Obstetrica Nursing

9
Investigații paraclinice în sarcină A. Examene de laborator 1. Teste imunologice: ele se bazează pe identificarea HCG prin reactia de antigen-anticorp. Se poate determina din sânge sau urină. 2. Teste radio-imunologice : evidențiază sarcina din a 7-a până într-a 10-a zi de la fecundație, înainte ca femeia să observe absența menstruației. Sunt folosite în depistarea sarcinii ectopice și a iminenței de avort. B. Investigații ultrasonice 1. Auscultația Doppler se efectuează pentru depistarea activității cardiace fetale și pentru măsurarea fluxului sangvin în vasele ombilicale și în arterele fetale mari. Se folosește în săptămânile 12-20 când nu este posibilă auscultația clinică și după săptămâna a 20-a în obezitate și în hidramnios. 2. Ecografia este netraumatizantă și furnizează informații pe tot parcursul sarcinii. In trimestrul I: Evidentiaza sacul ovular după a 4-a săptămână de amenoree și prezența embrionului în săptămâna 7; Stabilește vârsta sarcinii; Confirmă viața embrionului prin activitatea cardiacă spre a 8-a săptămână sau oprirea evoluției sarcinii; Confirmă existenta unei sarcini ectopice sau a unei sarcini multiple ; Gravida trebuie să consume înainte de examen o cantitate mare de lichide astfel încât vezica urinară să fie plină atunci când examenul se face în primele 4 săptămâni; In trimestrul al doilea: Stabileste vârstă gestațională; Depistează placenta jos inserată, sarcinile multiple, întârzierile de creștere intrauterină și unele anomalii congenitale; In trimestrul al III-lea: Stabilește vârsta fetală cu o aproximație de 3 săptămâni; Măsoară diametrul biparietal, toracic și cel abdominal;

description

curs de obstetrica nursing

Transcript of Obstetrica Nursing

Investigaii paraclinice n sarcin

A. Examene de laborator1. Teste imunologice: ele se bazeaz pe identificarea HCG prin reactia de antigen-anticorp. Se poate determina din snge sau urin.

2. Teste radio-imunologice : evideniaz sarcina din a 7-a pn ntr-a 10-a zi de la fecundaie, nainte ca femeia s observe absena menstruaiei. Sunt folosite n depistarea sarcinii ectopice i a iminenei de avort.

B. Investigaii ultrasonice

1. Auscultaia Doppler se efectueaz pentru depistarea activitii cardiace fetale i pentru msurarea fluxului sangvin n vasele ombilicale i n arterele fetale mari. Se folosete n sptmnile 12-20 cnd nu este posibil auscultaia clinic i dup sptmna a 20-a n obezitate i n hidramnios.

2. Ecografia este netraumatizant i furnizeaz informaii pe tot parcursul sarcinii.

In trimestrul I:

Evidentiaza sacul ovular dup a 4-a sptmn de amenoree i prezena embrionului n sptmna 7;

Stabilete vrsta sarcinii;

Confirm viaa embrionului prin activitatea cardiac spre a 8-a sptmn sau oprirea evoluiei sarcinii;

Confirm existenta unei sarcini ectopice sau a unei sarcini multiple ;

Gravida trebuie s consume nainte de examen o cantitate mare de lichide astfel nct vezica urinar s fie plin atunci cnd examenul se face n primele 4 sptmni;

In trimestrul al doilea:

Stabileste vrst gestaional;

Depisteaz placenta jos inserat, sarcinile multiple, ntrzierile de cretere intrauterin i unele anomalii congenitale;

In trimestrul al III-lea:

Stabilete vrsta fetal cu o aproximaie de 3 sptmni;

Msoar diametrul biparietal, toracic i cel abdominal;

Stabilete lungimea femurului, se apreciaz greutatea, se determin sexul i unele malformatii congenitale ;

C. Examenul lichidului amniotic

1. Amnioscopia

Const n vizualizarea polului inferior al oului putnd traversa chiar membranele apreciind cantitatea i culoarea lichidului amniotic. Normal este clar, transparent. Cel patologic poate fi galben sau verde n suferina fetal i brun-rou cnd ftul este mort. Nu se face nainte de sptmna 36, cci declaneaz travaliul.

2. Amniocenteza

Lichidul amniotic poate fi studiat punnd n eviden celulele de origine fetal, compoziia lor chimic sau enzimatic. Este indicat pentru supravegherea sarcinii cu Rh negativ i pentru depistarea semnelor de suferin fetal n cazul unor situaii patologice.

Stabilirea vrstei sarcinii i calcularea datei aproximative a naterii

Vrsta sarcinii se poate stabili lund in considerare urmtoarele:

- data ultimei menstruaiei;

- data raportului sexual fecundat;

- data primelor micri fetale;

- nlimea fundului uterin.

1. tiind c ovulaia se produce ntre a 10-a i a 14-a zi a menstruaiei de la prima zi a acesteia, vom calcula vrsta sarcinii astfel:

La data ultimei menstruaii se adaug 10 zile i apoi timpul scurs pn la momentul consultaiei. Aceasta metod trebuie s respecte 2 condiii: data menstruaiei s fie cert i ciclul menstrual s fie unul regulat pn la acea dat..

2. Data probabil a naterii( DPN )

DPN=ultima menstruaie+10 zile+ 9luni

Sau

= ultima menstruaie+10 zile- 3 luni

3. Data primelor micri fetale

La primipare micrile fetale apar pe la 4,5 luni.

4. nlimea fundului uterin

Se poate stabili vrsta sarcinii dup 4 luni cnd putem palpa fundul uterin.

Msurarea se poate face cu un cm.

Se tie c la sfritul lunii a 4- a fundul uterin este la 12 cm deasupra simfizei pubiene La sfritul lunii a 5-a este la 16 cm. Crete cu aproximativ 4 cm lunar. Pentru aflarea vrstei sarcinii se aplica formula VS = (h fundului uterin)/ 4+1

Consultaia prenatalObiective:

1. Depistarea i tratarea unor boli existente( TBC, cardiopatii, diabet zaharat, nefropatii, sifilis, SIDA )

2. Depistarea i tratarea precoce a complicaiilor sarcinii: ameninare de avort, sarcin prematur, placenta previa, hidramnios, disgravidii .

3. Depistarea i luarea unor msuri corespunztoare pentru evitarea unor complicaii posibile ale travaliului: disproporii cefalo-pelvine, sarcini multiple;

4. Depistarea i tratarea unor boli ce pot afecta ftul: incompatibilitatea Rh i insuficien placentar;

5. Pregtirea fizic i psihic pentru natere i pentru o cretere armonioas a copilului.

Consultaia prenatal se aplic la 2 niveluri care de regul stabilesc dac gravida prezint sau nu risc obstetrical:

A. Nivelul standard se aplic tuturor gravidelor;B. Nivel difereniat pentru gravidele cu risc care necesit pe lng supravegherea sarcinii i o strns colaborare cu un alt medic specialist n funcie de factorul de risc identificat.

Prima consultaie prenatal Urmrete verificarea diagnosticului de sarcin, cunoaterea condiiilor legate de locul de munc,de locuin i de starea de sntate a femeii.

Se identific bolile genetice, se depisteaz dac n antecedentele heredocolaterale exist sarcini multiple, boli vasculare, renale, DZ sau obezitate.

Se identific factorii de risc: cstorie sau cuplu stabil, profesia, daca este fumtoare, consumatoare de alcool sau droguri si resursele materiale.

Se identific antecedentele ginecologice i cele obstetricale:numrul naterilor, numrul sarcinilor, modul de desfurare al naterilor,avorturi , anomalii de durat a sarcinii,interventii obstetricale , sterilitate primar sau secundar tratat.

Examenul medical general evideniaz urmtoarele:

- tipul constituional;

- modificri de postur, starea de nutriie;

- greutatea( creterea n timpul sarcinii nu trebuie sa depeasc 12-12, 5);

- starea aparatului cardiovascular:TA trebuie sa rmn sub 130/90 mm Hg;- se cerceteaz minutios aparatul respirator,digestiv si renal;

- se face examen stomatologic .

Examenul obstetrical identific:

- modificri de form i volum n raport cu sarcina;

- starea colului i configuraia bazinului;

Examenele de laborator i cele paraclinice:

Se efectueaz nc de la nceputul sarcinii i pe tot parcursul supravegherii ritmul fiind stabilit de ctre medic n funcie de evoluia sarcinii;

- Se determin: - Hb si Ht n scopul depistrii unei anemii care este frecvent ntlnit n sarcin ;se repet n sptmnile 30-32.

- Grupa de snge sau Rh inclusiv al soului; Dac este Rh negativ se determin aglutininele anti-D pentru realizarea profilaxiei specifice. La femeile cu Rh negativ, iar soul cu Rh pozitiv, titrul anticorpilor se determin lunar.

n sptmna 22-24 se face o evaluare a ftului prin ecografie, eventual amniocenteza i dac este cazul, se grbete naterea.

Examenul serologic: se realizeaz pentru sifilis, iar analiza se repet n sptmnile 22-32; Examenul bacteriologic: se realizeaz examenul secretiei vaginale , eventual antibiograma pentru depistarea i tratarea gonoreei.

Examenul sumar de urin se efectueaz ca la fiecare consultaie pentru identificarea proteinemiei i glicozuriei. Eventual se poate face i urocultura.

Teste serologice pentru boli infecioase: se realizeaz n caz de toxoplasmoz, rubeol, etc.

Dupa bilanul strii de sntate se poate aprecia dac sarcina poate fi dus la termen fr ameninarea snttii sau a vieii mamei i a produsului de concepie.

Supravegherea gravidei cu sarcina normalI. Gravida cu sarcina normal n primul trimestru:

Este bine ca sarcina s fie depistat ct mai devreme pentru a fi luat n eviden i pentru a fi supravegheat medical.

Semne si simptome:

Amenoreea( semn nesigur ) .Se noteaz data ultimei menstruaii .

Semne digestive: greurile sunt prezente la peste 50% din gravide; pirozis, sialoree;

Pervertirea gustului;

Greutate si nepturi la nivelul snilor;

Modificri tegumentare specifice;

Reacii emoionale;

Creterea temperaturii bazale la 37,1-37,7 C;

Senzaie de balonare abdominala;

Uneori polakiurie.

Probleme:

- deficit de cunostinte n legtur cu sarcina;

- calculul datei probabile a naterii;

- autongrijirea n timpul sarcinii;

- alterarea comportamentului sexual cu scderea libidoului;

- disconfort fizic din cauza tulburrilor nervoase vegetative manifestate prin greuri,vrsturi matinale;

- alterarea somnului.

Obiective:

- gravida s cunoasc modificrile organismului n timpul sarcinii i s neleag c acestea sunt normale;

- s fie capabil s diferenieze manifestrile normale cum ar fi: greurile, vrsturile matinale de cele patologice( imposibilitatea de a se alimenta );

Intervenii:

- interviu amnunit pentru a stabili starea de sntate anterioar sarcinii dac manifestrile acuzate nu au alte cauze;

- ndrumarea femeii s consulte medicul pentru a stabili existena sarcinii;

- informarea femeii despre modificrile organismului;

- aprecierea strii de nutriie a gravidei i oferirea unor sfaturi privind alimentaia:gravida care vars este sftuit s nu se ridice brusc din pat i s mnnce ceva nainte de a se ridica, s evite prjelile, alimentele grase mai ales nainte de culcare ;

- asigurarea confortului psihic prin discutii cu tatl copilului atunci cnd este necesar;

- informarea gravidei asupra datei probabile a naterii;

- cntrirea , msurarea tensiunii arteriale;

- informarea privind investigaiile din timpul sarcinii;

- stabilirea ritmului consultaiilor.II. Gravida in al doilea trimestru de sarcina

ntre sptmnile 14-29 semnele de sarcin sunt de probabilitate, iar dup sptmna 20 apar cele de certitudine.

Semne i simptome legate de sarcin:

- amenoree;

- modificri cutanate mai accentuate;

- tulburri neuro-vegetative diminuate/ disprute;

- micrile fetale dup sptmna a 20-a la primipare i dup sptmna a 18-a la multipare;

- la palparea abdominal se pot simi pri mici fetale,iar din luna a 6-a chiar cu doi poli fetali;

- BCF se pot asculta din luna a 5-a cu un ritm embrionar de 120-150 b/min.

Semne si simptome legate de modificrile organismului:

- stare de lein cu HTA ortostatic;

- prurit tegumentar;

- apetit crescut;

- constipaie ;

- flatulen ;

- leucoree ;

- varice ;

- migrene ;

- furnicturi i parestezii ;

- dureri lombosacrale i pelvine.Probleme ale gravidei:

- deficit de cunotine n legtur cu evoluia normal a sarcinii n trimestrul II;

- ngrijirea proprie a sntii i n legtur cu semnele de pericole legate de sarcin;

- unele modificri produse de sarcina;

- alterarea imaginii de sine n legtur cu modificrile produse de sarcin( creterea abdominal i masc gravidic );

- alterarea confortului din cauza poziiei defectuoase, a schimbrii centrului de greutate, a durerilor lombare;

- deficit de cunotine n legtur cu pregtirea mameloanelor pentru alimentaia natural.

Obiective:

- gravida s cunoasc evoluia normal a sarcinii;

- trebuie s respecte orarul vizitelor;

- trebuie s se prezinte la controalele periodice;

- sa cunoasc factorii de risc care pun n pericol sarcina putnd declana avort( natere prematura );

- sa poate mbrcminte i nclminte adecvat;

- s se odihneasc;

- sa stimuleze formarea mameloanelor.

Intervenii:

- evalueaz cunotinele gravidei pentru a raspunde preocuprilor i ntrebrilor acestora;

- la controlul periodic:

Cantareste gravida i o informeaz asupra creterii n greutate;

Msurarea TA;

Apreciaz sau msoar nlimea fundului uterin;

Asculta BCF;

Sftuiete gravida s repete examenul de urin; Pentru prevenirea naterii premature/ a avortului sftuiete gravida s evite efortul prelungit, ortostatismul prelungit si s nu fac splturi vaginale, cci pot declana apariia contraciilor.

Pentru combaterea unor manifestri legate de sarcin ndrum gravida:

- s menin o igien local n cazul hemoroizilor prin bi cldue;

- s foloseasc tampoane absorbante pentru leucoree, aceasta neputand fi combtut; daca leucoreea este abundent cu miros i culoare modificat, eventual prurit, s consulte medicul;

- s bea cel puin 6 pahare ap/ zi i s fac miscare, dar fr excese pentru combaterea constipaiei;

- s nu ia laxative/ purgative,deoarece acestea pot produce contracii;

- s se odihneasc n DD cu picioarele mai sus pentru a reduce eventualele varici , edeme sau dureri la nivelul m.i.;

- s mestece foarte bine alimentele;

- s evite alimentele grase, cele care produc gaze, mesele abundente i s consume lapte pentru a combate arsurile epigastrice;

- s i schimbe ncet poziia pentru evitarea hTA ortostatice, precum i a celei de decubit determinat de compresiunea venei cave inferioare;

Pentru creterea confortului:

- sftuiete gravida s poarte mbrcminte lejer i nclminte comod i fr toc;

- ncurajeaz gravida s pun ntrebri i s exprime temerile n legtur cu sarcin&natere;

- o asigur c modificrile tegumentelor determinate de sarcin vor disprea la scurt timp dup natere ;

Pentru formarea mameloanelor instruiete gravida cu privire la anumite tehnici de stimulare:

- se prinde mamelonul cu policele i arttorul ceea ce va determina de obicei erecia i mai rar retracia; daca mamelonul prezinta retracie nva gravida s plaseze 2 degete la nceput deasupra i dedesubtul mamelonului, apoi lateral de o parte i de alta execut un masaj blnd;

- prin mpingerea areolei spre peretele toracic. Aceasta manevr se repet zilnic de 5 minute.

Pentru ambele tipuri de mameloane se recomand :

- splare cu apa cldu;

- nu se utilizeaz spun,deoarece ndeprteaz stratul protector de grsime care confer elasticitate mameloanelor;

- dup baie/ dus se vor terge energic cu un prosop aspru cu o F moderat pentru a nu produce iritatie;

- stimulare prin rularea mamelonului ntre degetetul mare i arttor; aceast manevr poate declana contracii uterine,de aceea nu se practic la gravidele cu avorturi in antecedente, cele cu risc prematur;

- expunerea mameloanelor la aer i evitarea lenjeriei sintetice i a sutienului prea strmt.