Obsesii Si Fobii. Stamati Cristina. Grupa 3, An 2

7/23/2019 Obsesii Si Fobii. Stamati Cristina. Grupa 3, An 2

http://slidepdf.com/reader/full/obsesii-si-fobii-stamati-cristina-grupa-3-an-2 1/16

Obsesii Şi Fobii

Mecanismul lor psihic şietiologia lor

(1895)

Stamati Cristina



Obsesiile şi fobiile sunt nevroze aparte, avândun mecanism special şi o etiologie pe careFreud a reuşit să le pună în lumină într-un

anumit număr de cazuri şi care, vor deveni

vizibile şi într- un mare număr de cazuri noi.Spre eemplu Pascal, care credea tot timpul căvede o prăpastie în stânga lui, !de când fusesecât pe-aci să cadă cu şareta în Sena". #ceste

obsesii şi fobii, pe care le-am putea numitraumatice, au legătură cu simptomele isteriei.



Obsesiile $n orice obsesie eistă următoarele%

o idee care se impune bolnavului o stare emotivă asociată& remuşcarea, mânia' ideea inconciliabilă(substituită este dezvăluită prinanaliză

psi)ică

Obsesiile sunt multiple şi mai specializate. *ecanismulpsi)ic%

Domeniul substituirii



$n multe obsesii adevărate este foarte evident căstarea emotivă, este lucrul principal pentru că aceastăstare persistă nealterată în timp ce ideea asociată

variază. +e eemplu, fata despre care este vorba înobservaia avea remuşcări cam pentru toate

motivele posibile, pentru că a furat, pentru că şi-amaltratat surorile, pentru că a falsicat bani etc./ersoanele care se îndoiesc se îndoiesc de multelucruri în acelaşi timp sau succesiv. 0ste starea

emotivă care, în acest caz, rămâne aceeasi% ideea sesc)imbă. $n alte cazuri, ideea pare şi ea nesc)imbată,

ca la fata menionată în observaia 1. #ceasta leurmărea cu o ură de neîneles pe slu2nicele casei, care

totuşi se sc)imbau în timp.



O analiză psi)ologică scrupuloasă a acestorcazuri arată că starea emotivă, ca atare, estetotdeauna justifcată. Fata menionată la

observaia , care are remuşcări, are motive

întemeiate3 femeile menionate la observaia, care se îndoiau de capacitatea lor de arezista ispitelor, ştiau bine pentru ce3 fatamenionată la observaia 1, cea care le

detesta pe slu2nice, avea de bună seamădreptul de a se plânge etc.



#mprenta psi)ologică constă în%

starea emotivă care s-a permanentizat

ideea asociată nu mai este ideea justă,ideeaoriginară, în raport cu etiologia obsesiei, ea

este un

înlocuitor, un substitut al ideii originale



deile substituite au caracteristici comune,ele corespund unor impresii cu adevăratpenibile ale vieii seuale a individului pe

care acesta s-a străduit să le uite. 0l nu areuşit decât să înlocuiască ideeainconciliabilă printr-o altă idee improprie

asocierii cu starea emotivă care, la rândul ei,

a rămas aceeaşi.



$n continuare voi prezenta câteva din observaiile lacare Freud a încercat să ofere şi o eplicaieteoretică aptă să ină loc de concluzie.

Obs. 4 O fată îşi făcea reproşuri pe care ea le ştiaabsurde, de a furat bani, de a se implicat într-oconspiraie etc., după cum o inspirau lecturile de ecare zi.Redresarea substituţiei. 4 0a îşi reproşa onanismul pe

care-l practica în secret fără să poată renuna la acest viciu.# fost vindecată printr-o observare scrupuloasă care a

împiedicat-o să se masturbeze.

Obs. 4 *ai multe femei care se plângeau că suntobsedate de ideea de a se arunca pe fereastră, de a-şi rănicopiii cu cuite, cu foarfeci etc.Redresare. 4 Obsesii de tentaţii tipice. 0rau femei care ,deloc satisfăcute în căsnicie, se luptau cu dorinele şi ideile

voluptoase



care li se trezeau la vederea altor bărbai.

Obs. 1 4 O fată, perfect sănătoasă la minte şi foarte

inteligentă, manifesta o ură incontrolabilă aţă de slujnicelecasei. #ceastă ură se trezise din cauza unei slu2niceneruşinate şi de-atunci se transmisese din fata în fata, până laa face imposibil mena2ul. 0ra un sentiment de ură amestecatăcu dezgust. 0a dădea ca motiv faptul că obscenităile acestor

fete o făceau să-i e silă de ideea de dragoste.Redresare. 4 #ceastă fată fusese martoră involuntară a unei întâlniri amoroase a mamei sale. $şi ascunsese faa, îşi înfundase urec)ile şi îşi dăduse cea mai mare silină ca să uitescena, care o dezgusta şi ar pus-o în imposibilitatea de arămâne cu mama ei pe care o iubea foarte mult. 5euşi să uiteacest lucru, dar mânia la gândul că i se mân2ise imagineadragostei persistă în ea, şi acestei stări emotive nu întârzie săi se asocieze ideea unei persoane care ar putut să

înlocuiască mama.



$n observaiile enumerate, deşi prezintă un gradvariabil de compleitate, au în comun faptul că

ideii originare&inconciliabile' i s-a substituit o altăidee, idee înlocuitoare.

$n observaiile ce urmează, ideea originară este şiea înlocuită prin acte sau impulsuri care la origineau servit ca uşurări sau procedee protectoare şi

care acum se a6ă în asociere grotească cu o stareemotivă, care a rămas aceeaşi.



Obs. 1 4 Obsesia de aritmomanie. 4 O femeie simeanevoia să numere într-una elementele componente ale

parc)etului, treptele scării etc., ceea ce făcea într-o stare deangoasă ridicolă.Redresare. - $ncepuse să numere pentru a scăpa de ideile

ei obsedante&de tentaie'. 5euşise în c)estia aceasta, darimpulsul de a număra se substituise obsesiei primitive.

Obs. 7 4 isoobie. 4 O femeie care-şi spăla de o sută de oripe zi mâinile şi nu atingea clanele uşilor decât cu cotul.

Redresare. 4 0ra cazul cu 8ad9 *acbet). Spălatul erasimbolic şi destinat să substituie puritatea zică purităiimorale pe care regreta că o pierduse. Se c)inuia curemuşcări pentru o indelitate con2ugală a cărei amintire)otărâse s-o alunge.



Fobiile:aracterictici%

starea emotivă este totdeauna angoasa&anietatea,

teama' fobiile sunt mai degrabă monotone şi tipice

*ecanismul psi)ic al fobiilor% starea emotivă an!ioasă



Fobiile%

:omune %$ntâmplătoare

-teamă eagerată de lucruri

-teamă de condiii

specialepe care toată lumea le detestă% care nu dau oriomului sănă-noaptea, singurătatea, moartea, -tos&agorafobia şi

celelaltebolile, pericolele, şerpii. fobii ale locomoiei'

#ici, starea emotivă nu apare decât în aceste

condiii speciale pe care bolnavul le evită cu gri2ă.



!ngoasa, care stă la baza fobiilor, nu derivă dintr-o amintire oarecare3 este cazul să ne întrebăm

care poate sursa acestei condiii puternice asistemului nervos. /rincipalul simptom al "evrozeian#ioase este această stare emotivă &anietatea'.

#stfel, obiile ţin de nevroza an#ioasă şi aproape

totdeauna sunt însoite de alte simptome aleaceleiaşi serii. Şi nevroza an#ioasă este de originese#uală, dar nu are legătură cu idei trase din viaa

seuală% la drept vorbind, ea nu are mecanism

psi)ic. 0tiologia ei specică este acumulareatensiunii seuale, provocate de abstinenă sau

ecitaia seuală neconsumată.



$n concluzie, poate să eiste combinaiede fobie şi obsesie adevărată şi aceasta

c)iar se întâmplî foarte frecvent. Se poateconstata că la începutul bolii eista ofobie dezvoltată ca simptom al nevrozeianioase. deea care constituie fobia,asociată aici cu teama, poate înlocuităprintr-o altă idee sau mai degrabă prin

procedeul protector care părea să

atenueze teama. Obs. 1 &nebunie aspeculaiei' prezintă un frumos eemplual acestei categorii, obie dublată cu o

obsesie adevărată prin substituire.



Bibliografe:

Sigmund Freud 4 $tudii despre isterie, 0ditura ;rei, &<=>?'

Obsesii Si Fobii. Stamati Cristina. Grupa 3, An 2

Documents

Transcript of Obsesii Si Fobii. Stamati Cristina. Grupa 3, An 2