Ochiul

OchiulOchiul

OchiulOchiul

OchiulOchiul este un organ a cărui principală funcţie este cea de a este un organ a cărui principală funcţie este cea de a detecta detecta luminalumina. Se compune dintr-un sistem sensibil la schimbările . Se compune dintr-un sistem sensibil la schimbările de lumină, capabil să le transforme în impulsuri electrice. Ochii cei de lumină, capabil să le transforme în impulsuri electrice. Ochii cei mai simpli nu fac altceva decât să detecteze dacă obiectele din jur mai simpli nu fac altceva decât să detecteze dacă obiectele din jur sunt luminate sau obscure. Cei mai complecşi folosesc la sunt luminate sau obscure. Cei mai complecşi folosesc la percepţiapercepţia vizualăvizuală..

Ochii compuşi se găsesc la Ochii compuşi se găsesc la artropodeartropode (insecte şi animale similare) (insecte şi animale similare)[1][1] şi sunt formaţi din mai multe pupile simple care permit şi sunt formaţi din mai multe pupile simple care permit formarea unei vederi panoramice.formarea unei vederi panoramice.

La majoritatea La majoritatea vertebratelorvertebratelor şi câteva şi câteva moluştemoluşte, ochiul , ochiul funcţionează prin proiectarea imaginilor pe o funcţionează prin proiectarea imaginilor pe o retinăretină sensibilă la sensibilă la lumină, de unde se transmite un semnal spre encefal prin lumină, de unde se transmite un semnal spre encefal prin intermediul nervului optic. Ochiul are o formă sferică, este umplut intermediul nervului optic. Ochiul are o formă sferică, este umplut de o substanţă de o substanţă transparentătransparentă, gelationoasă numită , gelationoasă numită umoareumoare vitroasăvitroasă, are o lentilă de focalizare numită , are o lentilă de focalizare numită cristalincristalin şi, adeseori, un muşchi şi, adeseori, un muşchi numit numit irisiris, care reglează cantitatea de lumină care intră., care reglează cantitatea de lumină care intră.

Vederea la omVederea la om

Vederea la omVederea la omLa om, ochiul are forma unei sfere şi este localizat in orbita oculară. În ciuda La om, ochiul are forma unei sfere şi este localizat in orbita oculară. În ciuda

dimensiunii reduse, este un organ complex: percepe dimensiunii reduse, este un organ complex: percepe formeleformele, , mişcărilemişcările, , reliefurilereliefurile, , culorileculorile şi diferenţele de şi diferenţele de luminozitateluminozitate. Ochiul captează imaginile ca un aparat . Ochiul captează imaginile ca un aparat fotografic. De altfel, ambele funcţionează aproape in acelaşi mod. Lumina fotografic. De altfel, ambele funcţionează aproape in acelaşi mod. Lumina pătrunde prin partea din faţă a ochiului printr-o membrana transparenta pătrunde prin partea din faţă a ochiului printr-o membrana transparenta denumita denumita corneecornee, înconjurată de o zonă denumită , înconjurată de o zonă denumită albulalbul ochiuluiochiului sau sau scleroticăsclerotică. În . În spatele corneei se găseşte spatele corneei se găseşte irisulirisul, un disc colorat (diferit la fiecare persoană) în , un disc colorat (diferit la fiecare persoană) în culori precum culori precum verdeverde, , albastrualbastru, , căpruicăprui sau sau rozroz. Între cornee şi iris există un lichid . Între cornee şi iris există un lichid numit numit umoareumoare apoasăapoasă. Irisul e perforat în centru de un orificiu de culoare . Irisul e perforat în centru de un orificiu de culoare neagrăneagră, , denumit denumit pupilăpupilă. Pentru ca ochiul să nu fie deteriorat, atunci când lumina este . Pentru ca ochiul să nu fie deteriorat, atunci când lumina este foarte puternică, pupila se contractă (se micşorează); din contră, când e foarte puternică, pupila se contractă (se micşorează); din contră, când e întuneric, pupila se măreşte. Lumina traversează în continuare întuneric, pupila se măreşte. Lumina traversează în continuare cristalinulcristalinul, care , care are funcţia de are funcţia de lentilălentilă biconvexă, apoi un alt biconvexă, apoi un alt lichidlichid, corpul vitros sau , corpul vitros sau umoareaumoarea sticloasăsticloasă. În final, imaginea este proiectată în profunzimea ochiului pe o . În final, imaginea este proiectată în profunzimea ochiului pe o membrană denumită membrană denumită retinăretină, ca şi cum aceasta ar fi o peliculă de film dintr-un , ca şi cum aceasta ar fi o peliculă de film dintr-un aparataparat fotograficfotografic. . PleoapelePleoapele şi şi genelegenele protejează ochii. O membrană subţire protejează ochii. O membrană subţire transparentă, denumită conjunctivă, căptuşeşte interiorul pleopelor şi o parte din transparentă, denumită conjunctivă, căptuşeşte interiorul pleopelor şi o parte din sclerotică. Glande mici, localizate sub ploape, produc în permanenţă sclerotică. Glande mici, localizate sub ploape, produc în permanenţă lacrimilelacrimile. . Acestea sunt etalate într-un strat uniform, în urma mişcărilor de clipire a Acestea sunt etalate într-un strat uniform, în urma mişcărilor de clipire a pleoapelor, ceea ce împiedică uscarea acestor suprafeţe. Pierderea organului pleoapelor, ceea ce împiedică uscarea acestor suprafeţe. Pierderea organului vizual necesită substituirea acestuia cu o vizual necesită substituirea acestuia cu o protezăproteză ocularăoculară de către tehnicieni de către tehnicieni protezişti.protezişti.

Formarea imaginiiFormarea imaginii

Pentru ca razele de lumină să se poată Pentru ca razele de lumină să se poată focalizafocaliza, , trebuie să se trebuie să se refracterefracte. Cantitatea de refracţie . Cantitatea de refracţie depinde de distanţa de la care este văzut depinde de distanţa de la care este văzut obiectul. Un obiect situat la distanţa necesită mai obiectul. Un obiect situat la distanţa necesită mai puţină refracţie decât unul situat în apropiere. puţină refracţie decât unul situat în apropiere. Cea mai mare parte a procesului de refracţie se Cea mai mare parte a procesului de refracţie se desfăşoară în desfăşoară în corneecornee, la interfaţa cu aerul. Restul , la interfaţa cu aerul. Restul refracţiei necesare, în raport cu distanţa la care refracţiei necesare, în raport cu distanţa la care se află obiectul, are loc în cristalin. La înaintarea se află obiectul, are loc în cristalin. La înaintarea în vârstă, omul pierde această capacitate de a-şi în vârstă, omul pierde această capacitate de a-şi ajusta focalizarea, deficienţă cunoscută sub ajusta focalizarea, deficienţă cunoscută sub numele de numele de prezbitismprezbitism sau vedere obosită. sau vedere obosită.

AxeAxe

AxeAxe Ochii vertebratelor şi ai unei serii de moluşte au două axe importante: axa optică şi Ochii vertebratelor şi ai unei serii de moluşte au două axe importante: axa optică şi

axa vizuală:axa vizuală: Axa optică reprezintă axa de simetrie a elementelor optice care participă la Axa optică reprezintă axa de simetrie a elementelor optice care participă la

formarea imaginii pe retină. Zona de pe retină aflată la intersecţia cu axa optică formarea imaginii pe retină. Zona de pe retină aflată la intersecţia cu axa optică este locul unde aberaţiile optice sunt minime, deci rezoluţia imaginii proiectate este locul unde aberaţiile optice sunt minime, deci rezoluţia imaginii proiectate este optimă. este optimă.

Axa vizuală este determinată de centrul optic al sistemului de proiecţie optică Axa vizuală este determinată de centrul optic al sistemului de proiecţie optică (cornee şi cristalin) şi de locul de pe retină care asigură cea mai bună definiţie a (cornee şi cristalin) şi de locul de pe retină care asigură cea mai bună definiţie a imaginii (imaginii (fovea centralisfovea centralis). ).

Pentru o vedere optimă aceste două axe ar trebui să coincidă, pentru a suprapune Pentru o vedere optimă aceste două axe ar trebui să coincidă, pentru a suprapune imaginea cea mai clară peste zona de pe retină cea mai aptă să o detecteze. imaginea cea mai clară peste zona de pe retină cea mai aptă să o detecteze. Totuşi nu se cunosc specii la care această coincidenţă să aibă loc. De exemplu la Totuşi nu se cunosc specii la care această coincidenţă să aibă loc. De exemplu la om unghiul dintre cele două axe este de aproximativ 5°, cu axa optică deplasată în om unghiul dintre cele două axe este de aproximativ 5°, cu axa optică deplasată în direcţie nazală faţă de direcţie nazală faţă de fovea centralisfovea centralis. La alte specii deplasarea poate fi în direcţie . La alte specii deplasarea poate fi în direcţie nazală sau temporală. Nu se cunoaşte motivul pentru care această deviaţie a nazală sau temporală. Nu se cunoaşte motivul pentru care această deviaţie a rămas necorectată de-a lungul procesului evolutiv.rămas necorectată de-a lungul procesului evolutiv.[2][2]

La vertebrate există o a treia axă, determinată de poziţia nervului optic, care La vertebrate există o a treia axă, determinată de poziţia nervului optic, care creează pe retină o zonă incapabilă să recepteze lumina, numită creează pe retină o zonă incapabilă să recepteze lumina, numită patapata oarbăoarbă. La om . La om pata oarbă se situează la aproximativ 15° de la pata oarbă se situează la aproximativ 15° de la fovea centralisfovea centralis în direcţie nazală şi în direcţie nazală şi ocupă aproximativ 6° din câmpul vizual. Ochii ocupă aproximativ 6° din câmpul vizual. Ochii cefalopodelorcefalopodelor nu au o pată oarbă, nu au o pată oarbă, deoarece nervii se conectează la retină prin spatele acesteia.deoarece nervii se conectează la retină prin spatele acesteia.

Parti ale ochiuluiParti ale ochiului

ScleroticaSclerotica este o membrană sidefie, de natură conjunctivă, slab este o membrană sidefie, de natură conjunctivă, slab vascularizată, având rol protector. În partea anterioară a globului vascularizată, având rol protector. În partea anterioară a globului ocular formează corneea transparentă. ocular formează corneea transparentă.

CorneeaCorneea face parte din prima tunică a face parte din prima tunică a globuluiglobului ocular ocular. Ea are rol în . Ea are rol în sensibilitatea proprioceptivă a sensibilitatea proprioceptivă a ochiuluiochiului (termic, tactil, de durere), fiind (termic, tactil, de durere), fiind inervată de ramura oftalmică a nervului cranian IV. Corneea este inervată de ramura oftalmică a nervului cranian IV. Corneea este transparentă, avasculară, bogat inervată, având o reţea de terminaţii transparentă, avasculară, bogat inervată, având o reţea de terminaţii nervoase libere sensibile la durere, presiune, tact, cald şi rece.nervoase libere sensibile la durere, presiune, tact, cald şi rece.

CoroidaCoroida reprezintă tunica mijlocie a reprezintă tunica mijlocie a ochiuluiochiului. Ea este de culoare . Ea este de culoare neagrăneagră şi e puternic vascularizată. Prezintă anterior şi e puternic vascularizată. Prezintă anterior irisulirisul, cu un orificiu numit , cu un orificiu numit pupilapupila. .

IrisulIrisul este o parte a este o parte a ochiuluiochiului, şi este o diafragmă opacă prevăzută cu o , şi este o diafragmă opacă prevăzută cu o deschidere numită deschidere numită pupilăpupilă, prin care trec razele de , prin care trec razele de luminălumină către către cristalincristalin. Irisul are . Irisul are pigmenţipigmenţi care dau culoarea ochilor (ochi albaştri, care dau culoarea ochilor (ochi albaştri, căprui, verzi). căprui, verzi).

Parti ale ochiuluiParti ale ochiului

PupilaPupila este un orificiu circular sau alungit, negru, de mărime este un orificiu circular sau alungit, negru, de mărime variabilă în centrul variabilă în centrul irisuluiirisului care reglează cantitatea de care reglează cantitatea de luminălumină care care intră în intră în ochiochi.Are culoarea neagră deoarece marea parte a luminii .Are culoarea neagră deoarece marea parte a luminii care intră în pupilă este absorbită de către ţesuturile biologice din care intră în pupilă este absorbită de către ţesuturile biologice din ochi.ochi.

Umoarea apoasaUmoarea apoasa este un lichid incolor, limpede şi ocupă spaţiul este un lichid incolor, limpede şi ocupă spaţiul dintre dintre corneecornee şi şi cristalincristalin. Este produsă de către procesele ciliare în . Este produsă de către procesele ciliare în camera posterioară şi ajunge în camera anterioară prin camera posterioară şi ajunge în camera anterioară prin pupilăpupilă. . Părăseşte Părăseşte globulglobul ocular ocular prin filtrul trabecular, respectiv canalul prin filtrul trabecular, respectiv canalul Schlemm. Schlemm.

Apetum lucidumApetum lucidum este un strat reflectorizant situat în spatele sau este un strat reflectorizant situat în spatele sau chiar în chiar în retinaretina multor vertrebrate. Reflectă lumina pe retină, multor vertrebrate. Reflectă lumina pe retină, mărind cantitatea de lumină disponibilă retinei. Are funcţia de a mărind cantitatea de lumină disponibilă retinei. Are funcţia de a accelera accelera reflexelereflexele necondiţionatenecondiţionate. .

RetinaRetina

RetinaRetina este un strat subţire de este un strat subţire de celulecelule din din globulglobul ocular ocular, care sînt , care sînt responsabile de transformarea responsabile de transformarea luminiiluminii în în semnalesemnale nervoasenervoase la la vertebratevertebrate şi o parte din şi o parte din cefalopodecefalopode..

Diagrama ochiului uman. Notă: Nu toţi ochii au aceeaşi anatomie cu Diagrama ochiului uman. Notă: Nu toţi ochii au aceeaşi anatomie cu

cei umanicei umani Este interesant de remarcat faptul că (la vertebrate) stratul neuronal Este interesant de remarcat faptul că (la vertebrate) stratul neuronal

care transmite informaţiile către creier este aşezat pe partea care transmite informaţiile către creier este aşezat pe partea anterioară a retinei, astfel încât lumina trece întâi prin el, înainte de a anterioară a retinei, astfel încât lumina trece întâi prin el, înainte de a ajunge la celulele fotosensibile; aceasta este şi cauza pentru care ajunge la celulele fotosensibile; aceasta este şi cauza pentru care există o „pată oarbă” pe retină, o zonă fără fotoreceptori (nu se poate există o „pată oarbă” pe retină, o zonă fără fotoreceptori (nu se poate percepe lumina în acea zonă), pe unde neuronii ajung în spatele percepe lumina în acea zonă), pe unde neuronii ajung în spatele ochiuluiochiului, pentru a forma , pentru a forma nervulnervul optic optic. . CefalopodeleCefalopodele, care au stratul , care au stratul neuronal în spatele ochiului, nu au această pată (aceasta fiind o neuronal în spatele ochiului, nu au această pată (aceasta fiind o dovadă că a evoluat în paralel cu ochiul dovadă că a evoluat în paralel cu ochiul vertebratelorvertebratelor).).

În centrul retinei (acolo unde este intersectată de axul optic) se În centrul retinei (acolo unde este intersectată de axul optic) se găseşte o zonă in care celulele fotosensibile sunt foarte concentrate, găseşte o zonă in care celulele fotosensibile sunt foarte concentrate, numită pată galbenă - aceata furnizează creierului cea mai clară numită pată galbenă - aceata furnizează creierului cea mai clară imagine.imagine.

Amplasarea retineiAmplasarea retinei

Retina este un strat de celule fotosensibile situate pe Retina este un strat de celule fotosensibile situate pe partea internă a peretelui globului ocular.partea internă a peretelui globului ocular.Raza de lumină străbate retina, alcătuită din retina Raza de lumină străbate retina, alcătuită din retina epitelială sau pigmentată şi retina neuronală care se epitelială sau pigmentată şi retina neuronală care se continuă cu nervul optic (Nervus opticus) care conduce continuă cu nervul optic (Nervus opticus) care conduce impulsurile prin chiasma optică la centrul optic din impulsurile prin chiasma optică la centrul optic din creier, lumina străbătând în prealabil cornea, corpul creier, lumina străbătând în prealabil cornea, corpul apos, deschiderea irisului pupila lentila cristalinul şi apos, deschiderea irisului pupila lentila cristalinul şi corpul vitros.corpul vitros.Pentru a stabili o anumită orientare în cadrul globului Pentru a stabili o anumită orientare în cadrul globului ocular, este numită partea nazală şi partea temporală a ocular, este numită partea nazală şi partea temporală a ochiului.ochiului.Stratul ochiului care acoperă retina în exterior este Stratul ochiului care acoperă retina în exterior este coroida un strat opac neeelastic care realizează în coroida un strat opac neeelastic care realizează în cavitatea oculară condiţiile camerei obscure de la cavitatea oculară condiţiile camerei obscure de la aparatul fotografic, în faţa retinei se află corpul vitros aparatul fotografic, în faţa retinei se află corpul vitros Corpus vitreum limitat în faţă de Ora serrata înconjurat Corpus vitreum limitat în faţă de Ora serrata înconjurat de corpii ciliari. de corpii ciliari.

Imaginea retineiImaginea retinei

Imaginea retineiImaginea retinei Pe fundul ochiului Pe fundul ochiului (Fundus oculi sau Fundus)(Fundus oculi sau Fundus) unde este unde este

aşezată retina, prin deschiderea aşezată retina, prin deschiderea pupilei (pupilla)pupilei (pupilla) se poate se poate vedea la un examen oftalmologic prin vedea la un examen oftalmologic prin retina neuronalăretina neuronală care care este transparentă se poate vedea este transparentă se poate vedea retina pigmentatăretina pigmentată se mai se mai poate vedea în jur poate vedea în jur coroidacoroida de culoare întunecată. de culoare întunecată.La acest examen se mai poate observa la 15° de axa optică La acest examen se mai poate observa la 15° de axa optică în în zona nazalăzona nazală a fundului ochiului locul de emergenţă a a fundului ochiului locul de emergenţă a nervului optic (papillele).nervului optic (papillele).Acest loc se caracterizează printr-o coloraţie roză. sau un Acest loc se caracterizează printr-o coloraţie roză. sau un roşu deschis în comparaţie cu restul fundului ochiului care roşu deschis în comparaţie cu restul fundului ochiului care are culoare brună, brună portocolalie.are culoare brună, brună portocolalie.Papilele au un diametru de 1,5 mm putând avea o formă Papilele au un diametru de 1,5 mm putând avea o formă ovală sau rotundă.ovală sau rotundă.

Pata oarba a retineiPata oarba a retinei

Pata oarbăPata oarbă (Discus nervi optici sau Papilla n. (Discus nervi optici sau Papilla n. optici) acest loc fiind amplasat la ca 15° în optici) acest loc fiind amplasat la ca 15° în zona temporală a fundului ochiului, fiind zona temporală a fundului ochiului, fiind punctul unde nervul optic părăseşte globul punctul unde nervul optic părăseşte globul ocular.ocular.In zona petei oarbe nefiind receptori optici, In zona petei oarbe nefiind receptori optici, de unde vine denumirea de pată oarbă, de unde vine denumirea de pată oarbă, această deficienţă fiind compensată de această deficienţă fiind compensată de zona înconjurătoare bogată în senzori optici. zona înconjurătoare bogată în senzori optici.

Pata galbena a retineiPata galbena a retinei

Pata galbenăPata galbenă De la pata oarbă (Papille) se pot observa vasele De la pata oarbă (Papille) se pot observa vasele (Arteriola şi (Arteriola şi

Venola centralis retinae)Venola centralis retinae) care irigă retina. care irigă retina.Pata galbenă sau Pata galbenă sau macula luteamacula lutea se află aşezat temporal (direcţia se află aşezat temporal (direcţia tâmplei) centrul în zonei mai puţin vascularizate într-o depresiune tâmplei) centrul în zonei mai puţin vascularizate într-o depresiune mică mică (Fovea centralis(Fovea centralis) este singura regiune colorată mai intens din ) este singura regiune colorată mai intens din regiunea fundului ochiului, având culoarea galbenă, care se regiunea fundului ochiului, având culoarea galbenă, care se datorează pigmentului datorează pigmentului luteinăluteină..Aici pe Aici pe maculămaculă sau sau macula luteamacula lutea cu cu Fovea centralisFovea centralis (înconjurat de (înconjurat de Tapetum lucidumTapetum lucidum zonă mai evidentă la tineri) se formează zonă mai evidentă la tineri) se formează imaginea cea mai clară a vederii, denumirea de imaginea cea mai clară a vederii, denumirea de pată galbenăpată galbenă denumire datorită culorii sale, o primeşte în anul 1779 de la denumire datorită culorii sale, o primeşte în anul 1779 de la Samuel Thomas von SoemmerringSamuel Thomas von Soemmerring..MaculaMacula are un diametru de cca. 3 mm, aici se formează imaginea are un diametru de cca. 3 mm, aici se formează imaginea clară necesară cititului, regiunile înconjurătoare realizează o clară necesară cititului, regiunile înconjurătoare realizează o imagine mai neclară, această regiune realizează cercul vizual din imagine mai neclară, această regiune realizează cercul vizual din jurul imaginii clare (ceeace este văzut cu coada ochiului).jurul imaginii clare (ceeace este văzut cu coada ochiului).

Structura retineiStructura retinei

Structura retineiStructura retinei Prin observarea retinei la microscop se poate vedea Prin observarea retinei la microscop se poate vedea

stratificarea acesteia având mai multe tipuri de celule care stratificarea acesteia având mai multe tipuri de celule care se pot categorisi în:se pot categorisi în:

Celule fotosensibileCelule fotosensibile care recepţionează lumina trasformând care recepţionează lumina trasformând lumina în impuls nervos, acestea fiind lumina în impuls nervos, acestea fiind celulele cu conuricelulele cu conuri şi şi celulele cu bastonaşecelulele cu bastonaşe. .

Celulele interneuronaleCelulele interneuronale aici încadrându-se aici încadrându-se celulele bipolarecelulele bipolare şi şi orizontaleorizontale care sunt care sunt celule neuronalecelule neuronale ce transmit ce transmit impulsul nervos de la impulsul nervos de la celulele senzitivecelulele senzitive numai în zona numai în zona retinei retinei

Celulele ganglionareCelulele ganglionare care transmit impulsurile în afara care transmit impulsurile în afara retinei prin retinei prin nervul opticnervul optic

Bolile ochiuluiBolile ochiului

MiopiaMiopia:Se caracterizeaza printr-un :Se caracterizeaza printr-un exces de refractie oculara din cauza exces de refractie oculara din cauza caruia razele de lumina paralele caruia razele de lumina paralele venite de la infinit se intalnesc intr-venite de la infinit se intalnesc intr-un focar situat inaintea retinei. un focar situat inaintea retinei. Miopul se caracterizeaza prin vedere Miopul se caracterizeaza prin vedere foarte buna de aproape dar nu o foarte buna de aproape dar nu o vedere neclara la distanta.vedere neclara la distanta.


Hipermetropia Hipermetropia este viciul de refractie in este viciul de refractie in care razele luminoase paralele venite de la care razele luminoase paralele venite de la infinit se aduna intr-un focar situat in infinit se aduna intr-un focar situat in spatele retinei. Din aceasta cauza spatele retinei. Din aceasta cauza hipermetropul in stare de repaus ocular, nu hipermetropul in stare de repaus ocular, nu vede bine nici la distanta, nici aproape . vede bine nici la distanta, nici aproape . Pentru a-si corecta tulburarile de vedere el Pentru a-si corecta tulburarile de vedere el utilizeaza in permanenta acomadatia atat utilizeaza in permanenta acomadatia atat pentru vederea la distanta cat si pentru pentru vederea la distanta cat si pentru vederea de aproape. vederea de aproape.


AstigmatiaAstigmatia:O cornee normala este :O cornee normala este rotunda si neteda ca o minge de rotunda si neteda ca o minge de fotbal. Afectata de astigmatism, fotbal. Afectata de astigmatism, corneea se alungeste sever devenind corneea se alungeste sever devenind ca o minge de rugby. Astigmatismul ca o minge de rugby. Astigmatismul se mosteneste si poate aparea in se mosteneste si poate aparea in combinatie cu miopia sau combinatie cu miopia sau hipermetropia.hipermetropia.


PrezbiopiaPrezbiopia:Substantivul prezbiopie vine din cuvantul grec presbus, :Substantivul prezbiopie vine din cuvantul grec presbus, insemnand om batran. La tineri, cristalinul este moale si flexibil si insemnand om batran. La tineri, cristalinul este moale si flexibil si isi schimba cu usurinta forma pentru a se concentra. Cu timpul se isi schimba cu usurinta forma pentru a se concentra. Cu timpul se petrece o intarire graduala a cristalinului; drept urmare, scade petrece o intarire graduala a cristalinului; drept urmare, scade constant si abilitatea lui de a se concentra. constant si abilitatea lui de a se concentra.


Sindromul de ochiSindromul de ochi uscatuscat reprezinta pierderea sau reducerea reprezinta pierderea sau reducerea abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi. Este una din abilitatii normale a ochiului de a produce lacrimi. Este una din cauzele cele mai frecvente pentru care se merge la un consult cauzele cele mai frecvente pentru care se merge la un consult oftalmologic. O varietate de factori pot cauza sau contribui la oftalmologic. O varietate de factori pot cauza sau contribui la aceasta problema. aceasta problema.


Cauzele sindromului de ochi uscat:Cauzele sindromului de ochi uscat:

●● Inaintarea in varstaInaintarea in varsta

●●Medicamentele, inclusiv antistaminicele, Medicamentele, inclusiv antistaminicele, pilulele anticonceptionale, diureticele, pilulele anticonceptionale, diureticele, analgezicele si anti-inflamatoarele analgezicele si anti-inflamatoarele

●● Efort ocular datorat cititului sau lucrului Efort ocular datorat cititului sau lucrului pe computer pe computer

●● Un mediu uscatUn mediu uscat


Alergii: Alergii: Ochii tai pot deveni Ochii tai pot deveni rosii, umezi, poti avea o rosii, umezi, poti avea o senzatie de mancarime - iar senzatie de mancarime - iar ochii si pleoapele pot fi chiar ochii si pleoapele pot fi chiar inflamate. inflamate.


Cataracta: Cataracta: Simptomele ei sunt:Simptomele ei sunt:

●●Incetosarea vederii fara senzatie de durere Incetosarea vederii fara senzatie de durere

●● Nevoia schimbarii dese a prescriptiei de ochelariNevoia schimbarii dese a prescriptiei de ochelari

●●Lumina devine prea orbitoare Lumina devine prea orbitoare

●●Culorile par fade si maroniiCulorile par fade si maronii

●●Vedere nocturna slabita Vedere nocturna slabita

●●Sensibilitate la lumina / lumina pare prea slabaSensibilitate la lumina / lumina pare prea slaba


Degenerescenta maculara uscataDegenerescenta maculara uscata apare atunci cand tesuturile retiniene apare atunci cand tesuturile retiniene imbatranesc. Anumite celule imbatranesc. Anumite celule nervoase din retina se modifica, nervoase din retina se modifica, limitandu-va abilitatea de a percepe limitandu-va abilitatea de a percepe detaliile fine. Asa se explica 90% din detaliile fine. Asa se explica 90% din cazurile de degenerare maculara. cazurile de degenerare maculara.


Degenerescenta maculara umedaDegenerescenta maculara umeda apare odata cu procesul de apare odata cu procesul de neovascularizatie anormala din spatele neovascularizatie anormala din spatele ochiului (camera posterioara), sangele ochiului (camera posterioara), sangele ajungand in regiunea retiniana. Desi ajungand in regiunea retiniana. Desi este responsabil doar pentru 10% din este responsabil doar pentru 10% din cazurile de degenerescenta maculara, cazurile de degenerescenta maculara, acest proces reprezinta o amenintare acest proces reprezinta o amenintare mult mai mare pentru pierderea mult mai mare pentru pierderea vederii. vederii.


GlaucomulGlaucomul apare cand o formatiune apare cand o formatiune de fluid in interiorul ochiului creaza de fluid in interiorul ochiului creaza presiune, deteriorand nervul optic. presiune, deteriorand nervul optic. Poate fi cauzat de un blocaj treptat al Poate fi cauzat de un blocaj treptat al canalului prin care se dreneaza de canalului prin care se dreneaza de obicei excesul de fluid din ochi. De obicei excesul de fluid din ochi. De multe ori, odata cu varsta, unghiul de multe ori, odata cu varsta, unghiul de drenaj devine tot mai putin eficient. drenaj devine tot mai putin eficient.

DaltonismulDaltonismul, denumit ştiinţific , denumit ştiinţific cecitate cromaticăcecitate cromatică este o stare este o stare patologică, o tulburare a vederii cromatice, constând în incapacitatea de a patologică, o tulburare a vederii cromatice, constând în incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales roşul de verde), deoarece fie deosebi unele culori de altele (mai ales roşul de verde), deoarece fie receptorul responsabil pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea roşie receptorul responsabil pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea roşie nu funcţionează deloc si astfel persoanele vad in negru sau gri.nu funcţionează deloc si astfel persoanele vad in negru sau gri.

Cecitatea pentru roşu se numeşte Cecitatea pentru roşu se numeşte protanopieprotanopie iar cecitatea pentru verde iar cecitatea pentru verde

deuteranopiedeuteranopie. Aceste forme de cecitate exprimă faptul că persoanele . Aceste forme de cecitate exprimă faptul că persoanele respective confundă roşul cu verdele şi chiar cu alte culori de aceeaşi respective confundă roşul cu verdele şi chiar cu alte culori de aceeaşi strălucire sau saturaţie cum ar fi albastrul sau cenuşiul. Pentru investigarea strălucire sau saturaţie cum ar fi albastrul sau cenuşiul. Pentru investigarea tulburărilor cromatice se folosesc planşe pseudoizocromatice stilling, tulburărilor cromatice se folosesc planşe pseudoizocromatice stilling, ishihara sau atlasul polack. Aceste probe sunt alcătuite din planşe pe care ishihara sau atlasul polack. Aceste probe sunt alcătuite din planşe pe care sunt prezentate prin cerculeţe de mărimi, culori şi nuanţe diferite cifre, sunt prezentate prin cerculeţe de mărimi, culori şi nuanţe diferite cifre, litere sau figuri. I se prezintă subiectului pe rând aceste planşe şi i se cere litere sau figuri. I se prezintă subiectului pe rând aceste planşe şi i se cere să identifice cifra, litera sau semnul imprimat. Aceste planşe sunt astfel să identifice cifra, litera sau semnul imprimat. Aceste planşe sunt astfel realizate încât ochiul normal le poate citi clar, în timp ce persoanele care realizate încât ochiul normal le poate citi clar, în timp ce persoanele care suferă de cecitate cromatică identifică cifrele, literele sau semnele cu suferă de cecitate cromatică identifică cifrele, literele sau semnele cu greutate, incorect sau deloc (Al. Roşca, 1971.greutate, incorect sau deloc (Al. Roşca, 1971.

Daltonismul (boala a Daltonismul (boala a ochiului)ochiului)

DaltonismulDaltonismul

Daltonismul este o boală congenitală cauzată de o Daltonismul este o boală congenitală cauzată de o defecţiune a retinei sau a unei porţiuni din nervul optic. defecţiune a retinei sau a unei porţiuni din nervul optic. Deşi boala este moştenită pe linie maternă, de daltonism Deşi boala este moştenită pe linie maternă, de daltonism sufera în special bărbaţii. sufera în special bărbaţii.

8% dintre bărbaţi şi 0,5% dintre femei suferă de daltonism. 8% dintre bărbaţi şi 0,5% dintre femei suferă de daltonism. Mai mult de 150 de ocupaţii (ex. pilot de avion, giuvaergiu, Mai mult de 150 de ocupaţii (ex. pilot de avion, giuvaergiu, căpitan de vapor, ofiţer de poliţie, conducător de tren) nu căpitan de vapor, ofiţer de poliţie, conducător de tren) nu sunt permise daltoniştilor şi practic în toate domeniile vieţii sunt permise daltoniştilor şi practic în toate domeniile vieţii aceştia se găsesc într-o situaţie defavorabilă lor.aceştia se găsesc într-o situaţie defavorabilă lor.

Trebuie totuşi să facem diferenţa dintre cuvintele Trebuie totuşi să facem diferenţa dintre cuvintele daltonismdaltonism şi şi discromatopsiediscromatopsie, conceptul din urmă fiind , conceptul din urmă fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului său mai mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului său mai ştiinţific. Diferenţa constă în faptul că în cazul persoanelor ştiinţific. Diferenţa constă în faptul că în cazul persoanelor discromatopsice toţi receptorii cromatici sunt funcţionali, în discromatopsice toţi receptorii cromatici sunt funcţionali, în timp ce în cazul daltonismului receptorul responsabil pentru timp ce în cazul daltonismului receptorul responsabil pentru culoarea verde sau cea roşie nu funcţionează deloc.culoarea verde sau cea roşie nu funcţionează deloc.

DaltonismulDaltonismul

Daltonismul poate fi corijat, folosind o lentilă Daltonismul poate fi corijat, folosind o lentilă acoperită cu un strat specific. Acest strat a fost acoperită cu un strat specific. Acest strat a fost proiectat iniţial aşa încât să schimbe spectrul proiectat iniţial aşa încât să schimbe spectrul luminii care îl traversează în aşa fel ca acesta să luminii care îl traversează în aşa fel ca acesta să stârnească un stimul în persoana discromatopsică stârnească un stimul în persoana discromatopsică asemănător celui din persoana cu vedere asemănător celui din persoana cu vedere cromatică sănătoasă. La proiectarea stratului cromatică sănătoasă. La proiectarea stratului trebuia să fim atenţi ca acesta să-şi exercite efectul trebuia să fim atenţi ca acesta să-şi exercite efectul pe lungimile de undă medie (roşie-verde), în timp pe lungimile de undă medie (roşie-verde), în timp ce pe lungimile de undă scurtă (albastră) efectul să ce pe lungimile de undă scurtă (albastră) efectul să fie cât mai redus. Folosind lentilele de corecţie, fie cât mai redus. Folosind lentilele de corecţie, daltoniştii pot să perceapă şi nuanţele cromatice pe daltoniştii pot să perceapă şi nuanţele cromatice pe care anterior nu le puteau observa. În 80% din care anterior nu le puteau observa. În 80% din cazuri daltonismul se poate corija în totalitate. cazuri daltonismul se poate corija în totalitate.

Culorile ochilorCulorile ochilor

●● albastrualbastru


● ● verdeverde


● ● căpruicăprui

Ochiul

Documents

Transcript of Ochiul