Odonto Logie

8/11/2019 Odonto Logie

1/12

Tratamentul cariei dentare

Tratamentul cariei simple

Scopuri majore:

1. Indepartarea tesuturilor demineralizate;

2. Prevenirea complicatiilor pulpare;3. Obturatia finala (reface morfoloic si functional portiunea lipsa de la nivelul coronar al

dintelui afectat de carii ! scop curativ";

Conform pp biologice tratamentul cariei are ca obiective urmatoarele aspecte:

1. Indepartarea tesuturilor bolnave din procesul carios;

2. Prevenirea e#citatiei nocive;

3. $ratamentul placii dentinare;

%. Protejarea pulpei dentare si stimularea functiei de aparare;

&. protejarea tesuturilor moi din vecinatatea procesului carios;

'. efacerea morfo)dentara si asiurarea prin obturatie a dainuirii ei in timp;

*. estabilirea rapoartelor ocluzale si articulare pt reinterarea dintelui in functionalitateacorecta a aparatului dento)ma#ilar.

Etapele tratamentului:

1. +#ereza c,iruricala ! consta in prepararea unei cavitati specifice in vederea inserarii

obturatiei la niv dintelui - asa numitul timp chirurgical

2. $ratamentul medicamentos al plaii dentinare - asa numitul timp medicamentos.

3. efacerea morfoloiei morfo)functionala prin obturatie ) asa numitul timp ortopedic.

Principii generale si speciale in prepararea cavitatii

Def:Prepararea cavitatii este o interventie de tip c,irurical care consta in e#ereza

tesuturilor dentare alterate si creerea in coroana dintelui a unei cavitati cu anumite caracteristici in

vederea refacerii anatomo)functionala a dintelui lezat prin aplicarea in cavitatea respectiva a unor

materiale de obturatie ,eteroene.

Prepararea cavitatilor are:

1.Scop curativ ! eliminarea procesului patoloic si creerea de conditii bioloice favorabile

pulpei dentare pt elaborare de dentina secundara de reactie.

2. Scop profilactic ! suprimarea dezvoltarii cariei recidive sau a cariei secundare

marinale.

Pp. de preparare ale cavitatii au fost concepute de lac/ in 1001 si corespund celor & clasein care se impart leziunile carioase dupa criterii clinico)toporafice. ceste principii sunt de 2

feluri: pp enerale si pp speciale.

Principii generale! timpi de lucru necesari in prepararea unei cavitati (care sunt aceeasi

indiferent de tipul de cavitate";

! sunt:1. Deschiderea cavitatii ;

2. Escavarea;

3. Extensia preventiva a cavitatii;

4. Asigurarea rezistentei peretilor cavitatii;

5. Stabilirea retentiei cavitatii;

6. Prelucrarea marginilor cavitatii; 7. Verificarea cavitatii preparate;

1


2/12

Principii speciale! fiecare tip de cavitate conform celor & clase a clasificarii toporafice a

cariilor dupa lac/ astfel:

CLASAI:apartine cariilor localizate pe suprafetele ocluzale a tuturor si P in fosetele

orale si vestibulare ale si in foramen caecum la frontalii superiori.

CLASAII:cavitatiile realizate pe fetele pro#imale ale tuturor si P.

CLASAIII:cavitatile realizate pe fetele apro#imale ale frontalilor la care un,iul incizaleste interu.

CLASAIV:cavitatile localizate pe fetele apro#imale ale frontalilor cu un,iul incizal

distrus.

CLASAV:cavitatile localizate in treimea cervicala a fetelor 4 si O a tuturor dintilor (in

cariile de colet".

+#ista in nomeclatorul de specialitate si asa numitele cavitati atipice localizate pe mai multe

fete ele purtand denumirea fetei pe care sunt amplasate respectiv cavitatea mezio)ocluzo)distala.

5enumiri de cavitati mai pot fi: simple compuse superficiale profunde in functie de

caracteristicile care le are la finalul preparatiei.

Timpul chirurgical al tratamentului

Pentru prepararea unei cavitati fazele de lucru trebuie sa respecte anumite reuli enerale

care au fost elaborate in 1001 de lac/ si care se respecta si azi.

1. Desci!erea procesului carios

! reprezinta calea de abordare a procesului carios in scopul preatirii cavitatii.

! uneori efectul acestui timp de lucru necesita usurarea accesului care se realizeaza cu

ajutorul unei faze preliminare de subtiere a zonei de smalt urmata apoi de desc,iderea

propriu)zisa a procesului carios cu ajutorul unei freze lobulare (cazul de carie cudesc,idere punctiforma".

ceasta desc,idere a procesului carios trebuie realizata astfel incat sa:

) fie proportionala cu intinderea in suprafata a procesului carios;

) sa fie suficient de mare pt a permite o buna vizibilitate directa sau indirecta in

procesul carios;

) sa permita un acces satisfacator a intrumentelor de lucru;

6a modul eneral desc,iderea procesului carios se realizeaza prin indepartarea in totalitate a

smaltului periferic subminat de catre procesul carios pana se ajune in zona de smalt sprijinit pe

dentina sanatoasa.

". E#tensia preventiva! urmareste e#tinderea marinilor viitoarei cavitati in zonele de autocuratire sau in zonele

accesibile curatirii artificiale e#tensie care trebuie sa meara pana in tesut sanatos al

dintelui pt a preveni aparitia cariei secundare marinale.

4arietatea de situatii clinice face ca e#tensia preventiva sa imbrace aspecte clinice

particulare in raport cu tipul de cavitate.

6a dintii frontali se admit concesii in ceea ce priveste prelucrarea marinilor cavitatii pt ca

primeaza principiul fizionomic al zonei frontale dar nu sunt admise compromisuri fata de

indepartarea in totalitate a tesuturilor demineralizate si alterate de la marinea procesului carios.

$. %e&istenta peretilor cavitatii

! urmareste prepararea unei cavitati cu peretii cat mai rezistenti la presiunile masticatoriitransmise atat direct asupra lor cat si prin intermediul obturatiei aplicate ulterior.

2


3/12

In cariile ocluzale sau pro#imale la dintii laterali unde presiunile masticatorii sunt mari

peratii laterali subtiri ai cavitatii sau cei nesustinuti de dentina sanatoasa vor fi indepartati sau

scurtati prin slefuire pana vor deveni mai rosi prin sustinerea de catre dentina sanatoasa.

6a dintii frontali se vor face concesii in asiurarea rezistentei peretilor pastrandu)se din

motive estetice c,iar si peretii subtiri numai din smalt la nivel vestibular c,iar daca peretele e f

subtire si nesprijinit de dentina sanatoasa la fel se procedeaza si cu un,iul incizal subminat ! se

pastreaza.7avitatile de colet nefiind supuse presiunilor masticatorii nu ridica probleme in asiurarea

rezistentei peretilor.

'. %etentia peretilor cavitatii

! mijloacele pe care le folosim in prepararea unei cavitati pt a nu permite dislocarea

obturatiei cand asupra ei actioneaza fortele de presiune de tractiune de alunecare in timpul

procesului masticator.

8orma de retentie a cavitatilor e specifica fiecarei clase in eneral se stie ca pt asiurarea

retentiei trebuie sa:

) cel putin 2 pereti ai cavitatii trebuie realizati paraleli intre ei si perpendicular pe

fundul cavitatii.) fundul cavitatii trebuie sa fie plan sau conve# dar niciodata concav (palnie".

) creerea de pereti usor diverenti spre baza contribuie la marirea radului de

retentie a intreii cavitati.

) radul de aderenta al obturatiei la pereti poate creste si datorita asperitatilor

dentinare ale peretilor laterali care corespund cu asperitatile materialului ce se va

insera ulterior in cavitate.

9nele concesii se pot face pt materialele compozite care se stiu ca au un coeficient de

aderenta mai bun decat a amalamelor.

(. E#ere&a !entinei ramolite

$impul de curatire a cavitatii! indepartarea in intreime a continutului procesului carios si

a dentinei alterate pana la dentina sanatoasa care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa

fie dura sa fie normal colorata.

In cazul in care raman mici insulite de dentina ramolita neidentificate acestea pot enera si

alte procese carioase ! carii recidive.

In cariile profunde apropiate de camera dentara indepartarea dentinei alterate se va face

incepand de la perferia procesului carios spre centru astfel incat peretele care protejeaza camera

pulpara (pulpar sau para)pulpar" sa fie ultimul asupra caruia sa se actioneze.

). *i&otarea marginilor cavitatii

Pentru a permite o perfecta adaptare a obturatei la marinile cavitatii aceasta trebuie sa aibaun contur reulat un,iurile e#terne trebuie sa fie rotunjite iar prismele de smalt periferic

nesustinute de dentina trebuie sa fie indepartate.

izotarea prezinta insa deosebiri de la clasa la clasa fiind necesara mai ales in cavitatile

mari si mijlocii la dintii laterali datorita diverentei prismelor de smalt fata de a#ul vertical al

dintelui (dispunere radiala".

6a cavitatile apro#imale la nivelul dintilor frontali si a celor de colet se urmareste ca

marinile sa fie drepte netede fara anfractuozitati deci finisate pt ca la acestea nu se face bizotare.

+. Pregatirea finala a cavitatii ,toaleta cavitatii-

! se realizeaza prin spalarea cavitatii pt indepartarea resturilor de dentina saliva sane

apoi se izoleaza dintele se dereseaza cavitatea se usuca se face controlul atent al peretilorcavitatii si mai ales a peretilor pulpar si parapulpar pt depistarea eventualelor desc,ideri

3


4/12

microscopice ale camerei pulpare astfel prelucrata cavitatea se va putea efectua la nivelul

ei.

! timpul urmator: tratamentul plaii dentinare

omeclatura peretilor unei cavitati simple

7avitatea simpla ! o cavitate care prezinta o forma de caseta care are:1. Patru pereti verticali (care se denumesc prin denumirea fetei in dreptul careia se

etaleaza respectiv perete vestibular oral sau palatinal mezial distal"

2. 9n perete orizontal care se denumeste ca perete pulpar.

3. Patru un,iuri verticale( se formeaza prin unirea a 2 pereti verticali acestia sunt:

peretele mezio)vestibular disto)vestibular mezio)oral si disto)oral".

%. Patru un,iuri orizontale care se formeaza la locul de unire a peretelui pulpar

orizontal cu cei % pereti verticali: mezio)pulpar disto)pulpar vestibulo)pulpar

oro)pulpar.

&. Patru colturi care se formeaza din intretaierea a cate 3 pereti: coltul mezio)

vestibulo)pulpar disto)vestibulo)pulpar mezio)oro)pulpar disto)oro)pulpar.

'. arinile ocluzale ale unei cavitati simple adica cele date de peretii verticali sisuprafata ocluzala care lipseste constituie marinile e#terne ale cavitatii. 6a

clasele II III I4 si 4 mai e#ista un perete inival si un perete parapulpar care

formeaza cu ceilalti pereti un,iurile si colturile denumite corespunzator fetelor

pe care le secondeaza.

%


5/12

Cavitatea de clasa I

! rezulta din tratamentul proceselor carioase localizare in santurile orale ale molariilor si in

ropitele orale ale dintiilor frontali.

$e,nica de preparare

5ifera dupa forma si localizarea carieiacesta putand avea urmatoarele aspecte clinice:

1.carie cu orificiu mare de desc,idere

2.carie punctiforma unica sau multipla

3.carie cu marmoratie care se intinde in santuri

I. Carie cu orificiu mare !e !esci!ere

1. +ste pronuntata atat in suprafata cat si in profunzime

bordarea ei se va face cu o freza lobulara de marime corespunzatoare procesului carios

respectiv desc,iderea cav. Se introduce in turatie mare in interiorul cav. 7arioaseorintand)o spre

peretii laterali si e#ecutand o miscare de retraere a frezei lobulare din interiorul cavitatii.ceasta

miscare se numeste miscare de scoatere activa se va face fara a pierde contactul cu peretii laterali

pt a indeparta prismele de smalt subminate cu ajutorul partii dorsale a frezei pana se ajune in tesut

sanatos.

". E#tensia preventiva-in toate santurile si fosetele ocluzale retentive in marmoratii pana

la nivelul pantelor cuspidiene in zonele de autocuratire si curatire artificiala. Se folosesc freze coninvers si freze cilindrice.

$. %e&istenta peretilor-urmareste prepararea unei cav.cu peretii sufficient de rosi

rezistenti pe presiunile masticatoriiatunci cand peretii sunt prea subtiri ei se vor scurta prin

slefuire cu o piatra pana se ajune la o rosime suficienta datorita rosimii dentinei.

'. %etentia cavitatii)asiurata de paralelismul paretiilor laterali si intalnirea cu peretele

bazal al cav. 7are intotdeauna trebuie sa fie in un,iuri drepte si usor ascutite pt a marii radul de

retentionare al obturatiei in interiorul cav.Pentru acesta se actioneaza cu freze cilindrice de)a lunul

peretiilor verticali menajand peretele pulpar care poate fi prelucrat plan sau in trepte (mai ales in

dreptul coarnelor pulpare pt a nu desc,ide camera pulpara.7and nu putem evita forma concave aperetelui pulpar forma care se stie ca favorizeaza bascularea obturatiei se va aplica un coafaj

indiresct in care dupa 2)3 zile se va sculpta planul bazal absalut orizontal.

(. Curatirea cavitatii- escavarea dentinei ramolite se va face cu linurita lac/ sau freza

lobulare de marimi adecvate marimii cav. Prin actionarea frezelor de la periferie spre centru pe

peretii latearaliultimul perete abordat fiind cel pulpar.7avitatea este bine curatita atunci cand la

palpare cu sonda a peretiilor se obtine un sunet specific denumit striat dentinar asemanator

actiunii de dezosare a carnii de pe os.Peretele pulpar se va curate ultimul pt ca in cazul desc,iderii

camerei pulpare accidentale sa nu e#iste riscul de infectare a pulpei dentare prin e#istenta de resturi

de dentina ramolita ce ceilalti pereti.

Se folosesc freze lobulare -miscari de tatonare din aproape in aproape fara presiunituratiemica pt a nu desc,ide camera pulpara pt a nu incalzi in timpul frezajului dentina putin pt ca

produce dureri.In dreptul coarnelor pulpare se pot face concesii e#erezei dentinei pataloice pt a nu

&


6/12

desc,ide camera pulparadar atunci va trebui aplicata te,nica coafajului indirect pulpar in 2

timpi.5upa curatirea completa de dentinei ramolite! o cavitate de forma bruta sau caviate primara.

). *i&otarea-realizata cu scopul :

) indepartarea anfractuozitatiilor si prismelor de smalt nesustinute direct de dentina;

) cu scopul tesirii marinilor cav. pt indepartarea prismelor de smalt periferice sectionate;) rotunjirea un,iurilor e#terne de intalnire a marinilor;

Pentru realizarea bizotarii se folosesc pietre diamantate cilindrice sau conicecare se plimba

de)a lunul marinilor cavitatii si anume:

) in pozitie verticala atunci cand piatra este conica;

) in pozitie usor inclinata spre e#terior cand piatra este cilindrica;

In functie de materialul de obturatie care se folosesteinclinatia poate fi de 3


7/12

prin santuri la adancimea cav celei mai superficiale pentru a nu sacrifice inutil tesut dentinar

sanatos.stfel rezulta o cavitate cu baza in trepte.

III. Carie cu marmoratie care se intin!e in santuri

Prepararea lor este asemanatoare cu cea descrisa la cariile punctiforma ocluzale.Peretiilaterali vor fi usor diverenti spre peretele pulpar care va trebui sa fie plan sau usor conve#

urmarind conturul camerei pulpare.+#tensia preventive va fi mai redusa indepartand numai tesutul

alterat al fosetei .

izotarea nu se face incat pe fetele 4 si O nu se e#ercita presiuni.tunci cand procesul

carios proreseaza pana sub creasta marinala vestibulara trebuie sa e#tindem prepararea cav sip e

fata ocluzala prin intreruperea crestei marinale afectate si creerea unei cav simple si pe suprafata

ocluzala.7avitatea obtinuta va fi una compusa vestibule)ocluzala.

Cariile din gropitele V ale M

) se dezvolta de obicei in profunzime;

) esc,iderea se face cu freze lobulare;) e indeparteaza maltul subminat;

) e#tensia se va face in tesut sanatos;

) bizotarea nu se face pt ca se folosesc materiale fizionomice;

Cariile cu marmoratii in santuri

) au ca specific indapartarea acestora pt ca se considera tesuturi alterate;

) prepararea se face conform reulilor stiute;

Cavitatea clasa a II-a

7avitatea de clasa a II)a rezulta din prepararea leziunilor carioase localizate pe suprafetele

apro#imale ale tuturor molarilor si premolarilor.

In functie de localizarea procesului carios se pot intalni:

1. 7arie care a intrerupt creasta marinala

2.7arie situata la nivelul punctului de contact cu creasta marinala subminatadar

intrerupta.

3.7arie situata sub punctul de contact care nu a intrerupt creasta marinala fiind situata la

distanta de ea.

5.p.d.v. clinic cariile de clasa a II)a :

) au contur marinal nereulattaios; ) cu prisme de smalt deminearealizate;

) cu prisme de smalt fracturate cu multa dentina ramolita;

) cu pupila interdentara conestionatauneori sanerand la atinere datorita resturilor

stationate in procesul carios apro#imal si cu fermentarea acestora;

7omporta realizarea in prepararea lor a 2 componente:

) o componenta verticala care reprezinta insasi cavitatea procesului carios.

) o componenta orizontala localizata pe suprafata ocluzala care reprezinta e#tensia componentei

verticale pe suprafata orizontala cu menirea de a mari radul de retentie a materialului de

obturatie atunci cand se va aplica acesta.

Componenta verticala

*


8/12

=ecesita ca timp de lucru suplimentar asa numita desc,idere a procesului carios in situatia in

care localizarea procesului carios e sub punctul de contact avand creasta marinala subminata sau la

distanta mare de ea.

1. Desci!erea lui se poate face:

1. 5ispre pro#imal atunci cand e#ista spatiu intre dintele vecin(lipsa dintelui vecin sau cand

dintele a suferit o tensiorare a#ialasau cand este localizata suprapozitia datorita unei eruptiiaccelerate"

2. 5ispre suprafata ocluzala pentru ca creasta marinala e interase impune o faza preliminara de

usurare a acestuia in procesul carios

3. 7and creasta marinala e intreruptausurarea acestuia se face cu o piatra lenticulara care are un

diametru de jumatate din dimensionarea mezio)distala a suprafetei ocluzale a dinteluipiatra cu care

se va actiona de)a lunul santului ocluzal mezio)distal pana se descopera un punct de dentina in

care se anajeaza o freza lobulara cu ajutorul careia se va crea un lacas de 1&)2 mm in

profunzimea dintinei de la acest odeu cu o freza de con invers se va lari si adanci santul mezio)

distal spre creasta marinala pana o perforam ceea ce va crea accesul in procesul carios localizat

subiacent de creasta marinala apoi cu o freza lobulara prin miscari de scoatere activa se lareste

accesul in procesul carios. In situatia in care procesul carios e localizat sub punctul de contact se va actioana cu o freza

cilindrica prin metoda tunelizarii la e#trimitatea santului mezio)distal prin avansarea cu freza

inspre adancimea procesului carios de le nivelul de sub punctul de contactapoi se va lari tunelul

astfel creat pana la desfiintarea in totalitate a crestei marinale avand acces direct spre procesul

carios.

5esc,iderea procesului carios la nivelul cavitati verticale se va face prin larirea accesului

prin procesul carios cu ajutorul unor freze lobulare carora li se aplica miscari de scoatere activa

sau cu ajutorul unor freze cilindrice care determina prabusirea prismelor de smalt subminate de le

nivelul crestei marinale ce acopera procesul carios

".E#tensia preventiva

Se va prepara astfel incat peretii lateralisa fie scosi din contactul cu dintele vecin astfel incat

desc,iderea componentei verticale sa ia forma de evantai.In raport cu planul suprafetei ocluzale

acesti pereti laterali pot fi verticali sau usor converenti spre ocluzalfapt ce va mari radul de

retentie a componentei verticale in sens vertical.

Peretii lateralii trebuie sa formeze un,i obtuz cu peretele parapulpar pt.a respecta scoaterea

lor din contact cu dintele vecin.Peretele inival trebuie situat la adancimea ma#ima a procesului

cariosel trebuie sa fie totdeauna plantrebuie sa formeze deasemenea cu peretele parapulpar un

un,i drept sau usor ascutit prin inclinarea lui spre acestadar totdeauna sa aiba o latime de cel putin

2 mm in sens mezio)distal pana la intalnirea cu peretele parapulpar.

$.E#ere&a !entinei ramolite

Intotdeauna se incepe de la nivelul peretelui inival si a celor 2 pereti laterali lasandu)se la

sfarsit abordarea peretelui parapulpar pt.ca in cazul desc,iderii accidentale a camerei pulpare sa nu

e#iste posibilitatea de infectare a pulpei.tunci cand boltile cuspidienedupa e#ereze dentinei

ramolite raman subminatedar suficient de rezistenteele raman pe locnu se va desfinta bolta

cuspidianaprin a,itectura ei c,iar daca nu e nesustinuta de dentina confera o rezistenta destul de

mare in procesul masticator.5e obicei acesta se va intari prin aplicarea unui strat de ciment fosfat de

>n dupa prepararea in intreime a cavitati de clasa a II)a

arinile apro#imale de conve#itate verticala se vor netezi cu discuri de ,artie abrazive cu

ranulatie fina fara a se face bizotarea.

'. Controlul cavitatii

0


9/12

Se va face mai ales la nivelul peretelui parapulpar pt.a evita o eventuala desc,idere a

camerei pulpare.

Componenta orizontala

+ste conceputa pt a asiura retentia in plan saital a obturatie ulterioare ea realizandu)se sub

forma unei cavitati cu aspect de paralelipipedic a carei contur marinal e valabil ca in cavitatea de

clasa a I)a.

Prepararea se e#ecuta cu o freza con invers aplicata la limita smlt)dentinadupa ce s)a subtiat

smaltul cu o piatra lenticulara.8rezei con invers i se aplica o aplica o miscare din directia opusa

cavitaii verticale urmarind traiectul santurilor si fosetelor ocluzale pe pantele cuspidiene atat cat e

necesar pt a asiura si e#tensia preventiva a cavitati pe pantele cuspidiene.aza mare a cavitatii

orizontale se intalneste cu cavitatea verticala la nivelul zonei istmului care trebuie sa fie mai inust

pt a realiza retentia viitoarei obturatiidar totdeauna trebuie sa fie proportionala cu marimea cavitatii

ocluzale.Intinderea in suprafata a componentei orizontale trebuie sa fie proportionala cu marimeacavitatii ocluzale.Intinderea in suprafata a componentei orizontale trebuie sa fie proportionala cu

marimea cavitatii verticaletotdeauna mai mult lata decat adanca(cel putin 2 mm"respectand toate

reulile de clasa a I)a .Odata cu bizotarea si finisarea marini de smalt se va rotunji si un,iul de

intalnire intre peretele pulpar si parapulpar folosind o piesa cilindrica tinuta in un,i de %& de rade

pt ca astfel aceasta zona va actiona asupra viitoarei obturatii ca o pana ce poate sa provoace

fracturarea obturatie la acest nivel.

In final rezulta toaleta cavitatii compuse verticale si orizontalecontrolul acesteia si apoi

tratamentul plaii dentinare.

Cavitatea de cls a-III-a

Preparare

ezulta din tratamentul cariilor localizate pe fetele apro#imale ale dintilor frontali cu

un,iul incizal interu.

Timpi !e lucru

1. Desci!erea procesului cariosse face in functie de localizarea si marimea lui in

functie de urmatoarele situatii clinice:

) caria pro#imala care intrerupe continuitatea crestei marinale;

) caria pro#imala submineaza continuitatea crestei marinale;

) carie incipienta situata pe mijlocul fetei apro#imale;

5.p.d.v. clinic cele 3 situatii intrerup cresta marinala putand evolua spre marinea incizala

sau spre fata vestibulara oferind desc,iderea accesibila vizualizarii. $otdeauna desc,iderea

procesului carios trebuie sa respecte factorul estetic.

5esc,iderea dinspre vestibular se face doar cand procesul carios a ajuns la acest nivel. In

mod obisnuit desc,iderea se face dinspre oral lasand neatinsa fata vestibulara c,iar si atunci cand

este foarte subtire incat a ramas doar stratul de smalt acesta trebuie sa fie sanatos.

Pt desc,idere se folosesc piese lobulare mici atunci cand desc,iderea e orala si pt piesa

dreapta atunci cand ea este vestibulara.

7and procesul carios a subminat creasta marinala fara a intrerupe e necesara usurarea

accesului cu ajutorul separatiei rapide prin aplicarea separatorului Ivor? sau separatia lenta realizatacu bucatele de cauciuc scobitoru ata pescareasca amplasate interdentar si pt ma#im 2% ore.

@


10/12

tunci cand procesul carios e incipient si situat pe mijlocul fetei apro#imale se poate face

separatia rapida sau lenta si se abordeaza creasta marinala orala sau vestibulara.

6a dintii frontali inferiori pentru ca suprafata pro#imala e mica se recomanda indepartarea

crestei marinale pe toata intinderea procesului carios.

". Escavarea !entinei ramoliteSe realizeaza cu freze lobulare de marimi potrivite sub turatie mica.

Prepararea cavitatii urmareste obtinerea unei casete de forma triun,iulara cu un,iuri

interne ascutite iar cele e#terne rotunjite.

$. E#tensia preventiva

Se rezuma doar la indepartarea prismelor de smalt alterate si cele colorate de la marinea

cavitatii pana in tesut sanatos.

'. %e&istenta

$ine cont de a face concesii fata de peretii de smalt foarte subtiri atat cei vestibulari cat si

orali si c,iar si fata de un,iul incizal pe care il pastram c,iar si atunci cand este subminat in cazulocluziei cap la cap.

(. %etentia

Se asiura prin intalnirea peretelui para)pulpar cu peretii laterali: vestibular oral inival

in un,iuri drepte sau ascutite in care este necesar a se pastra cat mai mult din peretele oral la

nivelul caruia s)a realizat accesul in procesul carios (se pastreaza atat cat sa ne permita sa actionam

corect in interiorul cavitatii".

). *i&otarea

6a modul eneral nu se face trebuie insa sa finisam marinile conturului cavitatii care

trebuie sa fie in linie continua si neteda. In cavitatile profunde se aplica obturatia de baza care va

reproduce forma conve#a a peretelui para)pulpar. In procesele carioasa foarte e#tinse si profunde pe

fata apro#imala care au distrus creasta marinala orala pentru a asiura retentia obturatiei trebuie sa

se prepare o caseta trapezoidala pe fata orala cu o adancime de minim 2 mm care sa fie amplasata in

reiunea cervicala a fetei orale si care se realizeaza prin folosirea unei freze con invers mici.

Cavitatea de cls a-IV-a

Preparare

ezulta din tratamentul cariilor apro#imale ale dintilor frontali cu un,iurile incizale

distruse. 7el mai des afectat e un,iul mezial pentru ca e mai ascutit iar punctul de contact cu

vecinul e mai aproape de marinea incizala si deci e mai e#pus traumatismelor.

5.p.d.v. clinic se distin mai multe situatii:

1. In cazul unei distructii reduse a un,iului incizal el poate fi refacut cu materiale

compozite fara o preparare suplimentara. Procesul carios fiind desc,is dentina ramolita se va

indeparta cu freze lobulare mici. etentia va rezulta din accentuarea un,iurilor dintre peretii

laterali iar e#tensia rezistenta si bizotarea se va face ca la cavitatea de cls a III a respectand

factorul estetic2. In cazul unei distructii masive a un,iului incizal retentia obtinuta prin diverenta

peretilor laterali spre peretele para)pulpar nu mai este suficienta. In acest caz se poate prepara o

1


11/12

retentie suplimentara in forma de coada de randunica care va fi e#tinsa mai mult pe fata orala avand

un instrument mai lar cu o adancime de 2 mm si cu o marime proportionala cu marimea cavitatii

apro#imale.

3. O retentie suplimentara la aceasta situatia se poate efectua si prin aplicarea unor

crampoane(aliaje nobile si seminobile" care vor fi cimentate in niste puturi parapulpare preparate cu

freze speciale. 7apatul terminal crampoanelor va fi sub forma butonata si deci retentiva.

%. In alta situatie se poate face pulpectomie si dupa obturatia de canal se poate folosi camerapulpara drept lacas de retentie a obturatiei cavitatii de clasa I4.

&. 7and dintele prezinta o pierdere mare de substanta sau cand pacientul solicita in mode

e#pres se recure la slefuirea dintelui si realizarea unui bont apt pentru confectionarea unei coroane

fizionomice de invelis.

Cavitatea de clasa a-V-a

ezulta din tratamentul cariilor sitiate in 1A3 cervicala a suprafetelor vestibulare si orale a

tuturor dintiilor.

5in punct de vedere clinic aceste cavitati evolueaza de)a lunul lizereului inival deobicei mai mult in suprafata decat in profunzime

Timpi de lucru

1Desci!erea cavitatii) acestea nu se fac in mod special pt ca procesul este dBjC desc,is.

" E#tensia preventiva) consta in departarea smaltului cu aspect cretos se foloseste o freza

coninvers care se tine perpendicular pe a#ul dintelui rezultand o cavitate cu contur oval rotund sau

reniform. 7avitatea care este intinsa in sens mezio)distal frecvent avand peretii usor converenti

spre e#terior fapt ce confera o retentive buna.

6a cavitatile sipreficiale pt a marii radul de retentive se poate aplica o freza roata sau

stelata care va realize prin actiunea ei un sant bazal retentive deoarece obturatia nu va fi supusapresiunilor masticatorii.

*i&otareanu se face la cvitatile de clasa & cid oar se indeparteaza nereularitatile

marinilor e#terne pana cand conturul este neted.

Curatirea se face cu freze lobulare de marimi potrivite cu turatie mica sau cu linura

lac/.

5in punct de vedere clinic se distin urmatoarele aspecte:

1 Procesele ce pot sa se e#tinda de la colet pe fata vestibulara pana la nivelul crestei

marinale ocluzale a fetei vestibulare si va trebui sa se prepare o cavitate compusa cervico)

vestibulo)ocluzala prin e#tinderea prepararii cavitatii si pe suprafata ocluzala.

2 7and procesele carioase sunt e#tinse subinival si pot fi acoperite partial de catre

marinile inivale profilate va trebui sa recurem la o operatie preliminara de indepartare a

acestora daca profilarea enerala este reduca atunci se ca aplica un pansament cu utaperca in

e#ces care dupa intarire va indeparta inia din interiorul cavitatii si va avea spatial necesar

prepararii cavitatii intr)o alta sedinta.

5aca profilarea inivala este foarte mare si acopera procesul carios se va actiona astfel:

) in prima sedinta se va indeparta ,ipertrofia inivala cu bisturiul iar intr)o ultima sedinta

se va prepara cavitatea de clasa a &a.

Obturatiile definitive se vor face cu material fizionomice la nivelul dintiilor frontali si

amalam la dintii laterali.

11


12/12

12

Odonto Logie

Documents

Transcript of Odonto Logie