privire la restricţiile impuse de principalii furnizori cu privire la exporturile de grâu în ultimele luni, la nivel global există prea mult grâu, susţin analiştii intervievaţi de Bloomberg, potrivit Agerpres.

Deşi o serie de mari furnizori precum Rusia şi România au limitat exporturile pentru a-şi proteja livrările interne, iar unele măsuri sunt în continuare în vigoare, acestea nu au avut un impact major asupra comerţului iar livrările ar urma să continue să crească. În condiţiile în care multe ţări se aşteaptă la recolte mari, stocurile mondiale de grâu ar urma să ajungă la un nivel record în acest an şi vor urca şi mai mult în 2021.

După ce preţurile au crescut în luna martie, după ce consumatorii au făcut stocuri de produse de grâu iar ţări precum Rusia, România şi Kazahstan au decis să limiteze exporturile, piaţa a depăşit îngrijorările cu privire la problemele cu aprovizionarea. În consecinţă, cotaţiile futures au coborât la cel mai scăzut nivel de după luna octombrie. Motivul este acela că atenţia investitorilor s-a îndreptat spre marile recolte preconizate în ţări precum Rusia şi Canada. Datele guvernului american arată că producţia mondială de grâu ar urma să crească cu 0,5% în sezonul următor astfel că stocurile mondiale se vor majora cu 5% până la 310,1 milioane de tone, echivalente cu aproximativ cinci luni de cerere globală.

Cotaţia grâului este influenţată şi de faptul că pandemia de coronavirus a dus la diminuarea consumului de cereale. Pe lângă afacerile pierdute odată cu închiderea restaurantelor, oprirea fabricilor care produc etanol a redus cererea pentru cereale din care se produc biocombustibili iar închiderea abatoarelor înseamnă că este nevoie de mai puţine nutreţuri pentru hrana animalelor. Aceasta înseamnă stocuri mai mari de porumb, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra grâului.

28

Cu toate acestea, există în continuare un risc pe care guvernele nu îl pot controla: vremea. De exemplu, seceta recentă a pus în pericol randamentele în zona Mării Negre şi Europa Occidentală în timp ce seceta din Nordul Africii va duce la creşterea necesarului de importuri în regiune. Orice impact major al vremii asupra recoltelor ar putea determina unii furnizori importanţi să prelungească sau chiar să reintroducă restricţiile la export, în special dacă criza coronavirusului va persista.

Chiar şi aşa, limitarea vânzărilor dintr-o regiune ar putea determina alţi furnizori să intervină pentru a acoperi golul. În pofida unei recolte mai mici preconizate pentru acest an, ploile care au căzut recent în Franţa, cel mai mare exportator de grâu din UE, au ajutat la îmbunătăţirea situaţiei în teren.

Emil Draghici (ACoR): ”Satul este temelia statului”   mai 21, 2020    Cristina Ciobanu

Viața la oraș în România este mult superioară celei de la sat, însă există și câteva excepții, unde primarii gospodari au făcut ca viața locuitorilor să fie mai ușoară.

Invitat în emisiunea ”Agricultura, o șanșă pentru România”, Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România a vorbit despre ce înseamnă satul românesc dar și despre ce înseamnă să lucrezi în slujba cetăţeanului.

Întrebat despre cum vede el rolul agriculturii în dezvoltarea ruralului și a țăranului român, președintele ACoR a spus că se bucură de sprijinul statului și că rezultatele acțiunilor întreprinse de asociație nu au întârziat să apară.

”Am bucuria că am găsit înțelegere. Există legislație care favorizează sătenii și de ce nu, și asocierea lor. Țăranii reprezintă cinci pătrimi din țară, adică mai mult decât țara. Țăranul fără țară nu poate fi. Așadar, satul este temelia statului.”, a spus Emil Drăghici.

29

De asemenea, șeful ACoR a vorbit și despre cât de important este consumul de produse românești pentru oamenii de la sate, producătorii, mai ales în contextul actual al crizei generale.

”Magazinele locale sunt foarte importante. La noi în localitate, acești comercianți țin legătura cu producătorii de roșii și legume din alte zone. Am marea satisfacție că am reușit la un moment dat să îi fac pe guvernanții din acea perioadă să înțeleagă importanța certificatelor de producător, că țăranul trebuie să se ducă în comună, să obțină documentul de care are nevoie ca să meargă oriunde în România. Magazinele produc. Ceapă, roșii, castraveți, toate aceste produse sunt de la producători români.”, a declarat pentru Agro TV președintele Asociației Comunelor din România și primar al comunei Vulcana Băi.

În încheiere, acesta a mai adăugat că ”de viitorul comunelor depinde viitorul  României”.

”Orice comună, oraș, municipiu, este unitate administrativ teritorială, nu administrativ locativă. Esențialul îl constituie teritoriul, iar când vorbim de teritoriu, 87,5% din România este sat. De aceea, dezvoltarea economică a comunelor despre care vorbește toată lumea este imposibilă fără mediul rural.”, a concluzionat Emil Drăghici.

Emisiunea “Agricultura, o șansă pentru România” este o inițiativă a Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Agriculturii,inițiativă susținută de AgroTv, ProfitTv și Look Pus. ALĂTURĂ-TE ACESTUI PROIECT! Mai multe informații pe asdar.ro

Piscicultura in deriva. Productia interna este in scadere DRASTICA In mai 21, 2020  

România deţine 25% din suprafaţa amenajată pentru piscicultură din Uniunea Europeană. Însă, cu toate că în 1988 producea 55.000 de tone de peşte de consum doar în piscicultură, în prezent producţia internă a României abia ajunge la 10.000 de tone de peşte pe an.

În prezent cererea de pe piața ajunge la 80.000 de tone, dar majoritatea peștelui pentru consum vine din import. Aceste cifre demonstrează că acest sector economic al României,  se confruntă cu probleme grave datorită unei lipse de coordonare între politicile aplicate.

Nemulţumirile întreprinzătorilor de ramură sunt enumerate și de Alexandru Stelian, administrator al unui fond piscicol din zona de sud a țării, care spera

30

ca romanul sa ajunga sa pună pe masa peștele crescut în bălțile noastre.

https://youtu.be/iDUOj9xx9Gw

Un consultant în accesarea fondurilor europene îşi face o fermă de creştere a puilor pe 10.000 mp în judeţul Mehedinţi cu 12 mil. lei: „Construcţia începe în iunie-iulie“ Florentina Niţu 20.05.2020,

În Mehedinţi nu este niciun abator de carne de pui şi preţul unui kilogram de carne de pui în viu e foarte mic comparativ cu preţul puiului care pleacă din abator

Ferma va avea o capacitate anuală de 240.000 de capete de pui. Producţia va începe la jumătatea lui 2021. Producţia va fi comercializată local, în judeţul Mehedinţi.

Daniel Stănescu a început să scrie proiecte pentru accesarea fondurilor europene în 2011, în timpul facultăţii, când şi-a făcut lucrarea de licenţă pe administraţie europeană. Apoi a lucrat trei ani în domeniu, iar în 2014 şi-a făcut propria firma, realizând proiecte pentru atragerea fondurilor pentru un program de start-up-uri şi câteva proiecte din zona agriculturii, care în prezent sunt în derulare.

Daniel Stănescu, proprietarul Globl Company

Acum, el a obţinut o finanţare europeană de 10 milioane de lei pentru propriul proiect de investiţii, ce constă în construirea unei ferme de creştere a puilor şi un abator în localitatea Burila Mare, judeţul Mehedinţi. La această sumă a mai adăugat 2 milioane de lei din fonduri proprii, obţinute printr-un împrumut bancar.

31

OFICIAL! EFECTIVUL DE OVINE ȘI CAPRINE AL ROMÂNIEI!Agroinfo 21 mai 2020

DATE OFICIALE! Informațiile obținute, săptămâna aceasta, de AGROINFO de la Institutul Național de Statistică, arată că România a ocupat, anul trecut, locul trei în ierarhia statelor membre ale Uniunii Europene la efectivele de ovine și caprine. Ce spun datele oficiale, câte ovine și caprine are România în acest moment?  

La 1 decembrie 2019, efectivele de ovine și caprine ale României au ajuns la 11.923.100 de capete de ovine și caprine față de 11.715.700 de capete de ovine și caprine, câte erau la 1 decembrie 2018. În plus cu 207.400 capete de ovine și caprine în 2019 față de 2018.

Potrivit informațiilor INS furnizate pentru AGROINFO, la aceeași dată, 1 decembrie 2019, efectivul de oi, mioare și capre a ajuns la 8.961.700 de capete prin comparație cu 8.921.400 de oi, mioare și capre existente în România la data de 1 decembrie 2018. Mai mult cu 40.300 capete în 2019 prin comparație cu 2018.

Efectivele de ovine şi caprine din România au înregistrat la sfârșitul anului 2019 o creștere de 41,8% faţă de anul 2006.

La efectivele de ovine şi caprine, România s-a situat pe locul trei în rândul Statelor Membre, după Regatul Unit şi Spania. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul patru din cele 14 ţări prezentate, după Grecia, Regatul Unit şi Spania. În România, densitatea de ovine și caprine la 100 ha teren este de 90,8 capete prin comparație cu Grecia, aflată pe primul loc, care are 295,4 capete de ovine și caprine la 100 ha teren.

Terenul (suprafaţa arabilă, păşuni şi fâneţe) - pentru România s-au utilizat datele provizorii din anul 2019, iar pentru celelalte state membre datele

32

finale din anul 2018 (excepţie face Italia la care s-au utilizat datele finale din anul 2016).

Românii sunt mari consumatori de carne de porc, dar perdanţi când vine vorba de numărul de porci pe care îi creştem. În 2019, România a avut 3,95 de milioane de capete de porci, în scădere cu 75% faţă de anul 2006, şi s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană Florentina Niţu 20.05.2020,

Ne place carnea de porc, dar nu ne place să creştem porci, arată datele statistice. România a fost în 2018 campioană la consumul de carne de porc în UE, cu 77 kg per cap de locuitor, însă la densitatea numărului de porcine la 100 hectare s-a situat pe locul 18 în UE anul trecut, fiind urmată de Slovacia, Grecia, Lituania şi Bulgaria, potrivit INS.

Carnea de porc este cea mai consumată din România, înaintea cărnii de pasăre şi de vită, dar din producţia internă este satisfăcut numai 30% din consum. În 2019, România a avut 3,95 de milioane de capete de porci, în scădere cu 75% faţă de anul 2006, şi s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană, mai arată statisticile.

Grafic ZF: Topul efectivelor de porcine şi densitatea la 100 hectare

33

#trebuiesarepornimbusinessul. Şansa agrobusinessului: investiţii masive în producţie şi brand, specializarea fabricilor şi „import“ de modele din afară, nu de produse din afară Videoconferinţa ZF BT Agropower 2020 : Ramona Cornea,   Miruna Diaconu 21.05.2020,

Tiberiu Moisă, Banca Transilvania: Criza medicală reprezintă un moment de cotitură şi de acceleraţie pentru agricultură. Sorin Ignat, Banca Transilvania: Există apetit de investiţii în zona de agricultură şi industrie alimentară. Călin Muscă, Pork Prod: Ideea brandului este tot un import doar că este unul necesar pe piaţa de consum. Dimitrie Muscă, Combinatul Agroindustrial Curtici: Producţia trebuie stimulată, în agricultură plata ar trebui făcută pe unitate de suprafaţă şi pe cap de animal. Nicu Vasile, preşedinte, LAPAR: Trebuie să comasăm terenurile, trebuie să lucrăm cu toţii, trebuie să creăm o unitate.

Agricultorii din România trebuie să investească masiv în procesare, astfel încât să transforme materia primă în produs finit, în crearea brandurilor, în specializarea fabricilor, după modele de business din afară, a fost concluzia fermierilor şi bancherilor prezenţi la videoconferinţa ZF BT Agropower 2020, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania.

„Criza medicală reprezintă un moment de cotitutură şi de acceleraţie pentru agricultură. Agricultura va fi un domeniu în prim plan în următorii ani, va fi un domeniu intens din punct de vedere investiţional. Aceasta este o opor-tunitate istorică, este un moment ce poate să accelereze ce s-ar fi putut întâmpla în 10 ani“, a declarat Tiberiu Moisă, director general adjunct – Mid Corporate şi IMM în cadrul Băncii Transilvania. Sorin Ignat, director de agrobusiness al Băncii Transilvania a adăugat că încă există apetit pentru investiţii în industria agro-alimentară, aceasta fiind rezilientă crizei create de pandemia de COVID-19 în România. „Trebuie să valorificăm oportunităţile pe care le-a adus în mod ironic COVID-ul, reorientarea consumatorului către lanţurile de aprovizionare regionale şi locale, să facem acest lucru gândindu-ne pe termen lung şi nu doar la a valorifica un surplus de cerere“, explică Sorin Ignat.

Călin Muscă, proprietarul companiei Pork Prod, afirmă că producătorii şi companiile din agricultură trebuie să îşi construiască un brand puternic pe piaţă astfel încât consumatorii să prefere produsele respective în detrimentul celor care vin din import. „Ideea brandului este tot un import doar că este unul necesar pe piaţa de consum, unde clientul nefiind informat cu privire la produsul respectiv, tu poţi să te duci să-l atragi prin brand. Consumatorul trebuie să înţeleagă cum este obţinut un produs, în momentul în care alege un anumit produs în

34

detrimentul altuia pe motiv al preţului, nu o să avem niciodată această integrare la nivel naţional“, spune Călin Muscă.

Pentru a stimula producţia locală, România ar trebui să preia sistemul de plată a subvenţiilor din agricultură practicat în alte ţări, crede Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici.

„Producţia trebuie stimulată, în agricultură plata ar trebui făcută pe unitate de suprafaţă şi pe cap de animal, ăsta este sistemul pe care îl practică ţările din afară.“ Agricultura reprezintă 4,1% din PIB-ul României, iar o cale spre creştere ar putea fi asocierea. În 2018 şi 2019 au fost înfiinţate aproape 500 de cooperative noi, din dorinţa fermierilor de a-şi fructifica mai uşor producţia. Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), susţine şi el necesitatea formării de cooperative care să asigure succesul producţiei locale.

„Trebuie să comasăm terenurile, trebuie să lucrăm cu toţii, trebuie să creăm o unitate pentru că nu ştim să lucrăm în unitate. Noi nu ne unim din cauza lipsei de încredere dintre noi. Trebuie să investim în cercetarea românească. Rolul nostru este de a dezvolta strategic, pe un termen mediu şi lung“, spune preşedintele LAPAR.

Tiberiu Moisă, director general adjunct – mid corporate şi IMM, Banca Transilvania: Aceasta este o oportunitate istorică, este un moment ce poate să accelereze ce s-ar fi putut întâmpla în 10 ani.

Sorin Ignat, director Agribusiness, sediul central Banca Transilvania: Ne aşteptăm ca pe viitor cererea de finanţare din partea agricultorilor pentru finanţarea investiţiilor să continue.

35

  Grigore Horoi, preşedinte, Agricola International: Trebuie aplicată tehnologia şi bunele practici care sunt validate în economiile din Vest. Stimularea procesării este foarte importantă pentru că ar putea asigura plusvaloare pentru produse.

  Dimitrie Muscă, director general, Combinatul Agroindustrial Curtici: Producţia trebuie stimulată, în agricultură plata ar trebui făcută pe unitate de suprafaţă şi pe cap de animal, ăsta este sistemul pe care îl practică ţările din afară.

  Ionuţ Lungoci, director executiv, Cooperativa Dobrogea Sud: Am văzut cum se lucrează în afară şi nu trebuie să reinventăm roata, trebuie doar să ne organizăm.

Combinatul Agroindustrial Curtici: Producţia trebuie stimulată, în agricultură plata ar trebui făcută pe unitate de suprafaţă şi pe cap de animal Videoconferinţa ZF BT Agropower 2020 Miruna Diaconu 20.05.2020,

36

Dimitrie Muscă, Director General, Combinatul Agroindustrial Curtici, spune că agricultura are nevoie de ajutor din partea statului, producţia are nevoie de stimulente financiare pentru a putea produce necesarul pieţei, fără a mai fi nevoie de multe importuri.

“Producţia trebuie stimulată, în agricultură plata ar trebui făcută pe unitate de suprafaţă şi pe cap de animal, asta este sistemul pe care îl practică ţările din afară. La toamnă kilogramul de sămânţă de grâu va fi între 11 şi 15 lei, de la 7 lei până la 11 lei cum este acum în funcţie de categoria biologică, iar fermierii nu o să poată să îşi permită să înfiinţeze culturi noi de grâu, astfel că anul viitor va fi aceeaşi situaţie”, spune Dimitrie Muscă, Director General, Combinatul Agroindustrial Curtici, în cadrul videoconferinţei ZF BT Agropower 2020.

Fermier nevoit să-și angajeze bodyguarzi ca să poată merge pe câmp să-și lucreze terenul! Ramona Dascălu - 20 mai 2020

Fermier nevoit să-și angajeze bodyguarzi ca să poată merge pe câmp să-și lucreze terenul agricol! Tiberiu Nichiteanu, unul dintre cei mai mari fermieri din județul Botoșani, care lucrează peste 1.300 de hectare de teren, a ajuns să-și angajeze bodyguarzi pentru a-și proteja familia și personalul firmei de mai mulți indivizi care îl urmăresc, oriunde ar merge, de o perioadă bună de timp. De ceva vreme, fermierul botoșănean a început să primească amenințări, să fie urmărit pe drumurile din comună și chiar a fost agresat în fața locuinței. A făcut plângere la poliție, dar așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, nu s-a luat niciun fel de măsură. Văzând că degeaba se adresează instituțiilor statului român, Tiberiu

37

Nichiteanu a încheiat un contract cu o firmă de pază și protecție și de fiecare dată când merge să efectueze lucrări pe câmp, este însoțit de un agent de pază înarmat, scrie realitateadebotosani.net. În această dimineață, fermierul botoșănean se afla pe câmp, împreună cu câțiva angajați, pentru a efectua lucrări agricole. La un moment dat, în zonă și-au făcut apariția câțiva indivizi, dar și-au dat seama că sunt filmați și au văzut și agentul de pază înarmat și în cele din urmă au plecat.

”Agricultura salvează România!! Dar întreb Poliția și Parchetul din Botoșani de ce trebuie să lucrăm cu paza lângă noi?? De ce indivizii din imagine își permit să nu respecte legea și să amenințe în continuu?? Seamănă cu situația de la Stațiunea Scdcoc Popăuți”, a scris Tiberiu Nichiteanu pe pagina sa de Facebook.

CJ Maramures a transmis o serie de actiuni concrete la apelul pe tema "De la ferma la furculita" lansat de CE 20 Mai 2020Comisia Europeana a lansat, la inceputul acestui an, o consultare publica pe strategia "De la ferma la furculita", iar in 16 martie 2020, vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, Ioan-Doru Dancus a propus o serie de actiuni concrete in acest sens, care sa vina in sprijinul producatorilor locali. Comisia Europeana urmeaza sa publice strategia care ar putea cuprinde si o parte din raspunsurile oferite de reprezentantul executivului Consiliului Judetean.

Vicepresedintele Ioan-Doru Dancus a aratat ca prioritatile strategiei europene "De la ferma la furculita" trebuie sa aiba in vedere stimularea si facilitarea formarii exploatatiilor agricole privat-familiale comerciale de tip european prin restrangerea treptata a exploatatiilor agricole de subzistenta, pastrand modul traditional de a produce produsele agroalimentare. Trebuie sa se urmareasca, totodata, promovarea cu precadere a acelor produse agro-alimentare care sunt produse intr-un mod autentic, traditional si ecologic, dar si identificarea si recunoasterea acelor produse traditionale care au o valoare nutritionala deosebita. Se recomanda restrangerea zonelor rurale defavorizate si a saraciei rurale severe, iar strategia "De la ferma la furculita" trebuie sa lupte si impotriva muncii precare.

O alta propunere a vizat incurajarea formarii ecomuzeelor, respectiv o forma de asociere si organizare a comunitatilor locale bazata pe dezvoltare durabila, dar si stabilirea unor retele specifice de desfacere la nivel european a produselor traditionale, ecologice si biologice. Vicepresedintele Consiliului Judetean a aratat ca este importanta si obtinerea sprijinului financiar maxim acordat de UE pentru fermierii bio printr-o fundamentare economica corespunzatoare, elaborarea unui sistem coerent de

38

subventionare a productiei bio si in special a procesarii bio pentru obtinerea de valoare adaugata pe filiera produselor si analiza si imbunatatirea cunostintelor in inspectarea si certificarea produselor bio din UE. Reprezentantul executivului CJ Maramures a precizat ca este necesara organizarea si controlul sistematic pe toata filiera produselor bio "De la ferma la furculita", dar si infiintarea unui Institut European de cercetari in domeniul biotehnologiei si ingineriei genetice in agricultura, zootehnie, industria alimentara, respectiv crearea statiunilor de cercetari agricole zonale. Totodata, pentru a nu pierde irecuperabil material biologic valoros din diverse state membre, se impune conservarea si inmultirea soiurilor si raselor autohtone, dar si modernizarea si extinderea infrastructurii fizice rurale de baza care influenteaza in mod direct dezvoltarea activitatilor sociale, culturale si economice. Nu in ultimul rand, se propune crearea de oportunitati ocupationale, dar si conectarea satelor producatoare de hrana bio cu orasele, prin stabilirea unor retele de desfacere specifice.

"In perioada crizei sanitare si economice cauzata de COVID-19, producatorii locali din Maramures s-au angajat cu toate fortele sa ajute judetul, oferind spre consum alimente sanatoase, proaspete si ecologice. Consiliul Judetean Maramures a cerut Comisiei Europene sa prioritizeze nevoile lantului scurt alimentar din zonele rurale si sa ofere sprijin in promovarea produselor agro-alimentare sustenabile si autentice prin infiintarea unor linii de desfacere atat la nivel local, cat si national si european. In numele institutiei judetene, am raspuns consultarii lansate de Comisia Europeana pe strategia "De la ferma la furculita", inca din 16 martie, cand criza cauzata de noul coronavirus SARS-CoV-2 acapara toata Europa. Iata ca, azi, apelul nostru pentru sprijin este mai potrivit si mai urgent ca oricand. Gospodarii si micii fermieri ai Maramuresului pot hrani locuitorii judetului si nu numai, evitand cozile si inghesuiala, asigurand o alimentatie echilibrata, cu nutrienti bogati si sanatosi. In curand, Comisia va publica Strategia "De la ferma la furculita" care speram sa reflecte situatia si realitatea locala, atat in vreme de criza cat si post pandemie", a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, Ioan Doru Dancus. Raspunsurile oferite de catre reprezentantul Consiliului Judetean se regasesc aici: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12183-Farm-to-Fork-Strategy/F508818 

Culegătorii de sparanghel au intrat, în sfârșit, în atenția autorităților românești DE RUXANDRA HUREZEAN / IN MAY 20, 2020După a ce a fost nevoit să recunoască – și a făcut-o într-un răspuns pentru Transilvania Reporter – că nu știe cine a negociat contractele de muncă temporare pentru culegătorii de sparanghel, că nu știe cine i-a adus la avion și nici nu știe cine a plătit zborurile, și că nu are un

39

protocol cu autoritățile germane, staff-ul Ministerului Muncii și Protecției Sociale din România a reușit să discute toate aceste sensibile probleme sociale și economice cu omologul federal din Germania.

În data de 10 aprilie, pe Aeroportul Internațional din Cluj se îmbulzeau aproape 2.000 de români pentru a se îmbarca în avioane charter care urmau să-i transporte în Germania, la munci agricole. Aglomerația de pe aeroport a stârnit uluială, care a evoluat rapird într-un adevărat scandal național.

Surpriza cea mai mare a fost însă determinată de faptul că nimeni dintre autorități însă nu a putut răspunde – timp de aproape o lună de la cele întâmplate – la câteva întrebări simple: cine a făcut recrutările, cine a adus la Cluj autocare întregi cu muncitori și cine a contractat forța de muncă respectivă, în plină pandemie.

După aproape trei săptămâni, într-un răspuns provocat de Trasilvania Reporter, Ministerul român al Muncii – după ce recunoștea că habar nu are cine a intermedit contractele de muncă în străinătate și nici cine i-a adus pe acei oameni la Cluj – spunea că „Ministerul Muncii și Protecției Sociale din România nu a încheiat cu ministerul omolog din Republica Federală Germania un document de cooperare bilaterală în domeniul muncii și protecției sociale”.

Acest document a fost semnat miercuri, 20 mai, de către ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, și omologul său german, Hubertus Heil. Este vorba despre o Declarație comună de intenție privind intensificarea cooperării în domeniul pieței muncii și al politicilor sociale.

Ministrul federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania, Hubertus Heil, a apreciat că vizita de lucru a omologului său român arată importanța subiectului, dar și angajamentul celor două guverne pentru a discuta despre o abordare comună. „Știu că aceste condiții de sănătate și securitate ale lucrătorilor români din Germania sunt o problemă mare în România. Și pe bună dreptate. Infecția în masă a lucrătorilor români este inacceptabilă. Mă rușinează! Muncitorii români trebuie să aibă același drept la protecție socială și securitate și sănătate în muncă”, a afirmat ministrul german.

40

Potrivit documentului, „Miniştrii Muncii din cele două state vizează o cooperare mai strânsă în domeniul securității sociale, la nivel bilateral şi UE, pentru a asigura protecție socială şi de sănătate adecvate lucrătorilor mobili şi pentru a stabili un schimb de informații privind cazurile legate de forța de muncă ce pot apărea mai ales în situații cu un nivel ridicat de vulnerabilitate în contextul pandemiei de Covid-19”.

Pe lângă faptul că „cei doi demnitari stabilește schimbul de informații cu privire la evenimentele naționale și internaționale din România și Germania și crearea unor grupuri de lucru pentru adaptarea politicilor de protecție socială”, cele două părți și-au promis să elaboreze „un plan de lucru” pentru a îmbunătăți condițiile de viață și de muncă ale lucrătorilor sezonieri. „Activitățile care se vor desfășura în baza Declarației comune de intenție vor fi finanțate de fiecare minister în parte, de alte entități juridice publice sau private implicate în activități, inclusiv din fonduri europene”, se mai arată în documentul semnat miercuri.

Fermier, despre problemele din agricultura: decidentul politic ar trebui sa se uite la infrastructura de irigatii Mai 21, 2020

Decidentul politic ar trebui sa acorde o foarte mare atentie infrastructurii de irigatii, iar in cazul in care nu o va face, aceasta va fi o greseala politica majora, a declarat Gheorghita Corbu, director general al companiei Legam Agro din judetul Constanta.

„Eu cred ca si Guvernul si Romania, si Guvernul si factorul politic, decidentul politic, cred ca se va uita foarte mult si se va apleca foarte mult asupra dezvoltarii infrastructurii de irigatii. Daca nu o va face probabil va fi o greseala politica majora. Trebuie cautate sursele de finantare si investit in infrastructura de irigat. Statul trebuie sa puna la dispozitia fermierului infrastructura de irigat”, a spus Gheorghita Corbu.

El a mentionat ca exista legislatie, cadrul legal de organizare, dar si un program de investitii in infrastructura de irigatii.

Gheorghita Corbu, fost director general al Agentiei Sapard (2004-2005), a precizat ca este implicat direct sau indirect in agricultura de 40 de ani, de cand era copil, dar ca nu a vazut “un asemenea dezastru pe campuri”, adaugand ca anul acesta agricol este unul compromis.

Productia de grau a Romaniei va inregistra o scadere semnificativa in acest an, din cauza secetei prelungite, fermierii si traderii asteaptandu-se ca in acest an recolta de grau sa fie cuprinsa intre 5 si 7,4 milioane tone, dupa ce anul trecut a fost una record de aproape 10 milioane de tone, de pe o suprafata de 2,1 milioane hectare, potrivit Reuters.

41

Bani mai mulți pentru Programul „Usturoiul”, suprafețe în creștere   Scris de Mihaela Prevenda, 20 Mai 2020

Alocarea financiară pentru programul de ajutor de minimis pentru producția de usturoi a fost majorată cu 60%, în anul 2020 fiind alocate 7,5 milioane lei, față de anul 2019 când au fost alocate 4,5 milioane lei.

Programul „Usturoiul” este în derulare, numărul solicitanților înscriși în program la data de 15 mai 2020 fiind 1.098, aproape triplu față de totalul beneficiarilor programului din 2019, respectiv 409 beneficiari.La aceeași dată, 15 mai 2020, suprafața cultivată este de 1.153 ha față de 379,04 ha în programul din anul trecut.Reamintim că, pentru a beneficia de subvenții, producătorii trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg de usturoi/10 mp. Sprijinul financiar este de maximum 3.000 euro/ha.Valorificarea producției de usturoi se va face în perioada 1 iulie - 20 noiembrie, iar documentele justificative se vor depune până la data de 27 noiembrie.În vederea monitorizării calității usturoiului, cultivatorii trebuie să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, care va fi verificat de Autoritatea Națională Fitosanitară.Pentru acuratețea datelor privind suprafețele deținute și cultivate cu usturoi, se solicită beneficiarilor o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi în anul de cerere.Verificarea culturii de către reprezentanții direcțiilor agricole județene se va face înainte de recoltare, cu evaluarea producției.

Cele mai gustoase roșii. Cum se obțin? Sorin Breazu mai 21, 2020 Roșiile cu cel mai bun gust sunt acelea crescute cu grijă, într-un mediu cât mai natural. Pentru a obține aroma faimoasă a tomatelor e nevoie de echilibru.

42

Compușii volatili ai fructului sunt imediat recunoscuți de nas, iar echilibrul între elementele acide și cele zaharoase completează gustul unei roșii de calitate.

Majoritatea tomatelor pe care le găsim în magazine sunt crescute industrial, cu accent pe productivitate.

O roșie fără gust e o roșie săracă în elemente nutritive, fără zaharuri și fără acizi, însă gustul adevărat apare când aceste elemente abundă și sunt în echilibru.

Cele mai gustoase roșii

Gustul tomatelor poate fi, deci, controlat. Acest lucru poate fi făcut încă de la alegerea semințelor sau a răsadurilor. Un soi cu grad mai mare de aciditate va produce un fruct cu un gust mai astringent.

Roșiile cherry sunt, de obicei, soiuri ce produc roșii mai dulci.

O metodă simplă pentru a stabili cât de acide sunt roșiile este culoarea. Tomatele galbene și portocalii au un nivel mai mare de aciditate, iar aromele specifice roșiei nu sunt prezente în abundență.

Calitatea gustului e influențată și de lumina pe care o primesc roșiile, dar mai ales de fertilizarea aplicată și de accesul la apă.

Roșiile au nevoie de cel puțin opt ore de lumină directă pentru a forma un fruct frumos. Cele opt ore de soare zilnic nu trebuie, însă, să fie consecutive.

Evitați udatul excesiv al roșiilor, în special în perioada de coacere a fructelor, pentru ca planta să extragă din sol mai bine elementele nutritive.

43

Cele mai gustoase roșii românești

Cine nu a auzit de Inimă de bou? Un soi românesc foarte răspândit și foarte gustos, care vine în zeci de sortimente diferite. Fructele sunt de un roșu intens și sunt de dimensiuni mari, de aproximativ 500 de grame.

Un alt soi românesc foarte productiv și aromat este Pontica, cu fructe sferice și cu o culoare mai închisă, aproape maronie. Sunt roșii cu creștere determinată.

Roșia trandafirie de Calafat, unul dintre cele mai savuroase soiuri românești, de o culoare rozalie, cu o pulpă cărnoasă și o bună producție de semințe.

Obiective ambițioase, dar nerealiste pentru agricultură și industriile conexe  Mihaela Prevenda Joi, 21 Mai 2020

Comisia Europeană (CE) a lansat ieri, 20 mai 2020, două strategii mult așteptate de fermieri și industriile conexe din agricultură, De la fermă la furculiță (Farm to Fork) și Strategia pentru Biodiversitate 2030.

„Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM a așteptat cu interes publicarea de către Comisia Europeană a strategiilor De la fermă la consumator (Farm to Fork) și Biodiversitate 2030 și apreciază că aceste strategii vor influența radical modul de producere a hranei și viața celor angrenați în agricultură, precum și modul de a ne raporta la mediu. Ne așteptam să fie stabilite obiective realiste care să reflecte corect rezultatele unei evaluări de impact a schimbărilor propuse asupra actorilor principali și a existenței lor. Dar o rată de reducere de 50% a consumului de pesticide până în 2030 nu este realistă și nu va avea efectul dorit de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Eforturile necesare pentru atingerea acestui obiectiv vor fi greu de suportat de cei care vor trebui să le ducă la îndeplinire, cu mari sacrificii asumate și mai ales, luate unilateral. Vorbim în primul rând despre fermierii care nu au

44

la dispoziție soluții de protecție suficiente, și vor avea și mai puține în anii următori, din cauza unei politici foarte dure de autorizare a produselor de protecție a plantelor în Europa. Comisia Europeană a menționat în mod repetat că dorește ca Noul Pact Verde European din care fac parte cele două strategii să creeze o dezvoltare sustenabilă, solidă, rezistentă la șocuri și mai ales, inclusivă pentru toți cei care participă la aducerea sa la îndeplinire. Cum se va realiza acest ultim deziderat (nu vom lăsa pe nimeni în urmă!)? Obiectivele prezentate recent ar trebui să conducă agricultura și domeniile conexe într-o călătorie spre transformare pozitivă, nu fără sacrificii, dar în colaborare cu toate părțile implicate în producerea hranei”, a declarat Carmen Botez, director executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).De la fermă la furculițăAceastă strategie, Farm to Fork urmărește să îmbunătățească producția și consumul durabil de produse alimentare printr-o abordare holistică. „Atenuarea schimbărilor climatice este o problemă-cheie pe care trebuie să o abordăm în mod colectiv. Fiind o industrie care sprijină fermierii și producția de produse alimentare, ne angajăm să ne jucăm rolul în identificarea soluțiilor durabile care să corespundă ambițiilor Comisiei Europene”, susține Carmen Botez.Industria de protecția plantelor consideră că atenuarea crizelor climatice și a efectelor asupra biodiversității trebuie văzute într-o perspectivă globală, în care Uniunea Europeană nu își exportă problemele, punând în același timp în pericol securitatea alimentară. Abordările politice trebuie să fie ambițioase, coerente și să poată fi implementate. Acestea trebuie să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la îmbunătățirea biodiversității, asigurând în același timp viabilitatea agriculturii europene și o aprovizionare continuă cu alimente sigure și sustenabile pentru toți consumatorii. Acestea nu sunt obiective care să se excludă reciproc și pot fi realizate doar printr-o abordare echilibrată, bazată pe știință. „Industria de protecție a plantelor consideră cu tărie că inovația este o parte importantă a soluției. Companiile noastre vor continua să investească în identificarea și furnizarea modurilor inovatoare de protejare a culturilor: cu investiții importante în pesticide care au un profil toxicologic prietenos cu mediul, biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă. Adoptarea tehnologiilor agricole digitale ar trebui stimulată financiar prin măsuri, cum ar fi Politica Agricolă Comună, care sprijină fermierii în optimizarea în continuare a luării deciziilor în ceea ce privește producția și cultivarea plantelor. Implementarea îmbunătățită a legislației existente ar putea contribui la adaptarea la schimbările climatice și ar putea pune pe piață tehnologii inovatoare mult mai rapid pentru o agricultură durabilă.

45

Industria de protecție a plantelor este îngrijorată de faptul că reglementările europene și politicile europene de mediu sunt din ce în ce mai puțin deschise la dezvoltarea și aplicarea inovației în sectorul protecției plantelor și că, într-un viitor previzibil, fermierii europeni vor continua să piardă soluțiile pe care le au acum la dispoziție mult mai repede decât acestea pot fi înlocuite. În general, substanțele active chimice și biologice trebuie să fie considerate instrumente complementare, mai degrabă decât o înlocuire directă a unei soluții cu alta. Cercetările recente au demonstrat faptul că fermierul ar putea avea un randament semnificativ mai mic (10%-40%) pentru șapte culturi importante, dacă s-ar elimina un portofoliu mare de substanțe”, explică directorul executiv AIPROM.Procedura de autorizare a Uniunii Europene pentru pesticide este una dintre cele mai stricte din lume și astfel se obțin alimente de cea mai înaltă calitate și în condiții de siguranță pentru cetățenii săi. Cu toate acestea, industria de protecție a plantelor recunoaște preocupările societății cu privire la producția de alimente și recunoaște disponibilitatea Comisiei Europene de a reduce atât riscul, cât și utilizarea pesticidelor. „Industria de protecție a plantelor este dispusă să discute un obiectiv de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe știință și să fie realist. Procentul de reducere propus de 50% nu este unul realist și nu va avea nici efectul dorit de a avea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste care să reflecte rezultatele unei evaluări de impact.În timp, având în vedere toate aceste condiții va fi foarte dificil pentru noi să ne continuăm activitatea în condiții normale. Deși este imperfect, Indicatorul de Risc Armonizat 1 (HRI1) pare a fi un mod rezonabil de a măsura reducerea pericolului generat de utilizarea pesticidelor. Pentru a îmbunătăți în continuare HRI1, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare un indicator pentru a măsura impactul asupra productivității agricole. Este important să ne asigurăm că aprovizionarea cu alimente rămâne sigură și stabilă în general și în perioadele de criză”, menționează Carmen Botez.Industria de protecție a plantelor oferă soluții pentru toate modelele de agricultură, de la cele ecologice până la cele convenționale și, totodată, susține obiectivul Comisiei de a crește producția ecologică în măsura în care această creștere este determinată de cererea tot mai mare a consumatorilor pentru aceste tipuri de produse și atât timp cât nu conduce la schimbări neintenționate de utilizare a terenurilor în alte părți ale lumii, care ar putea avea efecte negative asupra biodiversității și climei în alte regiuni decât în Europa.

46

Este important de remarcat compromisurile ecologice implicate, producția organică caracterizându-se printr-un randament semnificativ mai redus, iar pesticidele aprobate pentru agricultură organică sunt adesea utilizate în cantități mult mai mari decât alte pesticide chimice. Din acest motiv, orice țintă trebuie să se bazeze pe știință și pe consecințe măsurate în prealabil. Industria de protecție a plantelor este de părere că este necesară o evaluare a impactului în ceea ce privește efectul creșterii producției ecologice pentru securitatea alimentară și impactul acestei măsuri asupra țărilor terțe. „Stimularea sustenabilității în agricultură ar trebui să se concentreze mai mult pe performanța fermei, decât pe tipul de fermă”, apreciază reprezentantul AIPROM.Strategia pentru Biodiversitate 2030Pentru a atinge obiectivele strategiei „Viziune 2050” a Convenției privind diversitatea biologică (CBD) pentru a „trăi în armonie cu natura”, Comisia Europeană a stabilit în Strategia pentru Biodiversitate 2030 un set clar de angajamente pentru a pune UE pe calea către redresare în beneficiul climei și al oamenilor până în 2030.„Biodiversitatea este o problemă urgentă și importantă în agricultură, iar industria noastră se angajează pe deplin să-și joace rolul în sprijinirea conservării acesteia, asigurând un impact minim asupra biodiversității în peisajele agricole, asociate cu regenerarea și îmbunătățirea biodiversității acolo unde este posibil. Industria de protecție a plantelor va continua să joace un rol esențial, sprijinind fermierii în calitatea lor de administratori ai terenurilor agricole. Protejarea biodiversității este un principiu-cheie deja garantat de legislația de aprobare a tuturor pesticidelor din Europa, inclusiv pentru biopesticide. Regulamentul 1107/2009 menționează clar faptul că pentru a fi aprobat un pesticid >Agricultura schimbă inevitabil biodiversitatea într-o anumită zonă prin plantarea culturilor în densitate mai mare decât s-ar întâmpla în mod natural. Ca administratori ai terenurilor agricole, fermierii joacă un rol esențial și muncesc din greu pentru a minimiza efectele practicilor agricole asupra biodiversității printr-un management responsabil al peisajului. Bunele practici agricole care includ gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor (IPM), sprijină și protejează biodiversitatea. Industria de protecție a plantelor oferă soluții inovatoare și programe de instruire pentru fermieri, încurajând punerea în aplicare a acestor practici IPM și crearea de habitate unde nu sunt cultivate plante pentru a spori biodiversitatea și rezistența”, punctează directorul executiv AIPROM, Carmen Botez.Foto: www.mewi.ro

47

Laptele crud din Romania, vandut la un pret sub media UE In mai 21, 2020   31,95 euro/100 kg lapte de vacă brut, acesta a fost prețul mediu plătit în luna aprilie 2020 în România, potrivit Observatorului Laptelui, activ la nivelul Uniunii Europene. În graficul publicat pe siteul Comisiei Europene este luată în calcul cantitatea totală de lapte obținută pe teritoriul unui stat membru.

Fermierii din România afirmă că prețul laptelui scade pe timp de vară, iar în anotimpul rece valoare lui crește pe piață. Astfel prețul pentru un litru de lapte poate varia în medie între 0,90 lei și 1,20 lei per litru vândut procesatorilor. Prețul pentru particulari, cumpărători de ocazie, variază și el în funcție de anotimp, dar și de județe, media variind între 2,5 lei și 4 lei pe kilogramul de lapte de vacă brut.

Cel mai mare preț, potrivit informațiilor de pe Grupul Văcarilor, este de 4 lei pe kilogramul brut de lapte de vacă vândut particularilor, în piață, la poarta fermei sau abonaților. Acest preț se regăsește la fermierii din mai multe județe, precum Iași, Caras-Severin, Sighisoara, Ploiești, Prahova, Bacău.

Cel mai mic preț se înregistrează în zona montană, în Bucovina, potrivit fermierilor prețul pentru un litru de lapte vândut fabricilor este de 0,70 lei.

În Uniunea Europeană, cel mai mare preț din luna aprilie 2020 pentru lapte de vacă brut se înregistrează în Cipru, care ajunge la 58,17 euro/100 kg. Cel mai mic preț este în Letonia și Lituania, pentru luna aprilie 2020 s-a înregistrat prețul mediu de 28,41 euro/100 kg, respectiv 28,06 euro/100 kg. Prețul mediu la nivelul UE pentru luna aprilie 2020 a fost de 34,23 euro/100 kg, prin urmare prețul în România se află sub media UE.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Eticheta cu ”Produs în România” a fost interzisă la raft, în magazine, printr-o lege votată de Parlament! Ramona Dascălu20 mai 2020

Silviu Costea, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Braşov, a anunțat că, potrivit mai multor modificări legislative care au avut loc luna trecută și care au intrat în

48

vigoare din această lună, comercianţii nu vor mai putea afişa la raft că ceea ce vând sunt de fapt produse românești.

Potrivit lui Silviu Costea, produsele autohtone vor putea pierde astfel din vizibilitate în marile magazine în detrimentul produselor din import, care nu întotdeauna se evidenţiază prin calitate superioară, dar subvenţiile şi politicile agricole din ţările de origine fac ca preţul la raft să fie mai accesibil.

”Din păcate, o lege care se aplică din 16 mai interzice sau nu recomandă acest lucru. S-a văzut în România că oamenii caută produsele românești, pentru că sunt de bună calitate și atunci căutau pe produse să vadă scris: produs românesc, componente românești. Lucrul acesta, începând cu 16 mai nu mai este obligatoriu. Deci abrogă punctele care cuprindeau definiția termenilor: carne românescă, produs românesc. Așa sună legea. Avem datoria să susţinem micii producători alimentari zonali, aceştia reprezentând o parte importantă în păstrarea tradiţiei şi specificului local!”, a declarat Silviu Costea, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Braşov la B1 TV.

În ceea ce privește organizarea de standuri separate cu produse tradiționale românești, Silviu Costea a spus că acest lucru rămâne la latitudinea magazinelor: ”Asta cu standurile separate rămâne la negociere, însă până acum magazinele aveau obligația să asigure produselor românești 51% din gama respectivă și această obligativitate a scăzut. Magazinele nu mai sunt obligate să asigure 51% pentru lanțul de alimente”.

După auzirea veștii, reacțiile nu au întârziat să apară. Astfel, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), a spus că el nu știa până acum de acest lucru și că este inadmisibil.

“Eu acum câteva luni de zile am văzut în Franța, în aceleași hipermarketuri, peste tot erau etichete cu “produs în Franța”, indiferent că era roșie, indiferent că era pui… Deci asta înseamnă că fie e o decizie a Uniunii Europene pentru toate statele membre, fie este o păcăleală pe care ne-o spun băieții noștri și dacă ne spun o păcăleală și dacă au luat decizia asta fără măcar să ne consultăm sau să stăm de vorbă, eu aș spune că sunt trădători de țară. Este inadmisibil!”, a spsu Dragoș Frumosu, la B1 TV.

“Produs in Romania” INTERZIS pe rafturi! Ce spune noua LEGE In mai 21, 2020   Mai multe modificări legislative care au avut loc luna trecută şi care au intrat în vigoare din 16 mai dezavantajează producătorii autohtoni și

49

vor induce în eroare mii de cumpărători. Potrivit Legii nr. 28/2020 care a venit în completarea Legii nr. 321/2009, cea mai mare schimbare este aceea că nu vom mai vedea la raft produsele românești și asta pentru că au fost interzise la raft cuvintele “produs în România”. Astfel, comercianții nu vor mai putea afişa faptul că este vorba despre produse româneşti, ceea ce va face ca acestea să fie mai greu de identificat.

Adrian Rădulescu, președintele Asociației Fermierilor din România și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a explicat de ce au fost interzise cuvintele “Produs în România” pe rafturile din magazinele din țară. 

“Pe înțelesul tuturor, explic în 30 de secunde. Am făcut o lege care era normal să fie pentru producția românescă și pentru produsul românesc. Bruxelles, în momentul în care a văzut-o, a citit-o și a spus foarte clar: Ilegal pentru România dacă nu modificați și ne-a spus să scoatem pe rând. Scoateți produs românesc, scoateți filieră scurtă, scoateți, scoateți, scoateți, scoateți, pentru că altfel intrați în ilegalitate.

Când a fost totul scos, a zis: acum gata, puteți să o promulgați (n.r. legea). Am discutat cu domnul Stănescu, președintele comisiei de Agricultură și mi-a spus foarte clar că au fost obligați de Comisia Europeană să facă chestiunea asta pentru că altfel ne amendau de ne mergeau fulgii. Pentru neconformitatea unor lucruri, ei lucrează la o nouă lege în care să pună lucrurile într-o altă scară. Dacă nu schimbam, primeam niște amenzi usturătoare. Ni s-a dat dispoziție!”, a declarat Adrian Rădulescu la B1TV.

Silviu Costea, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Braşov, a făcut la rândul său câteva precizări despre prevederile noii legi. Potrivit acestuia, produsele autohtone vor putea pierde din vizibilitate şi acces în marile magazine în detrimentul produselor din import, care nu întodeauna se evidenţiază prin calitate superioară, dar subvenţiile şi politicile agricole din ţările de origine fac ca preţul la raft să fie mai accesibil. 

Întrebat de ce nu mai este voie, dar și dacă se mai pot organiza standuri separate cu produse tradiționale românești, Silviu Costea a răspuns:

„Din păcate, o lege care se aplică din 16.05 interzice sau nu recomandă acest lucru. S-a văzut în România că oamenii caută produsele românești, pentru că sunt de bună calitate și atunci căutau pe produse să vadă scris: produs românesc, componente românești. Lucrul acesta, începând cu 16 mai nu mai este obligatoriu. Deci abrogă punctele care cuprindeau definiția termenilor: carne românescă, produs românesc. Așa sună legea. Avem datoria să

50

susţinem micii producători alimentari zonali, aceştia reprezentând o parte importantă în păstrarea tradiţiei şi specificului local!

Asta cu standurile separate rămâne la negociere, însă până acum magazinele aveau obligația să asigure produselor românești 51% din gama respectivă și această obligativitate a scăzut. Magazinele nu mai sunt obligate să asigure 51% pentru lanțul de alimente”, a declarat Silviu Costea în direct la B1 TV. 

În ceea ce îi privește pe comercianți, legea mai aduce o serie de modificări. Dacă până acum erau obligați ca în termen de 30 de zile să plătească marfa producătorului, această regulă a fost eliminată. Mai mult, termenul de 7 zile în care trebuiau plătite produsele proaspete a crescut de la 7 la 14 zile.

Ionel Dan, consultant de vânzări: cresc exigențele calitative, cramele vor în retail, inclusiv cu vinuri HoReCa, scad prețurile mai 21, 2020 Cezar Ioan

Ionel Dan, interlocutorul ale cărui păreri despre piața vinului după coronavirus vi le prezentăm mai jos, are o experiență de 22 de ani în vânzarea de vinuri. A lucrat atât pentru crame de mari dimensiuni (Recaș) și medii (Vinarte), cât și pentru boutique winery (Rotenberg). El observă că actuala criză a lovit cel mai mult în producătorii care vindeau exclusiv prin intermediul restaurantelor și magazinelor specializate (HoReCa) și către persoane fizice, în timp ce aceia care aveau activitate și în retail au fost mai puțin afectați.

Poți să vinzi exclusiv HoReCa sub 15 hectare

“Încăpățânarea de a sta într-un singur canal de vânzare major pentru a da bine în piață și pentru a ține prețul vinului cât mai ridicat are sens doar pentru producția realizată pe o suprafață mai mică de 15 ha”, crede Ionel Dan, care motivează această afirmație pe baza puterii limitate de comercializare a vinului de către restaurante și pe numărul tot mai mare de furnizori de vin, pe fondul reticențelor publicului de a mai ieși la masă în oraș. Nu am abordat problema diminuării numărului sau anvergurii evenimentelor găzduite în HoReCa, dar e de presupus că dacă vor exista restricții și acest aspect va afecta performanța sectorului.

51

Mulți producători vor da năvală în marele retail. Și domeniul distribuției va înregistra reorganizări Consultantul Ionel Dan estimează că vom asista la repoziționări în viitor:

mulți producători vor încerca să-și listeze vinurile în marele retail – care va înăspri condițiile de acces (cresc exigențele calitative, scad prețurile și se măresc taxele de listare); multe vinuri destinate anterior doar sectorului HoReCa vor apărea în marele retail; cramele își vor intensifica eforturile de export (în special către Asia, America de Nord și Europa); va continua să crească vânzarea online, acesta urmând să devină un canal tot mai important de piață; vor crește bugetele de promovare și marketing; clienții vor fi din ce în ce mai sensibili la argumentele privind calitatea, atunci când aleg o sticlă de vin.“Proprietarii care nu vor să investească în personal, marketing și promovare vor sfârși prin a închide sau a vinde crama”, crede Ionel Dan. O reorganizare se va vedea și în domeniul distribuției de vin: “O parte dintre distribuitori își vor comasa activitatea, alții își vor restrânge portofoliul de producători și aria de distribuție”, mai estimează consultantul.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Bistroul Neaţa Omelette din Timişoara şi-a majorat afacerile cu 50% în 2019, până la 2,7 mil. lei. Piaţa restaurantelor este închisă din cauza coronavirusului, însă antreprenorii s-au orientat către livrări directe, cum este şi cazul Neaţa Bistro Georgiana Mihalache 20.05.2020,

La patru ani de la deschidere, Neaţa Omelette Bistro din Timişoara a raportat afaceri de 2,7 milioane de lei în 2019, în creştere cu 50% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor publice de la Ministerul de Finanţe.

Compania a avut un profit de peste jumătate de milion de lei, în creştere cu 60% şi are 15 angajaţi, anul 2019 fiind cel mai bun de până acum pentru

52

businessul Neaţa. Din 2016, de la deschidere, până anul trecut, compania şi-a majorat afacerile de şapte ori, potrivit calculelor ZF.

Cum s-a schimbat comportamentul de consum în contextul pandemiei: Românii cumpără mai mult, caută produse mai ieftine şi ambalaje mai mari Cristina Roşca 20.05.2020

În aprilie apar primele semne de presiune financiară, astfel că 39% dintre consumatori declarând că veniturile personale au scăzut sau vor scădea în viitorul apropiat, în timp ce alţi 39% declară acelaşi lucru pentru unul din membrii gospodăriei.

Pandemia de COVID-19 şi-a pus amprenta asupra comportamentului de consum din România şi de pretutindeni. 

După o lună martie cu creşteri de până la 80% ale vânzărilor de produse de larg consum, în aprilie avansul s-a temperat, ajungând la un nivel similar celui din 2019. Totuşi, s-au remarcat o serie de schimbări în modul în care românii fac shopping, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen.

Selgros: În martie, vânzările au crescut extrem de mult, ceea ce a generat necesitatea adaptării departamentului de logistică. În aprilie lucrurile au revenit la normal Cristina Roşca 21.05.2020,

♦ Selgros deţine în România 23 de magazine active pe formatul cash&carry ♦ Compania a obţinut în 2019 o cifră de afaceri de peste 3,83 mld. lei (808,3 mil. euro), cu 3% mai mult faţă de anul anterior.

Ultimele două luni, marcate de pandemia de Covid-19, s-au resimţit diferit în comerţul alimentar, una dintre puţinele industrii din economie care au funcţionat la parametri normali sau chiar peste în această perioadă. 

53

Mai exact, în luna martie a existat un vârf de vânzări, în special în perioada în care s-a impus starea de urgenţă, pentru ca apoi apetitul de consum să se tempereze.

„În luna martie, vânzările au crescut extrem de mult, ceea ce a generat necesitatea adaptării departamentului de logistică la acest context nou, prin suplimentarea orelor de desfăşurare a activităţii. În luna aprilie însă, lucrurile au revenit la normal, astfel încât şi programul colegilor noştri din departamentul de logistică s-a stabilizat“, spun reprezentanţii Selgros.

Lidl a fost autorizat să construiască un nou magazin în Pantelimon, după declanșarea stării de urgență RETAIL Alexandru Urzică scris astăzi, Discounterul german Lidl, aflat în topul retailerilor din România cu cele mai mari vânzări, a fost autorizat să-și construiască un nou magazin în cartierul bucureștean Pantelimon, pe terenul cumpărat anul trecut de la fabrica de mobilă Artemob International.

Retailerul a primit avizul după declanșarea stării de urgență. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Perspectiva în imobiliare și proiectele pregătite în criză vor fi anunțate la conferința care urmează să fie organizată de Profit.ro și pentru care detalii pot fi văzute AICI. Conferința va fi transmisă în direct și pe Profit TV La două săptămâni de la declararea stării de urgență, ca măsură de prevenire a răspândirii virusului COVID-19, retailerul german a fost autorizat să construiască un nou magazin pe Șeseaua Pantelimon, nr. 161. Lidl deține aici un teren de peste un hectar, cumpărat în toamna anului trecut cu aproape 3,7 milioane de euro de la grupul francez Parisot, tranzacție anunțată în premieră de Profit.ro. Pe acest teren a funcționat în trecut o parte din fosta fabrică Mobilux, actuala Artemob International.

Conform datelor Profit.ro, noul supermarket ar urma să aibă o suprafață construită de circa 2.200 metri pătrați și să fie situat în apropiere de unitatea de producție de mobilă și de showroom-ul de prezentare și vânzare ale Artemob International din Șoseaua Pantelimon nr. 161, din Sectorul 2 al Bucureștiului. Clădirea este proiectată să aibă doar parter și înălțimea de 9-10 metri. CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Daniel Boaje, CEO McDonald's România: Am închis o treime din restaurante, dar am introdus serviciul de livrare în toate orașele în care activăm. 40% din personal, în șomaj tehnic până la sfârșitul lunii Lidl are deja un supermarket în zonă, în Șoseaua Pantelimon nr. 111A, în timp ce concurenții de la Profi și Mega Image au câte 3.

54

Profit.ro a mai anunțat că Lidl a cumpărat un teren de circa 10.000 de metri pătrați de la grupul belgian Liebrecht & WooD, la intrarea în West Park Retail Militari, cu un preț estimat de Profit.ro la 1,5 milioane euro.

Rețeaua Lidl, aflată în topul retailerilor din România cu cele mai mari vânzări, are 261 de magazine la nivel național, dintre care 32 în București, pentru care lucrează peste 6.500 de angajați. Retailerul a intrat pe piața locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus. Retailerul este parte a grupului german Schwarz, care mai deține în România rețeaua de hipermarketuri Kaufland, liderul pieței locale de retail.

Daniel Boaje, McDonald’s: E greu să fac o estimare pentru 2020, dar nu sunt pesimist. Ba chiar sunt încrezător că a doua jumătate a anului va veni cu semne bune. McDonald’s România este liderul pieţei de restaurante de pe plan local, cu afaceri de 927 mil. lei în 2019, cu peste 20% mai mari ca în anul anterior, ZF 15 minute cu un antreprenor,Cristina Roşca 20.05.2020,

Daniel Boaje, CEO şi acţionar minoritar al McDonald’s România: În această perioadă mulţi jucători din industria noastră au închis, dar prioritatea noastră a fost continuitatea businessului. Suntem un angajator foarte mare, avem parteneri mulţi care depind de continuarea activităţii noastre. O veste bună e că din această săptămână toţi partenerii McDonald’s au reluat producţia.

♦ Pentru 2020, anul când se împlinesc 25 de ani de la intrarea companiei în România, reţeaua îşi propusese depăşirea pragului de 1 mld. lei cifră de afaceri, dar pandemia a venit să dea peste cap aceste planuri ♦ În ultimele luni, marcate de pandemia de COVID-19, McDonald’s România a funcţionat cu diviziile de drive-through şi cu livrarea la domiciliu.

„Pentru noi, 2020 este anul în care sărbătorim 25 de ani de activitate în România. Pe 16 iunie 1995 am deschis primul restaurant local, la parterul Unirea Shopping Center. Tot 2020 ar fi trebuit să fie anul când depăşim 1 mld. lei vânzări. Trebuia să ajungem la 92 de restaurante în România şi în 75% dintre ele urma să fi implementat noul mod de interacţiune cu clientul.

55

Voiam să dotăm restaurantele drive cu staţii de încărcare pentru maşini electrice. Am testat conceptul anul trecut“, a spus Daniel Boaje, CEO şi acţionar minoritar al McDonald’s România, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Americanii de la McDonald’s operează businessul din România în sistem de franciză începând cu anul 2016, cele aproape 80 de restaurante fiind deţinute de grupul maltez Premier Capital (90%) şi de Daniel Boaje (10%). Premier Capital este partenerul americanilor şi în Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta. În 1995 însă gigantul a venit direct pe piaţa locală şi abia două decenii mai târziu a cedat operaţiunile unui francizat.

56

ÎN PERIOADA STĂRII DE URGENŢĂ "Românii au fost preocupaţi de modul în care arată, precum şi de noile tendinţe"M.A. Miscellanea / 21 mai

Revolut, platforma financiară globală cu peste 1 milion de utilizatori în România, dezvăluie comportamentul de consum al utilizatorilor Revolut din România, în perioada 15 martie - 15 mai 2020, în comparaţie cu lunile precedente, precizând că, deşi nu au putut ieşi din casă fără declaraţia pe proprie răspundere, românii au fost preocupaţi de modul în care arată, precum şi de noile tendinţe, se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

Potrivit sursei citate, pe parcursul celor două luni ale stării de urgenţă, utilizatorii Revolut au cheltuit 1,2 milioane de euro pe haine şi accesorii cumpărate online. Numărul tranzacţiilor efectuate la retailerii online de fashion a crescut în medie cu 204%, în timp ce valoarea totală a fost cu 213% mai mare faţă de cea înregistrată în cele două luni anterioare.

Zara - numărul tranzacţiilor a crescut cu 1263%, iar valoarea lor a fost mai mare cu 1077%;

Reserved a fost pe locul al doilea în topul preferinţelor utilizatorilor, înregistrând o creştere de 94% a numărului tranzacţiilor şi o valoare a acestora mai mare cu 210%;

About You a înregistrat o creştere de 83% a numărului tranzacţiilor, urmat de H&M cu o creştere de 42%.

Sursa citată menţionează că, dat fiind că saloanele cosmetice au fost închise pe perioada stării de urgenţă, românii au găsit un aliat în Internet şi au comandat online produsele cosmetice sau de îngrijire personală preferate. Aceştia au cheltuit astfel peste 1,27 milioane de euro, cu o creştere de 205% a numărului de tranzacţii şi o valoare mai mare cu 289%. Comercianţii preferaţi în acest segment au fost Notino şi Sin-Say.

Conform datelor Revolut, cheltuielile cu divertismentul online au depăşit 17 milioane de euro în timpul stării de urgenţă, cu un număr al tranzacţiilor mai mare cu 74% şi o valoare în creştere cu 81%. Jocurile online au reprezentat

57

vedeta segmentului, companiile de profil înregistrând creşteri istorice atât din punct de vedere al tranzacţiilor, cât şi al valorii acestora:

Activision Blizzard conduce acest segment, înregistrând un număr al tranzacţiilor cu 436% mai mare în comparaţie cu perioada precedentă, în timp ce valoarea acestora a crescut cu 424%.

Microsoft Xbox a înregistrat o creştere cu 276% a numărului de tranzacţii, iar valoarea lor a crescut cu 224%.

Steam Games se află pe poziţia a treia. Numărul tranzacţiilor a crescut cu 223%, iar valoarea acestora cu 220%.

"Numărul total al tranzacţiilor la comercianţii de produse pentru decorarea locuinţei a crescut cu 168%, în timp ce valoarea lor totală a depăşit 3,3 milioane de euro în perioada stării de urgenţă.", arată comunicatul.

De asemenea, într-o perioadă în care aproape orice legătură cu ceilalţi a fost intermediată de tehnologie, românii au simţit nevoia să îşi achiziţioneze noi dispozitive electronice. PC Garage şi Cel.ro au condus acest segment, cu o creştere medie cu 345% a numărului de tranzacţii şi o valoare a acestora mai mare cu 390%.

În privinţa cumpărăturilor de alimente, tendinţa a fost constantă pe parcursul celor două luni de stare de urgenţă: oamenii au mers mai rar la supermarket, date fiind restricţiile de circulaţie, dar au făcut provizii pentru perioade mai lungi de timp. Utilizatorii Revolut din România au cheltuit peste 20,7 milioane de euro pe alimente, în creştere cu 25% faţă de perioada anterioară, dar numărul tranzacţiilor a fost mai mic cu 11%. Multe persoane au considerat că e mai confortabil să comande alimentele prin intermediul unor aplicaţii mobile, iar cea preferată a fost Bringo, care a înregistrat o creştere de 96% a numărului tranzacţiilor.

În timp ce restaurantele au înregistrat o scădere cu 48% a numărului tranzacţiilor, aplicaţiile prin care se poate comanda mâncare au devenit foarte populare. Pe parcursul stării de urgenţă, acestea au avut o creştere cu 53% a numărului de tranzacţii, în timp ce valoarea acestora a crescut cu 71%, dat fiind faptul că multe persoane au ales să comande masa la domiciliu pentru întreaga familie.

Utilizatorii români ai Revolut s-au implicat şi au susţinut cauzele în care cred, mai mult ca oricând. Numărul donaţiilor directe a crescut cu 123%, iar valoarea acestora s-a majorat cu 220%. Cauzele preferate au fost Patreon (prin care donatorii pot sprijini artişti), World Food Programme şi Bursa de

58

Fericire. Utilizatorii Revolut au donat, de asemenea, prin funcţionalitatea Donaţii din aplicaţie, unde pot alege trei ONG-uri locale către care să doneze. Astfel, românii au donat peste 134.700 euro către Dăruieşte Viaţă, Asociaţia Magic şi SOS Satele Copiilor.

Totodată, utilizatorii Revolut au investit mai mult în educaţie. Librăriile online au fost mai căutate decât în trecut, Cărtureşti, Elefant şi Libris obţinând o creştere a numărului tranzacţiilor cu 262%, în timp ce valoarea lor a crescut cu 341%.. În plus, românii au încercat să îşi îmbunătăţească abilităţile cu ajutorul unor platforme pentru învăţare online. De exemplu, Udemy, o platformă online care oferă o gamă largă de cursuri online la cerere, şi-a dublat numărul de tranzacţii, iar valoarea acestora a crescut cu 111%.

"Deşi majoritatea românilor achitau facturile în numerar, starea de urgenţă a contribuit la schimbarea acestui obicei, după cum o arată şi datele Revolut. Utilizatorii Revolut din România au plătit peste 6,6 milioane de euro pentru facturi în ultimele două luni, cu o creştere a numărului de tranzacţii de 41% şi o valoare a acestora mai mare cu 44%.", transmit reprezentanţii companiei.

Conform acestora, aşa cum era de aşteptat, cheltuielile cu transportul au scăzut semnificativ în ultimele două luni. Cel mai afectat a fost transportul în comun, care a scăzut cu 90%, în timp ce serviciile de carsharing au înregistrat, de asemenea, o scădere fără precedent: Uber, -78%; Bolt, -81%; Free Now, -87%; Yango, -80%. Benzinăriile au suferit la rândul lor pierderi, înregistrând o scădere cu 33% a numărului de tranzacţii şi cu 35% a valorii acestora.

McDonald’s s-a adaptat restricţiilor din pandemie. Care sunt cele trei metode de vânzare 21 mai 2020, 13:57de Afrodita Cicovschi

McDonald’s s-a adaptat restricţiilor din pandemie, punând la dispoziţia clienţilor trei modalităţi de cumpărare a produselor în cele 61 de restaurante din întreaga ţară.

McDonald’s vine în întâmpinarea clienţilor şi le oferă posibilitatea de a lua produsele preferate la pachet („take-away”) în 61 de restaurante din ţară.

Astfel, clienţii pot alege opţiunea care le este cel mai la îndemână: la McDrive, la pachet direct din restaurant sau din confortul casei, prin McDelivery. McDonald’s a implementat cele mai stricte măsuri de igienă şi siguranţă, în conformitate cu noile reglementări şi pentru a asigura protejarea tuturor angajaţilor şi a clienţilor.    

59

 „Cu multă responsabilitate şi grijă pentru siguranţa tuturor, le oferim clienţilor noştri încă o opţiune accesibilă pentru a se bucura de produsele preferate. Suntem foarte bine pregătiţi din punct de vedere operaţional, ne-am adaptat rapid şi am implementat o serie de proceduri suplimentare pentru a răspunde noilor reglementări ale autorităţilor. Fie că vorbim de comenzile la McDelivery, McDrive sau la pachet din restaurant, întregul proces de preparare, ambalare şi predare a comenzilor este gândit cu foarte mare atenţie pentru a oferi produse sigure şi a susţine protejarea echipei, clienţilor, precum şi a curierilor. Mă bucur să putem răspunde nevoilor clienţilor noştri şi în această perioadă dificilă şi vom continua să venim în întâmpinarea lor cu soluţii rapide şi sigure, aşa cum am făcut-o întotdeauna,” a declarat Daniel Boaje, Director General Premier Restaurants România

McDonald’s are implementate proceduri stricte de siguranţă alimentară, igienă şi dezinfectare, care respectă toate reglementările şi recomandările autorităţilor. Accesul în restaurant este permis strict pentru a lua comanda la pachet. Spaţiul din restaurant este delimitat cu marcaje, prin care să se asigure distanţa minimă de 2 metri, precum şi limitarea numărului de persoane prezente în restaurant. Clienţii au la dispoziţie soluţii dezinfectante la intrarea în restaurant, la casele de marcat, precum şi o serie de materiale informative care prezintă toate regulile de siguranţă. De asemenea, pentru protejarea tuturor şi în linie cu reglementările autorităţilor, clienţii vor avea acces în restaurant doar cu masca de protecţie. Toate suprafeţele şi spaţiile din restaurante sunt dezinfectate cu o frecvenţă crescută, iar kioskurile de comandă sunt dezinfectate după fiecare utilizare.   

Angajaţii McDonald’s poartă măşti şi mănuşi, iar starea lor de sănătate este verificată în fiecare zi. Ca măsură de siguranţă suplimentară, McDonald’s recomandă plata contactless de fiecare dată când este posibil, iar angajaţii lanţului de restaurante au fost instruiţi cum să înmâneze comenzile pentru a reduce contactul cu clienţii.    Produsele McDonald’s pot fi comandate la pachet, din restaurant, la ferestrele express, la liniile McDrive sau prin

60

serviciul McDelivery. 

DIVERSE

Hoți de stupi, arestați! Paguba se ridică la 1.700 de euro! Angelica Lefter - 20 mai 2020 Hoții nu au luat pauză nici în plină stare de urgență declarată din cauza noului coronavirus. De data aceasta a fost vizată o stupină.

Doi tineri i-au făcut o pagubă însemnată, într-o sigură noapte, unui apicultor din comuna Variaș, județul Timiș, potrivit opiniatimișoarei.ro.

Furtul s-a petrecut acum două luni, când tinerii, de 17 respectiv 20 de ani au intrat pe proprietatea unui crescător de albine și au furat 18 stupi în valoare de 1700 de euro.

Oamenii legii au reușit abia acum să găsească vinovații, însă au reușit să recupereze 6 stupi luați de aceștia.

Tinerii au fost reținuți pentru 24 de ore și duși în arestul Poliției. Oamenii legii continuă cercetările pentru a stabili dacă aceștia au mai săvârșit și alte infracțiuni.

UNIUNEA EUROPEANA

Exchange of views with Mr Wolfgang Burtscher, Director-General for the DG AGRI 20-05-2020

On May 26, the AGRI Committee will hold an exchange of views with Mr Wolfgang Burtscher, recently appointed EC Director-General for Agriculture and Rural Development. This initial contact will be of particular importance in the context of the Covid-19

61

pandemic and its very adverse impact on EU’s agriculture and agri-food. Exceptional measures to support the sector will certainly be the focus of discussion.

De la fermă la   cumpărător EURACTIV.ro  20 Mai 2020

Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie privind biodiversitatea pentru a readuce natura în viața noastră, precum și sstrategia ”De la fermă la consumator” pentru a asigura un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic.

În conformitate cu Pactul verde european, cele două strategii propun acțiuni și angajamente ambițioase ale UE pentru a combate declinul biodiversității în Europa și în întreaga lume și pentru a transforma sistemele noastre alimentare în standarde mondiale pentru durabilitatea competitivă, protecția sănătății umane și planetare, precum și pentru mijloacele de subzistență ale tuturor actorilor din lanțul valoric alimentar.

”Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de vulnerabili ne face accentuarea declinului biodiversității și cât de esențială este pentru societatea noastră buna funcționare a sistemului alimentar. Cele două strategii le acordă cetățenilor o poziție centrală, angajându-se să sporească protecția terenurilor și a mării, refăcând ecosistemele degradate și conferind UE un rol de lider pe scena internațională, atât în ceea ce privește protecția biodiversității, cât și construirea unui lanț alimentar durabil”, precizează Comisia Europeană.

Strategia ”De la fermă la consumator” va permite tranziția către un sistem alimentar durabil al UE, care protejează securitatea alimentară și asigură accesul la o alimentație sănătoasă, produsă de o planetă sănătoasă.

Strategia CE își propune să reducă amprenta de mediu și climatică a sistemului alimentar al UE și va consolida reziliența acestuia, protejând sănătatea cetățenilor și asigurând subzistența operatorilor economici.

Documentul stabilește obiective concrete de transformare a sistemului alimentar al UE, inclusiv o reducere cu 50 % a utilizării și a riscului pesticidelor, o reducere cu cel puțin 20 % a utilizării îngrășămintelor, o

62

reducere cu 50 % a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură, precum și atingerea obiectivului de a consacra 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice.

De asemenea, aceasta propune măsuri ambițioase pentru a garanta că opțiunea sănătoasă este și cea mai ușor accesibilă pentru cetățenii UE, inclusiv îmbunătățirea etichetării pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor în materie de informare cu privire la alimentele sănătoase și durabile.

Fermierii europeni, pescarii și producătorii din domeniul acvaculturii joacă un rol esențial în tranziția către un sistem alimentar mai echitabil și mai durabil. Aceștia vor beneficia de sprijin din partea politicii agricole comune și a politicii comune în domeniul pescuitului, prin intermediul unor noi fluxuri de finanțare și al programelor ecologice în vederea adoptării unor practici durabile.

Noua strategie privind biodiversitatea abordează factorii-cheie ai declinului biodiversității, cum ar fi utilizarea nesustenabilă a terenurilor și a mării, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și speciile alogene invazive.

Adoptată în plină pandemie de COVID-19, strategia este un element central al planului de redresare al UE, fundamental pentru prevenirea apariției unor epidemii viitoare și consolidarea rezilienței la acestea, precum și pentru oferirea unor oportunități imediate de afaceri și de investiții pentru relansarea economiei UE.

Aceasta urmărește, de asemenea, să integreze considerațiile legate de biodiversitate în strategia globală de creștere economică a UE. Strategia propune, printre altele, stabilirea unor obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor și a râurilor deteriorate, îmbunătățirea sănătății habitatelor și a speciilor protejate din UE, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, reducerea poluării, „înverzirea” orașelor noastre, consolidarea agriculturii ecologice și a altor practici agricole favorabile biodiversității și îmbunătățirea sănătății pădurilor europene.

Strategia prezintă măsuri concrete pentru a repune biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, inclusiv transformarea a cel puțin 30 % din terenurile și mările Europei în zone protejate gestionate eficient și, pentru cel puțin 10 % din suprafața agricolă, revenirea la elemente de peisaj bogate în diversitate.

63

Acțiunile prevăzute în domeniul protecției, utilizării durabile și refacerii naturii vor aduce beneficii economice comunităților locale, creând locuri de muncă și creștere durabile.

Va fi deblocată o finanțare în valoare de 20 de miliarde de euro anual pentru biodiversitate prin diverse surse, inclusiv fonduri UE și finanțare națională și privată.

BACKGROUND

În calitate de părți fundamentale ale Pactului verde european, cele două strategii vor sprijini, de asemenea, redresarea economică.

În contextul pandemiei de coronavirus, ele urmăresc să consolideze reziliența societăților europene la viitoarele pandemii și amenințări precum impactul asupra climei, incendiile forestiere, insecuritatea alimentară sau focarele de boală, inclusiv prin sprijinirea unor practici mai durabile pentru agricultură, pescuit și acvacultură și prin abordarea protecției speciilor sălbatice de faună și floră și a comerțului ilegal cu acestea.

Comisia Europeană propune obiective ambițioase pentru fermieri și industriile conexe din agricultură. Cât de realiste sunt acestea?21 mai 2020 Cotidianul Agricol Actualitate, Agroalimentar, Legislatie

”Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM a așteptat cu interes publicarea de către Comisia Europeană a strategiilor De la fermă la consumator (Farm2Fork) și Biodiversitate 2030 și apreciază că aceste strategii vor influența radical modul de producere a hranei și viața celor angrenați în agricultură precum și modul de a ne raporta la mediu. Ne așteptam să fie stabilite obiective realiste care să reflecte corect rezultatele unei evaluări de impact a schimbărilor propuse asupra actorilor principali și a existenței lor. Dar o rată de reducere de 50% a consumului de pesticide până în 2030 nu este realistă și nu va avea efectul dorit de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Eforturile necesare pentru

64

atingerea acestui obiectiv vor fi greu de suportat de cei care vor trebui să le ducă la îndeplinire, cu mari sacrificii asumate și mai ales, luate unilateral. Vorbim în primul rând despre fermierii care nu au la dispoziție soluții de protecție suficiente, și vor avea și mai puține în anii următori, din cauza unei politici foarte dure de autorizare a produselor de protecție a plantelor în Europa.  Comisia Europeană a menționat în mod repetat că dorește ca Noul Pact Verde European din care fac parte cele două strategii să creeze o dezvoltare sustenabilă, solidă, rezistentă la șocuri și mai ales, inclusivă pentru toți cei care participă la aducerea sa la îndeplinire. Cum se va realiza acest ultim deziderat (nu vom lăsa pe nimeni în urmă!)? Obiectivele prezentate recent ar trebui să conducă agricultura și domeniile conexe într-o călătorie spre transformare pozitivă, nu fără sacrificii, dar în colaborare cu toate părțile implicate în producerea hranei”, susține Carmen Botez, director executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM.

Strategia ”De la Fermă la Consumator”

Urmărește să îmbunătățească producția și consumul durabil de produse alimentare printr-o abordare holistică. Atenuarea schimbărilor climatice este o problemă-cheie pe care trebuie să o abordăm în mod colectiv. Fiind o industrie care sprijină fermierii și producția de produse alimentare, ne angajăm să ne jucăm rolul în identificarea soluțiilor durabile care să corespundă ambițiilor Comisiei Europene.

Industria de protecție a plantelor consideră că atenuarea crizelor climatice și a efectelor asupra biodiversității trebuie văzute într-o perspectivă globală, în care Uniunea Europeană nu își exportă problemele, punând în același timp în pericol securitatea alimentară. Abordările politice trebuie să fie ambițioase, coerente și să poată fi implementate. Acestea trebuie să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la îmbunătățirea biodiversității, asigurând în același timp viabilitatea agriculturii europene și o aprovizionare continuă cu alimente sigure și sustenabile pentru toți consumatorii. Acestea nu sunt obiective care să se excludă reciproc și pot fi realizate doar printr-o abordare echilibrată, bazată pe știință.

Industria de protecție a plantelor consideră cu tărie că inovația este o parte importantă a soluției. Companiile noastre vor continua să investească în identificarea și furnizarea modurilor inovatoare de protejare a culturilor: cu investiții importante în pesticide care au un profil toxicologic prietenos cu mediul, biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă. Adoptarea tehnologiilor agricole digitale ar trebui stimulată financiar prin măsuri, cum ar fi Politica Agricolă Comună, care sprijină

65

fermierii în optimizarea în continuare a luării deciziilor în ceea ce privește producția și cultivarea plantelor.Implementarea îmbunătățită a legislației existente ar putea contribui la adaptarea la schimbările climatice și ar putea pune pe piață tehnologii inovatoare mult mai rapid pentru o agricultură durabilă. Industria de protecție a plantelor este îngrijorată de faptul că reglementările europene și politicile europene de mediu sunt din ce în ce mai puțin deschise la dezvoltarea și aplicarea inovației în sectorul protecției plantelor și că, într-un viitor previzibil, fermierii europeni vor continua să piardă soluțiile pe care le au acum la dispoziție mult mai repede decât acestea pot fi înlocuite. În general, substanțele active chimice și biologice trebuie să fie considerate instrumente complementare, mai degrabă decât o înlocuire directă a unei soluții cu alta. Cercetările recente au demonstrat faptul că fermierul ar putea avea un randament semnificativ mai mic (10-40%) pentru șapte culturi importante, dacă s-ar elimina un portofoliu mare de substanțe.Procedura de autorizare a Uniunii Europene pentru pesticide este una dintre cele mai stricte din lume și astfel se obțin alimente de cea mai înaltă calitate și în condiții de siguranță pentru cetățenii săi. Cu toate acestea, industria de protecție a plantelor recunoaște preocupările societății cu privire la producția de alimente și recunoaște disponibilitatea Comisiei Europene de a reduce atât riscul, cât și utilizarea pesticidelor. Industria de protecție a plantelor este dispusă să discute un obiectiv de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe știință și să fie realist. Procentul de reducere propus de 50% nu este unul realist și nu va avea nici efectul dorit de a avea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste care să reflecte rezultatele unei evaluări de impact.În timp, având în vedere toate aceste condiții va fi foarte dificil pentru noi să ne continuăm activitatea în condiții normale. Deși este imperfect, Indicatorul de Risc Armonizat 1 (HRI1) pare a fi un mod rezonabil de a măsura reducerea pericolului generat de utilizarea pesticidelor. Pentru a îmbunătăți în continuare HRI1, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare un indicator pentru a măsura impactul asupra productivității agricole. Este important să ne asigurăm că aprovizionarea cu alimente rămâne sigură și stabilă în general și în perioadele de criză.Industria de protecție a plantelor oferă soluții pentru toate modelele de agricultură, de la cele ecologice până la cele convenționale. Industria de protecție a plantelor susține obiectivul Comisiei de a crește producția ecologică în măsura în care această creștere este determinată de cererea tot mai mare a consumatorilor pentru aceste tipuri de produse și atât timp cât nu conduce la schimbări neintenționate de utilizare a terenurilor în alte părți ale lumii, care ar putea avea efecte negative asupra biodiversității și climei în alte regiuni decât în Europa. Este important de remarcat compromisurile

66

ecologice implicate: producția organică se caracterizează printr-un randament semnificativ mai redus, iar pesticidele aprobate pentru agricultură organică sunt adesea utilizate în cantități mult mai mari decât alte pesticide chimice. Din acest motiv, orice țintă trebuie să se bazeze pe știință și pe consecințe măsurate în prealabil. Industria de protecție a plantelor este de părere că este necesară o evaluare a impactului în ceea ce privește efectul creșterii producției ecologice pentru securitatea alimentară și impactul acestei măsuri asupra țărilor terțe. Stimularea sustenabilității în agricultură ar trebui să se concentreze mai mult pe performanța fermei, decât pe tipul de fermă.Strategia pentru Biodiversitate 2030Pentru a atinge obiectivele strategiei ”Viziune 2050” a Convenției privind diversitatea biologică (CBD) pentru a „trăi în armonie cu natura”, Comisia Europeană a stabilit în Strategia pentru Biodiversitate 2030 un set clar de angajamente pentru a pune UE pe calea către redresare în beneficiul climei și al oamenilor până în 2030.Industria de protecție a plantelor salută Strategia pentru Biodiversitate 2030 a Comisiei Europene. Biodiversitatea este o problemă urgentă și importantă în agricultură, iar industria noastră se angajează pe deplin să-și joace rolul în sprijinirea conservării acesteia, asigurând un impact minim asupra biodiversității în peisajele agricole, asociate cu regenerarea și îmbunătățirea biodiversitate acolo unde este posibil. Industria de protecție a plantelor va continua să joace un rol esențial, sprijinind fermierii în calitatea lor de administratori ai terenurilor agricole.Protejarea biodiversității este un principiu-cheie deja garantat de legislația de aprobare a tuturor pesticidelor din Europa, inclusiv pentru biopesticide. Regulamentul 1107/2009 menționează clar faptul că pentru a fi aprobat un pesticid ”… acesta nu va avea efecte inacceptabile asupra mediului, ținând cont în special de … impactul său asupra biodiversității și ecosistemului.”Agricultura schimbă inevitabil biodiversitatea într-o anumită zonă prin plantarea culturilor în densitate mai mare decât s-ar întâmpla în mod natural. Ca administratori ai terenurilor agricole, fermierii joacă un rol esențial și muncesc din greu pentru a minimiza efectele practicilor agricole asupra biodiversității printr-un management responsabil al peisajului. Bunele practici agricole care includ gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor (IPM), sprijină și protejează biodiversitatea. Industria de protecție a plantelor oferă soluții inovatoare și programe de instruire pentru fermieri, încurajând punerea în aplicare a acestor practici IPM și crearea de habitate unde nu sunt cultivate plante pentru a spori biodiversitatea și rezistența.

67

Eurodeputați: Să nu înlocuim criza sanitară cu o criză   alimentară Bogdan Neagu

Europarlamentarii români insistă pentru un sprijin susținut al fermierilor din bugetul UE, pentru ca sectorul agricol să nu fie afectat, în contextul crizei coronavirusului, dar și a secetei care se manifestă în prezent în România.„Cerem un buget consistent european, în care să fie și o finanțare pe măsură pentru agricultori, astfel încât aceștia să nu plătească prețul acestei crize. Nu vrem să înlocuim criza coronavirusului cu o criză alimentară pe care o riscăm și din cauza secetei”, a spus Dacian Cioloș, eurodeputat al Alianței USR-PLUS, șeful grupului Renew Europe din Parlamentul European.  

În acest context, este nevoie ca fondurile alocate de UE agriculturii începând de anul viitor să fie cel puțin la nivelul de până acum, au susținut europarlamentarii români Carmen Avram, Dacian Cioloș și Siegfried Mureșan, în cadrul evenimentului intitulat „Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false”, organizat de Biroul Parlamentului European în România.

„Suntem convinși că există o majoritate în Parlamentul European care cere ca bugetul alocat Politicii Agricole Comune să nu scadă”, a spus Cioloș.

Carmen Avram, eurodeputat din partea PSD, a vorbit de importanța Politicii Agricole Comune, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și de rolul jucat de Comisia Europeană pentru asigurarea transportului de alimente în interiorul UE

Avram, membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, consideră că pandemia de coronavirus a arătat, încă o dată, importanța Politicii Agricole Comune.

„Până la declanșarea acestei crize, agricultura devenise copilul vitreg al Uniunii Europene și toată lumea încerca să taie din fonduri și să reducă din subvențiile fermierilor mari. După declanșarea crizei s-a descoperit că suntem foarte dependenți de materie primă și de hrană”, a spus Avram.

Pe fondul extinderii pandemiei, tot mai multe state europene au anunțat închiderea granițelor, afectând astfel transportul de mărfuri pe continent. Comisia Europeană a intervenit însă rapid, asigurând crearea unor culoare verzi pentru transportul de mărfuri, care să permită transferul și alimentelor de la producători spre comercianți.

68

În plus, eurodeputatul PSD a amintit și de sprijinul excepțional, de până la 5.000 de euro pentru fermieri și până la 50.000 de euro pentru firmele din sectorul agroalimentar afectate de COVID-19, acordat de UE din fondurile neutilizate în cadrul programelor de dezvoltare rurală. 

De aceea, Carmen Avram a spus că nu va vota un buget pe termen lung al UE care nu alocă o sumă suficientă pentru Politica Agricolă Comună. „Pentru mine, linia roșie este bugetul pentru agricultură. A venit momentul să rediscutăm banii care se alocă agriculturii”, a spus Avram, arătând că, mai ales în contextul propunerii privind Pactul ecologic european (Green Deal), este nevoie de o finanțare serioasă pentru agricultori și sectorul de producere a hranei.

Și grupul popularilor europeni, cel mai mare din Parlamentul UE, insistă pentru o finanțare corespunzătoare acordată priorităților tradiționale ale Uniunii - politica agricolă și politica de coeziune, a amintit Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE responsabil de bugete.

„A vota împotriva bugetului UE este o armă nucleară. Parlamentul European este dispus să folosească acest instrument important pe care îl avem, dacă solicitările noastre nu sunt incluse în bugetul UE pe următorii ani”, a transmis eurodeputatul PNL.

FRANS TIMMERMANS, VICEPREȘEDINTELE EXECUTIV PENTRU PACTUL VERDE EUROPEAN

”Criza provocată de coronavirus ne-a arătat cât suntem de vulnerabili și cât de important este să restabilim echilibrul dintre activitatea umană și natură. Schimbările climatice și declinul biodiversității reprezintă un pericol clar și actual pentru umanitate. Ocupând o poziție centrală în cadrul Pactului verde, strategia privind biodiversitatea și strategia «De la fermă la consumator» preconizează crearea unui nou echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate, pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor noștri și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența UE. Aceste strategii reprezintă o componentă fundamentală a amplului proces de tranziție pe care îl lansăm”.

ADOPTATĂ! CU 50% MAI PUȚINE PESTICIDE ȘI MEDICAMENTE pentru ANIMALELE DE FERMĂ! Agroinfo 21 mai 2020 - OFICIAL! Comisia Europeană a adoptat ieri strategia De la fermă la furculiță. Pesticidele utilizate în culturile agricole trebuie reduse la jumătate, la fel și medicamentele antimicrobiene folosite pentru animalele din ferme. Cu 20% trebuie redusă utilizarea îngrășămintelor, iar 25% din

69

suprafața arabilă UE trebuie ocupată de agricultură ecologică, anunță Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Strategia „De la fermă la consumator” va permite tranziția către un sistem alimentar durabil al UE, care protejează securitatea alimentară și asigură accesul la o alimentație sănătoasă, produsă de o planetă sănătoasă. Strategia va reduce amprenta de mediu și climatică a sistemului alimentar al UE și va consolida reziliența acestuia, protejând sănătatea cetățenilor și asigurând subzistența operatorilor economici.

Strategia stabilește obiective concrete de transformare a sistemului alimentar al UE, inclusiv o reducere cu 50 % a utilizării și a riscului pesticidelor, o reducere cu cel puțin 20 % a utilizării îngrășămintelor, o reducere cu 50 % a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură, precum și atingerea obiectivului de a consacra 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice. De asemenea, aceasta propune măsuri ambițioase pentru a garanta că opțiunea sănătoasă este și cea mai ușor accesibilă pentru cetățenii UE, inclusiv îmbunătățirea etichetării pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor în materie de informare cu privire la alimentele sănătoase și durabile.

Fermierii europeni, pescarii și producătorii din domeniul acvaculturii joacă un rol esențial în tranziția către un sistem alimentar mai echitabil și mai durabil. Aceștia vor beneficia de sprijin din partea politicii agricole comune și a politicii comune în domeniul pescuitului, prin intermediul unor noi fluxuri de finanțare și al programelor ecologice în vederea adoptării unor practici durabile. Durabilitatea ca marcă a Europei va deschide noi oportunități de afaceri și va diversifica sursele de venit pentru fermierii și pescarii europeni.

Alături de noua strategie privind biodiversitatea, De la fermă la furculiță sau la consumator face parte din Pactul verde european.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Criza provocată de coronavirus ne-a arătat cât suntem de vulnerabili și cât de important este să restabilim echilibrul dintre activitatea umană și natură. Schimbările climatice și declinul biodiversității reprezintă un pericol clar și actual pentru umanitate. Ocupând o poziție centrală în cadrul Pactului verde, strategia privind biodiversitatea și strategia «De la fermă la consumator» preconizează crearea unui nou echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate, pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor noștri și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența UE. Aceste strategii reprezintă o componentă fundamentală a amplului proces de tranziție pe care îl lansăm.”

70

Eurostat: În martie, comerțul extra-UE a scăzut drastic  meatmilk  21 mai 2020

Comerțul internațional de mărfuri din UE a scăzut la 228 miliarde EUR în martie 2020, de la 252 miliarde EUR în ianuarie, din cauza punerii în aplicare a măsurilor restrictive în urma pandemiei COVID-19, potrivit unui raport Eurostat.

UE a raportat o scădere a exporturilor cu cei cinci principali parteneri comerciali din această perioadă.

Exporturile cu Elveția au scăzut cu 8,5%, urmate de China (-7,1%), Rusia (-6,8%), Regatul Unit (-6,2%) și Statele Unite (-4,2%).

De asemenea, importurile din aceste cinci țări au scăzut în această perioadă, Elveția și Statele Unite înregistrând o scădere de 1,2%, respectiv 2,6%.

Această scădere a fost mai mică comparativ cu Rusia (-8,2%), China (-10,9%) și Regatul Unit (-17,0%), a adăugat raportul.

Declin în comerțul total

Marea Britanie (-10,4%) și China (-9,6%) au raportat cea mai puternică scădere a comerțului total de 10,4%, respectiv 9,6% dintre cei cinci parteneri comerciali. Comerțul cu Statele Unite a scăzut cu 3,6%, în timp ce Elveția a înregistrat o scădere de 5,3%, iar Rusia cu 7,6%.

Printre cei 11 principali parteneri comerciali ai UE, Turcia (-13,0%), India (-11,8%) și Norvegia (-11,7%) au înregistrat cea mai mare scădere a

71

comerțului total, în timp ce comerțul cu Coreea de Sud a scăzut doar cu 1,9%, raportul a spus .

Balanța comercială

În martie, UE a înregistrat o creștere a balanței comerciale cu 8 dintre cei 11 principali parteneri comerciali, comparativ cu cifrele din ianuarie.

Cea mai mare creștere de 2,1 miliarde EUR a fost raportată pentru comerțul cu China, urmată de 1,2 miliarde EUR pentru Marea Britanie. Raportul a fost adăugat în declinul balanței comerciale pentru Turcia (- 0,2 miliarde EUR), Statele Unite (- 0,9 miliarde EUR) și Elveția (- 1,0 miliarde EUR). Detalii în imaginea de deschidere a știrii.

Covid 19 a expus vulnerabilitățile sectorului european de carne meatmilk  21 mai 2020

După ce mai multe focare de coronavirus au pus câteva fabrici de procesare a cărnii în situație de stop, în SUA, o tendință similară a început să fie observată în toată UE, cu consecințe potențial dăunătoare pentru sector, se afirmă într-o analiză publicată de Euractiv.

După cum se știe, în ultimele săptămâni, sectorul cărnii din SUA a suferit o serie de focare COVID-19, ceea ce a dus la perturbarea lanțului alimentar și, în final, la eutanasierea a mii de animale care nu au putut fi procesate. Acum, începem să vedem focare similare în diferite state membre din UE.

Deja, au apărut știri despre un focar de coronavirus într-o fabrică de carne din nord-vestul Germaniei, cu peste 200 de infecții.

De atunci, industria a fost supusă unor critici intense și a fost acuzată că a încălcat legile privind siguranța lucrătorilor germani, determinându-i pe parlamentarii verzi să solicite o dezbatere în Bundestag pe această temă, care va avea loc joi.

În mod similar, există acum rapoarte că Republica Irlanda suferă aceeași problemă. Irlanda este cel mai mare exportator de carne de vită din Europa, 90% din carnea de vită urmând să ajungă în Marea Britanie, Franța, Italia și Germania.

Dar cifrele guvernamentale dezvăluie că peste 600 de infecții cu coronavirus au fost raportate la fabricile de procesare a cărnii din Irlanda, cu primul muncitor angajat la una dintre plante care a murit de COVID-19 numit săptămâna aceasta.

72

Un purtător de cuvânt al asociației de fermieri COPA-COGECA a declarat pentru EURACTIV că situația actuală „ar putea avea într-adevăr o influență asupra fermierilor care le furnizează, deoarece acum vor trebui să se ocupe de animalele care nu pot fi trimise la procesarea cărnii”, dar a adăugat că acest lucru este puțin probabil. „Considerăm că sectorul va atenua în mod natural situația cât mai mult posibil, încă o dată în conformitate cu cerințele legale privind respectarea standardelor de sănătate umană, igienă, sanitară, animală și bunăstare.”

Purtătorul de cuvânt a adăugat că, pe baza situației actuale, „nu văd că ar fi nevoie de eutanasierea animalelor”, dar a adăugat că, dacă se va întâmpla această situație improbabilă, fermierii „vor respecta din nou legislația și în special sănătatea animalelor și standarde de bunăstare. ”

Cu toate acestea, asociația a avertizat că acest lucru ar putea provoca o „pierdere majoră de viață animală și produse alimentare de înaltă calitate, materii prime, precum și o pierdere economică și risipa alimentară”.

„Nu este în interesul nimănui și toți actorii ar trebui să facă tot posibilul să-l evite. Dar, dacă se ajunge într-adevăr la acest lucru, ar trebui să facem în mod ordonat, în conformitate cu legislația și recomandările de siguranță ”, au spus ei, adăugând că monitorizează cu atenție situația.

Paolo Patruno, secretarul general adjunct al CLITRAVI, centrul de legătură pentru industria de prelucrare a cărnii din UE, a declarat pentru EURACTIV că „majoritatea covârșitoare a fabricilor de procesare a cărnii din UE asigură alimente cetățenilor europeni în respectul deplin al sănătății și bunăstării animalelor și prin implementarea unor standarde înalte pentru protejarea sănătății umane. „

El a adăugat că aceasta include implementarea măsurilor de distanțare socială și a mai spus că în ceea ce privește cazurile individuale în care au fost depistate focare, este „în sarcina companiilor unice să implementeze standarde care să funcționeze în deplin respectarea sănătății umane.”

Patruno a avertizat că, dacă Europa ar experimenta o situație similară cu SUA și s-ar confrunta cu blocaje în producție, în consecință, ar putea provoca o „pierdere uriașă de animale și materii prime de înaltă calitate, precum și o pierdere economică și risipa alimentară”.

Cu toate acestea, Enrico Somaglia, secretarul general adjunct al federației europene a sindicatelor pentru alimente, agricultură și turism (EFFAT), a declarat pentru EURACTIV că focarul a „agravat probleme care sunt deja bine cunoscute în sector”, în special în ceea ce privește siguranța lucrătorilor.

73

Va dura ani întregi până când consumul de bere din Europa va reveni la normal Catalina Apostoiu 21.05.2020,

În timp ce americanii preferă să bea bere acasă, în mare parte din Europa restaurantele, barurile şi cafenelele reprezintă aproximativ jumătate din veniturile producătorilor de bere, potrivit Bloomberg Businessweek.

Iar problemele acestora sunt acutizate de închiderea totală a sporturilor, cât şi de anularea unor evenimente importante ca Oktoberfest.

Industria berii se confruntă cu cea mai dificilă perioadă din istoria recentă, spune Ceesít Hart, CEO-ul Carlsberg.

.....................................................

Cum sunt plătiţi românii plecaţi la munci agricole în statele UE şi ce cheltuieli trebuie să suporte 20 mai 2020, 13:17de Afrodita Cicovschi

Date centralizate de „Adevărul” din anunţurile recrutorilor din Olanda, Germania, Austria, Marea Britanie, Spania, Scoţia, Franţa, Danemarca şi Belgia arată cum sunt sau vor fi plătiţi sutele de mii de români şi ce cheltuieli trebuie să suporte.

Restricţiile de circulaţie impuse de pandemie şi reîntoarcerea în ţările de origine a muncitorilor sezonieri au dus la o acută criză a forţei de muncă la nivelul întregii Uniuni Europene. Sute de mii de locuri de muncă sunt disponibile, conform anunţurilor făcute de oficialii din statele membre, în special în agricultură, ramură care solicită rezolvarea rapidă a situaţiei.  

Astfel, Germania are nevoie de 80.000 de muncitori sezonieri care să culeagă fructele şi legumele de pe câmp, stabilind accesul acestora în ţară în două tranşe egale în lunile aprilie şi mai.   Recent, Franţa a reclamat prezenţa a 100.000 de muncitori sezonieri pentru culegerea roadelor, după ce Marea Britanie anunţase că are nevoie de peste 50.000 de muncitori agricoli. Cum încercările guvernelor din statele Uniunii Europene de a-şi redistribui angajaţii aflaţi în şomaj tehnic în agricultură au eşuat, site-urile de recrutare

74

a forţei de muncă din străinătate s-au umplut de anunţuri, unele dintre ele oferind detalii privind câştigurile pe oră, săptămână sau lună, dar şi cheltuielile de transport sau cazare care trebuie suportate de angajaţii sezonieri.  

10,05 euro brut/ oră la cules de roşii şi ardei în Olanda

Unul dintre cele mai recente anunţuri de recrutare priveşte muncitorii sezonieri de care are nevoie Olanda pentru culesul roşiilor şi ardeilor. Salariul brut oferit pentru o astfel de muncă este, potrivit anunţurilor de recrutare de 10,05 euro/oră, circa 235 – 250 euro net pe săptămână „după ce se reţin taxele şi cazarea”.  

Acesta este unul dintre cele mai serioase şi mai complete anunţuri, având în vedere că angajatorul oferă detalii atât în privinţa beneficiilor, cât şi a costurilor pe care trebuie să le suporte angajatul.

Angajatorul oferă contract temporar de muncă, cu un program de 45/50 ore pe săptămână în plin sezon, dar costurile de cazare, de circa 90 de euro pe săptămână sunt suportate de angajat, cu promisiunea că „după 30 de săptămâni (cam cât ar dura sezonul – n. red.), două săptămâni de cazare sunt oferite gratuit, adică 175 de euro.  

„Fiecare cameră conţine cel puţin două paturi, un dulap personal, o canapea, un televizor şi multe altele. Depinde de locaţie, există acces la o bucătărie (comună), baie (comună). Aproape toate locaţiile noastre au conexiune internet. Perioada de preaviz pentru contractul de locuinţă este de 4 săptămâni. Costul transportului este suportat de candidat. Asistenta Socială 24 din 24. Posibilitatea de a face ore suplimentare, plătite între 25% -100%”, sunt alte detalii oferite de angajator.   Pe de altă parte, angajaţii sunt obligaţi să aibă asigurare de sănătate, putând opta pentru încheierea uneia agreate de angajator la un preţ de 2,93 euro/zi. Angajatorul asigură transportul către şi de la locul de muncă.  

Ofertele din Germania Locurile de muncă în agricultură în Germania sunt plătite cu 8 –9 euro/oră, salariu net, în special pentru culesul fructelor şi legumelor. Programul de lucru este de 9 – 10 ore/zi, 6 zile/săptămână. Angajaţii pot beneficia de un contract de muncă pe o perioadă de 2-3 luni cu posibilitate de prelungire, cazare din partea firmei germane şi 3 mese/zi.  

Alte anunţuri de recrutare în Germania precizează că se oferă un salariu de 1.600 – 1.800 euro/lună pentru muncitori necalificaţi în agricultură, singurele cerinţe ale angajatorului fiind hărnicia şi seriozitatea candidaţilor. Locurile de muncă oferite sunt pe câmp, în hale de prelucrare a legumelor şi

75

fructelor, în sere de plantat, la cules fructe de seon, angajatorul precizând că oferă salarii atractive, cazare, mâncare sau bani de mâncare şi contracte pe 2 – 6 luni cu posibilitate de prelungire.  

Salarii în Franţa, Belgia şi Spania În Franţa şi Belgia se caută atât muncitori sezonieri în agricultură, cât şi şoferi care să asigure transporturl recoltelor sau a oamenilor de la locul de cazare la locul de muncă şi înapoi. Salariul oferit este de 2.400 euro/lună, cu contract legal de muncă încheiat încă din România, cazare asigurată, concediu de 24 de zile/an, plata orelor suplimentare în cuantumm de 25% din salariu, asigurări medicale, dreptul la pensie, plus o alocaţie de 190 euro/lună pentru fiecare copil sau student care-şi însoţeşte părinţii la muncă.  

Tot în Franţa se caută muncitori în domeniul horticol, cărora li se oferă 1.100 euro net/lună, cazare, transport şi contract pe perioadă determinată de 3 luni.  

În Spania se caută muncitori care să culeagă usturoiul de pe câmp şi să îl ambaleze, plata fiind de 5 euro pe zi sau 2,50 euro/lada de usturoi, plus cazare şi transport contra-cost.  

Oferte în Anglia, Scoţia, Austria şi Danemarca Anunţurile pentru munca sezonieră în Anglia şi Scoţia sunt inedite: angajatorul oferă salarii de 4.000 – 8.000 lei/lună, la cules de narcise, construcţia de solarii, plantat/ replantat şi munci de intretinere ale recoltelor  

„Plata este de 8,21 lire sterline pe oră, dar dacă munciţi la cukes veţi avea normă. Dacă depăşiţi norma câştigaţi mai mult. Puteţi pune deoparte între 4000 RON şi 8000 RON/ lună”, se arată în anunţ, cu precizarea că locurile de muncă sunt în peste 100 de ferme, toate cu cazare şi facilităţi (baie, bucătărie, spaţii de recreere, pat, maşini de spălat), pentru care costul săptămânal este de 52,85 lire sterline şi se deduce din salariu.  

Salariul oferit în Austria este de 1.800 euro/lună, cazarea fiind gratuită „în condiţii bune”, angajatorul oferind o masă caldă/zi (prânzul), transportul de la locul de cazare la locul de munca, contract pe perioada nedeterminată şi asigurare medicală pe toată perioada contractuală”.  

În Danemarca sunt căutaţi lucrători sezonieri pentru cules de roşii şi vinete, cărora li se oferă un salariu de 1.800 – 2.000 de euro/lună, angajatorul neoferind alte detalii.

76

SPANIA

Watch: Robot pulls the pints as bar offers a taste of the future

https://www.euronews.com/2020/05/20/coronavirus-robot-pulls-the-pints-as-bar-offers-a-taste-of-the-futureA bar in Seville, Spain, is testing out a robot as the hospitality industry looks to adapt to a new way of life after lockdown.The robot made its debut at La Gitana Loca (The Crazy Gypsy) as beers and cafes began reopening after a two-month shutdown.As you can see from the video above, it takes a plastic glass from the dispenser and even holds it at an angle under the beer tap. It then straightens the glass as it is filled, before placing the drink on the counter for the customer to pick up.Bar owner Alberto Martinez said he had bought the robot before COVID-19 took hold as he thought some mechanical manpower would increase sales.But because of the crisis, it was never put into use although he soon realised it had a part to play once lockdown was lifted.

FRANTA

77

SUA

În timp ce McDonald's se pregăteşte de redeschiderea restaurantelor, angajaţii îşi exprimă nemulţumirea. Pentru ce protestează angajaţii lanţului de restaurante fast-food din 20 de oraşe din SUA Andra Stroe  20 mai 2020

Angajaţii restaurantelor McDonald's din 20 de oraşe din SUA au decis să intre în grevă, în încercarea de a-i convinge pe reprezentanţii businessului să aducă îmbunătăţiri protecţiei echipelor în timpul pandemiei de coronavirus, potrivit foxbusiness.com. Protestul va are loc cu o zi înainte de şedinţa anuală a companiei.

Potrivit unui sondaj, până la începutul lunii aprilie 42% dintre angajaţii businessului au spus că cei din conducere nu le-au spus să poarte măşti şi mănuşi.

78

Compania contestă acuzaţiile echipei, spunând că nu sunt reprezentative pentru cei 850.000 de angajaţi ai McDonald la nivel naţional. Într-un anunţ publicat în New York Times, McDonald's spune că „intenţionează să deschidă spaţiul de luat masa în restaurantele unde este permis şi că cele 14.000 de restaurante deţinute la nivel local pun siguranţa pe primul loc.

SUA

DuPont Nutrition a lansat o enzimă pentru lactatele fără lactoză meatmilk  21 mai 2020

DuPont Nutrition & Biosciences a lansat enzima Bonlacta pentru piața lactatelor fără lactoză din America de Nord, informeaza DairyReporter.

DuPont a spus că produsul permite optimizarea procesului și reducerea costurilor, permițând producerea unei game largi de produse lactate fără lactoză la costuri competitive.

Bonlacta acționează rapid în condiții de refrigerare și este capabil să reziste la temperaturi ridicate pentru a permite procese noi, optimizate, cu ținte de hidroliză a lactozei mai rapide. Compania a adăugat că proprietățile sale termice o fac optimă pentru pasteurizarea flash sau procesarea la temperaturi ridicate în timp scurt (HTST).

„Cererea de lapte fără lactoză crește rapid în toată America de Nord și considerăm Bonlacta ca fiind esențial pentru satisfacerea acestei nevoi”, a declarat Clementina Dellomonaco, manager global de linii de produse, enzime lactate la DuPont Nutrition & Biosciences.

„Știm că performanțele excepționale ale Bonlacta pot crea produse competitive, permițând mai multor producători de lactate să intre în mainstream cu lapte fără lactoză.”

DuPont a declarat că Bonlacta are, de asemenea, o filtrabilitate superioară în timpul procesării laptelui în linie, pentru a reduce timpul și reduce economiile în timpul producției și că are un gust curat în produsele stocate la temperaturi frigorifice sau ambiante.

Arome mai puțin nedorite și reacții mai puțin nedorite aduc oportunități de utilizare în produse noi, cum ar fi laptele hibrid cu multe ingrediente adăugate. Procesul rapid de hidroliză a lactozei este accelerat în continuare prin adăugarea de sare, pe care compania a spus-o face ca Bonlacta să fie potrivit pentru utilizarea în brânzeturi proaspete și aplicații lactate conexe.

79

Și, a adăugat DuPont, stabilitatea ridicată a enzimelor, reducerea relativă a dozei și flexibilitatea adăugării lactazei în timpul procesării sunt avantaje pentru producătorii de lapte și produse lactate. Bonlacta face parte din suita de enzime lactază DuPont Danisco.

OLANDA

Guvernul olandez. O nurcă a infectat cu coronavirus un fermier DE ADINA MUTĂR | 21.05.2020 -

Guvernul olandez a anunțat că are dovezi ce arată că un muncitor de la o fermă de nurci a contractat noul coronavirus de la unul dintre animale, informează Euronews. Ministrul olandez al Agriculturii, Carola Schouten, a declarat că muncitorul a contractat o tulpină SARSCoV2 similară cu cea găsită la un animal din fermă, ceea ce arată că este „probabil” să se fi produs transmisia nurcă-om. „Aceste noi rezultate ale cercetării au un impact major asupra proprietarilor, familiilor și angajaților fermelor de nurci, precum și asupra comunităților locale”, potrivit ministrului.

Nu este vorba de o nouă evoluție pentru COVID-19 la nurci, care sunt mamifere semiacvatice, carnivore, deci supuse riscului contractării coronavirușilor. Au fost găsite cazuri în două ferme din Olanda în luna aprilie, după ce lucrătorii au anunțat că unele dintre animale aveau dificultăți în respirație .

Autoritățile au presupus inițial că oamenii au infectat animalele, dar, cel puțin un caz demonstrează că acest lucru s-a întâmplat invers.

Drept urmare, au fost introduse restricții suplimentare la fermele de nurci, inclusiv verificarea tuturor fermelor din Olanda, precum și obligativitatea ca angajații să poarte echipament de protecție.

Animalele nu pot fi mutate și nici gunoiul de grajd din fermele infectate nu trebuie să fie scos în afară. În ciuda dovezilor de transmitere a COVID-19 de la nurcă la om, Guvernul

80

olandez apreciază că șansele ca acest lucru să se întâmple des rămân „neglijabile”, dar se impun măsuri de protecție.

DOSAR

https://www.mediafax.ro/economic/explozie-de-verdeata-in-gradini-si-balcoane-romanii-au-redescoperit-gradinaritul-iar-vanzarile-de-profil-au-crescut-cu-peste-50-19156086

81

* * *

82

* * *

VIDEO IMAGINI INCREDIBILE! IARNĂ ÎN LUNA MAI!Agroinfo 20 mai 2020

POTOP DE GRINDINĂ! ULTIMA ORĂ! Județele Dâmbovița și Vâlcea, aflate sub Cod portocaliu, sunt sub asaltul iernii! În urmă cu

83

puțin timp, grindina a acoperit cu un covor alb, gros, totul. Imaginile par desprinse din iarnă deși suntem la sfârșitul lunii mai.

Codul portocaliu de vreme rea a adus grindină pe Valea Dâmboviței. Pământul s-a albit ca după ninsoare. Grindina a căzut cu furie. Sunt afectate localitățile Gheboieni, Izvoare, Pucioasa unde a căzut potop de grindină, scrie Gazeta Dâmboviței.

VIDEO AICI CU IMAGINILE IERNII DIN LUNA MAI!Și în județul Vâlcea, peisajul este de iarnă deși suntem la sfârșitul lunii mai. Grindina acoperă pământul. Imaginea a fost postată, în această seară, pe grupul Ferma de familie, Facebook.

A LOVIT GRINDINA! ”NU MAI E NIMIC! TOTUL E PUS LA PĂMÂNT!”agrointeligenta.ro - 20 mai 2020

Cădere masivă de grindină! Un județ asediat de bucățile de gheață care au pus la pământ culturile agricole ale oamenilor. În mijlocul Codului portocaliu, fermierii reclamă căderi de grindină și deja se preconizează pierderi în sectorul agricol.

84

Din mai multe localități din județul Vâlcea au început să curgă imagini cu gheața căzută în gospodării, pe câmp, în grădini și în livezi. Începând de astăzi, de la ora 13.00, a intrat în vigoare un cod portocaliu de ploi torențiale, vijelii și grindină, suprafața afectată incluzând și comune precum Popești sau Băbeni. ”Nu mai e nimic! Totul e pus la pământ!”, a scris Ana Maria Dragomir din județul Vâlcea.

Alerta ANM este valabilă până mâine dimineață la ora 6.00, timp în care în Oltenia, local în Muntenia, în sudul Banatului și în zona Carpaților Meridionali, instabilitatea atmosferică va fi accentuată. Vor fi vijelii, grindină, descărcări electrice și va ploua torențial, astfel încât, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, se vor înregistra cantități de apă ce vor depăși 40…50 l/mp și izolat 60…70 l/mp.

Iată câteva imagini cu grindina căzută, poze postate din județul Vâlcea pe grupul de Facebook Furtuni România:

85

* * *

Fermier terorizat de o stână între case: ”Suntem invadați de căpușe. Deși are pășune, vecinul își ține animalele în mizerie, lângă casă!” Ramona Dascălu - 20 mai 2020

Stână de oi între casele oamenilor într-o comună din Cluj! Adrian Cucura, un fermier din comuna Gilău, se plânge că nu mai poate trăi liniștit în curtea sa din cauza unui vecin care crește în gospodărie 300 de oi. Marea problemă, pe lângă numărul mare de animale pe care le deține crescătorul, este reprezentată de faptul că nu prea obișnuiește să facă curat la animale, iar mirosul a devenit insuportabil pentru cei din jur. Ba mai mult de atât, acum, de când vremea s-a încălzit, au apărut și căpușele, care pun viața copiilor în pericol.

Saivanul unde sunt crescute animalele se află doar la un pârâu distanță de casa fermierului Adrian Cucura. Chiar dacă proprietarul mioarelor este un

86

bărbat tânăr și în putere, acesta nu are grijă de animele și le ține în mizerie, reclamă clujeanul.

”Un pârâu de un metru ne desparte. Nu are gard, nu are nimic. E un focar de infecție acolo. Acum o să zică că le-a scos în câmp, dar acasă vine și le mulge și oricum are mieii acasă, iar toată iarna stă cu toate acasă. Eu cred că nu face tratamente la animale, că nu face nimic, ci le ține numai ca să ia subvenții, așa zic eu. E dezastru, dacă ați veni să vedeți ce fermă are, ați fugi. Este tânăr, are până în 40 de ani, dar mizeria este până la tavan la oi. Ăștia ar trebui desființați de tot. Nu are voie să stea cu animalele între case, că și eu sunt fermier, sunt cu cultura mare, cultiv porumb și soia, și știu. Toți oierii din comună au plecat, și-au făcut ferme, pe unde au putut, pe câmp, numai el a rămas cu animalele în sat”, a declarat Adrian Cucura, fermier din Gilău, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Fiica fermierului, mușcată de căpușe, două pisici deja omorâte

Acum, de când s-a încălzit afară, pe lângă mirosul insuportabil care vine de la fermă, oamenii nu mai au curaj să-și lase copiii să iasă din casă de frica căpușelor.

”În fiecare an am avut probleme și cu căpușele din cauza animalelor pe care le are el, numai că anul ăsta o căpușă a mușcat-o pe fiica mea, și dacă până acum am zis că poate nu e așa de grav, acum deja s-a agravat situația. Fata mea nu a ieșit din casă și azi dimineață a leșinat când a văzut că are o căpușă pe ea. Două pisici mi-au murit săptămâna trecută și avem și cățelul care stă prin curte și toată ziua luăm căpușele de pe el. Eu nu am animale, am numai doi porci, iar de la porci nu vin căpușele. Și avem gard între noi, am făcut eu gard numai să nu le mai văd mizeria”, a povestit acesta.

Bărbatul susține că vecinul său ar avea unde să-și țină oile, și pe timp de vară și pe timp de iarnă, dar pur și simplu nu dorește: ”Are 300 de oi, dar dacă îl întrebi zice că are numai 100 pentru că sunt trecute și pe numele lui și pe al soției, că anul trecut au avut control de la APIA și era și soția băgată. Țin animalele în sat de șmecheri pentru că ar avea unde să le ducă, are pășune dată de la primărie, are și teren cumpărat unde ar putea să le țină pe timp de iarnă”.

Fermierul din Gilău spune că de 10 ani de zile se confruntă cu această problemă, iar în toată această perioadă a încercat să stea de vorbă cu vecinul său de nenumărate ori, însă fără niciun rezultat. De asemenea, spune că și cei de la primărie cunosc problema, dar nu au luat nicio măsură: ”Am vorbit cu el, dar îmi râde în față, îmi întoarce spatele și pleacă. Am apelat și la primărie, au fost, au văzut despre ce este vorba, au zis că iau măsuri, au scos

87

două furci de mizerie de acolo și au plecat. Am vorbit de mai multe ori și cu viceprimarul și i-am spus că nu mai putem așa, seara nu putem nici măcar să stăm pe terasă afară, și dă din umeri, că nu are ce să-i facă. Și știu și de ce, pentru că soția oierului lucrează la primărie ca femeie de serviciu. Am făcut astăzi și o adresă către Direcția de Sănătate Publică ( DSP)”.

La primărie ni s-a spus să revenim mâine pentru o poziție oficială

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a sunat la primăria din Gilău, dar secretara instituției, când a auzit despre ce este vorba, ne-a îndemnat să revenim mâine cu un telefon. Vom insista în acest sens pentru că este important să avem o poziție 

În această seară, fermierul ne-a informat că a transmis sesizarea la DSP și că așteaptă și o reacție din partea autorităților locale care să aplice legea privind distanța minimă ce trebuie să existe între o fermă de animale și cea mai apropiată locuință. În cazul unei exploatații de creștere a ovinelor, această distanță este minim 100 de metri.

* * *

Nutriția pe bază de insecte îmbunătățește calitatea cărnii de pasăre și a ouălor  meatmilk  21 mai 2020

Sectorul hranei pentru animale folosește tot mai mult surse alternative de proteine. Petru păsările de curte, utilizarea făinii de insecte pentru a înlocui o parte din soia în dietă, pare promițătoare. Iată ce se afirmă în studiul cu titlul ”Insect meal: Good for bird and eggs”, semnat de Andreas Ebertz, de la Universitatea din Groningen, și publicat în ”All about feed” în cursul acestei primăveri

Posibile efecte negative

Insectele, în special larvele de muște (BSFL), ar putea fi o alternativă ideală, bogată în proteine pentru soia, datorită valorii nutritive ridicate și a cerinței reduse de spațiu de reproducere. După cum se știe, BSFL sunt o sursă excelentă de energie și proteine (de la 37%, la 65% proteine), și s-a afirmat că profilul lor de aminoacizi este mai potrivit pentru păsările de curte

88

(Barragan-Fonseca și colab., 2017; Schiavone și colab., 2017). Cu toate acestea, BSFL conține chitină, care poate afecta negativ digestibilitatea proteinelor și, prin urmare, poate fi în detrimentul performanței animalelor.

Au fost întreprinse mai multe studii pentru a determina dacă BSFL este potrivit ca ingredient pentru hrana pentru păsări de curte și ca alternativă la soia. Dabbou și colegii săi (2018), au efectuat un studiu longitudinal cu includerea mesei BSFL dietetice, privind performanțele de creștere a puiului broiler, parametrii sângelui și morfologia intestinală. În studiu, 256 de pui broileri de sex masculin au fost hrăniți cu patru incluziuni diferite de masă parțial BSFL degresată, din ziua 1 până în ziua 35. Iată proporțiile:

1. testează dieta cu 0% incluziune a BSFL,

2. cu 5%,

3. cu 10% și

4. cu 15% ca substitut pentru soia (și făină de gluten de porumb).

Dietele au fost izonitrogene și izoenergetice (același conținut de azot și caloric în dietele). Rezultatele acestei investigații sugerează că includerea mesei BSFL dietetice cu până la 10% la puii de pui de sex masculin crește greutatea vie și aportul zilnic de furaje, numai în perioada de început (ziua 1 până în ziua 10).

Puii preferă insectele

În această perioadă, creșterea și dezvoltarea puiului a fost mult mai rapidă decât înperioadele ulterioare (perioada de creștere din ziua 10 până în ziua 24 și perioada de finisare din ziua 24 până în ziua 35). Creșterea aportului de furaje și creșterea în greutate vie a fost atribuită palatabilității îmbunătățite a dietei. S-a raportat deja, că puiul pare să prefere hrana care include masa BSFL.

În perioada de creștere și de finisare, raportul de conversie a furajelor și greutatea în viu a grupului BSFL, de 15%, au fost afectate negativ, comparativ cu grupurile de incluziune de 5% și 10%. S-a emis ipoteza că întregul conținut de chitină din dieta de masă BSFL, de 15%, ar fi putut afecta negativ digestibilitatea proteinelor (Dabbou et al., 2018).

Spre deosebire, un alt studiu a descoperit că greutatea vie și greutatea carcaselor de pui broiler, alimentat cu includerea de masă BSFL cu 16% concentrat, au fost mai mari decât greutățile puiului de control, după 34 de zile (BSFL înlocuit cu soia). Aici s-a sugerat că o cantitate mai mare de

89

proteine brute a fost cel mai probabil cauza și conținutul de chitină, care nu păreau să afecteze digestibilitatea proteinelor (Altmann și colab., 2018).

Calitatea cărnii

Altmann și colegii săi (2018), au analizat schimbarea calității cărnii și a proprietăților senzoriale ale fileului de piept de pui broiler, ambalate conform practicilor curente de ambalare industrială cu ambalaje cu atmosferă modificată cu înaltă oxigenare (HiOx MAP), în timp. Fileurile de piept de pui broiler, care au primit mâncare BSFL degresată, ca înlocuitor pentru 50% din soia (includerea totală în perioada de început a fost de 19,5% și în perioada de cultivator 16%),  părea să aibă o aromă mai intensă, când era proaspătă în comparație cu fileul de piept provenit de la păsările din grupul de control (fără alimentare cu alimente BSFL).

Intensitatea aromei a scăzut la 3 zile de la ambalare și, apoi, din nou, la 7 zile de la ambalare. Intensitatea aromei fileului de piept al grupului martor a scăzut, de asemenea, de la 3 zile după ambalare. Dar, în mod curios, s-a constatat că a crescut din nou, după 7 zile. Nu s-au dat explicații pentru scăderea continuă a intensității aromelor fileului de sân din grupul BSFL.

Cu toate acestea, s-a afirmat că o intensitate mai mică a aromei poate fi un punct de vânzare, deoarece este preferat de unii consumatori. Analiza ulterioară a găsit niveluri de pH mai stabile, în fileul de piept din grupul de masă BSFL, de la carcasele proaspete, până la șapte zile după ambalare, comparativ cu fileul de piept al grupului martor. S-a emis ipoteza că includerea BSFL ar putea duce la o durată de viață mai lungă.

Efect asupra producției de ouă

Includerea dietetică a mesei BSFL dezgroșate afectează și producția de ouă. Într-o investigație de 8 săptămâni, în 108 de păsări individuale, cu vârsta de 19 săptămâni (Shaver White), care au fost hrănite cu o dietă standard de făină de porumb-soia, masa BSFL degresată a fost inclusă ca substituție pentru soia la 5% și 7,5%. Aici, porumbul a fost crescut treptat cu un conținut redus de soia și un conținut crescut de BSFL.

Cu toate acestea, autorii nu au declarat motivul acestor modificări. Acest lucru s-ar fi putut face pentru a satisface necesarul de nutrienți pentru găini de 19 săptămâni (în conformitate cu liniile directoare de gestionare comercială Shaver White), și pentru a crea diete izo-calorice și izo-azotate. Cu toate acestea, rezultatele au arătat că includerea de masă BSFL degresată de 7,5%, a dus la producția de ouă similară, greutatea medie a ouălor și parametrii de calitate ai ouălor, în comparație cu dieta de control (analizate în ziua 5 a săptămânilor 22, 24 și 26).

90

În schimb, includerea a 5 % de BSFL, a dus la o producție semnificativă mai mică de ouă zilnice. Greutatea oului și masa ouălor au fost, de asemenea, semnificativ mai mici, decât pentru ouăle depuse de găinile martor. Rezultatele similare dintre grupul de incluziune BSFL de control, au fost atribuite aportului semnificativ crescut de furaje, la găinile din grupul de incluziune BSFL, de 7,5%, în comparație cu grupul de control și 5% BSFL (Mwaniki et al., 2018).

Tot Mwaniki și colab., 2018, au arătat că și culoarea gălbenușului, rezistența la rupere a cochiliei și grosimea cochiliei au crescut semnificativ, atunci când au fost alimentate cu BSFL. Creșterea acestor parametri ar fi putut fi cauzată de absorbția crescută a calciului și/sau metabolismul calciului, în intestinul găinilor.

Concluzie provizorie

Deși rezultatele sunt parțial inconsistente, s-ar putea afirma că includerea dietetică a mesei BSFL degresate de 10%, până la 16%, ca înlocuire de soia, nu afectează în mod negativ greutatea vie și aportul zilnic de pui broiler masculin, cel puțin în perioada inițiatorului. În perioadele de creștere și de finalizare, s-au recomandat niveluri inferioare.

Starea de sănătate, determinată prin analiza markerilor de sânge, nu prezintă efecte dăunătoare ale BSFL (Dabbou și colab., 2018; Altmann și colab., 2018). Pentru producția de ouă, includerea dietetică a făinii BSFL de 7,5%, degresată, ca înlocuitor de soia, este rezonabilă și are ca rezultat ouă mai uniforme, cu gălbenușul mai închis, care sunt mai rezistente și ar putea duce la pierderi mai mici în timpul lanțului de producție și aprovizionare.

Potențialul sectorului insectelor pe piața europeană

Ultimele perspective de cercetare și potențialitatea de circularitate a sectorului insectelor au fost discutate recent în capitala UE, Bruxelles. În acest sens, Platforma internațională a insectelor pentru alimente și furaje (IPIFF), a organizat atelierul internațional intitulat ”Dezlegarea potențialului de circulație al sectorului european de insecte prin cercetare și inovare”. Aproximativ 130 de actori activi în industria producției de insecte s-au adunat la Bruxelles, discutând asiduu pe marginea subiectului.

În deschiderea evenimentului, Cindy Schoumacher (Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare), a prezentat o imagine de ansamblu a strategiei FOOD 2030, subliniind rolul important al tranziției proteinelor, în contextul provocărilor europene, precum și la nivel mondial. În acest scop, vorbitoarea principală a atelierului a subliniat că cercetările ulterioare în

91

domeniul cultivării insectelor au potențialul de a oferi soluții fiabile și practice pentru nexusul agroalimentar.

Proteinele alternative vor juca un rol major

”Sectorul proteinelor alternative, inclusiv insectele, va juca un rol major, în contribuția la sisteme alimentare durabile, mai sănătoase și rezistente la climă, oferind noi oportunități de afaceri pentru actorii din sistemele alimentare”, a concluzionat doamna Schoumacher.

”Dovezi actualizate, bazate pe știință, ne vor permite să comunicăm mai bine mesajele noastre către autorități, ajutându-ne să deblocăm anumite oportunități de reglementare”, a adăugat președintele IPIFF, Antoine Hubert, care a adăugat: ”Considerăm că noile substraturi autorizate în creșterea insectelor, cum ar fi fostele alimente cu carne și pește, vor suplimenta nutrienții din fluxurile subutilizate, reducând presiunea asupra resurselor naturale și furnizând soluții locale care pot completa ingredientele pentru hrana de astăzi”.

Priorități de cercetare

Cu ocazia acestei conferințe internaționale, membrul Comitetului Executiv IPIFF responsabil de cercetare, Lars-Henrik Lau Heckmann, a prezentat cea mai recentă publicație IPIFF, ”Construirea de punți între lanțurile de producție de insecte, cercetători și factorii de decizie”, o broșură dezvoltată de asociație ca Document de contribuție la consultarea publică, cu privire la arhitectura programului european de cercetare și inovare Orizont.

”Prioritățile de cercetare identificate de sectorul nostru sunt menite să contribuie cu soluții realiste, pentru reducerea risipei alimentare, îmbunătățirea fertilității solului, oferind în același timp hrană sănătoasă, atât pentru oameni, cât și pentru animale. Avem nevoie de insecte nu numai pentru a stimula circularitatea sistemelor noastre de producție alimentară, ci și pentru acreditările lor de sustenabilitate”, a afirmat dr. Lau Heckmann.

Atelierul a reunit experți din numeroase domenii, precum cercetarea investițiilor, acvacultura, păsările de curte și creșterea porcilor, și factori de decizie din industria alimentară și cea a furajelor. ”Este rolul nostru să ne asigurăm că evoluțiile viitoare de reglementare sunt susținute de dovezi științifice. Astfel, suntem siguri că viitorul cadru al programului de cercetare și inovare Horizon Europe va fi un catalizator pentru a dezlănțui potențialul de circularitate al sectorului insectelor europene”, a concluzionat Henrich Katz, Trezorier al IPIFF

* * *

92

Vinul de azi: Rose Pinot Noir 2019 Villa Vinea POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Rose Pinot Noir de la Villa Vinea este un vin corpolent și intens din punct de vedere aromatic, un vin „cu suflet de alb și corp de roșu”. Culoarea vinului este roz pal, cu tentă discret cărămizie, iar nasul, impetuos, aduce un buchet de fructe roșii de pădure și subtile senzații de cremene. Are o excelentă aciditate și un gust percutant, dominat de citrice amărui, căpșuni coapte și note exotice de mango. Postgustul lung, cu multă prospețime, lasă plăcute arome de cireșe de mai, ierburi mediteraneene condimentate și aluzii minerale. Per ansamblu, e un vin „de cursă lungă”, dar și un excelent companion al gastronomiei. 

* * *

Winesday.ro – un proiect “by Carmina Nițescu” care îmbină informația despre vin cu degustarea și cu turismul la crame mai 21, 2020 Vinul.ro

Izolarea, starea de urgență și cea de alertă au provocat apariția rapidă a unui număr mai mare decât de obicei de proiecte online legate de vin – magazine și nu numai. Unul dintre cele care ne-au stârnit cu precădere atenția a fost Winesday.ro, deoarece presupune un accent deosebit pe educație și informație.

Am întrebat-o detalii pe fondatoarea proiectului, Carmina Nițescu. Ea este, după cum se autocaracterizează, în primul rând un “om liber. Un călător,

93

pasionat de dezvoltare personală și turism cu o experiență antreprenorială de 14 ani legată de acest din urmă domeniu și cu colaborări multiple în calitate de consultant de dezvoltare de strategii de marketing, comunicare și social media în domeniu”. Deține multiple certificări în turism, leadership, business și comunicare. A creat concepte de călătorie precum #GreekExplorer, #DeltaExplorer, #RomaniaAutentica, #HorseRidingAdventure, #FotoExpeditia, #PovestiCuScortisoara, #CalatoriiCulinare sau #TravelCaffe. Fotografiile care ilustrează acest articol provin din arhiva Carminei Nițescu și au fost realizate de Călin Stan.

Totul a început de la o vizită la crame din Republica Moldova

– Cum ai ajuns la vin, Carmina?Am lansat oficial proiectul www.Winesday.ro pe 20 aprilie 2020, însă ideea acestuia o am din 2017, domeniul fiind cumpărat în acea vară, iar logoul apărând la final de 2018. A durat ceva până când am pus pe picioare proiectul, însă, perfecționistă cum sunt, am vrut să fiu pregătită pentru asta. Povestea mea cu vinul începe în toamna lui 2015, când am mers la “Ziua Vinului” în Republica Moldova, într-un grup de jurnaliști și am petrecut o săptămână printre crame. Atunci am participat la primele degustări serioase de vinuri, am luat contact cu limbajul vinului și, cel mai important, am avut ocazia să degust vinuri de la câte o cramă diferită în fiecare zi.– Cât ți-a luat să înveți despre vin?

După Moldova, am devenit curioasă cât să caut degustări de vinuri și acasă, să îmi fac apoi un obicei din a merge să descopăr vinuri ale diverselor crame în restaurante, wineshop-uri și winebar-uri din București și, mai mult de atât, să descopăr vinuri și acasă. După ce am mers la nenumărate degustări de vinuri și pe la câteva crame in România și Grecia până în 2017 am simțit nevoia să fac niște cursuri de calificare cât să înțeleg mai multe despre vin și astfel din toamna lui 2017 și până la final de 2018 am făcut cursurile WSET Level 1 & 2, niște cursuri fără vreo calificare anume despre degustarea vinurilor și a spumantelor, iar ulterior cursul de “Inițiere în degustarea vinurilor” organizat de ADAR. 

Introduc vinul în lumea celor care au alte pasiuni

– Și te-ai gândit să împărtășești și altora această pasiune?Prima degustare “oficială” pe care am susținut-o prezentând câteva vinuri din Republica Moldova a fost pe 20 aprile 2018 în cadrul unui eveniment tematic de echitație pe care l-am organizat. A fost primul test să văd reacția oamenilor care nu aveau nicio legătură cu vinul, la vin. Seara s-a încheiat cu multe zâmbete și cu feedback precum “Imi place degustarea asta că mai

94

mult povestim despre vin decât bem”, venit de la persoane care nu beau alcool în general.

Persoane care s-au alăturat apoi mai multor degustări.Am “aprofundat” apoi organizarea degustărilor de vin de fiecare dată când am avut ocazia: acasă cu prietenii, acasă la prieteni, în cadrul diverselor evenimente din turism pe care le-am organizat – eu lucrez de 14 ani în turism și, având evenimente diferite în portofoliu, am profitat de ocazie să introduc vinul în lumea pasionaților de călătorii, fotografie și echitație. 

Perfecționistă fiind, mi-a luat ceva mai mult decât mă așteptam să pregătesc proiectul Winesday, însă am început anul 2020 cu gândul de a-i da drumul, de a strânge o comunitate de oameni curioși în ale vinului, de a organiza diferite degustări de vin în București, în diverse alte localități din țară, la crame din România sau din afară și, nu în ultimul rând, de a organiza tururi la crame în România sau în țări cu tradiție în vin. Cumva, am simțit să fac un proiect care să îmbine zona de turism care îmi este atât de familiară cu pasiunea pentru vin.

Carmina Nițescu folosește materiale vizuale care să-i ajute pe participanții la degustările Winesday.ro să rețină cât mai ușor limbajul vinului

Voi începe să organizez și vizite la crame, când vom fi în siguranță

– Și cât ai reușit până acum, din ce ți-ai propus?Am început cu pași “de melc” cum am mai spus în mai multe ocazii, însă în luna februarie am susținut 3 degustări private de vinuri și plănuisem ca în martie 2020 să lansez proiectul. A venit însă pandemia și orice plan legat de evenimente și călătorii legate de vin a fost amânat.  Am lansat totuși proiectul în mediul online pe 20 aprilie 2020 (la fix 2 ani după ce susținusem prima mea degustare de vin) cu gândul de a face cunoscut vinul către un public ce este curios în ale vinului, dar nu a îndrăznit până acum să pună întrebări. Intenționez să cresc o comunitate frumoasă iar, pe lângă materialele din mediul online, să încep să organizez degustări și vizite la crame așa cum mi-am propus inițial – bineînțeles, când se va putea face asta în siguranță. 

95

 Winesday.ro – este pentru curioșii care vor să înțeleagă, dar care nu au îndrăznit să pună întrebări– Zi-mi mai multe despre Winesday.ro – ce găsesc oamenii acolo?Winesday se adresează în primul rând celor curioși în ale vinurilor, care nu au îndrăznit pană acum să pună întrebări dar care au dorit mereu să înțeleagă limbajul uneori “pompos” al vinurilor și să se bucure de arome.  

Pe site am început deja să public articole despre “ce înseamnă o degustare de vin”, “cum deguști vinul” și mai urmează câteva materiale utile din seria “how to” – care să vină în ajutorul celor care iau prima dată contact cu vinul. Pe lângă asta, voi face tot posibilul să fac recenzii scurte de vinuri pentru vinurile noi pe care le descopăr, să scriu despre degustările online sau offline (când se va putea) la care particip sau pe care le organizez, să promovez târguri, cursuri și evenimente cu și despre vin, să vorbesc despre resurse importante în ale vinului (cărți, site-uri de specialitate, crame din România și din afară), să public interviuri cu oameni din industria vinului. Planuri sunt multe, momentan mă bucur de fiecare pas și sper să pot face pași din ce în ce mai fermi în următoarea perioadă. Industria vinului este fascinantă, mereu găsești ceva nou – vinuri noi, asocieri noi cu diverse tipuri de mâncare, apar crame noi – și asta vreau să prezint celor care vor să pășească și ei alături de mine în lumea asta. Despre prima degustare “oficială” pe care am dorit să o organizez imediat după lansare am scris aici: https://www.winesday.ro/project/prima-degustare-winesday-specials-bucuresti/ Mai multe detalii despre proiect, aici: https://www.winesday.ro/despre/

Carmina Nițescu vrea ca evenimentele Winesday.ro să fie ușor accesibile celor care nu cunosc vinul, ci doar vor să se inițieze în această lume a gusturilor și aromelor

* * *

96

Despre podgorii și soiuri românești de viță de vie!21 mai 2020 Cotidianul Agricol Actualitate, Tehnologii şi soluţii agricole

Viticultura românească a început să se dezvolte încă din timpuri străvechi, unii istorici considerând chiar că prima viță de vie a fost plantată pe teritoriul României înainte de primele grâne.

În țara noastră, plantațiile de viță de vie sunt răspândite în areale care diferă între ele atât din punct de vedere climatic, cât și din punct de vedere ecopedologic – diferențe date de altitudine, poziționare sau prezența unor bazine de apă. Principalele regiuni viticole și podgorii din România sunt:

Moldova

O regiune viticolă cu tradiție, în zona Moldovei de azi s-a cultivat vița de vie încă de pe vremea geto-dacilor. De-a lungul unei istorii care se întinde pe mii de ani, s-au pus bazele unor podgorii renumite precum Cotnari, Iași, Huși, Odobești, Panciu, Cotești sau Nicorești.De menționat sunt însă și Zeletin, Tutova, Buhor Nicorești sau Ivești.

Vinurile produse în Moldova sunt în principal albe. Pline de grație și eleganță, acestea se disting printr-o nuanță discretă de dulceață, dată de bogăția în extract și glicerol. În schimb,cele roșii sunt masculine, dar prietenoase și foarte echilibrate.

În Moldova se cultivă soiuri autohtone precum Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Frâncuşă, Zghihară de Huși, Fetească Albă sau Fetească Regală, dar și soiuri străine precum Riesling Italian, Chardonnay, Traminer, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel. 

Muntenia

În 1893 ia naștere Pepiniera Pietroasa, prima din România. Iar în 1907 este inaugurată prima Școală Elementară de Viticultură de pe teritoriul țării

97

noastre. În 1924 se înființează și prima Stațiune de Cercetare Viticolă și Oenologică din România.

Cea mai cunoscută podgorie din regiunea viticolă Muntenia este Dealu Mare, unde se cultivă unele dintre cele mai aromate soiuri pentru vin roșu din România, răsfățate din plin de soare: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot sau Fetească Neagră.

Dobrogea

În anul 1907 se plantau în Dobrogea, la Murfatlar, primele 10 hectare cu vie. Scopul principal era promovarea viticulturii în această regiune a țării.

Astăzi poate cele mai renumite în România, soiurile cultivate la Murfatlar au o aromă specifică, dată de solul ușor și pietros, în combinație cu o climă favorabilă, călduță. Vedetele acestei regiuni sunt vinurile albe: Pinot Gris, Chardonnay, Aligoté, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel.

În Dobrogea se cultivă însă și soiuri roșii sau rose, toate cu o pregnantă notă personală, precum delicatețea soiului Pinot Noir sau caracterul sălbatic a Cabernet-ului Sauvignon. Alte podgorii celebre în Dobrogea sunt: Babadag, Istria sau Sarica Niculițel.

Oltenia

Regiunea viticolă Oltenia prezintă unele dintre cele mai favorabile condiții pentru cultivarea viței de vie: poziționarea geografică, structura și compoziția solului sau clima caldă. Tocmai de aceea, există dovezi care atestă cultura viței de vie aici încă din secolele VII-VIII î.Hr.

Printre podgoriile renumite din Oltenia se numără Dealurile Craiovei, Podgoria Drăgăşani, Severin, Sâmbureşti sau Plaiurile Drâncei.

De altfel, Cabernet-ul Sauvignon a fost adus pentru prima dată în țara noastră chiar în Podgoria Drăgășani, în anul 1867. Iar la 1887 vinurile produse în Oltenia au căpătat faima internațională, după ce Tămâioasă Românească a luat medalia de aur în cadrul unei expoziții de la Paris.

Soiurile celebre cultivate în Oltenia sunt: Tămâioasa Românească, Negru de Drăgăşani, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră sau Sauvignon Blanc.

Transilvania

98

Transilvania este paradisul vinurilor albe seci. Cele mai reprezentative podgorii fiind Târnave, Alba, Sebeş-Apold, Aiud, Miniş-Măderat și Diosig. Dintre acestea, cea mai mare este podgoria Târnave, cu o bogată istorie și vinuri de calitate superioară produse aici.

Printre soiurile cultivate în Transilvania se numără Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel sau Riesling Italian. Tot aici vom întâlni însă și Traminer-ul Roz, soi semi-aromat, de origine germană.

În ultima vreme s-au remarcat însă și vinurile roșii, precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Cadarcă, Pinot Noir sau Fetească Neagră, puternic colorate și armonioase, bogate în glicerol și polifenoli.

Soiuri românești pentru vinuri albe

Fetească Albă – un soi vechi, românesc, cu cea mai mare răspândire, datorită capacității mari de adaptare la condițiile climatice și de sol. Se cultivă în Transilvania, Moldova, dar și în podgoria Dealu Mare din Muntenia. Se obțin vinuri albe, seci și demiseci, de înaltă calitate.

Fetească Regală – originar din județul Mureș, este considerat unul dintre cele mai valoroase soiuri românești. În prezent este cultivat în majoritatea podgoriilor, zonele prielnice fiind Transilvania, Moldova, Crișana și Maramureș. Se produc vinuri albe, de calitate, cu o aromă florală, dar și vinuri spumante.

Tămâioasă Românească – originar din Grecia Antică, însă cultivat din timpuri străvechi și pe teritoriul României, se cultivă în special în podgoriile Cotnari, Dealu Mare, Ștefănești Argeș, Dealurile Craiovei, Drăgășani și Pietroasa. Vinurile obținute din acest soi sunt albe, dulci și demidulci, cu o aromă intensă, dulce și florală.

Galbenă de Odobești – în Evul Mediu era cunoscut drept Galbenă de Căpătanu, fapt care sugerează că originea lui ar fi chiar în comuna Căpătanu, situată lângă Odobești. Este cultivat încă, în zone restrânse, în Moldova. Acest soi oferă vinuri albe, seci, ușoare, care prezintă însă o aciditate ridicată.

Grasă de Cotnari – un soi de legendă, cu o istorie de peste șapte secole. Se spune că Ștefan cel Mare se număra printre cei care apreciau soiul. Tot el i-a dat și numele și l-a adus în Moldova și Transilvania. Soiul se cultiva azi mai ales în centrele viticole Cotnari și Hârlău, unde se obține un vin alb, tare, floral și bogat în zaharuri.

99

Crâmpoșie – un soi românesc, cu un trecut îndelungat. Prin fecundare liberă s-a obținut soiul Crâmpoșie selecționată, care l-a înlocuit pe cel vechi. Se cultivă în special în podgoriile Drăgășani și Dealu Mare. Se obține un vin alb, sec și moderat, plin de vioiciune.

Frâncușa – un soi vechi de câteva secole, care în prezent se cultivă în special în podgoria Cotnari. Din acest soi se obține un vin alb rafinat, sec, cu o bună aciditate, un gust persistent și o mireasmă bogată.

Șarba – un soi tânăr din care rezultă un vin cu o aromă inedită și o mireasmă trandafirie, de înaltă calitate, sec sau demisec. S-a obținut prin fecundarea liberă a Tămâioasei Românești, în anul 1972, la Stațiunea de Cercetare de la Odobești. Se cultivă mai ales în sudul Moldovei, în special în Vrancea și Galați.

Zghihara de Huși – un soi românesc cu tradiție, fiind cultivat de multă vreme în podgoria Huși. Se obțin vinuri albe, de consum, lejere și care pot fi savurate încet.

Mustoasă – un soi autohton, originar din localitatea Măderat, cultivat în prezent în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad. Vinurile obținute sunt albe, caracterizate de prospețime, răcoroase și fructate.

Soiuri românești pentru vinurile roșii

Fetească Neagră – cultivat încă din perioada dacilor, provine din vița sălbatică și este de o calitate extraordinară. Azi se regăsește mai ales în regiunea viticolă Moldova, dar și în Dealu Mare sau Ștefănești. Se obține un vin memorabil, sec, demisec sau demidulce, cu un parfum care amintește de prune uscate și fructe de pădure.

Băbească Neagră – cultivat la început doar în podgoria Nicorești din Moldova, este un soi cu o istorie care se întinde pe sute de ani. Astăzi este cultivat mai ales în Nicorești, Odobești, Cotești și Panciu. Se obțin vinuri ușoare, cu o aciditate ridicată.

Negru de Drăgășani – descendent din Negru Vârtos, vinul produs din acest soi se remarcă prin prospețime, tărie și gustul puțin taninos. Vinul astfel obținut poate fi învechit pe o perioadă scurtă de timp, în butoaie de stejar.

Negru Vârtos – un soi care se cultivă din perioada dacilor. Este unul dintre cele mai apreciate soiuri de la noi și permite obținerea unui vin echilibrat și intens colorat.

100

Cadarcă – denumit și Cadarcă de Miniș, este un soi tradițional, propriu podgoriilor Miniș-Măderat din județul Arad. În prezent este cultivat și în alte podgorii din vestul țării, cum este Recaș. Vinul din acest soi se produce prin adaos de boabe stafidite, are o culoare intensă și o aromă consistentă, plină și în același timp catifelată.

Soiuri românești pentru vinuri roze

Busuioacă de Bohotin – este specific localității Bohotin din Moldova. Este cultivat azi mai ales în podgoriile Huși și Dealu Mare. Din acest soi se obține un vin roze, dulce sau demidulce, cu un gust deosebit, complex și delicat în același timp. Suportă o învechire de 8-15 ani, moment în care atinge gradul de excelență.

Sursa: BASF Agricultural Solutions România.

* * *

Studiu: 64% dintre consumatori fac eforturi să reducă risipa alimentară în timpul pandemiei Posted by: Lidia Neagu in Eat Smart 21 May 2020Pandemia COVID-19 va modifica permanent comportamentele consumatorilor și va produce schimbări structurale de durată în industria bunurilor de larg consum și în retail, conform unui sondaj Accenture. Astfel, 64% dintre respondenţi au declarat că fac eforturi să reducă risipa alimentară și probabil că vor continua să facă acest lucru.

101

La studiu au participat peste 3.000 de oameni din 15 ţări între 2 și 6 aprilie, după ce multe state au implementat măsuri de izolare la domiciliu și arată că oamenii au început deja să își schimbe prioritățile de cumpărare.Spre exemplu, cei mai mulți consumatori au declarat că, în prezent, cumpără mai multe produse de igienă personală și curățenie, precum și conserve și alimente proaspete decât o făceau cu două săptămâni înainte. De asemenea, ei cumpără mai puține electronice, îmbrăcăminte și produse de înfrumusețare.Rezultatele sondajului mai indică o tendință importantă, și anume, multe schimbări din obiceiurile de consum vor continua pe termen lung după pandemie. În plus, criza determină consumatorii să ia în considerare mai serios impactul opțiunilor lor de cumpărături asupra sănătății și asupra mediului. De exemplu:• 60% dintre respondenți petrec mai mult timp pentru îngrijirea de sine și bunăstarea mintală, aproximativ șase din 10 consumatori (57%) spunând că au început să facă mai multă mișcare acasă;• 64% dintre consumatori au declarat că fac eforturi să reducă risipa alimentară și probabil că vor continua să facă acest lucru;• 50% dintre consumatori au declarat că fac cumpărături pentru un stil de viață mai sănătos și vor continua probabil să facă acest lucru;• 45% dintre consumatori au declarat că fac alegeri mai durabile atunci când fac cumpărăturile și probabil vor continua să facă acest lucru.„Amploarea schimbărilor identificate în rezultatele noastre sugerează clar că aceasta este o schimbare pe termen lung”, a spus Oliver Wright, managing director and head of global Consumer Goods practice la Accenture. „Deși am văzut aceste tendințe de ceva timp, ceea ce este surprinzător este amploarea și ritmul – comprimând în câteva săptămâni schimbări care ar fi putut dura ani întregi. Se preconizează că noul comportament al consumatorilor va depăși pandemia și se va întinde dincolo de 18 luni și poate pentru o mare parte a deceniului actual”.

102

Sondajul Accenture relevă că pandemia determină din ce în ce mai multe persoane să cumpere alimente online. Unul din cinci respondenți care au afirmat că cea mai recentă achiziție de alimente a fost realizată online, au făcut în premieră acest lucru – pentru clienții mai în vârstă proporția a fost de unu din trei.COVID-19 accelerează, de asemenea, transformarea digitală în sens mai larg. De exemplu, numărul de consumatori care au declarat că sunt interesați să cumpere sau să își crească gradul de utilizare a tehnologiei a crescut semnificativ. Mai mult de jumătate dintre respondenți au declarat că este probabil să își crească gradul de utilizare a asistenților digitali activați prin voce, a aplicațiilor de recomandare online, a aplicațiilor self-service, a dispozitivelor inteligente pentru casă și a dispozitivelor purtabile.„Pandemia va produce probabil o eră a consumului mai durabilă și mai sănătoasă în următorii 10 ani, ceea ce va face consumatorii să se gândească mai mult la echilibrul dintre ceea ce cumpără și utilizează și problemele globale de durabilitate – ceea ce sugerează un mod mai sănătos de a trăi pe planetă”, a spus Wright. „În același timp, este un semnal de alarmă pentru companii pentru a se asigura că acestea au agilitatea și capacitatea de a fi relevante pentru consumatori și clienți — cu un portofoliu de produse și servicii care să corespundă modelelor de achiziții în schimbare — nu doar în prezent, ci și după pandemie.”Accenture a comandat un sondaj pentru a analiza modul în care prioritățile globale ale consumatorilor, deciziile de cumpărare și modelele comportamentale se schimbă în urma COVID-19. Sondajul a inclus 3.074 de consumatori din 15 piețe – Australia, Brazilia, China, Canada, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Mexic, Coreea de Sud, Spania, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și SUA.

* * *

103

Vreti cirese? Poftiti la cules! Invitatia unui pomicultor pentru client In mai 21, 2020  

104

An mai puțin bun pentru livezile de cireș. Dacă în perioada rece pomii au fost afectați de temperatura scăzută, acum s-a ivit o altă problemă: lipsa forței de muncă. Nu sunt persoane care să vină la recoltat cireșe. De aceea,  Leontin Soare, fermier din județul Vrancea a făcut o invitație tuturor celor care vor să cumpere și astfel să își culeagă singuri.

* * *

Secetă şi grindină: Iată cum salvaţi producţia de struguri!Violeta Mâţ  21 mai 2020

Secetă şi grindină? Iată ce puteţi face, în aceste condiţii, ca să vă asiguraţi producţia de struguri!

Alexandru Stănciulescu, şef de fermă la Vinex Odobeşti, din Comuna Jariştea, judeţul Vrancea, are o experienţă de 45 de ani în viticultură. Acum are în grijă 45 ha de viţă de vie, înnoită prin reconversie pe fonduri europene între 2007 şi 2011.

De ce trebuie să tăiaţi rădăcinile adventive?„Până acum a fost mai mult secetă, zăpadă nu am avut, din noiembrie anul trecut a plouat doar 26 de litri la începutul lunii mai şi încă vreo 3 litri după câteva zile. Via are rădăcina mai adâncă şi am căutat, prin lucrările pe care le-am făcut, să distrugem rădăcinile adventive, de suprafaţă, care, dacă este secetă, pot să diminueze producţia şi să usuce butucii. Se taie mustăţile rădăcinii cu foarfeca şi atunci butucul este obligat să se ducă cu rădăcina în jos, să caute apă”, spune Alexandru Stănciulescu.

Cum recuperaţi via după grindină?„Noi avem în apropiere două staţii antigrindină, suntem bine acoperiţi, anul trecut nu am avut probleme din această cauză şi nici anul acesta. Însă dacă viticultorii sunt în zone fără staţii cu rachete antigrindină, tot ce pot să facă este să îşi asigure plantaţia. Plasa antigrindină pe suprafeţe mari nu este o opţiune, pentru că investiţia este foarte mare, plus că încurcă şi lucrările mecanice.

105

Via se regenerează repede după ce a fost lovită de grindină, dă lăstari din nou. Dacă faci lucrările tehnologice necesare, poţi asigura producţia în anul următor. Se aplică o lucrare de ciupire a lăstarilor copili, prin ruperea cu mâna a vârfurilor lăstarilor noi, care o să pornească din nou şi vor putea asigura producţia pentru anul următor, dar aceasta va fi mai mică. Este foarte important şi să fie aplicat un tratament cu un fungicid pe bază de cupru (sulfat de cupru), care ajută la cicatrizarea rănilor, pentru că în răni se pot localiza boli şi insecte.

Dacă grindina vine chiar înainte de culesul strugurilor, aproape de recoltat, e jale, vezi cum îţi curge mustul pe vie, am prins asemenea situaţii. Nu mai poţi să faci nimic, decât un tratament pe bază de cupru, iar în primăvară trebuie să faci tăierile corespunzătoare pentru a lăsa elemente de rod”, explică şeful fermei Vinex Odobeşti.

ŞARBA DE ODOBEŞTI

Crama Şarba, deţinută de Vinex Odobeşti, produce anual, din producţie proprie şi din achiziţii de struguri, în jur de 1,5 milioane litri de vin, care este vândut îmbuteliat, doar în ţară. Alexandru Stănciulescu se mândreşte că peste 7 ha din via de care se ocupă sunt plantate cu soiul Şarba, un soi românesc de struguri albi obţinut şi omologat de Staţiunea Viticolă Odobeşti în 1972, un soi semiaromat şi foarte productiv, ce poate da până la 18.000-20.000 kg de struguri la hectar.

* * *

Comisia Europeană a adoptat noua strategie privind biodiversitatea Oana Racheleanu  21 May 2020

106

Ieri, Comisia Europeană a adoptat noua strategie privind biodiversitatea, dar și strategia agricolă „De la fermă la consumator”, pentru a asigura un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic. Solicitările sunt obligatorii pentru toate statele membre ale UE, inclusiv România.

„Cele două strategii sunt integrate, reunind natura, fermierii, întreprinderile și consumatorii pentru a crea împreună un viitor durabil și competitiv”, a explicat Agent Green într-un comunicat.

„Cele două strategii armonios integrate nu sunt cu nimic mai prejos decât ceea ce cerem noi, ecologiștii, de mai multe decenii însă astăzi, în ceasul al 12-lea, aceste solicitări devin obligație pentru toate statele membre ale UE, inclusiv România”, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.În conformitate cu Green Deal (Pactul verde european), strategiile propun acțiuni și angajamente ambițioase ale UE pentru a combate declinul biodiversității în Europa și în întreaga lume și pentru a transforma sistemele noastre alimentare în standarde mondiale pentru durabilitatea competitivă, protecția sănătății umane și planetare, precum și pentru mijloacele de subzistență ale tuturor actorilor din lanțul valoric alimentar.

Strategia privind biodiversitatea

Noua strategie privind biodiversitatea abordează factorii-cheie ai declinului biodiversității, cum ar fi utilizarea nesustenabilă a uscatului și a mărilor, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și speciile alogene invazive.

Adoptată în plină pandemie de COVID-19, strategia este un element central al planului de redresare al UE, fundamental pentru prevenirea apariției unor epidemii viitoare și consolidarea rezilienței la acestea, precum și pentru oferirea unor oportunități imediate de afaceri și de investiții pentru relansarea economiei UE. Aceasta urmărește, de asemenea, să integreze considerațiile legate de biodiversitate în strategia globală de creștere economică a UE.

Strategia propune, printre altele, stabilirea unor obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor și a râurilor deteriorate, îmbunătățirea sănătății habitatelor și a speciilor protejate din UE, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, reducerea poluării, „înverzirea” orașelor noastre, consolidarea agriculturii ecologice și a altor practici agricole favorabile biodiversității și îmbunătățirea sănătății pădurilor europene.

107

* * *

108