Grafi ca: Alexandru Stlnese

@ ecit,lra AgatonOrice reproducere, integral6 sau parfiald, a acestei cdrfi,se poate face doar cu acordul scris al editorului.

Distribufie prin Asociatia Pentru Isihasm (Editura Agaton)OP 1, CP 10, 505200 Figirag, jud. Bragov (str. Nicovalei l5)tel./fax 0268211290; 07 40.7 98366; emait:cartea. ortodoxa@gmail.com

www.agaton.ro ; www.rugulaprins.go.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiGHEORGHIU,VIRGIL

Ochiul american /Virgil Ghmrghiu ; trad.: Luminila Ceica. _ Figdrag: Agaton,2013

ISBN 978-973- I 98 l-46-8I. Ceica, Lumini{a (trad,)?3

Lucrare executatl la Imprimeria,,ARDEALIJL" ClujB-dul 2l Decembrie nr. 146 Cluj-Napoca

TeL: A264413871 Fax: 0264413883Com. m. 130039/2013

Virgil Gheorghiu

Ochiul omericon

Traducere de Luminita Cerca

Coleclia "Dosarefe OmegA" nr.6Fdgdrap -2013

CUPRINS

I. - O crimd semnalatd prin satelit I 7III. :- Portul pdrisit de mare I 23ru. - Goi, sub privirea americand,l 32IV Incredibila poveste a navei spion

,,Mythos" /42V - Jandarmii nu sunt pdsdri / 55VI. - Ochiul Deltei / 67VIII. - Momentele cnmei / 76

VI[. - Secretele vaporului de spionaj / 87IX. - Corectorii operelor complete ale lui

Dumnezeu / 95X. - Negrul cu cicatrice / 104)(I. - Adevdrafi ochi americani I 124XII. - Final qi trofee / 143

Preotul Constantin Virgil Gheorghiu.Scurtd biobibliografie I 163

Cuprins I 168

168

,,Omul tSi foloseSte ochii pentrua se tndrepta spre realitdyile pe careochiul nu le percepe Si vegheazd casplendoarea lucrurilor vdzute sd nuti ascundd esen[ialul. "

Sfrntul Grigorie de Nazianzr

! Sfentul Grigorie de Nazianz,,, Cuv6ntarea a doua despre Dumnezeu",cap. Xlll.

6

I

O crimd semnalatd prin satelit

,,Mesaj urgent. Prin satelitul New York, 30septembrie. Ora: 0 gi 30 de minute. Destinatar: cdpitanulTaxid, comandant al portului Rodon, latitudine gi

longitudine WR. Textul mesajului: <<Femeia numitdAkantha, tn vdrstd de gaptesprezece ani, domiciliatdtn Insula Veneticilon in Deltd, districtul Rodon, tocmaiafost asasinatd. Arma crimei: otravd. Ora crimei: ora4 (ora GIvIT). Solicitdm autopsie Si anchetd. Semnat:do c t orul Fd I ix Smit h. >>"

-De unde ai asta? strigd cdpitanul Taxid.Sare din pat. igi scoate cdmaqa lungd de noapte qi se

imbracd. Arunc[ o privire la ceas: ora doud gi doudzecide minute dimineafa. Cdpitanul nu este pe deplin convinscds-atrezit. Crede cd viseaz6.

Sergentul Gringa care tocmai a adus mesajul std inpicioare. Inmijlocul camerei. Se ddinapoi spre ugdpentrua face loc cdpitanului care igi cautd hainele aruncatepeste tot. Este o camerd mic6. Cdpitanul se imbracdrepede. Automat, fbrd sd dea drumul la foaia albastrdpecaretocmai aprimit-o. Nuiqi gdsegte gosetele. Sergentulse apleacd gi le strdnge de pe sub pat.

- Cine li-adatasta, sergent ? intreabd cipitanul.iqi incheie nasturii la tunic6.

-Doi militari americani. Doi mateloli dela Mythos.

- CAnd qi cum !i-au dat-o?

-Acumzece minutenumai. Numai mult.Am sdrit

pe motocicleti qi am venit. In vitez5. Asta-i tot, cdpitane.Motocicleta este opritd sub fereastrd. in mijlocul

strdzii. Motorul tweazdcu zgomot. Camera cdpitanuluieste situatdlaparter. La Rodon nu existd case cu etaj.Uqa gi ferestrele se deschid direct in strada principald.Prin deschizdturile jaluzelelor de lemn, se zdregte stradaingustS, frrd frotuare, fard pav aj, prdfuitd" luminat6 de farulmotocicletei.

- De unde gtii ci cei care fi-au adus acest mesajsunt marinari americani? Echipajul de pe Mythos nu are

dreptul sd coboare pe uscat. Niciodatd. Ei suntconsemnali sa rdmdnd la bord.

- Ei mi-au spus asta, cdpitane. $i am verificat euinsumi.

-Ai verificat?

-Da, cdpitane.

- Cum?Pe barca pneumaticd era scris cu litere mari, de un

albastru fosforescent: ,,U.S.A. Navy Mythos".Am vdzutqi am citit cu ochii mei. Bdrbafii aveau aceeagi inscripliepe haina militard.

-Povesteqte-mi totul in amdnunt.

-V-am spus tot, cdpitane.

- Ia-o de la inceput. Cum s-a intdmplat?

- Eram de guldL, cdpitane. Tocmai md uitam la ceas.

Era ora dou6. Fix. In timp ce imi priveam ceasul, amavzitun zgomot de motor pe mare. Foarte aproape de mine.Era un z gomot putemic. Am aler gat la ferea strd . Er a lar gdes chis d. M- am aplecat in afard g i am privit marea. Amvdzttbucapneumaticd gri-alburiu, cu doi oameni la bord.Se ?ndrepta initezlca o sdgeat6, spreport, venind din larg.

-Barca era luminatd, sergent?

8

-Nu, cdpitane. Nu era luminat6 deloc. Dar o vedeam

clar. Datoritd lunii: ,,Noaptea era luminoasl ca ziva."Partea care ieqea din apd era de culoare albd. Sus era

scris: ,J.S.A.Navy Mythos". Se putea citi uqor.

- Ti-u fost fric6?

-Da, cdpitane. Mi-a fost foarte fricd. Eram sigur

cd eru o debarcare inamicd. Un atac neaqteptat. Mi-amcdutatpistolul qi casca. Eram gatade lupt6. Nu am avuttimp sd dau alarma. Barca era deja in port. Cei doimarinari au tras-o pe uscat. Acestea s-au petrecut intr-oclipitS. I-amvdzutpdrbsind barca pe plajd gi indrept6n-du-se ?n fugd spre mine. Nu ii voi uita niciodatd, cdpitane,niciodatS! Erau imbfica[i in haine militare lungi,impermeab ile, de culoare galben-roqiatic, fos fores cente.

Ai fi spus ci sunt doud fldcdri galbene. DouS fldcdri diniad. inaintau spre mine deplasdndu-se cuvltezafocului.M-am addpostit in spatele ferestrei, in genunchi, inpozi{ie de tragere. Gata sd mdapdr cu orice pref. Pdnd lacapdt. Sdnuii las sd intrein comandament. Darintorcdndcapul, i-amvdnfitnspatelemeu. Pe amdndoi. Le sirnfeam

respiralia in ceafb. Intraserd pe uga deschisd cu vitezafulgerului, ftrd nici un zgomot. Factorul surprizd lucrain favoarea 1or. Din plin. Am infeles cd ei cdqtigaserd.

Eram al lor. Eram invins. Orice rczistenldera inutil6. Mdpregdteam si arunc pistolul gi sI ridic m6inile. Iertali-md,cdpitane! Totul s-a petrecut atdt de repede, incdt erampwaluat.Nu mi-am pierdut sdngele-rece, dar eram confi.rz,

nehotdrdt. Parcd eram adormit. Mi-era imposibil sd

rcac[ionez. Sd iau o decizie. Uimirea qi teama m-au puspe tu95. Americanii, dimpotrivd, erau in gardd.Rapizi. Inmiqcare. Caniqte adevdratidiavoli. Unul dintre ei mi-a zis:

<- Salut, bravule sergent telegrafist Gringa!>

Mi-au spus pe nume, cipitane. $tiau cine sunt. Mi-auintins mdna. Pe rdnd. Mi-au strdns mdna cu putere.Prietenegte. Ca nigte vechi tovardqi. Cel de-al doilea mi-azis:

<- Ce mai faci, sergent Jacynthe Gringa?>

- iti vorbeau in limbanoastr6? intrebd cdpitanul.

- In limbanoastrd, cdpitane.

- $i spui cd ifi cunogteau numele ? gtiau cdprenumele tdu este Jacynthe gi cd tu egti telegrafist qisergent?

- $tiau tot, cdpitane. Tot.

- Incredibil! Absolut incredibil! Dacd povestimtoate acestea, ne vor spune cd am visat. Cd suntem nebuni.Cd avem halucinafii.

- Incredibil, da, daradevdrat,cdpitane. Nimeni nuse poate indoi de acest lucru. Avem probe materiale.Avem mesajul prin satelit. Asta nu'i o dovadd?

- Ce fi-au spus cdnd !i-au dat mesajul?Nimic. Mi l-au dat in modul cel mai natural

posibil. Exact cum ddpogtaqul o scrisoare. Eu ezitam sdo iau.Amintrebat:

<- Ce e asta?

-Unmesaj urgentpentru comandantul tdu. Pentru

cipitanul Taxid. Po{i sdil citegti, sergent. Nu este secret.Tocmai a venit prin satelit.>

Am citit.<- Vezi tu, sergent Gringa, acest mesaj a fost trimis

de la New York acum mai pulin de un sfert de ord qi acumel este in mdna ta. Cdpitanul trebuie sd meargi sd vaddcine a ucis-o peAkantha. Cdtmai repede posibil. Dacdintdr ziali, asas inul va fu gi. >

Am rnut sd ii intreb pe americani cum au aflat la New

l0

York cd aici, foarte aproape de noi, tocmai s-a comis ocrimd. Apoi am wut sd ii intreb curn de cunogteau inAmericanumele cornandantului nostru. De unde qtiu cdeu mi numesc Jacynthe Gringa qi c5 sunt telegrafist. Darnu mi-au ldsat timp sd deschid gura. Nici un chip si lespui ceva, orice. $tiau cd voiam sd le pun intrebiri gi numi-au ldsat timp sd vorbesc. Erau rdi, cdpitane. Foarterdi. Foarte vicleni. Niqte diavoli. Nu marinari. Primulmlintrebd:

<- Spune-mi, sergent Gringa, frumoasa gi vecheavoastrd motocicletd este tot in pand?

- Nu, am rispuns eu. Am reparat'o ieri sear6. Darde unde qtili cd avem o motocicletil, cd motocicletanoastrd este veche gi c[ era in pan6? De unde qti{i toateaceste lucruri?>

in loc siimi rdspundd, unul dintre ei, cel mai tdndr,mi-a spus:

<- Grdbeqte-te, sergent Gringa. Du mesajul lacdpitanul tdu. Repede. Cu motocicleta. Spune-i sd nutelefoneze jandarmilor din Deltd. Linia telefonicd esteintreruptS. Tot sectorul este izolat. Stdlpii auputrezit dinnou qi aucdnfi. Spune-i cdpitanului Taxid cd ceamai bundsolulie este sd agtepte lumina zilei, sd urce in vechiulvostru Ford gi sd meargEla locul crimei.

- De ce sI agteptdm lumina zilei? Putem plecairnediat, am spus eu.

- Nu puteli sd plecali frrd lur4ina soarelui, aurdspuns ei.>

$i rddeau. Eu eram cu gura cdscat[, cdpitane. Acegtimateloli de pe Mythos nu erau oameni ca dumneavoastrdqi ca ntine. Deloc. Erau demoni. $tiau tot. $tiau cd noiavem o maqind veche. $tiau gi ce marc5 e. $tiau totul

ll

despre noi. Toful. Cunogteau cu siguranldtoate secretelenoastre militare. Sunt convins c5 acegtia cunosc chiarvia{a noastrd privati. Suntem, cum spune psalmistul, ,,goiqi descoperi{i in fala ochilor lor".

Viafanoastrdpyivatl?Da, c[pitane.

Ofilerul se opreqte. igi priveqte fix patul. Jumdtatede cuverturd este desfbcut[. Perna pdstreazd formacapului sdu. Cealalt6, parte a patului este intactS.Cdpitanul o vede gi asta i se pare de necrezut. Amina,spdldtoreas a, eraacolo. Apetrecut noapte a aici,in aceastdjumdtate de pat. N-a putut sd se evapore fbrd sd lase unne.Fdrd ca el sd iqi dea seama de asta. $i totuqi ea nu este

acolo. in camerd nu e decdt patul, chiuveta cu o cand deapd qi telefonul. Nimic altceva. Nici mdcar un dulap.Aminan-aputut sd se ascunddniciunde. N-aputut dec6tsd zbowe, cum fac wdj itoarele, dispdrdnd prin perefi sauprintavan. Cdpitanul nu credein wdjitorie. Totuqi, acesteasunt faptele.

-Asta-i tot? intrebd el.

Continubs[ caute niqte urme de-aleAminei.

- Asta-i tot, cdpitane. Pentru o noapte, estesuficient. Este chiar prea mult. Nu voi uita niciodatdnoaptea aceasta.

-Ladrum, sergent!

- Mai este incd un lucru. Am uitat si vi-l spun,cdpitane. Dupdplecarea americanilor, am glsitpe birouldumneavoastrd doud cartuge de figdri. Le-au ldsat pentrudumneavoastrS, in dar. Iat6-le!

- Nu este un cadou pentru mine, spune cdpitanul.Daed americanii qtiu totul, absolut totul despre noi, gtiu

cd eu nu fumez. Nu puteau sd imi ofere figdri. Cadoul

t2

este pentru tine. Pdstre azd[igbrile tale americane. Ji-auspus cd liniile telefonice sunt intrerupte?

-Aqami-au spus.

- Vom verifica. Vom vedea dacdblufeazd sau gtiu

intr-adevdr tot ce se intdmpldla noi, a;a cum se 1aud6.

Cdpitanul Taxid ia receptorul telefonului dinperetegi intoarce manivela. Sub aparat, aSezatdpepodea, se afl6o cutie neagrd de lemn. Este zdvordtd cu un lacdt. Areaceeaqi mdrime ca qi telefonul. Un cap de mort cu

inscrip{ia,,deschiderea interzisi" este pictat pe capac.

in cutie se afld bateriile. La Rodon telefonul func{ioneazd

cu baterii qi branqat laprizd. Centrala electricd fiind inpand o zi dndou6, abonalii posedd to{i gi ldmpi cu petrol,

iar cei opt abonali care au qi telefon au prirnit baterii lainstalare. Acestea sunt liwate incuiate, penku a impiedicacopiii sd le goleasci de lichid. In fiecare an, doifunclionari vin laRodon s6verifice bateriile. Rdmdn aicidoui zile. Sunt primiji ca niqte personalitdli. in seara

sosirii 1or se ddun banchetin cinstea 1or. La acesta sunt

invitali cei opt abonafi, autoritdfile civile gi militare gi

soliile acestora.

-E inutil s[ sunafi, cdpitane, spune sergentul. Este

ora doud gi jumltate.intr-adevdr. Nu m-am gdndit la o16.

La Rodon, operatoare alucreazd de la ora opt pAndla

prdnzqi de la orele optsprezeaep6nd la ondovdzeci. Inrestul timpului, nu se poate telefona.

- SA mergem, spune cdpitanul.Iese, gi sergentul il urmeazS. Bolta albastrd a cerului

e plind de stele. ln luna septembrie sunt cele maifrumoase nopfi. Sergentul gi cdpitanul urc[ pe

motocicleta cu atag. Fdri sdpriveascd stelele. Acum qtiu

l3

cdin cer existd satelili. Ochi care ii privesc. Urechi careii asculti din umbr5. E imposibil sd qtii care sunt stelelecreate de Dumnezeu qi care sunt cele confecfionate inU.S.A. Toate casele strdzii principale sunt asemdndtoare.

Ziduri viruite in alb, acoperiguri de figl6 roqie, uqi gi

ferestre care se deschid direct in strad6.Umilitoare ! spune cdpitanul.Ce este umilitor, cdpitane?

- Condifia noastrd de naliune subdezvoltat5. Foarteumilitoare. Pofi tu sd afirmi, .sergent, cd egticontemporanul americanilor? Nu. Nu putem spune nicim6car cd locuim pe aceeaqi planet6. Americanii vdd dela o distan{6 de mii de kilometri ceea ce se petrece lanoi. Ne semnaleazd de la New York o crimd comisd aici,la cincizeci de kilometri de Rodon. O crimd comisd cudoar cdteva ore in urmd. Crimd despre care noi nu qtimqi despre care n-am fi gtiut niciodatd dacd ei nu ne-ar fisemnalat-o. Ei ne vorbesc prin satelifi, iar noi nu putemsd comunicdm nici mdcar prin telefonul manual.

Motocicleta avanseazd foarte incet pe strada fEr[pavaj. Cele trei roli se afundd in praful ro$u-cenugiu caintr-o saltea. Cdpitanul iqi ridicd gulerul tunicii pentru a

se apira de pulberea rogieticd ce-i pdtrunde in gurd, inurechi gi in ochi. Praful are un gust puternic, amar qi

sdrat.

- Opregte la poqtd, ordond cdpitanul. Trezegte-o pedomnigoaraAlina. Sd ne facd legStura cu comandamentul.

Motocicleta se opreqte cdteva case mai incolo, infafa pogtei. E o casd ca toate celelalte. Deasupra ugiimici de lemn se afl6 o placd de ceramicd cu inscriptia,Boqt6 -Telegraf-Telefon". Sergentul bate in geam. Ininterior se aprinde lumina. Prin ferestrele frrd perdea

t4

se vede cum domnigoaraAlina se ridicd dinpat. Foarte

speriat[. Poartd o cdma56 de noapte lungd cu broderie 9i

o bonetd cu dante16, ca in litografiile de altddatd.

Domni q oara Alina este subfiricd, pldp 6ndd, foarte agitatd

qi foarte bdtrdnd.CSpitanul, rdmas in atagul motocicletei, o priveqte

pe domni$oara Alina cu mil6 qi duioqie. Este o

domni g oar dbdtrand care roq e gte numai ce o priveqti. C a

fetele de la pension. Alt6dat6. A fost timp de treizeci de

ani profeso ardlaRodon. Mai inainte a fost invdldtoare

intr-un mic tdrgugor, dar n-a stat acolo decdt cdteva luni.

in wemea aceeaaYeanoudsprezece ani qi se indrdgostise

de fiul unui negustor bogat. Eramateaei dragoste. Alinaqi iubitul ei nu se vedeau dec6t pe stradd qi la bisericd.

Nu iqi vorbeau niciodatd. Din pudoare. Dar i;i scriau

scrisori. tntr-o zi, o scrisoare a domnigoareiAlinacdzuin mdinile unei matroane din oraq. Aceasta a citit-omamelor tuturor elevilor. Scandalul a fost aqa de mare'

cd inspectorul a trebuit sd o mute pe domniqoaraAlinain tArgul cel mai indepirtat din !ard. Astfel a ajuns la

Rodon. Cdnd a ieqit la pensie, cum nu gtia unde sd se

duc6, neavdnd nici cas6, nici familie, i s-a incredin{at

postul de operatoare gi pogtdri{d. Astfel a fost instalatd

in mod gratuit intr-o camerd mic6, l6ngd biroul de po9t5.

Primeqte un salariu foarte mic, ce se adaugd minusculei

sale pensii. Munca ii este dupd puterile ei. in afar[ de

cei opt abonali la telefonie, mai distribuie poqta, care

sosegte o datipe s6ptdmdn6.

,,Biatd bStrdn6! - igi spune c6pitanul privind-o pe

domniqoaraAlina. $i eu sunt lafelca ea."

Nici cdpitanul Taxid nu are pe nimeni, nicdieri' Este

orfan. La zec e ani a aflatc d Statul acord d burs e orfanil or.

l5

Tocmaiigi pierdusemama qi stdteaprin strdini. Eraqi elun venetic. Aplecat singur la orag qi s-a inscris la concurspentru o bursd.Afost admis primul. Era intern. in timpulvacanfelor rdmdnea la gcoal6. Nu avea unde sd mearg6.Citea mult; dup[ bacalaureat s-a inscris la Facultatea deDrept, dar locuia tot la internat, ca pedagog. Mai aveac6teva examene pentru a-qi lua licenfa. Dar fu chemat inarmatd,. Cererea sa de amdnare fu respins[. PdrSsiinternatul pentru cazwmd. $i-a terminat serviciul militarca locotenent. I s-a cerut sd rdm6nd in armatd gi aacceptat. Se gdndea cdiqi vaputeadalicenfa qi ca ofifer.Dar a fost trimis in ganizoane indepdrtate de orageleuniversitare gi a renunlat la studii.

In anul in care trebuia sd primeascd gradul decomandant a avut loc o discufie aprinsd la popotaofiferilor. DupI miezul nopfii, toatd lumeaeraamefitd,.Adouazi, cdpitanul fu convocat la consiliul de disciplinS.Eraacuzatcd l-ar fi pdlmuit pe superiorul sdu. El nu igiamintea nimic, insd martoii acuzdrii erau unanimi.Cdpitanul Taxid fu trimis disciplinar la Rodon, ca gicomandant de port.

Are in subordine patru marinari. Locuiegte intr-ocamerd sordidd, ftrd"ap6, ftrd mobild. E rupt de toate qide tofi. Mai grav decdt exilul la Rodon este faptul cdprin aceeagi sentinfd a fost degradat. Va rdmdne cdpitanpdni la moarte. Ii este interzis si avanseze. Interzicereaavansdrii este la fel de gtea ca gi munca silnic6. Este opedeapsd impotriva firii umane.

Omul este singura frpturd verticald din Univers. Esteo fbpturd bidimensional[. Afost creat din tArend gi suflarede via!6, materie gi spirit. Latura pdmAnteascd din omeste supusi gravitaliei gi atrasdin jos. Cealaltd,jumdtate,

t6

jumdtatea cereascd, cea creatd de suflarea lui Dumnezeu,

este supusd atracliei spre cer, ca qi fldcErile. Este oatracfie tot atdtde intensd ca qi gravitafia. Nu poli s[ i tesustragi. Orice fiinld umand, oric6t de josnicd qi

pervertitd ar fi, este supusd atraclieiin sus, spre cer. Ea

aspird s[ se inalle, sd urce, s[progreseze. Setea de a urcafrrdincetare mai sus nu poate fi niciodatd astdmp[rat6.Omul nu se poate niciodat[ sustrage dorinfei sale de

ascensiune, de avansare, aga cumnupoate sustrage corpul

sdu material de sub acliunea gravitaliei.Dacl,incdlcdmaceastd lege a ascensiunii, distrugem fiinfa umand. Oucidem. O stingem a$a cum stingem o flacdrd,impiedicdnd-o sd se inalfe. $i din acest motiv cdpitanulTaxid nu a putut niciodatd sd se obignuiascd cu pedeapsa

care ii interzice sd avanseze qi il condamni s[ rdmdnd

cdpitan. El suferi cd a fost degradat, aga cum suferd unom dacd este blgat cu capul in apd gi nu poate respira.

Setea de a urca gi de a progresa este la fel de vitald pentruom ca qi respiralia.

De cdnd a primit mesajul prin satelit, cdpitanul Taxidrespir6. Mesajul american este qansa lui de a-qi depdqi

condilia de ,degradat". Aceast6 gansS acdzutdin cer. Dinsatelit. Cdpitanul este visdtor, pentru cd este degradat.

Ofensafii qi umililii iqi implinesc dorinlele in vis sau laLoteria nafionald. Niciodatd in realitate. Cdpitanul Taxidse gdndegte la steaua Betleemului, care veghea dinin6lJime staulul unde s-a ndscut Fiul lui Dumnezeu, aga

cum vegheazd satelitul, in aceastd noapte, deasupraRodonului. Steaua Betleemului aducea vestea cIDumnezeu devenise om gi cd tofi oamenii sunt invitalis5 devind Dumnezeu. Cdci, aqa curn spune SfAntul Vasile,

,,Omul este o creaturd cate aprimit porunca sd devind

I7