Oceanul Pacific (de la numele latin Mare Pacificum = mare lini?tita) este cel mai mare ocean din lume, acoperind aproximativ 33% din suprafa?a Pamntului. Oceanul are o suprafa?a totala de 165,3 milioane de km ?i se ntinde pe aproximativ 15.500 km de la Strmtoarea Bering n nord ?i pna la Marea Ross n Antarctica. Limita vestica a oceanului este Strmtoarea Malacca, iar la est oceanul e marginit de continentul America. Pacificul con?ine n jur de 25.000 de insule, numite Insulele Pacifice, mai mult dect con?in toate celelalte oceane mpreuna. Groapa Marianelor, aflata n nord-vestul oceanului, este cel mai adnc punct de pe planeta, avnd o adncime de 11.022 m.Originea numeluiOceanul a fost numit "pacific" deoarece primii marinari europeni au gasit o apa deosebit de lini?tita dincolo de Capul Horn, punctul cel mai sudic al ?arii de Foc. n pofida numelui, n Pacific exista nenumarate furtuni, taifunuri, uragane, cutremure subacvatice, tsunamiuri ?i alte fenomene naturale cu energii uria?e.Numele oceanului a fost dat de navigatorul portughez Ferdinand Magellan. Este cel mai mare ocean al pamantului si se imparte in 2 emisfere, cea sudica si cea nordica.CaracteristiciSuprafa?a oceanului Pacific este - socotind ?i marile secundare - 181,34 milioane km, sau, fara acestea, 166,24 milioane km, ceea ce constituie aproximativ 35 % din suprafa?a totala a Pamntului sau mai bine de jumatate din suprafa?a totala a marilor ?i oceanelor. Suprafa?a Pacificului este astfel mai mare dect suma suprafe?elor tuturor continentelor. Volumul de apa este de 714,41 milioane km cu tot cu marile secundare, sau 696,19 milioana km fara apa din marile secundare. Adncimea medie este de 3.940 m, daca sunt luate n considera?ie marile secundare, sau 4.188 m fara acestea. Adncimea maxima este de 11.034 m.[1][2]Temperaturile nregistrate n apele oceanului la ecuator sunt ntre 2530 C. De asemenea, ?i salinitatea apei variaza: apa din zona ecuatorului este mai pu?in sarata dect apa dinspre poli, datorita precipita?iilor ecuatoriale abundente din timpul anului. Apa Oceanului Pacific este n medie putin mai calda dect apa Oceanului Indian. Relieful submarin al Pacificului este foarte variat. Cteva forma?iuni subacvatice importante, de ntinderi uria?e, sunt: dorsala Pacificului, Inelul de foc (vulcanism), bazine, ridicaturi ("mun?i" subacvatici), abisuri, ?an?uri ?.a.Vedere generalaApusul peste Oceanul Pacific vazut din Sta?ia Spa?iala Interna?ionala.Oceanul acopera aproape o treime din suprafa?a pamntului, avnd o suprafa?a de 179,7 milioane km, mai mare dect ntreaga suprafa?a a continentelor. El se ntinde pe direc?ia nord-sud pe aproximativ 15.500 km de la Marea Bering din Oceanul Arctic pna la marginile nghe?ate ale Marii Ross din Antarctica la sud (de?i regiunea Antarctica din sudul Pacificului este numita cteodata Oceanul Sudic), iar pe direc?ia vest-est se ntinde pe aproape 19.800 km, din Indonezia pna la coastele Columbiei ?i Peru (la nivelul paralelei de 5 N, aceasta distan?a reprezentnd peste jumatate din lungimea acestei paralele ?i de peste 5 ori diametrul Lunii). Limita vestica a oceanului este plasata pe Strmtoarea Malacca. Cel mai adnc punct de pe planeta este Groapa Marianelor, la 11.022 metri sub nivelul marii. Adncimea medie este de 4.280 metri[3].Pacificul cuprinde peste 25.000 de insule, mai mult dect suma tuturor insulelor din celelalte oceane, majoritatea aflndu-se la sud de ecuator.n prezent, Oceanul Pacific se mic?oreaza, ncet dar permanent, ca urmare a mi?carii placilor tectonice, cu aproximativ 23 cm pe an pe 3 laturi, ceea ce nseamna aproximativ 0,5 km pe an (n timp ce Oceanul Atlantic se mare?te permanent).