numarul 34octombrie 2011

INSTITUŢII PARTENERE

Casa de Cultură a Municipiului Sibiu , Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal, Teatrul Naţional Radu Stanca,Biblioteca Astra, Teatrul Gong, CNM Astra

DIREcToR EDIToRIAl Laurenţiu StrăuţART-DIREcToR Adrian Oprea (adiophoto.com)REDAcToRI - Florina Badea, Bogdan Feldman, Dana Mondoc, Oana MunteanucolAboRAToRI - Teodora Cîrciumaru, Roxana Pepelea

EDIToR:

Str. Giuseppe Garibaldi, nr. 11Sibiu, Romania

Tel: 0369/440101

Toamna culturală

Editorial

De fiecare dată anotimpul frun-zelor uscate trezește senti-mente de melancolie. Vara stă atârnată în cui lăsând loc încet nopților lungi și răcoroase. De fiecare dată ne încăpățânăm să credem că fiecare început de toamnă este de fapt o prelungire a verii. Ne plac culorile pădurii, ne plac crestele înzăpezite ale Făgărașilor ne place lipsa cani-culei. Tot acum ne place însă și „aglomerarea” de evenimente culturale reîntoarese în spațiile închise după o vară petrecută pe străzile cetății. Întotdeauna în Sibiu începutul toamnei seamănă – din punct de ve-dere cultural – cu o primăvară timpurie. Este momentul când, cu forțe proaspete, actul cul-tural sibian renaște. Festiva-lul Internațional al Artei Lirice, Festivalul Jazz&More sau Astra Film Fest sunt doar câteva din manifestările care țin capul de afiș al acestei luni. Tot acum reîncep stagiunile de teatru, ba-let sau muzică simfonică; este momentul când spectacolele se înghesuie să își găsească loc în agendele iubitorilor de cultură; este momentul când spațiile în-chise se deschid pentru a face loc spectacolelor. Este momen-tul de primăveratică renaștere a toamnei culturale sibiene.

lAURENŢIUSTRAUŢ

Director editorialRomânia necunoscută, la aFF SIBIU 2011 pg. 14 - 1 5

ColaBorarea cultuRală întRe muzeul naţional BRukenthal şi muzeul naţional din Gdansk

pg. 6o lunGă poveste cu multe noduRi – FluXus în GeRmania 1962-1994

pg. 8

Festivalul naţional de dans pg. 12 mandaRinul miRaculos

şi citY Beat deschid staGiunea 2011-2012 la teatRul de BaleT SIBIU !

pg. 13

WoRld music – muzică şi staRe de spiRitsimona maXim

pg. 17 RecomandăRi liteRaRe pg. 1 8

facebook.com/profilcultural

Cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film de Animaţie Anim’est va aduce la Bucureşti începând din 7 octombrie 436 de filme de scurt şi lung metraj provenind din 45 de ţări.

“Anim’est 2011 la Bucureşti înseamnă 436 de filme de scurt şi lung metraj din care 27 de filme de lung metraj şi 409 de scurt metraje provenind din 45 de ţări, patru work-shop-uri de film de animaţie, dintre care unul pentru copii şi trei pentru tineri, trei expoziţii, trei conferinţe speciale la Sala ArCuB cu trei invitaţi de renume, două lansări de DVD-uri, 10 petreceri, câte una în fiecare zi a festivalului, în Club Control, Creepy Animation Night ajuns la a treia ediţie, 80 de oi virtuale 3D în prima aplicaţie smartphone dezvoltată de un festival în România şi 150 de invitaţi români şi străini ce vor fi prezenţi la evenimentele din cadrul festivalului”, a spus Vlad Ilievici.Mihai Mitrică, directorul şi selecţionerul festivalului, a spus că la această ediţie a Anim’est pentru prima dată au fost primite în preselecţie 10 filme de lungmetraj de animaţie, “un record” nu numai pentru festivalul de animaţie din România, ci în general pentru festivalurile de acest gen. El a afirmat că în preselecţie au intrat în total 850 de filme. Gala de Închidere a festivalului va prezenta în premieră în România, sâmbătă, 15 octombrie, după Ceremonia de Premiere, patru scurtmetraje mute ale pionierului rus al fil-mului de animaţie, Ladislas Starewich, acompaniate live pe scena Cinema Patria de cvartetul sloven Vlasov’s Best Friend. Abonamentele (Festival Pass), biletele de 10 proiecţii, dar şi biletele individuale pentru Galele de Deschidere şi Închidere ale Anim’est 2011 pot fi achiziţionate din reţeaua ticketfan.ro dar şi din magazinele Flanco din toată ţara şi librăria engleză Anthony Frost din Bucureşti. Biletele individuale pentru Creepy Animation Night 3 pot fi achiziţionate la preţul de 30 de lei, iar tichetele pentru proiecţiile din secţiunea Minimest pot fi cumpărate la preţul de 5 lei sau 25 de lei pentru abonamentul Minimest care per-mite accesul la toate cele opt proiecţii din cadrul secţiunii.

Călin Pop, Marcel Breazu, Leontin Iovan, Tiberiu Pop şi Ovidiu Roşu se pregătesc pentru întâlnirea cu fanii din toată ţara, cărora le vor spune, în stilul propriu, povestea celor 30 de ani, mulţumindu-le, în acest fel, pentru fidelitatea cu care îi susţin de trei decenii. În 9 noiembrie orădenii vor susţine un re-cital la sibiu în Clubul Vintage. Turneul se va înche-ia la Bucureşti, unde aniversarea va fi celebrată la Sala Palatului, în data de 8 decembrie, printr-un spectacol-concert pe măsura trupei şi a vârstei.Celelalte Cuvinte, una dintre cele mai longevive şi mai admirate trupe rock din România, împlineşte 30 de ani. Pe 13 decembrie 1981, în calitate de trupă a Casei Studenţilor din Timişoara, Celelalte Cuvinte a susţinut primul concert în “sala festivă” a acesteia. Evenimen-tul a fost considerat actul oficial de naştere a trupei. Foarte tineri, în 1981, au căutat „Celelalte Cuvinte” pentru a-i exprima emoţiile şi gândurile. Au trecut 30 de ani de atunci, 30 de ani în care muzica lor a bucurat generaţii de fani, în care tablourile stilistice s-au suc-cedat. De la romantismul primei decade cu Iarbă prin păr, apoi Dacă vrei, Un sfârşit e un început, Scriori iu-bite, Nu-mi da tot într-o zi, la protestul din Se lasă rău, Cina dragonului, Armaghedon, Lupii, Boala de gânduri, apoi o îmbinare între cele două şi o reîntoarcere la matcă prin Zmeie, Stem, Între vise, Celelalte Cuvinte şi-a păstrat mereu crezul, valorile şi personalitatea artistică, dobândind statutul de trupă-legendă a rock-ului românesc. Nu şi-a dezamăgit niciodată fanii, nu a făcut niciodată compromisuri de dragul comercialului.

turneul aniversar celelalte cuvinte – 30 de ani ajunge la sibiu

436 de filme la festivalul anim`est

Jazz And More este festivalul celor mai reprezentative curente muzicale contemporane. Este singurul festival din Romania care prezinta muzica 100% noncomerciala, muzica de avangarda , muzica creativa: free jazz si free music, metal jazz, post rock, muzica electronica contemporana, muzica electroacustica, muzica de camera improvizata, improvised music, muzica ambientala. Festivalul prezinta artisti ce au ales explorarea in locul banalului conventiei. Jazz And More este destinat celor ce prefera arta vie in locul unei supraproductii muzicale de serie.Cu un program foarte inacarcat, de 21 concerte in 4 zile, festivalul va incepe joi 13 Octombrie si se va incheia duminica 16 octombrie. Se va desfasura la Teatrul Gong din Sibiu (str Al. Odobescu, nr 4). Concertele vor incepe la ora 17:00. Ca o noutate, in zilele de 14, 15 si 16 la ora 14:30 vor avea loc concerte gen „matineu” in biserica St. Johann (Johanniskirche) din str. Mitropoliei 30. La acestea intrarea este libera.Festival este produs de Asociatia Culturala INTERZONE si este cofinantat de Consiliul local al municipiului Sibiu si Primaria Sibiu prin Casa de Cultura a municipiului Sibiu si Consiliul Judetean Sibiu.

Jazz and more Festival,

editia a vii-a la sibiu, 13-16 oct. 2011

4

nighlosers cântă la oktoberfestul sibianOktoberfest, cea mai cunoscută sărbătoare a berii din lume, ce se desfăsoară în mod tradiţtional în orasul german München, ajunge în 2011 şi în Sibiu.Butoaie de bere, mâncăruri tradiţionale dintre care nu vor lipsi cârnăciori sau covrigi vor sta la dispoziţia vizitatorilor în 8 octombrie 2011 în Muzeul în Aer Liber din Pădurea Dumbrava. „Invităm sibienii la Zilele Media, un open-air de Ziua Recoltei sau, mai pe şleau, un Ok-toberfest sibian. Cei prezenţi vor avea parte de un program de folclor sãs-esc şi şvãbesc, punctul culminant al serii fiind recitalul susţinut de Hanno

Höfer şi ai sãi Nightlosers pe scena de pe lac” a decalrat Anca Mira, de la Serviciul Marketing, Turism, Pedagogie Muzeala al CNM Astra. NIGHTLOSERS este o formaţie românească înfiinţată în 1994, ce combină muzica tradiţională ardelenească cu blues-ul american. În 1995, odată cu venirea organistului Grunzo Geza în locul lui Sandy Deac, trupa înregistrează primul lor album numit Sitting on Top of the World (disponibil doar pe caseta audio), produs de Adrian Berinde.În 1997, Ernesto Bianchi (Mr. SCARECROW), produce al doilea album Nightlosers numit Plum Brandy Blues, după care urmează primele apariţii la posturile Tv Naţionale, iar impreună cu producatorul Mircea Kiraly apar şi trei videoclipuri care oferă trupei expunere naţională. În 2005 Adrian Darabană & Macondo Music produce al treilea album: Rhythm & Bulz.

5

colaborarea culturală între muzeul naţional Brukenthal şi muzeul

naţional din Gdansk Iniţiată în anul 2010, colabo-rarea culturală a Muzeului Naţional Brukenthal cu Muzeul Naţional din Gdansk continuă şi în anul 2011 prin schimbul de expoziţii deschise în am-bele muzee în luna septembrie.

Astfel, în cadrul Muzeului Naţional Brukenthal a avut loc în data de 2 septembrie, la Muzeul de Istorie Casa Al-temberger vernisajul expoziţiei Mărturii ale credinţei, simboluri ale mândriei: Creaţii ale meşterilor orfevrieri pentru patricienii oraşului Gdansk, din colecţiile Muzeului Naţional din Gdansk, realizată sub înaltul patronaj al Excelenţei Sale Domnul Marek Szczygieł, Ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti şi al Ministerului Culturii şi Patri-moniului Naţional din România. În expoziţie sunt prezentate cele mai minunate creaţii aparţinând colecţiei de orfevrărie a Muzeu-lui Naţional din Gdańsk, printre care obiecte vechi, realizate între secolele al XV-lea şi al XIX-lea, în principal în orfevrăriile locale, de asemenea exemplare singulare provenind din alte centre prusace de confecţionare a obiectelor din aur – Toruń, Elbląg, Malbork şi

Kaliningrad, precum şi lucrări ale meşterilor germani din Nürenberg şi Augsburg. În data de 10 septembrie a avut loc la Gdansk dublul vernisaj al expoziţiilor Treasures of Transylvania. Goldsmithery from the Collection of the Brukenthal Na-tional Museum in Sibiu, Romania şi Titian, Veronese, da Messina. Masters of Paint-ing from the Collection of the Bruken-thal National Museum of Sibiu, Romania. Începând cu data de 13 septemb-rie, Muzeul Naţional Brukenthal găzduieşte în Sala Multimedia din Casa Albastră expoziţia Nec Temere, Nec Timide: Capodo-pere de pictură din Gdansk în colecţiile Muzeului Naţional din Gdansk, proiect finanţat de Institutul Polonez din Bucureşti. Colecţia de pictură originară din Gdańsk, aflată în Pinacoteca Muzeului Naţional din oraş, include opere de la în-ceputul secolului al XV-lea până în secolul al XX-lea, oferind o perspectivă inedită asupra creaţiei celor mai importanţi artişti şi tendinţe în arta locală. Colecţia include tablouri ale unor artişti asociaţi cu oraşul Gdańsk şi ale unor maeştri străini, lucrări comandate de autorităţile oraşului, de reprezentanţi ai nobilimii şi ai straturilor inferioare ale burgheziei (de exemplu, de reprezentanţi ai breslelor). Tablourile prezentate provin, în mare parte, din colecţiile antebelice ale Stadmuseum (Muzeul Municipal), înfiinţat în anul 1872.Nec temere, nec timide, adică Nici pripit, nici temător – motto-ul oraşului Gdańsk a

fost exprimat şi prin pictură. În tablouri este oglindită atitudinea pragmatică a locuito-rilor din Gdańsk faţă de artă, care avea să devină unul dintre elementele limbajului de glorificare a oraşului şi locuitorilor săi. Expoziţiile găzduite de Muzeul Naţional Brukenthal vor putea fi viz-itate până în data de 22 ianuarie, 2012, Mai multe amănunte despre fie-care proiect în parte se pot afla vizitând www.brukenthalmuseum.ro

6

călugăr fotograf. expoziţie la muzeul astra

Echipa revistei săptămânale „Formula AS” invită sibienii la un evenimet deosebit: Expoziţia de fotografie „OAŞA”. Evenimentul cultural-artistic deschide seria manifestărilor de aniversare a 20 de ani de la întemeierea revistei „Formula AS” şi are doi actori principali: fotoreporterul IULIAN IGNAT, redactor la revista „Formula AS” și părintele PANTELIMON ȘUȘNEA de la Mânăstirea Oașa.

Călugăr și preot înzestrat deopotrivă cu har duhovnicesc și cu talent de excepţie, după ce și-a dovedit măiestria ca pictor iconar, părintele Pantelimon își dezvăluie în expoziţia de la Sibiu, și marele său talent fotografic, exprimat prin imagini de-o frumuseţe nepământeană. Nume foarte prezent în revista “Formula AS”, Iulian Ignat și-a depus, și el, marca pasiunii și a talen-tului său fotografic incontestabil, în expoziţii notate la maximum.Colegi de generaţie tânără (ambii au în jur de 35 de ani), cei doi artiști vor celebra la Sibiu o temă comună: OAȘA, mânăstire din Munţii Șureanu de care revista „Formula AS” este profund legată spiritual şi – prin prezenta expoziţie – cultural. Cele 40 de lucrări alb-negru şi color, cuprinse în expoziţie, vorbesc despre viaţa de zi cu zi a comunităţii de călugări de la mânăstire ori surprind credincioşi veniţi la slujbe şi la spovedanie. „Așteptăm cu emoţie și cu drag întâlnirea noastră cu publicul sibian și cu cititorii revistei, norocoși să trăiască într-una din cele mai vechi și frumoase așezări ale Transil-vaniei” a declarat Delia Hanzelik PR al revistei Formula AS.

noaptea Bibliotecilor – ediţia i.

Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu participă la prima ediţie a evenimentului de anvergură naţională “Noaptea Bibliotecilor”. Evenimen-tul, cu o durată de zece ore, va avea loc la se-diul central al Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu (Parcul Astra) precum şi în filialele din oraş ale instituţiei în perioada 1 octombrie, ora 18:00 – 2 octombrie ora 4:00 dimineaţa. Evenimentul îşi propune să readucă în atenţia publicu-lui instituţia bibliotecii publice ca factor important şi tradiţional de informare, educare şi cunoaştere. În cele zece ore în care

biblioteca va fi deschisă pe timpul nopţii, publicul poate partici-pa la acţiuni diverse precum: conferinţe susţinute de invitaţi din ţară, ateliere de manufacturare carte, sesiuni de lectură publică, expoziţii tematice şi multimedia, ateliere de artă plastică, audiţii muzicale dar şi observaţie astronomică de pe terasa bibliotecii.Programul complet al acestei ediţii este încărcat pe pagi-na de facebook a evenimentului: http://www.facebook.com/event.php?eid=180622325345937. Totodată a fost creată, pe facebook, pagina de prezentare a bibliotecii, singurul canal, pe lângă siteul oficial, de comunicare în online cu publicul instituţiei: www.facebook.com/BibliotecaJudeteanaASTRASibiu. Evenimentul este organizat de Artex şi Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu cu sprijinul sponsorilor Hotel Iibis Sibiu, Crama Sibiană şi Onyx şi a partenerilor media Zile şi Nopţi, Magic FM, Profil Cultural, Tribuna, Rondul de Sibiu, Turnul Sfatului, Pulsul Sibian, Sibiu.net şi a bloggerilor Brylu.ro şi Cacofonica.ro.

7Trimite un mail cu menţiunea “pentru concurs ASTRA” până la data de 31 noiembrie 2011 la adresa contact@profilcultural.ro şi răspunde

la întrebarea:“Când a avut loc prima reprezentaţie a Spectacolului „Nunta” în

Muzeul în Aer Liber?”

Prin tragere la sorţi vom oferi o invitaţie de

intrare pentru 2 persoane in

Muzeul în aer Liber .

foto: iulian iGnat

CoNCUrS

o lungă poveste cu multe noduri – FluXus în Germania 1962-1994

Expoziţie şi program cadru 21 octombrie - 27 noiembrie 2011 Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal Str. Tribunei 6, Sibiu

Centrul Cultural German Sibiu prezintă în colaborare cu Institut für Auslandsbeziehungen (ifa) şi Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal expoziţia temporară O poveste lungă cu multe noduri – FLUXUS în Germania 1962-1994. Cuprin-zând un număr impresionant de exponate aparţinând mişcării artistice omonime din Germania secolului 20, expoziţia FLUXUS poate fi vizitată în perioada 21 octombrie – 27 noiembrie 2011 la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu (Str. Tribunei nr. 6).

Expoziţia O poveste lungă cu multe noduri – FLUXUS în Germania 1962-1994 documentează cele mai importante festivaluri, concerte şi „happening-uri” ale artiştilor din Germania, prezentând evoluţia mişcării FLUXUS, cea mai radicală şi exprimentală manifestare artistică a anilor `60. Prin intermediul exponatelor instalaţii, fotografii, cărţi, reviste, partituri, înregistrări video şi audio, expoziţia redă o imagine a scenei culturale din Germania anilor 60 - 90. Obiectele fac parte din zece colecţii, unele private, altele publice găzduite de muzee de profil din întreaga lume: Muzeul de Artă Modernă din Viena, Galeria de Artă din Stut-tgart, Muzeul Ostwall din Dortmund etc. Câţiva dintre artistii ai căror lucrări sunt prezentate publicului în cadrul expoziţiei la Sibiu, întemeietori ai mişcării FLUXUS, sunt Joseph Beuys, John Cage, Rob-ert Filliou, Nam June Paik, Gerhard Rühm, Daniel Spoerri, Wolf Vostell, etc. Cu toate că, doar o parte dintre aceşti protagonişti sunt de origine germană, ei au găsit în Germania în perioada anilor 1960-1990 deschiderea necesară pentru a-şi stabili punctul central al muncii şi existenţei lor. În premieră în România Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu găzduieşte expoziţia FLUXUS. În luna decembrie a acestui an ea poate fi vazută şi la Muzeul Naţional de Artă Comtemporană din Bucureşti. Iniţiatorul acestei mişcări ar-tistice, cel care îi dă şi numele „FLUXUS“, este George Maciunas, un artist de origine lituaniană. Întâlnirea sa cu americanul

John Cage şi cu alţi compozitori a Şcolii Contemporane pentru Cercetare Socială (New School for Social Research) a făcut posibilă naşterea unei mişcări culturale şi spirituale complexe. Fenomenul FLUXUS semnifică însă mai mult: artişti din diferite ţări, întâlniri, socializare, „happening-uri”, evenimente, idei, obiecte, răspândite pe o perioadă lungă de timp. Primul festival FLUXUS a avut loc în anul 1962 la Muzeul Municipal al oraşului Wiesbaden, intitulat „FLUXUS. In-ternationale Festspiele Neuester Musik“. Alte reprezentări au urmat în oraşe precum: Darmstadt, Düsseldorf, Köln, Wiesbaden, Berlin, Paris, Amsterdam, Kopenhaga, Praga, Madrid.

“Concerte de << muzică contemporană>>, expoziţii de obiecte de acţiune şi sculpturi tonale, festivaluri care au loc în atelierele artiştilor sau pe stradă, lucrări făcute în comun de artişti, create după princi-piul <<creaţiei permanente>> acţiuni, jocuri, scurtmetraje, banchete, producerea şi punerea în scenă a unor texte, fără a avea mereu în vedere conservarea rezultatelor şi capacitatea de desci-frare a diferitelor <<manuscrise>>, sculpturi din aluat de pâine sau ciocolată, instalaţii şi suporturi nelimitate de partituri, concepte şi jocuri – eve-nimentele şi obiectele artiştilor şi prietenilor lor din mişcarea Fluxus – au oferit lumii artei încă din anii şaizeici provocări din cele mai inedite.(Gabriele Knapstein, curator)

informaţii suplimentare la: ioana dancu, tel.: 0269-21 08 30 e-mail: sprache@kulturzentrum-hermannstadt.ro

8

premieră la „Radu stanca”. spectacolul „insula“

Teatrul Naţional „Radu Stanca“ Sibiu a prezentat la sfârşitul lunii septembrie premiera spectacolului „Insula“ de Gellu Naum, în regia lui Vlad Massaci.

Spectacolul marchează cea de-a doua premieră a aces-tui sezon teatral și confirmă preocuparea teatrului sibian de a promova dramaturgia românească. „Insula“ este o montare după textul omonim al poetului suprarealist român, Gellu Naum. Poet, prozator și dramaturg, Gellu Naum (1915 – 2001) este cel mai important reprezentant român al suprarealismului și unul dintre ultimii reprezentanți ai acestuia pe plan european.

Piesa lui Gellu Naum pornește de la romanul „Robinson Crusoe“ scris de Daniel Defoe și păstrează câteva din elementele originale: insula pe care naufragiază personajul principal și efor-turile de supraviețuire ale acestuia, precum și pe Vineri, sclavul devenit camarad. Producția Teatrului Național din Sibiu se remarcă printr-un umor nebun, dar și printr-un absurd tragic, acțiunea fiind susținută prin acumulări de situații mereu imprevizibile. La toate acestea se adaugă personaje noi ce parcurg situații comice și dramatice marcate de motive suprarealiste ale unor teme ca visul, călătoria, erosul, moartea, femeia și motivele animaliere. Spectacolul sibian îi reunește în distribuție pe actorii Adri-an Matioc, Ioan Paraschiv, Liviu Vlad, Raluca Iani, Pali Vec-sei, Cristina Ragos, Marius Turdeanu, Adrian Neacşu, Eduard Pătraşcu, Cătălin Pătru, Cristian Stanca, Viorel Raţă și Ema Veţean. Scenografia spectacolului și designul de lumini poartă semnătura lui Dragoș Buhagiar, iar muzica pe cea a directo-rului artistic de la Disneyland Paris, compozitorul Vasile Șirli.

programul lunii octombrie

Teatrul Naţional „Radu Stanca“ Sibiu prezintă în luna octombrie 22 de reprezentații ce completează agenda culturală a orașului printr-un program bogat oferind o alternativă bună de petrecere a timpului liber atât sibienilor, cât și turiștilor. Mai mult decât atât, actorii teatrului vin în întâmpinarea profesorilor la început de an școlar prin prezentarea unor texte din programa școlară ca „O noapte furtunoasă“ de I. L. Caragiale, „Ispita Cioran“ – o biografie poetică după viața și opera lui Emil Cio-ran și „Visul unei nopți de vară“ de W. Shakespeare. Cu siguranță că unele dintre cele mai așteptate

reluări din această lună vor fi spectacolele „Faust“ și „D’ale carnavalului“ în regia lui Silviu Purcărete, „Take, Ianke și Cadâr“ în regia lui Dan Glasu și „Jurnalul unui nebun“ în regia lui Daniel Plier, unele dintre cele mai bine vândute spectacole ale stagiunii trecute. Nu în ultimul rând, seria premierelor din acest se-zon teatral continuă pe 20 octombrie cu „Visul unei nopți de vară“ de W. Shakespeare, în regia lui Bogdan Sărătean, iar pe 30 octombrie cu „Ultima zi a tinereții“ după Tadeusz Konwicki, în regia lui Yuri Kordonski. Biletele au fost puse în vânzare la Agenția Teatrală din Bvd. Nicolae Bălcescu nr. 17 și online pe bilete.sibfest.ro. Costul unui bilet variază în funcție de spectacol și categoria de loc între 5 și 30 de lei.

9

foto: deadmaR

Trimite un mail cu menţiunea “pentru concurs Radu Stanca” până la data de 31 noiembrie 2011 la adresa contact@profilcultural.ro şi

răspunde la întrebarea: cine semneaza regia spectacolului „Insula” de Gellu

Naum?

Prin tragere la sorţi vom oferi o invitație pentru 2

persoane la „OPINIA PUBLICĂ” din 23

octombrie, ora 19.00

CoNCUrS

19 octombrie

bALetmandarinul miraculosşi City Beat Casa de Cultură a Sindicatelor, ora 19.00

09 octombrie

OPERĂNabucco Casa de Cultura a Sindicatelor, ora 19.00

25 - 30 octombrie

FeStiVAL Astra Film Festival2011

20 octombrie

teAtrU TAKE, IANKE ŞI CADÂR Teatrul National “Radu Stanca”, ora 19.00

evenimentele lunii octombrie

11 octombrie

coNcert corAL Biserica Evanghelica,ora 18.00

11 octombrie

teAtrU FRUMOASA ŞI BESTIA

Teatrul GONG, ora 11.30

21 - 22octombrie

teAtrU Faust

Hala Balanta

13 - 16 octombrie

FeStiVAL Jazz and More Sibiu 2011

evenimentele lunii octombrie

Festivalul naţional de dans. 3, 4, 5 noiembrie

În urmă cu exact opt ani Casa de Cultură a Studenţilor invita sibienii la cea mai mare mişcare studenţească de dans din ţară: Festivalul Naţional Studenţesc de Dans. Pentru prima dată ediţia cu nr.12 a festivalului urma să se desfăşoare la Sibiu după ce se derulase în marile centre uni-versitare: Iaşi, Cluj-Napoca,Timişoara, Craiova. “Iată-ne în 2011 în preajma celei de a 20-a ediţii a Festiva-lului şi a 8-a decând acesta a fost adoptat de Sibiu. Festivalul de Dans a completat în mod firesc agenda culturală a burgului intrând în fa-milia tradiţională a marilor evenimente alături de festivalurile de jazz, teatru, film documentar şi salonul internaţional de artă fotografică.

Într-o lume în continuă mişcare, Arta ia diverse forme, iar Sibiul pare un laborator propice pentru chimia formelor de exprimare artistică. Sportiv sau artistic, clasic sau contemporan, tradiţional sau avangardist, dansul exprimă bucurie şi poftă de viată prin însăşi natura lui a declarat Liliana Popescu, Director Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu . Iubitorii dansului sunt invitaţi aşadar la o incursiune inedită şi dinamică în lumea dansului, în serile de 03, 04 şi 05 noiembrie 2011. Acceptaţi provocarea şi alăturaţi-vă sărbătoarei dansului, un festival al tinereţii, al talentului în devenire şi al exprimării artistice libere. Participanţii veniţi din toate colţurile ţării vă vor spune poveşti prin arta mişcării trupului pe ritmuri moderne sau de street-dance, vă vor intriga şi vă vor cere să vă lăsaţi frâu liber imaginaţiei prin viziunea şi neconvenţionalul dansului contem-poran, vă vor intra în suflet în paşi delicaţi şi graţioşi de balet cla-sic, vă vor invita să păşiţi împreună cu ei în alte locuri geografice şi timpuri istorice prin momentele de dans de caracter şi show-revue. Ei se vor întrece pentru a vă cuceri inima şi marele trofeu al Festivalului.

Galele studenţeşti – sibiu 2011 Galele Studenţeşti sibiene au pregătit pen-tru acest an o serie de surprize pentru studenţii sibieni. Una dintre acestea este „Treasure Hunt” (Căutarea comorii), care începe pe 6 octombrie 2011, ora 13.00 la Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu, iar câştigătorii vor fi anunţaţi într-un cadru festiv - pe scena amplasată în curtea interioară a Facultăţii de Inginerie “Hermann Oberth” începând cu ora 19.00. Prin Treasure Hunt-ul se doreşte punerea la încercare a abilităţilor de orientare, interpretare şi de decizie ale studenţilor din anul I, astfel încât la sfârşitul concursului aceştia să cunoască toate se-diile facultăţilor ce fac parte din Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. Concurenţii trebuie să treacă printr-o serie de probe la finalul cărora vor găsi comoara (premiul). Treasure Hunt este un concurs care îmbină ingeniozitatea, spontaneitatea şi spiritul de echipă.

Ultima seară a Galelor se va încheia joi 6 octombrie 2011 cu spectacol de divertisment ce include demonstraţii de Kan-goo, Zumba, dans modern şi de caracter cu Cromatic Dance şi nu în ultimul rând un concert rock-folk cu Ora de Foc.Marţi 4 octombrie 2011 de la ora 19.00 vă spectaco-lul de teatru-dans „Ultima Îmbucătură din... dragoste“. Spectacolul are loc în curtea interioară a Facultăţii de Inginerie “Hermann Oberth” în cadrul Galelor Studenţeşti 2011.Pornind de la scene istorice, Hugo Wolff, cel care semnează coregrafia acestui spectacol, a transpus în dans momente din istoria neagră a Europei. Compania de Dans MICRO-BIS prezintă o creaţie construită într-un “lagăr al morţii”, o poveste de dragoste şi ură istorisită prin dans şi muzică.Compania de Dans MICROBIS susţine şi promovează cu preponderenţă dansul contemporan, propunîndu-şi iniţierea unor proiecte culturale de impact.

12

foto: scott eastman

mandaRinul miRaculos şi citY Beat deschid stagiunea 2011-

2012 la teatRul de Balet sibiu !

Teatrul de Balet Sibiu deschide stagiunea de spec-tacole miercuri, 19 octomb-rie, începând cu ora 19.00, printr-un spectacol alcătuit din două lucrări: MANDARINUL MIRACULOS, cu care publi-cul sibian s-a întâlnit deja în primăvara acestui an şi, în premieră, CITY BEAT. Una dintre lucrările emblematice ale „patriarhului baletului românesc”, cum este considerat Oleg Danovski, MANDARINUL MIRACULOS continuă să încânte iubitorii de balet la mai bine de o jumătate de secol de când a fost creat. Între timp a fost montat la mai multe teatre de Operă din ţară şi a primit premiul „Bartók” pentru cea mai bună versiune coregrafică a partiturii la Fes-tivalul „Bartók” de la Budapesta în 1981.Un libret care îmbină aventura, sen-zualitatea şi exotismul şi care necesită interpreţi de mare forţă actoricească, nu doar buni balerini. O poveste despre pa-siunea oarbă, care odată stârnită nu mai

poate fi stăvilită. O muzică plină de drama-tism şi o scenografie sugestivă alcătuiesc cadrul desfăşurării partiturilor coregrafice puse în scenă de către Oleg Danovski jr. „Cu această lucrare, inclusă în repertoriul său deja foarte bogat, Teatrul de Balet din Sibiu şi-a arătat acum, măsura curajului şi competenţei sale” remarca, după premiera din mai a spectacolului, criticul Doina Moga.CITY BEAT este o lucrare originală, a cărei regie şi coregrafie sunt semnate de către Pavel Rotaru, actualmente mae-stru de balet al Teatrului de Balet Sibiu. Personalitate a baletului românesc, Pav-el Rotaru a desfăşurat timp de decenii o importantă activitate internaţională în cali-tate de interpret, maestru de balet invitat, director de companie şi coregraf, iar City Beat face parte din perioada sa americană, întinsă pe mai bine de două decenii. Având o durată de aprox. 40 min, baletul prezintă o suită de scene având ca numitor comun ritmurile americane, reflectate în sport, viaţa de club sau de stradă, în relaţiile de cuplu sau de prietenie dar şi în antrena-mentul cotidian al balerinilor. Pe un ton când alert, când liric sau chiar ironic, Rotaru desfăşoară secvenţe solistice şi de grup, implicând majoritatea dansatorilor com-paniei. Fondul sonor este un colaj divers, în care se întâlnesc muzica clasică şi jazz-ul, iar costumele sunt simple şi moderne.

“Cu această lucrare, Teatrul de Balet din Sibiu şi-a arătat acum, măsura cura-jului şi competenţei sale Doina Moga

Biletele se pot procura de luni până joi între orele 10.00 şi 15.00, şi vineri între orele 10.00 şi 13.00, de la sediul Casei de Cultură a Municipiului, Parcul Tineretului nr.1 sau în seara repr-ezentatiei de la Casa de Cultură a Sindi-catelor în limita locurilor disponibile. Preţul unui bilet întreg este de 10 lei şi 5 lei cu reducere pentru elevi, studenţi, pensionari.

13Trimite un mail cu menţiunea “pentru concurs

Teatrul de BALET” până la data de 31 noiembrie 2011 la adresa contact@profilcultural.ro şi

răspunde la întrebarea: Cine semnează regia și coregrafia spectacolului ”City

Beat”?

Prin tragere la sorţi vom oferi o invitație pentru 2

persoane la specta-colul „Mandarinul

miraculos/ City Beat” din

data de 19 oct.

foto: scott eastman

CoNCUrS

România necunoscută, la aFF siBiu 2011

La ediţia a XI-a a AFF SIBIU, o treime din pro-gramul festivalului se bazează pe documentare românești, dintre care șase filme vor fi prezentate în premieră absolută. Se prefigurează astfel un program foarte bogat de documentare românești, cu o competiție foarte strânsă. S-au acreditat deja selecţioneri de la festivalurile de documen-tar din Franța, Austria, Israel, Estonia, Anglia, Abu Dhabi. Aceştia vin la Astra Film Festival special pentru a cunoaste noua productie românească.

Astra Film Festival este singurul loc din România unde se pot vedea documentarele românești produse în ultimii 2 ani. Faptul că producția de documentare românești a ajuns la nivelul în care poate să se constituie într-un program în cadrul unui festival internațional este un rezultat pozitiv al organizatorilor. “Acesta este un rezultat pe care l-am dorit de mult. Astra Film Festival a contribuit la dezvoltarea acestui segment al cinematografiei româneşti. - declară Dumitru Budrala, directorul festivalului. 36 de documentare românești vor fi prezentate în trei secțiuni: 14 filme intră în secțiunea competițională ROMÂNIA, fiind evaluate de un juriu internațional, iar 18 în secțiune MADE IN RO-MANIA, o panoramă a producțiilor despre România, iar 4 filme în secțiunea STUDENT, aceste filme fiind realizate în cadrul școlilor și cursurilor de film documentar din România. Documentariștii români întorc camera către realități ale cotidianului românesc actual, asupra unor subiecte necunoscute de publicul românesc, prezentând imaginea vieţii așa cum este ea trăită: într-un oraș dezvoltat pe baza industriei chimice socialiste - Victoria (VICTORIA/Adi Voicu, Ana Vlad), de cărbunarii de la marginea unei

păduri din Transilvania ( 24 GĂLEŢI, 7 ŞOARECI, 18 ANI/ Marius Iacob), de minerii din Valea Jiului (FRĂŢIE ÎN SUBTERAN/Attila Peli), de un cu-plu de băieți homosexuali din București (NOI DOI/Claudiu Mitcu), de o soră care trece prin ritualul tunderii in monahism, devenind maică într-o mănăstire din Moldova (PĂCĂTOASA TEODORA/Anca Hirte), de un cioban tânăr din nordul ţării (OFF THE BEATEN TRACK/Dieter Auner), de membrii comunității chineze din București (OCEANUL MARE /Katharina Copony), de locuitorii unui sat care se distruge (BESTIAR/Diana Deleanu). Descoperim viaţa romilor din VALEA COR-LATULUI/Stephane Lucon, viaţa ciobanilor din Mărginimea Sibiului (APROAPE DE CER /Titus Faschina), sau a membrilor trupei de muzică Shukar Colectiv din București (THE SHUKAR COLLECTIVE PROJECT/Matei-Alexandru Mocanu), viaţa copiilor rromi din Tîrgu Lăpuși, care sunt școlarizați printr-un program de integrare a rromilor (ŞCOALA NOASTRĂ/Miruna Coca-Cozma, Mona Nicoară), viaţa lui Lali, un rrom Gabor care îşi încearcă norocul în Viena HAI NOROC!/Robert Laka-tos, sau a celor care au devenit bogații României, în ultimii 20 de ani, în filmul KAPITALISM - REŢETA NOASTRĂ SECRETĂ /Alexandru Solo-mon.Programul AFF Sibiu 2011 prezintă și documentare care tratează, din-colo de suprafaţa uneori rece a știrilor, subiecte cunoscute de pub-lic doar prin intermediul mass-media, cum ar fi migratia muncii, cu mutiplele sale mplicatii. Asistăm la drame de neînchipuit: portretul unei familii de rromi expulzați oficial din Franța, care încearcă totuşi să se agațe de orice posibilitate de a se întoarce pentru a trăi acolo. ONE-WAY ROUND TRIP/Mirel Bran, Jonas Mercier, sau filmul lui Liviu Tipuriță urmăresc cazuri românești pe tema comertului sexual cu copii, iar documentarul lui Ionuţ Carpatorea - SINGUR ACASĂ, O TRA-GEDIE ROMÂNEASCĂ - prezintă familii distruse din cauza sinuciderii copiilor lăsați acasă de părinții plecați la muncă în străinătate.Alți autori merg pe firul recuperării trecutului. Filmul VĂ DOARE CAPUL? FÁJ A FEJE? de Edit Berecki și Cornel Mihalache aduce sub lupă conflictul interetnic din martie 1990, iar camera observațională a lui Laurențiu Calciu, în filmul DUPĂ REVOLUȚIE, ne teleportează în mijlocul campaniei electorale de la primele alegeri din 1990. Nicolae Mărgineanu schițează traseul carierei unui celebru psiholog român, care şi-a împărțit viața activă între AMFITEATRE ȘI ÎNCHISORI, mai

14

15

mult în cele din urmă, doar pentru că a făcut studiile în America. AZI MĂNÂNC CIOCOLATĂ ALBĂ/ George Buzoianu, ne readuce în atenție soarta celor care au încercat să fugă din România trecând Dunărea pe la Orșova. Evocarea cotidianului sistemului trecut, prin obiecte, prin branduri românești socialiste e tema filmului METROBRANDING - O POVESTE DE DRAGOSTE ÎNTRE OAMENI ŞI OBIECTE/Ana Vlad, Adi Voicu. Iar în filmul VÂNĂTORUL DE SECURISTI/Mirel Bran, Jonas Mer-cier - prin prezentarea activității celor care lucrează la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Selecția de documentare românești la AFF 2011 abundă si în documentare-portret: artistul boschetar Ion B. devenit celebru (LUMEA VĂZUTĂ DE ION B./Alexander Nanau), Ivan, muzicianul ruten din Maramureș (Ultima vioară / Bjorn Reinhardt) sau Basil Deac, un țăran din Maramureș care reușește să schimbe denumirea satului său (VISUL MOSULUI/Mia Telman). CRULIC, un documentar animat, de Anca Damian, schițează portretul unui tânăr care a murit nevi-novat într-o închisoare din Polonia. Personalităților istorice le-a fost dedicat documentarul REGINA MARIA - ULTIMA ROMANTICĂ, PRIMA FEMEIE MODERNĂ/Sorin Ilieşiu. Avem ocazia să urmărim şi portretul, conturat din montajul imaginilor din arhiva TVR, al ”mare-lui conducător” al ”epocii de aur” (AUTOBIOGRAFIA LUI NICOLAE CEAUŞESCU/Andrei Ujică). Iar în premieră absolută, un documentar portret mult așteptat al unui nume legendar – PĂRINTELE ARSENIE BOCA, OMUL LUI DUMNEZEU/ Nicolae Mărgineanu.

documentariştii de investigaţie tv au cuvântul la aFF sibiu 2011

În premieră naţională, filmul Comerţul sexual cu copii, real-izat de Liviu Tipuriţă, după standardele BBC, va fi prezentat la Astra Film Festival 2011, în cadrul unui program special dedicat documen-tarului de investigaţie. Ancheta asupra rețelei de crimă organizată făcută de regizorul Liviu Tipuriță s-a bucurat de un mare succes în Anglia, documentarul fiind nominalizat la premiile Bafta 2011. Proiecția filmului ”Comerțul sexual cu copii” va fi urmată de discuții libere cu autorul. Una dintre noutăţile ediţiei Astra Film Festival de anul

acesta este programul special care aduce în prim-plan documen-tarul şi jurnalismul de investigaţie de televiziune. Programul include pe lângă proiecţia documentarului „Comerţul sexual cu copii”, şi o masă rotundă la care vor participa cei mai proeminenţi jurnalişti de investigaţie tv, teoreticieni în domeniu sau documentariști care au reușit să țină în viață acest gen de presă, insuficient cunoscută în țara noastră. La discuţii vor lua parte şi studenţii de la jurnalism din România. Liviu Tipuriță va vorbi, în cadrul acestei mese rotunde, despre experiența sa de regizor și de jurnalist de investigație, care lucrează de mai bine de zece ani, respectând normele BBC. “În democrațiile mai vechi și așezate, interesul public este un real bun comun al cetățenilor, o formulă foarte importantă, indispensabilă societății moderne. În numele interesului public jurnaliștii reflectă şi investighează abaterile de la lege sau de la morală ale reprezentanţilor instituțiilor publice sau ale diferitelor figuri din lumea afacerilor. Un docu-mentar sau un reportaj investigațional în aceste țări poată să aducă în faţa Justiţiei pe cei care comit nereguli. Alături de profesionişti în domeniu vrem să aflăm care este stadiul investigaţiei din audio-vizualul românesc, dar mai ales, care este finalitatea acestui gen de demers jurnalistic, mărturiseşte Dumitru Budrala, directorul Astra Film Festival. Cel mai important festival de film documentar din această parte a Europei - Astra Film Festival şi-a asumat misiunea de a aduce în atenţia publicului documentarul ca mijloc de comunicare tot mai îndrăgit nu numai de cineaști, dar și de jurnaliști, activiști și educato-ri. Programul din acest an este alcătuit din 100 de filme din 30 de țări (selecţionate din peste 1.100 de filme din 70 de ţări), care reflectă spectacolul lumii contemporane, într-o abundență de tematici şi sti-luri de abordare, fiind, atât pentru profesioniști sau pentru studenții din domeniu, dar și pentru publicul larg de toate vârstele, o invitație la festival - Casa documentarului din România. Astra Film Festival este organizat de Muzeul Astra și Astra Film din Sibiu, cu sprijinul CNC, Consiliul Local Sibiu prin Primăria si Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, Consiliul Județean Sibiu, Minis-terul Culturii şi Patrimoniului Naţional, ICR.

Trimite un mail cu menţiunea “pentru concurs ASTRAFILM” până la data de 31 noiembrie 2011 la adresa contact@profilcultural.ro şi răspunde

la întrebarea: în ce perioadă va avea loc anul acesta Astra Film Festival?

Prin tragere la sorţi vom oferi o invitație pt o persoană la

proiecțiile filmelor „După Revoluție”, „Autobi-ografia lui Nicolae

Ceaușescu”, și „PIG BUSI-

NESS”

CoNCUrS

ars hungarica – trei zile de cultură

maghiară în sibiu

Asociaţia Maghiarilor din Sibiu – HID prin Centrul Cultural Maghiar organizează în perioada 2-6 noiembrie 2011 a VI-a ediţie a festivalului Ars HUNGARICA. Festivalul a deve-nit unul dintre cele mai importante evenimente culturale maghiare din regiune fiind căutat şi apreciat atât de maghiari, dar şi de către publicul de alte etnii din Sibiu şi de turişti. Organizatorii pregătesc şi pentru acest an evenimente atractive pentru toată lumea şi din mai multe ramuri ale culturii, printre care atrag atenţia două vernisaje de expoziţie la Galeria Habitus şi în Turnul Sfatului, mai multe concerte organizate la Sala Thalia şi la Atrium Caffe, o proiecţie de film în care rolul principal este jucat de invitatul de onoare al festivalului, Bács Ferenc născut în Sibiu, consa-crat artist al cinematografiei din Ungaria, precum şi alte evenimente interesante.

16

program ars hungarica sibiu

miercuri - 2 noiembrieDeschiderea oficială Thalia - 19,00Şlagăre şi Operete Maghiare Opera Maghiară din Cluj NapocaThalia - 19,30 (Intrarea: 15 / 10 RON sau cu Bilet de Festival)

Joi - 3 noiembrieVernisaj Expoziţie Morvay Antal şi Morvay Krisztina – Komárno, SlovaciaGaleria Habitus – 18,00Film – Emigrantul (100 minute, cu sincron în limba engleză).În rolul principal Bács Ferenc, invitat de onoare Galeria Habitus – 19,00Concert - APNOE (HU) + One Man Show - Kocsárdi Levente (Arta Pîrţului)Atrium - 23,00 (Intrarea: 5 RON sau cu Bilet de festival)

vineri - 4 noiembrieConcert – Formaţia Karaván Thalia – 18,00Intâlnire Literară. Redactorii ziarului Szabadság din Cluj Napoca Thalia - 19,00 DUO FRESCO – Seară Liszt Ferenc Concert de pian la patru mâini - Fancsali János şi Fancsali Emese Thalia Sala mica – 19,00 (Intrarea: 5 RON sau cu Bilet de Festival)One Man Show - Kocsárdi Levente F. M. Dosztojevskiy – MarmeladovAtrium - 22,00 (Intrarea: 5 RON sau cu Bilet de festival)

sambătă - 5 noiembrieSimpozion Cultural Thalia – 10,00Vernisaj Expoziţie Projekt 4 – Expoziţia Tinerelor Talente din Transil-vaniaGaleria Habitus - 16,00„Momente din viaţă” - Seară BÁCS FERENC Interviu live şi spectacol culturalThalia - 18,00Concert - Cornelio Tutu Band (HU) Thalia – 20,00 (Intrarea: 10 / 5 RON sau cu Bilet de Festival)Concert – ORPHEUSZ (RO) Atrium – 22,00 (Intrarea: 5 RON sau cu Bilet de Festival)

duminica - 5 noiembrieProtestantism în Sibiu Vernisaj expoziţie şi spectacol cultural Galeria Bisericii Reformate din Sibiu - 11,00In Memoriam Miklós Borsos Biserica Catolică Sfânta Treime Sibiu - 12,30Expoziţie FOTO – Sibiu şi împrejurimi Selecţie din materialul realizat în Tabăra Foto de la Sibiu, aprilie 2011 Turnul Sfatului – 18,00Spectacol de Gală - Alocuţiunile invitaţilor - Concert ZSÉDA (Zsédenyi Adrienn – HU)Thalia - 19,00 (Intrarea: 20 / 15 RON sau cu Bilet de Festival)

World music – muzică şi stare de spirit

Muzica lumii conturează gr-adul de acceptare şi pe cel de accesibilitate către celălalt. Este un gen de larg consum, destinat tuturor categoriilor, indiferent de vârstă, sex, cu-loare politică, etnie, etc., uşor de adaptat numeroaselor tipuri de personalităţi psiho-sociale.

Abordarea acestei teme are ca scop evidenţierea efectelor multiculturalităţii şi multietnicităţii prin intermediul world music-ului. Accentul este pus pe nevoia individului de a comunica, de a cunoaşte, de a se exprima prin cultură şi de a-şi for-ma o identitate culturală. Capacitatea de a jongla cu diversele stiluri, ritmuri, melodii, motive muzicale marchează şi caracterul improvizatoric al muzicii lumii. Este un cod cultural care se poate exprima gestual, ves-timentar, sonor, olfactiv, etc şi care a stârnit nenumărate controverse de-a lungul tim-pului, tocmai datorită acestui sincretism.Muzica lumii a fost atribuită „of any culture that are created and played by indigenous musicians”. Ea conţine o gamă largă de manifestări, denumirea în sine stimulând imaginaţia către sonorităţi variate, colorate, cu rădăcini înfipte adânc în timp. World music-ul este pus în strânsă legătură

cu termeni precum social, multicultur-al, multietnic, mondializare, cultura în toate manifestările ei. Factorii economici actuali contribuie la dezvoltarea feno-menului world-music, dintre care amint-esc: turismul cultural, emigrarea, calitatea vieţii, mijloacele de comunicare interne şi internaţionale, tehnologia modernă, etc. Ceea ce prezintă world music-ul este un colaj de acţiuni. Însumează varii informaţii cu specific tradiţional, pe care le procesează prin diverse metode de or-din estetic – sonore, vizuale, palpabile, olfactive – (instrumentale, vocale, tehno-logice, de regie, vestimentare), astfel încât mesajul să-şi atingă scopul, care poate fi unul: tradiţional, cultural, spiritual, poli-tic, social, de orientare sexuală, economic, ecologic, etc. Generozitatea oferită de această nişă sonoră provine, pe de o parte, din amplitudinea atinsă la nivel mondial, datorată tehnologiei moderne; iar pe de altă parte, este vorba despre multitudinea, poate chiar şi infinitatea, posibilităţilor de joncţionare ale trecutului cu prezentul, prin toate reprezentările sale culturale. Sintagma world music propune numeroase perspective datorate varietăţii domeniilor cu care colaborează. Gradul de receptivitate, deschiderea către celălalt, dorinţa şi nevoia de a cunoaşte cât mai multe, de a comunica, au un rol deosebit de important în acest act de creaţie şi de redimensionare a creaţiei.Expresie arhifolosită în zilele noastre, mai ales în comerţ şi în limbajul internaţional, world music este atribuită mai multor

tipuri de mişcări muzicale. Spre exemplu, nume consacrate precum Goran Bregovic, Ravi Shankar, Oliver Shanti, Kitaro, Lorena McKenith, Gheorghe Zamfir sunt reprezentanţi ai acestei specii muzicale. Ei prelucrează fragmente, piese cu spe-cific tradiţional sau realizează compoziţii proprii în spiritul unei anumite culturi, cumulându-le unui gen comercial sau folosind o astfel de structură muzicală. Muzica acestor interpreţi a ajuns pe marile scene ale lumii, mai ales datorită folosirii ei ca şi coloane sonore în filme celebre, fiind premiată în festivaluri importante precum Cannes, Palme d’Or, Oscar, etc. Este bine să avem în vedere caracterul dual al acestui concept. Pe cât de modernă este această muzică – folosindu-se, pentru pre-lucrarea sunetului, de instrumente elec-tronice, computere, mixere – , ea îşi face numărul folosindu-se de tehnica citării unui text muzical tradiţional, adăugându-i-se şi instrumente specifice unor culturi diferite. În accepţiunea world music-ului (fenomen cu manifestare preponderentă în urban), este frecvent întâlnită influenţa muzicilor tradiţionale provenite din lumea a treia, dar acum şi din toate culturile tradiţionale din întreaga lume. Omul, pentru setea lui de cunoaştere, aplică şi la descoperirea altor grade de civilizaţie, din nevoia de a-şi com-pleta întregul său profil psiho-socio-cultural.

simona maxim

17

James WilliamVointa de a crede

Ed. Herald

andre malrauxCarnet din U.R.S.S. 1934

Ed. Rao

paulo coelhoAleph

Ed. Humanitas Fiction

arthur c. clarke2061: a treia

odisee

Ed. Nemira

Aceasta carte cuprinde cinci prelegeri tinute de William James pe o serie de teme um-ane fundamentale: credinta, sinuciderea, rationalitatea, filosofia, constiinta si nemu-rirea. Toate aceste subiecte reprezinta elemente defini-torii ale activitatii si gandirii umane in raport cu sine insasi si cu lumea care o inconjoara. Perspectiva adoptata de James in studiul acestor di-mensiuni ale existentei uma-ne este atat stiintifica cat si filosofica, filosoful american imbinand cele doua metode cu o abilitate si o ingeniozi-tate inconfundabile.Poate ca cel mai tonic aspect din filosofia lui James este perspectiva sa despre ce este si ce inseamna cu adevarat filosofia. Lucrarea sa, Pragma-tism, incepe in mod tipic cu un citat din Chesterton, care declara ca “cel mai important si practic lucru la un om este in continuare perspectiva sa despre univers. . . . Conside-ram ca intrebarea nu este daca teoria cosmosului afec-teaza lucrurile, ci daca, pe termen lung, le afecteaza al-tceva”.

În iunie 1934, André şi Clara Malraux călătoresc din nou. Nici un roman al lui Malraux nu se petrece în Franţa, în afară de câteva capitole din ultima sa carte, Les Noyers de l’Altenburg. De la obţinerea Premiului Goncourt pentru Condiţia umană, în 1933, şi în pofida unei experienţe în Yemen în căutarea regatului reginei din Saba, la începutul lui 1934, el nu mai are sub-iecte. URSS? “Romanul meu se va petrece în Persia şi la Baku”, declară el la 18 iunie 1934 pentru Literaturnaia Gazeta. Şi-a visat uneori op-erele fără să izbutească să le termine. Or, creatorul lui Garin şi al lui Borodin nu cunoştea încă Rusia. Se va duce până în Siberia şi va lua note în cursul călătoriei (dintre care câteva anecdote, note scurte, vor reapărea în Oglinda Limburilor).

În cel mai personal roman al său de până acum, Pau-lo Coelho ne invită într-o curajoasă şi insolită călătorie către descoperirea de sine. La fel ca protagonistul celebru-lui său roman Alchimistul, Paulo trece printr-o profundă criză sufletească. Pentru a găsi o cale spre renaştere şi îmbogăţire spirituală, hotărăşte să aleagă un nou în-ceput, călătorind, cunoscând oameni şi descoperind locuri.În acest periplu, menit să-i re-dea energia şi pasiunea pier-dute, Paulo poposeşte mai întâi în Africa, apoi în Europa, ajungând în Asia cu Transsi-berianul. Întâlnirea cu Hilal este însă cu totul neaşteptată. Tânăra violonistă este de fapt femeia pe care, cu cinci veacuri în urmă, a iubit-o, dar a trădat-o, gest care îi întunecă existenţa prezentă şi îl împiedică să fie fericit. Alături de ea, Paulo va începe o călătorie mistică în spaţiu şi timp, descoperind calea către dragoste, către iertare şi către curajul de a depăşi încercările inevitabile ale vieţii.Aleph ne îndeamnă să ne privim cu alţi ochi trecerea noastră prin această lume: am ajuns acolo unde vrem să fim?

„Ca şi în celelalte Odiseei, sau în Rendez-vous cu Rama, Clarke ne poartă într-o lume cum numai el poate crea, oferindu-ne şansa de a o explora şi a ne minuna. […] Voiajul spre cometa lui Hal-ley este un exemplu clasic al tehnicii sale literare de a juca rolul de ghid într-o călătorie fascinantă.” kirkus Reviews

„Din unele puncte de vedere, 2061 poate fi considerată cartea cea mai bună din seria Odiseeilor. Cu cea mai complexă intrigă, se deplasează între evenimente ce se desfăşoară în zone ale sistemului solar aflate la distanţe uriaşe între ele, iar nenumăratele personajele sunt excelent construite.” analog science Fiction magazine

„[…] dacă în volumele ante-rioare Clarke s-a ocupat de calculatoare, de zborul în spaţiul cosmic şi de mecanica orbitală, 2061 îi oferă ocazia de a discuta despre evoluţie şi comete.” the new York times Book

Review

„Arthur C. Clarke, creatorul uneia dintre cele mai iubite serii SF din lume, revine la viitorul pe care l-a imaginat cu succes în volumele ante-rioare.” library Journal

Trimite un mail cu menţiunea “pentru concurs HERALD” până la data de 31 noiembrie 2011 la

adresa contact@profilcultural.ro şi Numiți două apariții noi (2011) publicate de

Editura Herald

Prin tragere la sorţi vom oferi cărțile ”Voința de a crede - și

alte eseuri filosofice” de William James și

”Elemente de teologie” de

Proclos

CoNCUrS