Ocupatii Si Statute Profesionale

download Ocupatii Si Statute Profesionale

of 5

Transcript of Ocupatii Si Statute Profesionale

  • 7/21/2019 Ocupatii Si Statute Profesionale

    1/5

    OCUPATII SI STATUTE PROFESIONALE

    In secolul XX oamenii au continuat sa practice, meserii traditionale legate de cultivarea

    plantelor si cresterea animalelor, dar numarul celor cu astfel de preocupari a scazut si este in

    continua scadere. Revolutiile industriale, tehnologice si informationale successive au

    modificat ireversibil ocupatiile si statutele profesionale ale oanenilor.Revolutiile tehnologice din a doua jumatatea secolului al XX lea a adus modificari

    semnificative la nivelul ocupatiilor si statutelor profesionale, iar oamenii s-au adaptat la aceste

    noi realitati. In tarile dezvoltate din punct de vedere economic industrializarea si cresterea

    populatiei urbane nu a insemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a intamplat dupa primarevolutie industriala, ci a insemnat accentuarea si consolidarea clasei de mijloc, care in statele

    superindusrializate este numeroasa si foarte puternica. Acesta stare de fapt s-a datorat in

    primul rand dezvoltarii sectorului tertiar. La ora actuala ocupatiile legate de agricultura si

    mestesuguri traditionale au o pondere scazuta in economie, sau sunt pe cale de disparitie,

    munca fizica a fost lasata pe seama imigrantilor. Exceptie fac unele state asiatice , China,

    India, Indonezia unde procentul celor care sunt cuprinsi in sectorul primar ( agricultura,

    pescuit, exploatarea lemnului, etc.) si mestesuguri traditionale este ridicat. In statele europenedezvoltate, mestesugurile fac subiectul unor programe special ale guvernelor pentru pastrarea

    lor.

    Munca in agricultura a devenit mecanizata si lasata pe seama emigrantilor sau a

    persoanelor cu un grad scazut de instructie, in timp ce in industrie dupa o perioada cuprinsa

    intre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si anii `60,in care sectorul industrial a ocupat o

    buna parte a populatiei, ponderea acesteia a scazut considerabil, in schimb a crescut

    considerabil ponderea populatiei din sectorul tertiar.

    In tarile din central si estul Europei, procesul de industrializare a inceput in anii `60 si

    ma suferit un declin dupa caderea regimurilor comuniste. In Romania, dupa anii `60 s-a

    incercat industrializarea fortata, proces ce a determinat modificari la nivelul ocupatiilor si

    profesiilor. Dezvoltarea rapida si fortata a industriei a dus la cresterea numerica si laconsolidarea clasei muncitoare considerate clasa sociala de baza a comunismului. In 1950, in

    Romania erau inregistrati 1,2 milioane muncitori din care 650.000 in industrie. In 1985

    numarul total al muncitorilor era de 6 milioane, din care jumatate in industrie.

    Incepand cu anii `80 ocupatiile majore lae oamenilor sunt cele legate de noile

    tehnologii informationale si de servicii. Aparitia computerului personal in anul 1981, a

    schimbat statutele profesionale. Meserile traditionale legate de agricultura si industrie au fos

    inlocuite treptat cu meserii legate de televiziune, publicitate, informatica, relatii cu publicul,

    finante turism, etc. Cele mai multe din acete profesii sunt din sectorul tertiar si au aparut pe

    piata muncii odata cu dezvoltarea acestuia. In S.U.A. care detine cele mai dezvoltate sectoare

    tertiare se estimeaza ca 70% din profesii utilizeaza cu precadere informatia, inclusive cele din

    invatamant, sanatate, administratie, bursa, asigurari. O statistica din 1979 a aratat ca ocupatia

    numarul unu era de functionar, urmata de cea de muncitor si fermier. Categoria gulerelor

    albe ( denumire generic pentru categoriile de angajati care nu executa operatii manuale) este

    numeric mai mare decat cea a gulerelor albastre si este in crestere. Numai in domeniul

    informaticii in SUA forta de munca ocupata este de 16,5%. Situatia este identica in statele

    industrializate , dar si in cele in curs de dezvoltare.

    Ocupatiile cu mare potential sunt cele legate de domeniul IT: informatician,

    administrator de retea, designer pagini web, iar in domeniul serviciilor: mechanic auto,

    tinichigiu auto, agent de vanzari, agent de asigurari, broker, agent de publicitate, la cre se pot

    adauga alte donenii precum: producerea energiei, utilizarea inteligentei artificial, expolorarea

    spatiului cosmic, telecomuncatii, in diferite sectoare ale transporturilor.

  • 7/21/2019 Ocupatii Si Statute Profesionale

    2/5

    In Romania contemporana, meseriile cele mai cautate,, dar nu intodeauna cele mai

    platite, sunt cele din industria usoara ( confectii, incaltaminte), din domeniul IT ( analist

    programator, informatician, administrator de retea, designer pagini web), in constructii (

    zidar, lacatus, fierar-betonist), in domeniul serviciilor ( agent asigurari, agent commercial,

    vanzator, agent de paza, ospatar, bucatar, cofetar-patiser, brutar), dar si in industria

    prelucratoare ( templar, lacatus, sudor). Meseriile cu cea mai mica cautare la ora actual suntde desenator tehnic, inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrator prin

    aschiere, gfrezor, sculer-matriter, operator chimist. Pe ansamblu, in Romania predomina

    salariatii in timp ce lucratorii pe cont propriu, patronii desi au crescut numeric inca numarul

    acestora este unul modest. Lucratorii pe cont propriu au cea mai mare pondere in agricultura

    (48%), patronii sunt prezenti in comert (8%) si in lanturile de hoteluri si restaurant(4%), iar

    salariatii in celelalte domenii de activitate. Odata cu dezvoltarea sectorului privat s-a

    observant modificari in pondereas salariatilor in cele doua domenii de activitate. In 1995

    ponderea salariatilor in sectorul privat era de 12% iar in anul 2000 ajunsese la 40%; in acelasi

    timp ponderea salariatilor care lucrau in sectorul public a scazut de la 83% in 1995, la 47% in

    anul 2000.

    La nivel mondial incepand cu anii `80 au avut loc mutatii importante pe piata fortei demunca, cauzate de evolutia accesului la resurse, a globalizarii economice si a integrarii

    politice. Pe langa schimbarile economice induse de acceleraea ritmului de dezvoltare a

    pietelor, sub efectul inovarii si globalizarii, mediul socio-economic in societatea informational

    este profund marcat si modificat de revolutia tehnologica majora din ultimii ani. Inovarea

    tehnologica permanenta, accelerarea schimburilor, interconectarea mondiala a cunostintelor si

    a actorilor constituie elemente caracteristice ale mediului economic actual. Adaptarea la

    societatea informational constituie o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, a

    intreprinderilor, a calificarilor si profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sau private.

    In lumea contemporana, a detine o anumita tehnologie nu mai reprezinta garantia unui

    avantaj concurential pe termen nelimitat ce ar putea fi aparat si mentinut. Este mai important

    ca resursele umane ale unei firme: managerii si angajatii nu numai sa aiba cunostinte si

    deprinderi adecvate, ci sis a manifeste atitudini si comportamente active, pentru a putea face

    fata provocarilor economiei globalizate. Cerintele de pe piata muncii, indicia de performanta

    si eficienta, dar, mai ales, competitia pentru posturile bine platite si conceptual modern despre

    cariera au determinat o crestere a gradului de pregatire profesionala si a

    specializarii.Necesitatea unei pregatiri superioare se resimte si in sectoarele de executie

    datorita gradyului inalt de tehnologizare, ciclul invatamantului obloigatoriu sic el de pregatire

    profesionala nu mai sunt suficiente pentru a lucre cu robotii industriali sau cu masini

    performante. Intreprinderile trebuie sa fie cat mai flexibile pentru a opera in noul context de

    competitive, de calitate, de personalizare si de inovare rapida. Angajatorilor li se cere din ce

    in ce mai mult sa se adapteze la noile calificari, sarcini si forme de organizare a muncii, aparnoi relatii intre functia platita, munca si activitatea depusa. Obtinerea sau pastrarea locului de

    munca devine o problema majora in societatea contemporana.

    In timp totul se va schimba in toate domeniile vietii economice si sociale. Proprietate

    revolutiei microcipilui este de a multiplica, in cvasitotalitatea activitatilor, mijloacele care pot

    asigura inlocuirea, intr-o maniera in acelasi timp rentabila si agreabila, a oamenilor de catre

    masini.

  • 7/21/2019 Ocupatii Si Statute Profesionale

    3/5

    OCUPATII N SECOLUL XX I IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA ACESTORA

    n cele mai vechi timpuri oamenii i asigurau existena culegnd roadele

    pmntului sau vnnd animale. Cu timpul au nceput s cultive plante, s creascanimale i sle domesticeasc, s descopere bogiile solului i s le valorifice. Astfel iau

    natere meserii precum agricultor i meteugar.

    n timp, pentru a se dezvolta, societatea avea nevoie de oameni cu altepreocupri, interese i profesii. Profesia este o ocupaie care presupune pregtireintens i studiu. Cele mai vechi meserii de acest gen sunt cele de preot, militar, doctorsau avocat. Inveniile i inovaiile din secolul al XIX au dus la apariia specializrilor i la

    diversificarea statutelor profesionale, nct acestea s rspund cerinelor tot maicomplexe ale vieii materiale i spirituale.

    Secolul XX reprezint o perioad importantn ceea ce privete statutele iocupaiile profesionale. n aceastperioadare loc migrarea ocupaiilor tradiionale dinspaiul privat n spaiul public. Explozia demografic din Europa, inveniile i inovaiile

    tot mai numeroase cu consecine spectaculoase schimbdefinitiv viaa oamenilor.

    Numrul preocuprilor tradiionale a sczut considerabil n aceastperioad,fiind nlocuite cu noi meserii care presupun migrarea de la tar ctre ora. n spaiulurban atelierele i munca manual sunt nlocuite treptat de complexe industriale, iar la

    marginea oraelor se configureazcartierele industriale.

    Primul Rzboi Mondial a avut un impact puternic asupra ocupaiilor. Cteva motivede schimbare a statutelor sociale datorita rzboiului sunt: mecanizarea, producian mas, emanciparea femeii ( au obinut dreptul de a practica meserii pe carenainte nu aveau voie sa le practice), trauma pierderilor omeneti.

    Revolutiile industriale, tehnologice i informationale successive au modificatireversibil ocupaiile i statutele profesionale ale oamenilor. n tarile dezvoltate din

    punct de vedere economic industrializarea i creterea populaiei urbane nu ansemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a ntamplat dup prima revolutie

  • 7/21/2019 Ocupatii Si Statute Profesionale

    4/5

    industrial, ci a nsemnat accentuarea i consolidarea clasei de mijloc, care nstatele superindusrializate este numeroas i foarte puternic. Aceststare, de fapt,s-a datorat n primul rnd dezvoltrii sectorului tertiar. La ora actual ocupaiilelegate de agricultur i meteuguri tradiionale au o pondere scazut n economie,

    sau sunt pe cale de dispariie, munca fizic a fost lasatpe seama imigranilor. n Romnia, dupanii `60 s-a ncercat industrializarea forat, proces ce a

    determinat modificri la nivelul ocupaiilor i profesiilor. Dezvoltarea rapid ifortata industriei a dus la cresterea numeric i la consolidarea clasei muncitoareconsiderate clasa social de baza comunismului.ncepnd cu anii `80 ocupaiile majore aleoamenilor sunt cele legate de noiletehnologii informaionale i deservicii. Apariia computerului personaln anul 1981, a schimbat statuteleprofesionale. Meseriile tradiionalelegate de agricultur i industrieau fost nlocuite treptat cu meserii legatede televiziune, publicitate, informatic,relaii cu publicul, finane, turism, etc. Celemai multe din aceste profesii sunt din sectorul teriar i au aprut pe piaa munciiodat cu dezvoltarea acesteia.

    La nivel mondial ncepnd cu anii `80 au avut loc mutaii importante pe piaaforei de munc, cauzate de evoluia accesului la resurse, a globalizrii economicei a integrrii politice. Pe lng schimbrile economice induse de accelerarearitmului de dezvoltare a pieelor, sub efectul inovrii i globalizrii, mediul socio-economic n societatea informaional este profund marcat i modificat derevoluia tehnologic major din ultimii ani. Inovarea tehnologic permanent,accelerarea schimburilor, interconectarea mondial a cunotinelor constituieelemente caracteristice ale mediului economic actual. Adaptarea la societateainformational constituie o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, antreprinderilor, a calificrilor i profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sauprivate.

    n Romania contemporan, meseriile cele mai cutate,, dar nu ntodeauna celemai pltite, sunt cele din industria usoar ( confecii, nclminte), din domeniulIT ( analist programator, informatician, administrator de reea, designer paginiweb), n construcii ( zidar, lactu, fierar-betonist), n domeniul serviciilor(agent asigurri, agent commercial, vnztor, agent de paz, osptar, buctar,cofetar-patiser, brutar), dar i n industria prelucrtoare ( tmplar, lctu,sudor). Meseriile cu cea mai mic cutare la ora actualsunt de desenator tehnic,inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrtor prin achiere,

    gfrezor, sculer-matriter, operator chimist. Pe ansamblu, n Romania predominsalariaii n timp ce lucrtorii pe cont propriu, patronii, dei au crescut numeric

    http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://c2.api.ning.com/files/Y9Yc5qVXVzRdypVmWDdZQtfnWd8NC3*AePB5aFXhiSXg2*nad4rfBZBD-kpRW4ocH2V6JRKlEn7urRZTkNqB3pFYOgSYwGSa/ComputerCartoon.jpg&imgrefurl=http://andadj.blogspot.com/2010_04_01_archive.html&usg=__im5MFag4Cgw1JY-ohYlqKn_5Lzk=&h=364&w=441&sz=40&hl=ro&start=26&zoom=1&tbnid=S7GPykWbVxnX-M:&tbnh=125&tbnw=151&ei=-nUwTcOEA433sgbkrM2DCg&prev=/images?q=computer&um=1&hl=ro&sa=X&rlz=1R2SVEA_enRO362&biw=1184&bih=429&tbs=isch:1&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=825&vpy=153&dur=2195&hovh=204&hovw=247&tx=145&ty=149&oei=4XUwTcLsKoOGswbk-638CQ&esq=7&page=3&ndsp=13&ved=1t:429,r:4,s:26
  • 7/21/2019 Ocupatii Si Statute Profesionale

    5/5

    nca numrul acestora este unul modest. Lucrtorii pe cont propriu au cea maimare pondere n agricultur (48%), patronii sunt prezeni n comer (8%) i nlanurile de hoteluri i restaurant(4%), iar salariaii n celelalte domenii deactivitate. Odatcu dezvoltarea sectorului privat s-a observat modificri n

    ponderea salariailor n cele doudomenii de activitate.

    Meserii uitate:

    apicultura-n gospodriile trneti stupii erau inuide cele mai multe ori n conie de nuiele sau papur.Pe vremuri, ceara de albine a ocupat un loc nsemnatdin cauza folosirii ei drept "combustibil" pentruiluminat. Treptat, importana albinritului a nceput sscad atunci cnd zahrul a nlocuit parial mierea, iarlocul lumnrilor de cear a fost luat de lmpile cupetrol.

    prepararea vopselelor din plante- se practicanainte n zona Bihorului.

    n timp totul se va schimba n toate domeniile vieiieconomice i sociale.

    APLICATIE:Ocupaii i statute profesionale

    1. Ce impact asupra familiei i societii credei c a avut emanciparea femeii?2. Care au fost primele ocupaii ale oamenilor la nceputul istoriei? 3. Citii cu atenie textul de mai jos i rspundei la urmtoarele cerine:

    ,,n 1921 femeile din Romnia au cerut urmtoarele drepturi: Aplicarea principiului lamunca egal, salariu egal. Admiterea femeilor n profesiunile liberale de avocat, notar.

    Admiterea femeilor la camerele i tribunalele de comer. Admiterea femeilor n nvmntuluniversitar superior i n funcia de directoare de spitale. Admiterea femeilor n corporaii,

    societi de administraie, binefacere i asisten public.

    a. Precizati principalele drepturi cerute de femeile din Romnia.b. Ce nelegei prin feminism.