Observatorul militar - Romanian Breaking News · dermato-oncologic, al Sec]iei Clinice...

FINAL DE MISIUNE|N AFGANISTAN

FINAL DE MISIUNE|N AFGANISTAN

CARELE PROROCULUI ILIE Paginile 6-7

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 28 (1265) 23 – 29 IULIE 2014 16+8 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT CRISTIAN SURUGIU

Primul num`r al publica]iei„Observatorul militar” vededin nou acum luminatiparului, pentru prima oar`de la momentul apari]iei sale,la 23 iulie 1859.

PRIMULREDACTOR-{EFAL„OBSERVATORULUIMILITAR”, DUP~1990, GENERALDE BRIGAD~ (R)GHEORGHEV~DUVA:

S~ FII SLUJBA{ ALCUVÂNTULUI ESTE CEAMAI NOBIL~ MESERIE!

’’Atunci când totulp`rea a se dezintegra,presa militar` ap`ravalorile na]ionale,morale [i de coeziuneale organismuluimilitar.

GENERAL DE BRIGAD~ (R)GRIGORE BUCIU

De la bun început amfost stimulat s`-miîncerc puterile [i s`-miprobez disponibilit`]ileîn mai toate genurilepublicistice: de lainforma]ie [i reportajla articol [i raid-anchet`, de ladezbatere la interviu,de la editorial la cursiv,de la comentariu lacronic` – literar`,dramatic` [icinematografic`.

COLONEL (R) IOAN LUCA

’’

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

Ofi]eri români, în Polonia. De curând, la AcademiaFor]elor Terestre Tadeusz Kosciuszko din Wroclaw [i în Bazade instruc]ie montan` din Sklarska Poreba, Polonia, s-adesf`[urat modulul de instruire Peace Support Operations, lacare au participat, din partea Academiei For]elor TerestreNicolae B`lcescu, din Sibiu, colonelul Marius Popen]a [ilocotenentul Mihai Andronicescu.

Ofi]erii români au desf`[urat nemijlocit cursuri, seminare[i [edin]e practice, la clas` [i în teren, al`turi de instructori [istuden]i militari din Polonia, Austria [i Cehia. Activitatea s-adesf`[urat sub egida programului Erasmus – Mobilit`]i înscop de formare pentru cadrele didactice sau alte categorii depersonal [i s-a constituit într-un schimb de experien]` beneficpentru to]i cei implica]i în modul. Gest umanitar. În perioada 17 – 18 iulie, 30 de militari

din subunit`]ile de brigad` [i comandamentul Brig`zii 61Vân`tori de Munte General Virgil B`dulescu au donat sângela Centrul de transfuzie sanguin` din Miercurea Ciuc. Pringestul umanitar, militarii au dovedit c` sunt în slujba oame-nilor nu doar la r`zboi, ci [i în timp de pace, aducând astfelsperan]` celor care au nevoie [i se afl` în necaz. Ac]iunea dedonare de sânge se va repeta. (LAUREN}IU ANDRIESEI) Por]i deschise la Foc[ani. Miercuri, 16 iulie, Brigada

282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor [i-a deschispor]ile pentru membrii comunit`]ii vrâncene, participan]i laproiectul Prietenii muzeului, ini]iat [i coordonat de Direc]iajude]ean` de cultur` Vrancea [i Muzeul Vrancei.

Activitatea a cuprins prezentarea facilit`]ilor de instruireale militarilor foc[`neni, a armamentului [i tehnicii de lupt`din dotare, precum [i o scurt` expunere despre istoricul mariiunit`]i.

Proiectul Prietenii muzeului ofer` posibilitatea copiilor dea-[i petrece vacan]a prin excursii, vizionare de filmedocumentare [i vizite la muzee [i la cl`dirile monument-patrimoniu din ora[, cel pu]in o dat` pe s`pt`mân`.

Anul acesta ne-am propus s` venim cu ceva nou [i anumecu întâlnirea dintre copii [i militarii vrânceni, în condi]iile încare se împlinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului R`zboiMondial. Dup` num`rul mare de participan]i sunt sigur` càtât copiii, cât [i p`rin]ii [i bunicii prezen]i au fost încânta]i dece-au v`zut, a afirmat Corina Mariana Duca, muzeograf laMuzeul Unirii [i unul dintre coordonatorii proiectului.(LOCOTENENT C~T~LINA CRINTEA)

GRUPARE NAVAL~ NATO, LA CONSTAN}A

Patru nave militare NATO, din GrupareaNaval` de Lupt` Împotriva MinelorMarine (Standing NATO Mines CounterMeasures Two – SNMCMG-2), au f̀ cut o escal̀în portul Constan]a, în perioada 17-21 iulie.

FO

TO

: C

~P

ITA

N-C

OM

AN

DO

R I

ON

BU

RG

HI{

AN

C~PITAN-COMANDOR ION BURGHI{AN

Gruparea naval`, condus` de comandorul GiovanniPiegaja (For]ele Navale Italiene), a fost alc`tuit` dinnavele ITS Aviere (Italia, nava comandant a grup`rii),ITS Rimini (Italia), TCG Akcay (Turcia) [i HMSChiddingfold (Marea Britanie).

Vineri, 18 iulie, au fost programate activit`]i de instruire,în comun, ale militarilor români [i strìni în port, primiri aledelega]iei oficiale la Coman-dantul Flotei [i la PrefecturaConstan]a, precum [i o confe-rin]` de pres`, organizat` labordul navei ITS Aviere, sus-]inut` de contraamiralul de flo-til` Dan MacKeigan, din Co-mandamentul NATO MaritimAliat, comandorul GiovanniPiegaja, comandantul Gru-p`rii SNMCMG-2, [i coman-dorul Tiberiu Chodan, coman-dantul Flotei.

Luni, 21 iulie, navele grup`rii SNMCMG-2 au desf`[uratexerci]ii pe mare, împreun` cu dragoarele de mine LocotenentLupu Dinescu [i Sublocotenent Alexandru Axente, fregata ReginaMaria [i un elicopter Puma Naval.

Vizita a fost cuprins` în Planul cu activit`]ile interna]ionale aleFor]elor Navale Române pentru 2014 [i s-a înscris pe linia dezvolt`riirela]iilor dintre marinarii militari români [i partenerii din Alian]`.

Gruparea naval` SNMCMG-2 este o for]` multina]ionalìntegrat`, aflat` în compunerea Comandamentului NATO MaritimAliat, specializat` în opera]ii de minare-deminare, în vedereaasigur`rii siguran]ei naviga]iei.

Misiunea acestei grup`ri în Marea Neagr` are rolul de aridica securitatea maritim` în zon`. Navele au mai vizitat portulBurgas din Bulgaria, desf`[urând exerci]ii în comun cu marinariimilitari români [i bulgari, în cadrul exerci]iului Breeze 2014.

Obiectivele reuniunii Grupului multina]ional de lucruau constat în finalizarea acordului tehnic, extinderea arieide responsabilitate a Batalionului multina]ional de geniu,precum [i finalizarea programului Grupului director.

De asemenea, în cadrul conferin]ei finale deplanificare a exerci]iului Blonde Avalanche 2014 s-aufinalizat documentele specifice desf`[ur`rii activit`]ilor,

CONFERIN}~ DE PLANIFICARE ÎN UCRAINA

Conferin]a final` de planificare aexerci]iului multina]ional BlondeAvalanche 2014 [i reuniunea Grupuluimultina]ional de lucru s-a desf`[uratrecent, în localitatea Stariki, din Ucraina.

MAIOR GEORGE POPA s-au stabilit participan]ii la exerci]iu [i s-au pus la punct detaliileprivind coordonarea activit`]ilor administrative necesaredesf`[ur`rii exerci]iului, în cele mai bune condi]ii.

La activitate au fost desemna]i s` participe maiorul Silviu-Iulian Gimiga, din partea Brig`zii 10 Geniu Dun`rea de Jos, [ic`pitanul Marcel-Constantin {andor, din Batalionul 52 GeniuTisa, subordonat marii unit`]i brìlene.

Exerci]iul multina]ional Blonde Avalanche se desf`[oarànual, începând cu anul 2002, prin rota]ie, în fiecare din ]`rilesemnatare ale ini]iativei regionale, [i anume România,Ucraina, Ungaria [i Slovacia. Ini]iativa urm`re[te instruireapersonalului [i perfec]ionarea procedurilor pentru interven]iaunui batalion multina]ional specializat [i acordarea sprijinuluipentru limitarea consecin]elor inunda]iilor în bazinul râuluiTisa, pe teritoriul unuia sau a mai multor state semnatare aleini]iativei regionale.

La activitate au participat reprezentan]ii [colilor militarede munte din Austria, Belgia, Elve]ia, Fran]a, Germania, Italia,Olanda, România, Slovenia [i Statele Unite ale Americii, încalitate de membri permanen]i, precum [i Argentina,Norvegia [i Suedia, în calitate de membri observatori.

ÎNTÂLNIRE ÎN AUSTRIA

Recent, cea de-a 48-a întâlnire aAsocia]iei Interna]ionale a {colilorMilitare de Munte (IAMMS) s-a desf`[urat încadrul Centrului de preg`tire montan` alarmatei austriece, dislocat în localitateaSaalfelden am Steinernen Meer, din Austria.

Armata României a fost reprezentat` de locotenent-colonelulAdrian Negoi]` [i maiorul Ioan-Dorel R`zvan, din Baza de Instruirepentru Vân`tori de Munte Bucegi.

Scopul activit`]ii din acest an l-a constituit schimbul deexperien]` între reprezentan]ii armatelor ]`rilor membre aleasocia]iei privind perfec]ionarea instruirii unit`]ilor specializatepentru ducerea luptei în teren muntos, precum [i pentruidentificarea modului de reducere a greut`]ilor transportate demilitari [i subunit`]i, în condi]iile desf`[ur`rii ac]iunilor militare înmediu montan. În acest sens, comisia tehnic` a IAMMS a identificato serie de activit`]i [i propuneri, pe care le-au înaintat comandan]ilor[colilor de munte, cum ar fi: înlocuirea corzilor statice clasice dealpinism cu unele de ultim` genera]ie, de tip Dyneema, mult maiu[oare, mai sub]iri [i cu aceea[i rezisten]`, utilizate deja, cu succes,în alte domenii de activitate; înlocuirea unor materiale clasice

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

AD

RIA

N

NE

GO

I}~

LOCOTENENT-COLONEL ADRIAN NEGOI}~

confec]ionate din metal cu unelerealizate din plastic, la fel de durabil,dar mult mai u[or; introducerea uneinorme de hran` speciale pentrutrupele de munte, compus` dinalimente deshidratate, care au ogreutate mult mai redus`, dar cuacela[i num`r de calorii; renun]areala unele materiale din dotare,considerate a fi inutile.

Întâlnirea a continuat schimbulde experien]` efectuat în aniianteriori cu structurile de înv`]`-mânt militar specializate pentrupreg`tirea militarilor din armatele]`rilor membre ale Asocia]iei, cuprivire la îmbun`t`]irea curricu-lum-ului educa]ional la cursuriledesf`[urate în beneficiul militarilor[i unit`]ilor care desf`[oar` ac]iunimilitare în mediu muntos.

FO

TO

: U

.S.

AR

MY

PH

OT

O S

TA

FF

SG

T.

JOH

N E

TH

ER

IDG

E

KANDAHAR. Locotenentul Lucian Vasiloschi, dinBatalionul 500 Sprijin, a câ[tigat, recent, o curs ̀de cinci mile (optkilometri), în Kandahar (Afganistan), la care au participat militariiISAF Regional Command (South). De când se afl̀ în teatrul deopera]ii, ofi]erul a câ[tigat 19 curse, uimindu-i pe partenerii deCoali]ie. Cursa amintit ̀a marcat Memorial Day [i a fost organizat`de 82nd Sustainment Brigade - CENTCOM Materiel RecoveryElement, în amintirea militarilor americani c`zu]i la datorie.Rezultatele sale au fost remarcate chiar [i de Ambasada SUA laBucure[ti, pe contul de facebook al institu]iei. (C.P.)

Felicit`ri tuturor absolven]ilor Aca-demiei For]elor Terestre NicolaeB`lcescu care au primit gradul deofi]er! Mult succes în cariera militar`!

MIRCEA DU{AMINISTRUL AP~R~RII NA}IONALE

SURSA: WWW.FACEBOOK.COM/MINISTRUL.APARARII.NATIONALE

3Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

FESTIVITATE DE ABSOLVIREMinistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a participat joi, 17 iulie, la festivitateade absolvire a Promo]iei 117 Constantin Brâncoveanu – 300 a Universit`]ii

Na]ionale de Ap`rare Carol I.

Cu acest prilej, ministrul MirceaDu[a i-a felicitat pe absolven]i [i a oferitun stilet [efului de promo]ie al Cursuluide master de conducere din Facultateade comand` [i stat major, pentrurezultatele deosebite ob]inute. Deasemenea, la propunerea ministruluiap`r`rii na]ionale, ca recunoa[tere avalorii activit̀ ]ii Universit̀ ]ii Na]ionalede Ap`rare Carol I în cei 125 de ani de la

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-M

AJO

R C

~T

~L

IN O

VR

EIU

ARMATA, MODERNIZAT~ÎN LUPTA CU CANCERUL

Spitalul Universi-tar de Urgen]`Militar Central

Dr. Carol Davila(SUUMC) beneficiaz`,de curând, de o sec]ie

de radioterapiecomplet modernizat`,

dotat` cu un aparatde radioterapie 3D, de

nou` genera]ie, [i deun bloc operator

dermato-oncologic, alSec]iei Clinice

Dermatovenerologie,ref`cut la standarde

interna]ionale.Inaugurarea a avut

loc vineri, 18 iulie, înprezen]a ministrului

ap`r`rii na]ionale,Mircea Du[a, a

ministrului s`n`t`]ii,Nicolae B`nicioiu [i a

directorului generalal SUUMC, coloneldoctor Florentina

Radu-Ioni]`.

Anul acesta, Ministerul Ap`r`riiNa]ionale a investit 15 milioane de leipentru modernizarea celor dou` sec]ii.Având în vedere solicit̀ rile foarte nume-roase la Sec]ia Radioterapie, voi m`ri, dinnou, organigrama, pentru ca medicii s`poat̀ lucra în trei schimburi, a declaratministrul Mircea Du[a. Nu doar militariivor fi trata]i aici, ci [i al]i pacien]i oncologicidin spitalele de stat, care au nevoie deradioterapie. Momentan, în România,timpul de a[teptare pentrua beneficia de acest trata-ment este de o lun ̀[i ju-m t̀ate, iar pe liste sunt în-scri[i aproximativ 500 depacien]i, potrivit spuselorministrului s`n t̀̀ ]ii, carea mul]umit MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale: Unprim pas c t̀re un programna]ional de radioterapiel-am f̀ cut cu ajutorul arma-tei [i ]in s ̀mul]umesc pen-tru sprijin. Oricum, despreun astfel de program func-]ional, care s` acoperecerin]ele la nivel na]ional,se va putea vorbi peste maibine de un an [i jum t̀ate.Prin inaugurarea sec]ieide radioterapie din cadrul

C~PITAN CORNELIA MIH~IL~FOTO: PLUTONIER-MAJOR C~T~LIN OVREIU

UND~ VERDELA }INUTA RO{IE

În momentul introducerii actualei uniforme a regimentului, laparada militar ̀de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1990, organizat`cu prilejul s`rb`toririi Zilei Na]ionale a României, nu a fost stabilit`[i o ]inut` pentru anotimpul c`lduros. Datorit` numeroaseloractivit`]i care au loc pe timp de var ,̀ s-a f`cut propunerea realiz`riiunui model adecvat zilelor c`lduroase, model care preia elementeledin uniforma de ceremonie interbelic ,̀ aducând modific`ri doardin punct de vedere cromatic [i, evident, al materialului din careaceasta este confec]ionat .̀

MEREUPE ACELA{I FRONT

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, i-a înmânat, duminic ,̀ 20 iulie, laTopli]a, arhiepiscopului Covasnei [i Harghitei, Ioan Selejan, Emblema de Onoare aArmatei României.

Evenimentul, care a marcat 20 de ani de la înfiin]area Episcopiei Ortodoxe aCovasnei [i Harghitei [i a numirii în fruntea acesteia a Înaltpreasfin]itului Ioan, aavut loc la finalul hramului M`n`stirii Sfântul Ilie din Topli]a, ctitorit̀ de primulpatriarh al României, Miron Cristea.

Pe documentul semnat de ministrul Mircea Du[a se precizeaz ̀c ̀distinc]ia afost acordat ̀ înaltului ierarh în semn de recuno[tin] ̀ [i pre]uire pentru bogataactivitate misionar ̀[i pentru cea de promovare a imaginii Armatei României.

La slujba de la M`n`stirea Sfântul Ilie au fost prezen]i [i [efii celor trei categoriide for]e ale armatei române.

{eful Statului Major al For]elor Aeriene, general-maior Laurian Anastasof, i-aînmânat Înaltpreasfin]itului Ioan Selejan macheta unui avion F16, care urmeaz ̀sìntre în dotarea armatei române. La rândul sù, [eful Statului Major al For]elorTerestre, general-maior Nicolae Ciuc ,̀ i-a oferit arhiepiscopului un tanc în miniatur ,̀cu scopul de a-l binecuvânta, în vreme ce contraamiralul Alexandru Mîr[u, [efulStatului Major al For]elor Navale, i-a înmânat înaltului prelat o fregat̀ în miniatur .̀

Vizibil emo]ionat, Înaltpreasfin]itul Ioan Selejan le-a urat militarilor s ̀aib`parte de ocrotire pentru a se întoarce întotdeauna cu pace acas ̀[i a punctat càrmata [i biserica au fost mereu împreun ̀pe frontul p`cii, iubirii, siguran]ei na]ionale[i binelui poporului român.

V ̀asigur`m c ,̀ atât timp cât va fi ortodoxie româneasc ,̀ din c`r]ile noastre deslujbe nu va lipsi cuvântul o[tirea român .̀ La fiecare liturghie, mii de preo]i românidin m`n`stiri [i din bisericile de mir, nu este s`rb t̀oare, duminic ,̀ s ̀nu pomeneasc`poporul [i o[tirea român .̀ A[a am pomenit de la str`mo[i, ca biserica [i armata s ̀fiemereu pe acela[i front al p`cii, al iubirii, al siguran]ei na]ionale [i al binelui poporuluiromân. Dumnezeu s̀ binecuvânteze o[tirea român ,̀ a afirmat arhiepiscopul Covasnei[i Harghitei.

înfiin]are, Drapelul de Lupt̀ al institu]ieide înv`]`mânt superior militar a fostdecorat cu Ordinul Na]ional SteauaRomâniei în grad de comandor, pentrumilitari, cu însemn de pace.

Ministrul ap`r`rii na]ionale [i-aexprimat convingerea c ̀absolven]ii deast̀ zi, pe temeiul preg t̀irii excelente [ial [ansei pe care au avut-o de a studia laUniversitatea Na]ional̀ de Ap`rare, î[i

vor îndeplini, cu profesionalism, îndatori-rile pe care le vor avea în viitor. Aceastaeste o etap ̀important̀ în des`vâr[ireacarierei dumneavoastr ̀militare, pe caretrebuie s̀ o pune]i în slujba realiz̀ rii obiec-tivelor asumate pentru restructurarea [imodernizarea Armatei României. Astfelvom putea îndeplini atât misiunile na]io-nale, cât [i pe cele pe care le avem împre-un` cu partenerii no[tri din Alian]aNord-Atlantic ̀[i Uniunea European ,̀mai ales în actuala situa]ie interna]io-nal̀ fierbinte din Ucraina, Irak [i altezone, a spus oficialul MApN.

În discursul sù, ministrul MirceaDu[a a apreciat eforturile conduceriiUniversit`]ii Na]ionale de Ap`rareCarol I [i ale profesorilor de a adaptaactivitatea academic ,̀ conform cerin]e-lor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, lastandardele NATO [i la exigen]ele înv -̀]̀ mântului superior european, p`strând,totodat ,̀ tradi]ia înv`]`mântului supe-rior militar românesc.

Centrului de boli oncologice [i a bloculuioperator dermato-oncologic al Sec]ieiclinice dermatovenerologie, acumprintre dintre cele mai moderne din]ar`, la SUUMC pot fi trata]i, cu apara-tur` mai eficient` [i mai pu]in toxic`,pacien]i cu afec]iuni oncologice diverse.Moderniz`rile vor continua la SUUMC,urmând s` fie finalizat [i Centrul deexcelen]` pentru diagnostic [i trata-ment al glaucomului.

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R A

LIN

A C

RI{

ANAstfel, tunica albastr ̀de la uniforma de iarn ̀a fost înlocuit ̀cu

una de culoare ro[ie, iar pantalonii bleumarin ]in locul celor gri, din]inuta de iarn ,̀ [i completeaz ̀trioul Drapelului Na]ional, care sereg`se[te în coloristica noii uniforme de protocol.

Tunica ro[ie a fost inspirat` din perioada interbelic`, atuncicând ac]iunile de protocol ale armatei erau realizate de regimentulde ro[iori, înfiin]at de regina Maria. Denumirea de ro[iori veneatocmai de la faptul c ̀vestonul era de culoare ro[ie.

Ministrul Mircea Du[a s-a ar`tat încântat de uniforma de varà militarilor Regimentului 30 Gard` Mihai Viteazul, pe care oconsider ̀o necesitate în buna desf`[urare a numeroaselor misiuniale acestora, din sezonul cald, [i a precizat c` bugetul alocatconfec]ion`rii ]inutelor a fost foarte mic, prin lucrul cu croitoriimilitari, în regie proprie.

}inuta de var ̀a fost prezentat ̀oficial vineri, în Pia]a MihaiViteazul din Craiova, la ceremoniile dedicate întoarcerii dinAfganistan a militarilor din Batalionul 20 Infanterie Dolj [i de încheierea misiunilor armatei române în provincia Zabul.

Regimentul 30 Gard` Mihai Viteazul aprezentat miercuri, 16 iunie, minis-trului ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a,

noua uniform` de protocol, destinat`sezonului cald. Chipiul, înc`l]`mintea [i

accesoriile au r`mas acelea[i. S-auschimbat, îns`, materialul folosit [i

culorile alese pentru tunic` [i pantaloni.

PLUTONIER ALINA CRI{AN

FETELE, ÎN LINIA ÎNTÂI

Mar]i, 22 iulie, Academia For]elor TerestreNicolae B`lcescu a deschis seria ceremoniilormilitare dedicate acord`rii gradelor de ofi]eri absolven]ilorpromo]iei 2014, Constantin Brâncoveanu 300.

La eveniment au participat prim-ministrul României, Victor Ponta, ministrulap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [eful Statului Major al For]elor Terestre, general-maior Nicolae Ciuc`, [eful Statului Major al For]elor Aeriene, general-maiorLaurian Anastasof [i oficialit`]i locale.

274 de ofi]eri au absolvit anul acesta cursurile AFT, ei fiind preg`ti]i pentru aîncadra func]ii în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Ministerul Afacerilor Interne [iMinisterul Justi]iei. {efii de promo]ie, pe specializ`ri, au fost desemna]i în urmarezultatelor ob]inute: sublocotenent Laura R`[inar, de la Managementulorganiza]iei; sublocotenent Elena-Adina Turtu[an, de la Management economico-financiar [i sublocotenent Andreea Adina Iepure, de la Administra]ie public .̀

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

CR

IST

IAN

SU

RU

GIU

4 LINIA |NT@I Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militarwww.presamil.ro

SCORPIONII NEGRI S-AU ÎNTORS ACAS~PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

FOTO: C~T~LIN OVREIUPeste 3.000 de oameni s-au adunat vineri, 18iulie, la Craiova, unde a avut loc ceremoniade sosire din teatrul de opera]ii Afganistan a

Scorpionilor Negri din Batalionul 20 Infanterie Dolj.Totodat`, în cetatea B`niei s-a desf`[urat [i

ceremonia de încheiere a misiunii Armatei Românieiîn provincia Zabul, din Afganistan. Pentru modul

exemplar în care [i-au îndeplinit misiunea, ministrulap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a decorat

Drapelele de lupt` ale unit`]ilor care au asiguratrota]iile în cei 12 ani de participare.

La eveniment, deosebit prinamploare, comandan]ii celoraproximativ 1.000 de militariprezen]i au raportat misiuneîndeplinit`. Dup` efectuareaapelului solemn de Batalionul 20Infanterie Dolj, în Pia]a MihaiViteazul, ministrul Mircea Du[aa decorat cu Emblema de Onoarea Armatei Române, cu însemn der`zboi, 30 de Drapele de lupt` aleunit`]ilor participante.

Deta[amentul de parad` afost comandat de generalul debrigad` Adrian Tonea,comandantul Diviziei 4 InfanterieGemina, care a comandatcontingentului na]ional [i aîndeplinit func]ia de loc]iitorpentru opera]ii NATO alComandantului for]eimultina]ionale din provinciaZabul, în perioada decembrie2011 – iunie 2012. Ceremonia s-aîncheiat cu defilarea Batalionului20 Infanterie Dolj, iar aeronaveleFor]elor Aeriene care auasigurat transportulmilitarilor în [i din teatrul deopera]ii Afganistan au survolatcentrul Craiovei.

Dup` evenimentele din 11 septembrie 2001,România s-a al`turat, f`r` ezitare, coali]ieiinterna]ionale, constituit` pentru lupta împotrivaterorismului.

În februarie 2002, primele efective de militariromâni erau deja desf`[urate la Kabul: un deta-[ament de poli]ie militar`, o aeronav` C 130Hercules [i ofi]eri de stat major.

În iunie 2002, era dislocat în provincia Kandahardin sudul Afganistanului primul batalion de infan-terie din Craiova: Batalionul 26 Infanterie, care aveas` fie cunoscut drept Scorpionii Ro[ii. Era primamisiune de lupt ̀încredin]at ̀unei unit`]i a ArmateiRomâniei dup` cel de Al Doilea R`zboi Mondial.

În ultimii 12 ani, peste 25.000 de militari ai armateiromâne au participat la misiuni în teatrul de opera]iidin Afganistan, în rota]ii de câte [ase luni, în cadrulunor elemente de comand ̀[i control, de nivel mareunitate, structuri de for]e, de nivel unitate [isubunitate (Compania KAF GDA), echipeopera]ionale de consiliere [i leg`tur` (OMLT),deta[amente din cadrul For]elor pentru Opera]iiSpeciale, echipe de instructori ale Armatei Na]ionaleAfgane, subunit`]i CIMIC [i elemente de sprijinlogistic din Comandamentul Logistic Întrunit. Deasemenea, armata român` a asigurat [i personalde stat major în cadrul comandamentelor NATO [imultina]ionale.

Din 2002, For]ele Terestre au participat cu 30 debatalioane de manevr` în teatrul de opera]ii dinAfganistan. Din 2006, militarii români au asiguratsecuritatea regiunii Zabul. În aceast` perioad`, 23 demilitari [i-au pierdut via]a, din care 16 în provincia Zabul,[i aproximativ 130 de militari au fost r`ni]i în opera]iimilitare. O contribu]ie important` a fost reprezentat` deasigurarea de For]ele Aeriene Române a comenziiAeroportului Interna]ional din Kabul (KAIA), în perioadaaprilie – august 2006 [i aprilie 2011– aprilie 2012, în dou`rota]ii de câte [ase luni, cu câte 75 militari. De asemenea,For]ele Aeriene au asigurat transportul pe calea aeruluial militarilor, tehnicii de lupt` [i materialelor în [i dinteatrul de opera]ii.

În perioada iunie 2010 – iulie 2013, un element de comand` [i control de tip comandament de brigad`,Combined Team Zabul, cu misiunea de a conduce întreg spectrul de opera]ii de tip contrainsurgen]`împreun` cu For]ele Na]ionale de Securitate Afgane (ANSF), a fost dislocat în Baza Înaintat` (FOB) Lagman,având în subordine, la acea dat`, dou` batalioane de manevr` române[ti [i un batalion american.

Personalul din Combined Team Zabul a fost asigurat de militari de la urm`toarele mari unit`]i:Brigada 81 Mecanizat` General Grigore B`lan – iunie-decembrie 2010, sub comanda colonelului DorinBlaiu; Brigada 2 Infanterie Rovine – 15 decembrie 2010 – 11 iunie 2011, sub comanda colonelului ViorelAlb`stroiu; Brigada 1 Mecanizat` Argedava – 11.06.2011 – 8.12.2011, sub comanda colonelului MariusHarabagiu; Brigada 282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor – 8 decembrie 2011– 26 mai 2012,sub comanda colonelului Adrian Tonea; Brigada 2 Vân`tori de Munte Sarmizegetusa – 26 mai 2012 – 26noiembrie 2012, sub comanda colonelului Cristinel Cernea; Brigada 18 Infanterie Banat – 26 noiembrie2012 – 6 iulie 2013, sub comanda colonelului Grigore P`[cu]`.

Pe parcursul întregii zile,craiovenii au putut vizita standurilecu armament, echipamente [itehnic` expuse în Pia]a WilliamShakespeare, iar în deschidereaceremoniei, militari ai Regimentului30 Gard` Mihai Viteazul, purtândnoua ]inut` de var`, inspirat` deuniforma ro[iorilor, au prezentat unexerci]iu de Drill Team.

5Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IE

PERFEC}IUNEA TRAIECTORIILOR

Militarii Batalionului 113Artilerie B`r`ganul,din Slobozia, au desf`[urat,

recent, în poligonul Smârdan,un exerci]iu tactic cu trageri de

lupt` (LFX), cu sec]ia, [iexerci]iile de antrenament înteren (FTX), cu plutoanele de

cercetare, topografie,comunica]ii [i informatic` [i

deservire [i transport.

PLUTONIER ALEXANDRU DINUFOTO: LOCOTENENT ALIN CONSTANTIN

Cei aproximativ 90 de militaridisloca]i în poligon, proveni]iatât din batalion, cât [i din Brigada1 Mecanizat` Argedava, au desf`[uratactivitatea în condi]ii foarte bune.

Dup` luarea în primire a pieselor de arti-lerie [i muni]iei aferente, cadrele militare deartilerie din batalion au participat la o campanietopografic`, apoi la tragerile de apreciere, dincadrul exerci]iul tactic cu trageri de lupt`. Lacea din urm` activitate enumerat`, artileri[tilorparticipan]i li s-au al`turat [i omologii lor dinBatalioanele 2 [i 495 Infanterie, 114 Tancuri [i117 Sprijin Logistic.

Experien]a acumulat` de artileri[tii dinSlobozia a scos în eviden]` calit`]ile actuluide comand` ale comandan]ilor de piese,precum [i precizia ochitorilor. Astfel, s-auremarcat, în toate etapele exerci]iului,

locotenentul Alin Constantin, comandant desec]ie tragere, sergen]ii-majori FlorinPan]uru, Dan Bola, C`t`lin Blîndu, coman-dan]i de piese, [i sergentul Georgel Dumi-

trescu, ochitor.Rezultatele excelente au fost po-

Chiar dac` tragerile s-au executat cumaterialul de substitu]ie (obuzierul de calibru122 mm) [i nu cel aflat în dotareaunit`]ii (obuzierul de calibru152 mm), obiectivul exerci-]iilor a fost îndeplinit,subunit`]ile ob]inândcalificativul Excelent. Nude pu]ine ori, s-a auzitapelativul Foarte binesec]ia!, rostit de co-mandantul Batalio-nului 113 ArtilerieB`r`ganul, colonelD`nu] Geaba, încadrul misiunilorde foc. Activitateaa fost verificat` de[eful de stat majoral Brig`zii 1 Meca-nizat` Argedava,colonel Lauren]iuDumitru, care aapreciat efor-turile [i pre-g`tirea mi-l i t a r i l o rdin poli-gon.

sibile [i datorit` spriji-nului comenzii mariiunit`]i c`reia i se sub-ordoneaz` artileri[tiidin Slobozia, pre-cum [i Batalionului2 Infanterie [i uni-t`]ilor militare dinBucov [i Smâr-dan, pentru aju-torul acordatcu personal [itehnic` mi-litar`.

Spargeri în raionul obiectivelor.

M`surarea unghiurilor [i orientareasunt realizate înc` precis cu b`trânul goniometru-busol`.

Telemetristulm`soar`distan]a pân`la ]int`,necesar` încalcululelementelortragerii.

Trei proiectile vijelie, înc`rca]i!

6 Observatorul militar FOTOREPORTAJ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)

CARELE PROROCULUI ILIEPAGINI REALIZATE DE C~PITAN BOGDAN OPROIU,

PLUTONIER ALINA CRI{AN

L a 20 iulie, biserica s`rb`tore[te ridicarea la cer a Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul. Mare f`c`tor de minuni [i aduc`tor de ploi în vreme de secet`, nu se putea un sfânt protector mai bun pentru aviatori [i de aceea, la aceast` dat`, se s`rb`tore[te Ziua Avia]iei Române [i a For]elor Aeriene.În avanpremiera s`rb`torii, miercuri, 16 iulie, la Cercul Militar Na]ional, [eful SMFA, general-maior Laurian Anastasof,

a oferit Emblema de Onoare a For]elor Aeriene celor care au contribuit, prin profesionalismul lor, la buna desf`[urare aactivit`]ilor acestei arme. Tot atunci a avut loc la sala Galeria Artelor, vernisajul expozi]iei omagiale Istoria Avia]ieiRomâne, dedicat` s`rb`toririi celor 101 ani de aeronautic` româneasc`. Au fost expuse m`rturii despre pionierii avia]iei,precum Vuia, Vlaicu [i Coand`, despre Gheorghe Negrescu [i {tefan Protopopescu, primii pilo]i ingineri care [i-au luatlicen]a în 1914. Au fost expuse fotografii originale ale primelor avioane construite sau exploatate în România, documenteoriginale, obiecte care au apar]inut unor pilo]i, ]inute, în special de zbor, din perioada interbelic ̀[i pân ̀la uniforma folosit`ast`zi în teatrele de opera]ii.

Evenimentele au continuat sâmb t̀̀ , 19 iulie, Baza 71 Aerian ̀General Emanoil Ionescu, din Câmpia Turzii, deschizându-[i por]ile pasiona]ilor de avia]ie. În programul evenimentului au fost incluse expozi]ii statice cu tehnic ̀militar ,̀ lans`ri depara[uti[ti [i zboruri demonstrative cu aeronave MiG-21 LanceR, elicoptere IAR-330, IAR-316 B, din dotarea For]elorAeriene Române, avioane CF-18 Hornet ale For]elor Regale Aeriene Canadiene, operatori aerieni particulari, precum [iaeronave ale Aeroclubului României.

Duminic`, 20 iulie, chiar de Ziua Avia]iei, vremea bun` [i cerul senin au permis militarilor de la Baza 90 TransportAerian Gheorghe B`nciulescu s`-i invite pe bucure[teni [i nu numai, la o alt` Zi a Por]ilor Deschise. Aviatorii au fost laîn`l]ime, la propriu – cu demonstra]ii de m`iestrie ale pilo]ilor de pe elicopterele IAR-330 [i de pe avioanele MiG-21LanceR, C-27 J Spartan [i C-130 Hercules –, dar [i la figurat, pentru c` organizarea evenimentului a fost excelent`, cu undisplay static la sol care a cuprins toate tipurile de aeronave care au zburat, completat de mai multe echipamente [iarmament din dotarea For]elor Terestre, invitate la evenimentul aviatorilor. Vizitatorilor, care [i-au f`cut apari]ia începândcu ora nou` diminea]a, For]ele Aeriene le-au f`cut [i surpriza de a le oferi, în urma tragerii la sor]i, posibilitatea de a vedeaRomânia de sus, dintr-o aeronav` militar`. Chiar dac` nu to]i au avut ocazia s` zboare, nimeni nu a fost dezam`git preatare, pentru c` [i la sol au fost destule lucruri de f`cut [i de v`zut, de la testarea armamentului antiaerian la sentimentulîncercat atunci când stai pe locul pilotului unui elicopter de lupt .̀ Cei prezen]i au avut ocazia s`-l cunoasc ̀[i pe [eful SMG,generalul-locotenent {tefan D`nil`, care a venit s`-[i revad` fo[tii colegi de la Baza 90. Prezentatorii show-ului aviatic aufost colegul nostru, c`pitanul Cristian Vasilic`, pilot de elicopter, [i jurnalista Roxana Ciuhulescu, fan declarat al For]elorAeriene Române.

Evenimentele care au dat culoare Zilei Avia]iei s-au încheiat duminic ̀seara, atunci când Pia]a Aviatorilor din Bucure[tis-a umplut de copii, p`rin]i [i bunici, militari [i civili, care s-au adunat pentru a depune coroane de flori [i a privi spectacolulaerian. Forma]ii de aeronave de tip IAR-330, C-27J Spartan, C-130 Hercules, AN-30 [i MiG-21 LanceR din dotarea armatei,Piper PA-42 Cheyenne III ale Ministerului Afacerilor Interne [i o forma]ie de aeronave Extra 300, apar]inând AeroclubuluiRomâniei, au survolat monumentul dedicat aviatorilor. La eveniment a participat [i ministrul ap r̀̀ rii na]ionale, Mircea Du[a.

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

Viespile canadiene, CF-18 Hornet,au zburat la Câmpia Turzii.

O aterizare lin` a tricolorului,adus la sol de para[uti[ti.

Sub aripa protectoare a lui Hercule, C-130 Hercules!

Mirunica, o viitoare aviatoare f`r` fric`!

Ministrul ap`r`rii na]ionale [i [efii categoriilorde for]e ale armatei au urm`rit evolu]ia aeronavelor.

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militarwww.presamil.roFOTOREPORTAJNr. 28 (23 – 29 iulie 2014)

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

FO

TO

: V

AL

EN

TIN

CIO

B|R

C~

FOTO: ADINA C~LIN

FOTO: MIRCEA BARAC

FOTO: CONSTANTIN PI{TEA

Un roi de libelule mecanice.

Regimentul 30 Gard` Mihai Viteazul a dat onorul aviatorilor.

Spectacol pirotehnic [i aviatic oferit de cei patru bandi]i ai aerului, „Air Bandits”, la Tuzla.

Omul zbur`tor [i aeronavele de transport ale For]elor Aeriene.

Forma]ie de aeronave MiG-21 LanceR la Aeromania.

Expozi]ia cu tematic` aviatic` de la Cercul Militar Na]ional.

FOTO: CRISTINA MITCHIEVICI

8 INSTRUC}IE Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militarwww.presamil.ro

FRUMUSE}EA DINSPATELE RISCULUI

FRUNTA{ CRISTIAN [email protected]

Misiunile militarilor din Batalionul 96 Geniu au odoz` ridicat` de risc. Cu toate acestea, mul]idintre ei prefer` s`-[i aminteasc`, în primul rând,aspectele frumoase, chiar [i dup` ce au fost implica]i îndiferite situa]ii critice.

O misiunede neuitat

Am absolvit Academia For]elorTerestre Nicolae B`lcescu, dinSibiu, în urm` cu 11 ani, iarRâmnicu Vâlcea a fost garnizoanaîn care am fost repartizat, a[a î[iîncepe povestea c`pitanul AurelFotescu, [eful compartimentuluiconducere opera]ii [i instruc]iedin Batalionul 96 Geniu. Anul2005 m-a adus în aceast` unitate,unde am încadrat, pe rând,func]iile de comandant de pluton,loc]iitor al comandantului decompanie [i ofi]er în biroulplanificare [i instruc]ie. Înprezent, c`pitanul Fotescu aregrij` de toate activit`]ile de

instruc]ie ale batalionului, leorganizeaz` [i ajut` ca unitateas`-[i ating` toate obiectivelepropuse la fiecare început de an(lucr`ri de distrugere, [edin]e detragere cu armamentul deinfanterie, [i situa]ii tactice etc.

În 2010, a venit prima [i unicamisiune în Afganistan, al`turi demilitarii din Batalionul 33Vân`tori de Munte Posada, dinCurtea de Arge[. Principalelesarcini care mi s-au repartizat înteatrul de opera]ii au avut învedere inspec]ia [i mentenan]apodurilor metalice din aria deresponsabilitate. În compara]ie cumul]i dintre colegii sì, ofi]erul,aflat la prima sa experien]èxtern`, a aflat c` riscurile înAfganistan sunt diversificate [icomplexe. În Bosnia [iHer]egovina, riscul a fost mai redus,iar în Irak atacurile cuarmamentul u[or de infanterie erau

la ordinea zilei. Cele cu dispozitiveexplozive improvizate (DEI) abiaîncepeau s`-[i fac` sim]it`prezen]a. Ei bine, în Afganistans-au înmul]it [i au devenit mixte.Se foloseau, din ce în ce mai des,DEI-urile, a[adar prima lun` deacomodare a fost ceva mai dificil`din acest punct de vedere.

Inspec]iile se efectuaus`pt`mânal, iar repara]iile ori decâte ori era necesar. Un pluton deinfanterie primea misiunea de aescorta echipa genistic` la poduri[i de a o proteja pe toat` duratadeplas`rii. Remedierea uneidefec]iuni se putea întinde [i pedurata unei zile întregi, din cauzainsurgen]ilor care amplasau DEI-uri pe poduri. În asemenea cazuri,

deplasarea se f`cea printr-unbypass, un fel de rut` ocolitoare.Era o zon` f`r` asfalt, treceamdirect pe p`mânt [i era foarteprobabil ca acolo s` fie îngropatecapcane. Am fost într-o zi prinaceast` zon`, am verificat podulrespectiv, m-am întors [i amraportat c` erau necesare repara]ii,î[i aminte[te el. Ziua urm`toare,au primit informa]ia c` un camionar bloca calea de acces de la acelpod [i o echip` QRF (QuickReaction Force) a fost trimisùrgent acolo. Au trecut prinbypass [i au descoperit c`, la cel`laltcap`t, nu mai era niciun camion,a[a c` au plecat. La întoarcere, s-auoprit pentru cercetare trei militari,iar [oferul [i top coverul [i-aucontinuat drumul. Nu peste multtimp, un dispozitiv a fost detonatprin telefon [i HUMVEE-ul a fostdistrus, iar cei doi militari, [oferul[i top coverul, [i-au pierdut via]a cu

cercetarea unei p`duri, spreexemplu, verific`m [i esen]alemnului, diametrul pomilor sauchiar densitatea p`durii, iar dac`vorbim de cercetarea unui pod,verific`m lungimea, rezisten]a [igreutatea pe care poate s` o suporte,s` [tim dac` îl putem traversa cutehnica noastr` în siguran]`.

Preg`tirea pentru primamisiune din Afganistan (2009) af`cut-o la Foc[ani, iar cea de-adoua, la Clinceni, în 2012.Podurile erau prioritatea lor [i,din fericire, nu au fost implica]iîn niciun incident. De[i pare greude crezut, Afganistanul are [ip`r]ile sale frumoase, cum ar ficontactul pe care l-am avut cumilitarii strìni [i schimbul deexperien]`, iar popula]ia, climasau chiar mirosul specific a[ puteas` le cataloghez ca fiind foarteinteresante.

Din multitudinea de misiunipe care le executa Marian pot fienumerate [i patrulele în jurulbazei, descoperirea pozi]iilor

Dup` ce a revenit în ]ar`, aluat cea mai bun` decizie. {i-aspus c` are nevoie de avansare încarier` [i, pentru realizareaacestui lucru, [i-a depus dosarulpentru a intra în corpulsubofi]erilor. Urmeaz` probelesportive, testarea psihologic`,testele scrise [i gradul desergent.

Dificil, dar frumos

Coleg cu Marian, caporalulTudor Buciumeneanupoveste[te, cu pl`cere, despremisiunea sa din Irak, din 2004,unde s-a ocupat de inspectareapodurilor. Am participat la maimulte misiuni în afara bazei.Mergeam s` verific`m dac` totuleste în regul` sau dac` suntnecesare repara]ii în diferiteloca]ii.

Î[i aminte[te de o situa]iedificil` prin care a trecut cu bine[i în care au fost pu[i în pericolmembrii echipei sale. Neîntorceam spre baz` [i am fostataca]i cu un DEI în parteadreapt` a convoiului [i cu armeu[oare de infanterie. Am ripostat,iar insurgen]ii s-au retras. Au fost,cu siguran]`, cele mai lungisecunde din via]a mea. Dup` cepericolul a trecut, [i-au continuatmisiunea [i s-au îndreptat c`treurm`torul pod de verificat. Dinfericire, nu au existat r`ni]i, dar[oferul unui HUMVEE, lâng`care a [i explodat dispozitivul, asuferit un [oc [i nu a mai pututconduce mai departe.

Întoarcerea acas` este cea maifrumoas` amintire, abia a[teptams`-mi rev`d familia [i-mi maiaduc aminte c` a[teptarea dedinainte a fost mai grea decâtorice alt atac insurgent. Deasemenea, este de p`rere c`transferul de idei cu parteneriiamericani, bulgari sau poloneziface parte tot din zonafrumosului misiunilor externe.Schimbul de experien]` estebenefic, deoarece înv`]`m multelucruri utile, unii de la al]ii. Cândajungem acas`, avem cu ce s` nemândrim [i ce s` povestim maideparte colegilor no[tri.

numai trei s`pt`mâni înainte s`plec`m acas`, m`rturise[te, curegret, c`pitanul Fotescu. Cu o ziînainte, trecuse chiar el prin aceazon`.

Întors în ]ar`, s-a concentratpe carier` [i, de curând, afinalizat cursul de stat major laCentrul de Instruire pentruGeniu, EOD [i Ap`rare CBRNPanait Donici, din RâmnicuVâlcea, iar în momentul de fa]` sepreg`te[te pentru masterul decomand` de la UniversitateaNa]ional` pentru Ap`rare Carol I.

Farmecul de[ertului

Dup` ce [i-a terminat stagiulde militar în termen, caporalulMarian Afloroaie a revenit înarmat`, ca militar angajat. Lascurt timp, a urmat, pentru dou`luni, cursul de pionier. Dup`finalizarea acestuia, a venit laBatalionul 96 Geniu, dinBucure[ti, pe func]ie de cerceta[.Misiunile noastre pot fi de

Schimbul de experien]` este benefic, deoarece înv`]`m multelucruri utile, unii de la al]ii. Când ajungem acas`, avem cu ces` ne mândrim [i ce s` povestim mai departe colegilor no[tri.

CAPORAL TUDOR BUCIUMENEANU

De[i pare greu de crezut, Afganistanul are [i p`r]ile salefrumoase.

CAPORAL MARIAN AFLOROAIE’’

’’mobilitate, contramobilitate [i lupt`de infanterie, dar mai pot implica [ifluidizarea unui drum sauculegerea de informa]ii, spuneMarian. Facem exact ceea ce face [iun infanterist, ba poate chiar maimult. Atunci când efectu`m

insurgen]ilor, a locurilor detragere special amenajate [ineutralizarea lor. Important era s`se vad` c` e[ti acolo, s` se simt`prezen]a ta [i s` ai grij` ca, laplecarea în patrul`, s` verifici cuaten]ie zona.

napoia rândurilor pe care le ve]i citi, ve]i intui, f`r` doar

[i poate, dezam`giri [ineîmpliniri. Tratate îns` cu

umor [i deta[are. Cele câtevapove[ti reunite în acest grupaj

v` vor oferi posibilitatea de aîn]elege frumuse]ea unei

meserii cu totul speciale care,prin slujba[ii ei inventivi [i

curio[i, dar [i prin for]acuvântului scris, este h`r`zit`

mai degrab` a se d`ruicelorlal]i, reu[itelor

profesionale ale celor careslujesc Patria sub drapel.

Î

A

ISUPLIMENTNr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR Observatorul militarwww.presamil.ro

O vârst` de 155 de ani este cusiguran]` venerabil` [i, înacela[i timp, lipsit` de relevan]` pentruo doamn ̀obligat ̀s ̀r`mân ̀mereutân`r ,̀ Observatorul militar, jurnalul de lacare începe presa militar`. S-a n`scutîntr-o var`, la 23 iulie, o sc`p`rare defulger printre norii pe care disp`reacarul de foc al Sfântului Ilie. Tân`raarmat ̀român ̀a tân`rului stat românmodern [i-a creat un ziar pentru ea [idespre ea, necesar ofi]erimii [ipopula]iei pentru cunoa[tere.

For]ând istoria [i mentalit`]ile,armata se europeniza, modernizându-seabrupt, chiar dac` unii strigau de pemargine c` e vorba de form` f`r` fond. Aavut, în timp, c`deri [i ridic`ri, dar cufiecare etap` istoric` important` princare a trecut ]ara, presa militar` aren`scut, adaptându-se, de fiecare dat`,la situa]ia dat`. A f`cut-o din necesitateade a fi de folos mul]imii de b`rba]i careîmbrac ̀pe via] ̀ori temporar c`ma[aaspr` de soldat.

LA ZIUA B~TRÂNEI DOAMNEAceast ̀doamn ̀cu parfum de

tipografie impregnat adânc în pieleacelor care au slujit-o, a între]inut dorin]ade a [ti, con[tiin]a datoriei fa] ̀de neamulromânesc, motiva]ia de a-i preg`ti pemilitari s ̀moar ̀pentru el dac ̀e nevoie,dar mai ales le-a cultivat puterea de a tr ì[i a învinge, de a reconstrui [i de a nu-[iuita omenia în orice situa]ie s-ar fi aflat.Politicul a fost pentru presa militar ̀opelerin ̀de vreme rea, ea r`mânând înpermanen] ̀ata[at ̀ideii de na]iune,indiferent de ideologiile care au umbritdestinul acestei ]`ri.

Vremurile vin [i trec, imperiile decare ne ata[`m cresc [i se risipesc, darideea de ap`rare na]ional` trebuie s`r`mân`, indiferent ce s-ar întâmpla,deoarece armata s-a dovedit a fi, celpu]in pân` acum, pilonul de încredere,de sprijin [i siguran]` al acestui popor.Este cealalt` fa]` a credin]ei înDumnezeu, chiar dac ̀aceast ̀credin]è mai nedogmatic` [i necanonic`, deciepidermic`, a[a cum le place unorintelectuali s` ne spun`, îng`duitori.

Observatorul militar, inspiratulnume de botez al întâiului jurnalost`[esc, [i-a schimbat numele decâteva ori, pentru a ar`ta c` prin etichet`nou` pus` pe obrazul sticlei ar putea fialtceva. Con]inutul de baz` îns`,însemnând misiune, destina]ie, credin]`patriotic` [i fidelitate fa]` de ]ar` prinarmat ,̀ a r`mas acela[i. Desigur,lemnul limbajului [i-a schimbat esen]a[i el, de la bradul românesc la stej`ri[ultare siberian [i apoi la plasticul b`]osamerican. Cine a putut trece de acesteaa putut descifra în presa militar` [i ce nuera îng`duit a se exprima în cuvinte.Ziari[tii s-au c`s`torit cu ea din dragoste[i au [lefuit-o cu devotament. Cei mai

mul]i [i în cele mai dificile perioadev`zând în ea singurul mijloc de-a ajungela sufletul militarului.

Vorbind de contemporaneitate,cred c` cea mai bun` zodie a ei a fost înprimii zece ani de dup` revolu]ie. Nu [ipentru armat ,̀ c`ci armata s-a zb`tutatunci între nevoia de modernizare,integrarea în NATO [i mizeria material`crunt ,̀ fiind blamat ̀de frustra]i, ne-pre]uit` de politicieni, ignorat` cu fals`condescenden]` de intelectuali.

A fost deceniul în care presamilitar`, sc`pat` de chingile cenzuriiideologice, de aprobarea sumarelor dec`tre ignoran]i cu emfaz`, desupravegherea spìmoas` a liderilormilitari [i politici, [i-a luat rolul [idestinul în mâini, asumându-[i statutulde pres` liber`. Se integra altfel, înciuda specificului ei, în marea familie apresei na]ionale, moderne [idemocratice.

Atunci când totul p`rea a sedezintegra, presa militar` ap`ra valorilena]ionale, morale [i de coeziune aleorganismului militar, rolul armatei înrevolu]ie, în marile momente istorice [ipreviziona, cu mijloacele ei, [anseleintegr`rii [i deziluziile suferite prinaceasta de tradi]ionali[tii înc`p`]âna]i.

Am fost, din întâmplare, spresfâr[itul acelui deceniu, redactor-[ef [iapoi director al Trustului de Pres` alArmatei, când Observatorul militar, prinunele materiale ce ap`reau consecvent,era singura supap` prin care neb`nuitapresiune [i nemul]umire din armat`r`sufla. Ofi]erimea de atunci, pus` s`fac` preg`tire de lupt`, ap`rare [ireform`, restaurare în vedereaintegr`rii, s`-[i promoveze imagineapozitiv` [i buna credin]`, totul cu bani

pu]ini [i mai mult pe datorie, era demulte ori în pragul reformei. Presamilitar`, prin atitudinea ei, prin ap`rareavalorilor, prin criticarea chiar adeciden]ilor militari, responsabili deproiect, p`rea a exprima atitudineaoficial` a ministerului, neputin]aconducerii de a face mai mult, de a faceceea ce trebuie, de a convinge politiculc` nu po]i intra în organiza]iaeuroatlantic ̀numai cu traista plin ̀dem`m`lig`. Nimeni nu ne spunea ce s`scriem, cum s` scriem. Noi, ziari[tiimilitari, sim]eam pulsul societ`]ii,judecam atitudinile [i pa[ii f`cu]i. Niciacum nu cred c` s-a gre[it, cum nucredeam nici atunci, deoarece [tiam càveam dreptate [i adev`rul trebuiespus, dac` te consideri profesionist.

Desigur, prin cancelarii se cerea s`fim da]i afar`, ziarul s` fie desfiin]at, dars-a rezistat [i s-a mers înainte. {i ar fiputut continua... Vremurile s-auschimbat, pozi]iile s-au schimbat, dar nuneap`rat din cauza vremurilor. Nu! Dincauza oamenilor, convingându-m ̀încò dat` c` directorul, redactorul-[ef î[iimprim` personalitatea în profilulpublica]iei. De aceea obsesiile,frustr`rile, înc`p`]ân`rile, obedien]a.

De aici încolo nu mai [tiu. Observc` teoreticienii presei au integrat presamilitar` acolo unde, din perspectivamanualelor, îi este locul, în ni[a deîntreprindere.

Chiar [i a[a, stimat` [i iubit`doamn`, î]i urez via]` lung`, vocedistinct ̀[i profund ,̀ s`n`tate [i vremuribune! }i-o dore[te din toat` inima celcare s-a c`s`torit (redactor-[ef, director)f`r` voie cu tine, te-a slujit cu credin]`,slujind prin tine militarii acestei armate,de la soldat la general!

GENERAL DE BRIGAD~ (R)GRIGORE BUCIU

În 1968, dup ̀un stagiu de nou`luni, am fost numit redactor însec]ia Preg`tire de lupt ̀a ziaruluiAp`rarea patriei, cu aprobarea expres ̀aministrului ap`r`rii na]ionale, pe atunci,generalul Ion Ioni] .̀ Motiva]ia: secheltuiser ̀sume mari de bani, timp de[ase ani, pentru formarea mea ca pilot, [inumai el avea puterea s ̀accepteplecarea mea dintr-o unitate de avia]ie,întrucât f̀ ceam parte din personalulnavigant, eram pilot de clas .̀

Fiind tân`r, singurul locotenent dinredac]ie, mi s-a încredin]at paginagrada]ilor [i solda]ilor. Ap`rând în formatmare, aveam spa]iu s ̀m ̀desf`[or. Întrealte rubrici, mi-a venit ideea înfiin]`riiuneia speciale, Confiden]e ost`[e[ti, careavea s ̀stârneasc ̀un ecou extraordinar.Era singurul loc în care bie]ii osta[iputeau s -̀[i spun ̀p`surile,sentimentele lor curate, gândurile care îifr`mântau. Grea sarcin ̀îmi asumasem,fiindc ̀nu puteam reproduce toateplângerile lor. Cenzorul militar m-ar fiadmonestat categoric. Cu toate acestea,redac]ia era pur [i simplu bombardat` cuscrisori de la grada]i [i solda]i. Caniciodat̀ pân ̀atunci. Conducereaziarului, în frunte cu regretatul generalde brigad ̀Constantin Antip, redactorul-[ef adjunct Mihai Apostol, care d`deabun de tipar materialelor mele, ca [iceilal]i colonei cu state vechi, nu maipridideau cu laudele, gen: E formidabilde ce a fost în stare juniorul!

Într-o scrisoare, un soldat î[imanifesta sup`rarea c ̀nu are nicioprieten ̀cu care s ̀corespondeze.Mâhnirea lui mi-a adus aminte de ceeace f`ceam noi în Liceul Militar {tefan celMare din Câmpulung Moldovenesc [i în[coala militar .̀ Într-o publica]ie, larubrica Doresc s ̀corespondeze, osumedenie de fete î[i d`deau adresa,

DE LA EXTAZ... LA NECAZURIdar [i b ìe]i. Atât a[teptasem. Ideea amtransplantat-o în ziarul nostru. Amabordat câteva domni[oare, care au fostchiar încântate s ̀primeasc ̀[i s ̀scrie, larându-le, scrisori. La scurt ̀vreme, auînceput s ̀ne solicite o mul]ime de fetes ̀le d`m adresa [i fotografia în ziar,pentru a primi [i ele scrisori de la tineriidin armat .̀ S-au înregistrat, în aceea[iidee, [i elevi din liceele [i [colilemilitare. Fenomen nemaiîntâlnit înarmat .̀ Po[ta[ii abia î[i c`rau tolbele cuscrisori în unit`]i [i institu]ii deînv ]̀̀ mânt. Faptul l-am eviden]iat înrubrica amintit .̀ {i, din nou, aprecieri,laude. Extaziam. Pân ̀într-o zi, când ac`zut bomba. M-a chemat colonelul RaduOlaru, redactor-[ef, succesorulgeneralului de brigad ̀Antip. Era dincale afar ̀de sup`rat, alarmat: Ce-ai f̀ cut,domnule, cu rubrica asta a dumitale? Aiprodus mari necazuri redac]iei. M-aucertat de la minister. E grav. Uite, cite[te!{i mi-a întins o scrisoare. Era de laFoc[ani, de la un maior de avia]ie, care,într-un spirit de vigilen] ̀exacerbat,semnala conducerii ministerului c`nepoata sa primise sute de scrisori princare, chipurile, era deconspirat ̀o mareparte a disloc`rii unit`]ilor militare din]ar ̀[i, probabil, [i alte fete erau înposesia unor astfel de adrese, prin careun rùvoitor putea aduce graveprejudicii, divulgând du[manilor loculdispunerii unit`]ilor militare de peîntregul teritoriu al ]`rii. A[a mi s-aimputat, odat ̀cu ordinul expres dedesfiin]are a rubricii [i deplasareaimediat ̀la Foc[ani. Într-adev`r, erausute de scrisori cu rânduri frumoase, detandre]e, prietenie. {apte expeditori îipropuneau fetei s ̀se c`s`toreasc ̀dup`ce ei î[i satisf`ceau stagiul militar.Maiorul, pe care îl cuno[team din [coalamilitar ,̀ dup ̀ce [i-a cerut scuze c ,̀ f`r`

s -̀[i dea seama, mi-a produs atâteanecazuri, s-a angajat s ̀nu înstr ìnezenimic, nici fata, mi-au dat chiar câtevascrisori, ca s -̀mi conving [efii c ̀nucon]ineau dest̀ inuiri despre armat̀ .Mare a fost mâhnirea cititorilor când auconstatat c ̀rubrica a disp`rut dincoloanele paginii...

Ca un f̀ cut, peste ani, când eram[eful biroului pres ̀[i editori din minister,o alt̀ belea. Pe coperta revistei Lupta\ntregului popor, fotografia lui NicolaeCeau[escu (obligatorie pe prima pagin !̀)ap`ruse cu capul în jos. Am devenitautomat proscris. De ce n-am verificat întipografie fiecare exemplar, am fostîntrebat. Ac]iune du[m`noas !̀ M-aun`p`dit o mul]ime de gânduri negre,amintindu-mi [i de soarta celor penedrept condamna]i pe timpuri subaceea[i imputa]ie. Dup ̀anchet̀ , s-a g`sitvinovatul: un muncitor care, dinimpruden]̀ , rotise cu 180 de gradec`ruciorul cu pl̀ cile fotografice. Ceva[ans ̀am avut [i de data aceasta, fiindc`m-am ales numai cu sc`dereacalificativului în notarea anual̀ , la Bine.{eful institu]iei de la Casa Scânteii, undese tip`rise revista, era fratele lui IonComan, secretar al Comitetului Central alPCR [i fost ministru al ap`r`rii na]ionale.

Zile negre tr ìse [i ziarul. Într-unsupliment, parc ,̀ dar [i într-un num`r alpublica]iei noastre, alte dou ̀perle:Secretarul general al partidului [i,respectiv, Nicolae Ceau[escu. Amândouàu fost retrase de la difuzare, vinova]iipl̀ tind costurile rectific`rii.

Dar am evitat un alt blam, gra]ierela]iei de prietenie cu Mircea Moarc`[,redactor-[ef adjunct la România liber .̀{tiind c ̀eu, ca [ef al biroului pres ,̀redactam necrologurile generalilor, fo[tidemnitari, m-a anun]at c ̀a murit IonIoni] .̀ Nea Bân`, a[a-mi zicea, de[i era

mai în vârst ̀decât mine, s ̀nu dai nimicîn ziarul armatei, iar dac ̀e[ti obligat, nuaminte[ti de grad, func]ii etc.! Înasemenea situa]ie, complet nedumerit,l-am sunat pe Constantin Mitea, secretaral partidului, pentru a m ̀l̀ muri. Cu atâtmai mult cu cât despre to]i generalii, cufunc]ii mai mici decât Ioni] ,̀ d`dusemnecrologuri, cu poze, cu multe datebiografice. {i-a luat precau]iile cuvenite[i mi-a spus s ̀nu public`m nimic, chiardou ̀luni de zile niciun alt eventualgeneral decedat. Ca s ̀fie o pauz ,̀ s ̀seuite. Ulterior, aveam s ̀aflu motivul.Ioni] ̀era în grupul care urm`rea s -̀l deajos pe Ceau[escu. Ca [i Vasile Patiline],care murise subit în Turcia. Raportându-igeneralului Ilie Ceau[escu, a r`massurprins. Nu [tia nimic sau s-a pref̀ cut.

Dup ̀revolu]ie, revenind la ziar,desc t̀u[at, ca to]i confra]ii, am pututscrie, pe larg, despre marii generalioropsi]i în trecut, despre bravii veterani[i invalizii de r`zboi din ambelecampanii, în Est [i Vest, ale celui de AlDoilea R`zboi Mondial intra]i înnemiloasa uitare, marginaliza]i. Ammilitat, criticând adesea puterea, pentrudrepturile lor. Ce-]i este [i cu profesiaasta de gazetar!

GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R)PETRE BÂN~

155 DE ANI DE PRES~ MILITAR~ ROM@NEASC~m reunit între paginile

primului num`r al„Observatorului militar”, tip`ritla 23 iulie 1859 [i care vede din

nou acum lumina tiparuluipentru prima oar` de la

momentul apari]iei sale înpeisajul publicistic românesc,câteva pove[ti ale jurnali[tilor

militari care depun m`rturie,fiecare în parte [i toate

împreun`, despre construc]iaunui produs media în perioade

diferite, nu de pu]ine ori dificile,faste sau nefaste.

Pot s` v` asigur c` am avutde la to]i câte ceva de înv`]at

[i, mai important, i-amrespectat pentru d`ruirea fa]`

de semnifica]ia profund` pecare au acordat-o cuvântului

scris, [lefuit cu grij`,[fichiuitor adesea, dar

întotdeauna a[ezat în slujbainstitu]iei pe care au servit-o

cu pasiune [i devotament. Amadùgat [i m`rturia unuia

dintre cei mai vechi angaja]i aiTrustului de Pres` al MApN,

Corneliu Popa, cel care areu[it, admirabil, s` treac` de

la tiparul cu plumb latehnoredactare computerizat`,

într-un parcurs profesional deinvidiat. Este unul dintre

membrii echipei f`r` de careprodusul final realizat de

jurnali[ti, s`pt`mânalul tip`rit,nu ar putea ajunge în mâiniledumneavoastr` în forma pe

care o [ti]i.A acceptat cu amabilitate

s` se al`ture acestui grupaj,într-un amplu interviu pe care îlve]i putea citi integral în site-ul

Trustului de Pres` al MApN,www.presamil.ro, primul

redactor-[ef al„Observatorului militar” dup`1990, generalul de brigad` (r)

Gheorghe V`duva, un jurnalistexemplar, iscoditor, aflat

permanent în cùtarea formeiperfecte a fiec`rui articol [i cel

c`ruia îi datorez, în bun`m`sur`, al`turi de coloneii (r)

Vasile Stan [i Dumitru Roman,care au avut încredere în mine,

intrarea în rândurilejurnali[tilor militari, cu mai bine

de 15 ani în urm`.

LOCOTENENT-COLONELFLORIN {PERLEA

II Observatorul militar SUPLIMEwww.presamil.ro

Punându-mi memoria...jurnalistic` la lucru, locotenent-colonelul Florin {perlea mi-a solicitat untext pentru suplimentul prilejuit deîmplinirea a 155 de ani de la apari]iaObservatorului militar: o poveste care,al`turi de altele, contureaz` imagineapresei militare dup` 1990; poate fi oîntâmplare cu miez, o evocare sau ceea ceve]i crede de cuviin]`. Mi-am scormonitamintirile [i am re]inut câteva întâmpl`ridin anii ‘90, frânturi din încerc`rilenoastre, timide, de a ne lua soarta înmâini, de a a[eza destinul jurnalistic pespeze proprii, de a cuteza pa[i sprereduta tare, greu de cucerit, a nealinieriipublica]iei la impunerile politice alemomentului. Anterior, încorseta]i închingile ideologice ale partidului unic,nu prea puteai mi[ca în front. Maitatonam noi, dar eram imediat chema]i laordine! Nu resim]eam întotdeauna[ocurile seismelor provocate la e[alonulpolitic diriguitor, c`ci ele erau preluatede redactorul-[ef, regretatul colonelRadu Olaru, care se str`duia s` fimafecta]i cât mai pu]in de urm`rile ie[irilornoastre din canoane. Mai mult,redactorul-[ef ne îndemna s` îndr`znim,s` d`m frâu liber fanteziei, c`ci, ziceadumnealui, suntem destui noi, babalâciiobosi]i, care s` v` strunim!

Îmi amintesc ce vâlv` a stârnitinterviul semnat de simpaticul non-conformist F`nic` Voinea Ene încuprinsul c`ruia un comandant deunitate, mai tân`r, f`cea afirma]ii [ocantepentru mul]i [i pentru anii aceia. Nefacem datoria din patriotism, dar am fi [imai motiva]i dac` am primi solde maimari, cât de cât comparabile cu cele alemilitarilor din armatele occidentale! –

sus]inea ofi]erul. Imediat a sosit lasediul redac]iei însu[i ministrul, carene-a tras zdrav`n de urechi, chit c` noieram, cu to]ii, la p`mânt: }ine]i minte,domnilor, c` nu lucra]i la o gazet` deperete, care î[i permite orice, nu mair`spândi]i în armat` tot felul de ideisubversive! Dac` se mai întâmpl`, v`desfiin]`m!

{i dac` ministrul tot a pomenit deidei subversive, dup` ce ne-am mairevenit din pumni, ne-am gândit [i noi lao... diversiune. A[a c` multe numere deziar am ]inut o campanie publicistic`despre drepturile militarilor dinarmatele occidentale, despre solde,salarii de merit, despre aloc`rilebugetare uria[e pentru înzestrare [ipersonal. Ca s` se vad` [i mai bine cumeste la al]ii – [i la noi, ba! –, am vorbit

bat [aua ca s` pricepem... noi! Dar într-unfel de[tept. Ce s` le fac? Apoi, poate chiarau dreptate, ar trebui s` ne gândim maibine [i s` lu`m seama la ce scriu ei!

În 1990, când au avut loc primelealegeri preziden]iale postrevolu]ionare,de sus, de la forul tutelar, ni s-a sugerat,cu subîn]elesurile de rigoare, cu adres`precis`, s` nu st`m departe de campaniaelectoral`. Noi am t`b`rât pe redactorul-[ef c` nu-i normal s` ne implic`m, c` seimpune echidistan]a cuvenit`. ColonelulGheorghe V`duva nu ne-a dat r`spunsulpe loc. Ulterior, ne-a comunicat c` vomda curs cererii, dar o vom face... în stilulnostru! {i am f`cut-o, adic` am publicatnu un interviu, ci câte unul cu fiecaredintre cei trei candida]i. Cine ce s` zic`?Mai marele secretariatului de redac]iefiind, am vegheat ca fiecare interviu s`

un timp, a sosit [i mai marele armatei,un personaj nu tocmai înalt, dar care nuînseamn` c` nu impunea.

A luat ziarul [i, ar`tând sprefotografia care îmi tot da frisoane, m-aîntrebat:

– Dumitale î]i place poza asta?– Nu, domnule ministru!, am r`spuns

eu, hot`rât.– {i atunci? De ce arat` a[a?– Risc editorial, domnule ministru,

am îndr`znit eu a zice, gâtuit deap`sarea momentului.

– Adic`?Am întrebat dac` s`-i prezint detalii

tehnice sau îmi permite s` relatez oîntâmplare cu trimitere la tem`. A zis s`povestesc. Pe scurt, era vorba despreportretul oficial tip`rit r`sturnat, cu capulîn jos, pe prima copert` a revistei Lupta\ntregului popor. Al cui era portretul nu-icazul s` mai spun! Au fost doar patruexemplare cu asemenea defect, dar,prin excesul de zel al unuia... de bine, orevist` a ajuns la fratele tovar`[ului, laIlie Ceau[escu, mai marele ConsiliuluiPolitic Superior al Armatei. S-a stârnit una[a cutremur încât nu prea mai sperams` r`mânem în func]ii, nici m`car înarmat`. Cu ancheta care a urmat s-aajuns [i în tipografie, unde noi,suspec]ii de serviciu, am fost înso]i]i deun [ef politic venit de sus [i deomniprezentul în via]a noastr` ofi]er decontrainforma]ii. S-au cerut explica]iidirectorului. Deloc intimidat, acesta ar`spuns senin: Risc editorial! Adic`,potrivit normelor Consiliului de Stat,valabile [i pentru tip`rituri, la un anumitprocent din produsul ie[it din fabrica]iese admiteau defecte. Bìe]iidumneavoastr` nu au nici o vin`! Dac`vre]i, da]i tipografia în judecat`, dar nuave]i nici o [ans` s` câ[tiga]i! Ancheta ar`mas în coad` de pe[te, iar noi,în func]ii...

Domnul ministru m-a ascultat cuinteres.

– Auzi, domnule, risc editorial. Adic`,în]eleg eu, ceva cu care nu te po]i pune!

{i a continuat:– Mì, copii, ave]i [i voi grij`!...Dar riscul editorial r`mânea

risc, de[i grij` aveam tot timpul. {itare multe griji...

COLONEL (R) ION SOFRONIE

Deloc pu]ine au fost ([i nu vorconteni s -̀mi revin ,̀ mereu vii,în amintire!) experien]ele [i bucuriilecare m-au sus]inut [i m-au înso]it încariera [i truda de ziarist militar.R`spl̀ tindu-mi, cu prisosin] ,̀ patima [istr`daniile scrisului.

Bucuria cea mai mare – generic ,̀pot spune, pentru cele care i-au urmat –mi-a oferit-o atmosfera profund emulativ`înst`pânit ̀în colectivul redac]ional als`pt̀ mânalului central al armatei,climatul (cultivat [i între]inut deadmirabili „seniori” ai me[te[uguluicondeiului [i, deopotriv ,̀ ai deontologieigazet`re[ti, precum coloneii Olaru,Lustig, Apostol, Bejancu [i Tarco)propice afirm`rii [i consacr`rii princreativitatea, diversitatea [i for]a sporit̀de comunicare [i de înrâurire ademersurilor jurnalistice profesate.

Astfel, de la bun început am foststimulat (citi]i: mi s-au acordat creditul [i[ansa) s -̀mi încerc puterile [i s -̀miprobez disponibilit`]ile în mai toategenurile publicistice: de la informa]ie [ireportaj la articol [i raid-anchet ,̀ de ladezbatere la interviu, de la editorial lacursiv, de la comentariu la cronic ̀–literar ,̀ dramatic ̀[i cinematografic .̀

{i mi s-au încredin]at spre abordare[i aducere în lumina paginii de ziar teme[i subiecte din cele mai diverse domenii.Totu[i, ]inând seama de forma]ia meaumanistic ̀(în 1970, generalulConstantin Antip, redactorul-[ef deatunci al Ap`r`rii patriei m ̀convinseses ̀„schimb” catedra de profesor de limba[i literatura român ̀cu bloc-notesul dereporter militar) am fost „l̀ sat” s ̀m`concentrez asupra punerii în drepturi acomponentei spirituale a vie]ii, activit`]ii[i personalit`]ii militarilor, axându-m ̀cuprioritate pe promovarea valorilorculturii, artei [i civiliza]iei, ale istorieina]ionale [i universale, peimplementarea func]ional̀ a valen]elorlor formative în practica instruc]iei [ieduca]iei celor afla]i în serviciulcomandat. Motiv pentru care, înbeneficiul l̀ rgirii orizonturilor spiritului[i cugetului cititorilor, mi-am f̀ cut oadev`rat ̀profesiune de credin] ̀din aaduce în coloanele ziarului – fie prinpaginile speciale de convorbiri, fie prin

MI-AU DAT M~

10 octombrie 1995. M-am str`duits` ajung m`car la opt f`r` cinci la etajulIV al Cercului Militar Na]ional, acolounde redac]ia „Pro Patria” î[i aveasediul. A[ fi ridicol dac` n-a[ recunoa[tec` eram emo]ionat. Emo]ionat [ientuziast peste poate. Tocmai sc`pasemdintr-un colectiv (Direc]ia de Cultur` aArmatei) în care „supravie]uisem” cugreu vreme de patru ani, într-o detestarereciproc` [i intram într-o lume ajurnalisticii de televiziune, pe care opercepeam drept un maximum alaspira]iilor mele profesionale din acelmoment.

Habar nu aveam ce trebuia s` facùn jurnalist de televiziune (militar saunu), nu [tiam cum se face un reportaj,nu mai v`zusem în via]a mea o mas` demontaj. În jurul meu, noii colegi semi[cau ca pe a]`, afi[ând, unii maidiscret, al]ii mai ostentativ, un aer

PRIMA MEETICHET~ DE VIN VECHI {I BUNObservatorului militar îi datorez multe dintreevenimentele tumultoase din via]a mea.

Retrospectiva lor continu ̀s ̀m ̀uimeasc ̀[i, iat̀ , adaug la ea [ianiversarea de azi. La mul]i ani! Din toat ̀inima!

De aceast̀ dat̀ , m ̀aflu aici nu numai în ipostaza doritoruluide a-[i revedea fo[tii colegi [i colege [i a dep`na amintiri. Pecele repovestite [i la anivers`rile trecute [i care – surprinz t̀or

chiar [i pentru mine, povestitorul – cap`t ̀mereu cevanou la intrig ̀[i, uneori, chiar [i un final inedit. Mai e

nevoie, oare, de o alt̀ dovad ̀c ̀[i eu continui s ̀fiuun adept al noului? Irefutabil, ca mai mereu.

Bucurie! Colegii-mi de genera]ie suntadep]i [i ei, c` m` aprob` în râsete, [imodernizeaz ̀amintirea în cauz ,̀ cu câte-undetaliu nou, poate fi [i transfer din alt̀ întâmplare.

Se accept .̀ Iese mai frumoas ̀a[a. Iat ̀de ce neplac aminitirile, mai mult decât femeile. Le putem întineri. {i iat ̀[i ce înseamn ̀tinere]e f̀ r`b t̀râne]e la un s`pt̀ mânal militar adev`rat!

Azi, la îndemnul redactorului-[ef, particip [i cu scrisul. Îndemnul m-a onorat. În câtevazile, semnifica]ia acestuia s-a hiperbolizat în mintea mea, pân ̀am ajuns s ̀am sentimentul cà[ fi, într-adev`r, o etichet` de vin vechi [i bun. Etichet`… M ̀bucur ̀sentimentul [i m`mândresc [i cu… de vin vechi [i bun, c ̀altfel nu mi se cerea un text, nu? Pre]ios e noulsentiment! Îl a[ez în Top 10 al celor speciale [i v`d c ̀vecinul sù de palier este sentimentulde Fier de c`lcat uitat în priz .̀

Hopa! Iat̀ [i puntea spre ziarist în misiuni interna]ionale, cum mi s-a sugerat s ̀scriu. Daracolo n-am fost ziarist. Ei, un pic tot am fost c ,̀ cine a lucrat la Observatoru’, duce cu el dorulEdenului din redac]ie [i când îl bate soarele ecuatorial, direct în boneta tip Trece]i batalioaneromâne, Carpa]ii!

Eram la Mogadiscio, în plin Jilaal – antimusonul secetei – în nisipul pân ̀la glezne alunui depozit, departe de briza Oceanului Indian. Aici suflul lui Jilaal e mereu mai fierbinte cuvreo 10 grade decât la noi, la un kilometru de apa cea mare. La plecare, erau 520 C. În depozitcâte s ̀fi fost? Oricum, în acel nisip fierbinte am avut sentimentul c ̀a[ fi un fier de c l̀cat uitatîn priz .̀ Revenit în tab`r ,̀ l-am notat, pentru ziua în care mi se va cere s ̀scriu [i despre asta…

{i presa? Aici, cu ceva [tiin] ̀de jurnalism de la Observatoru’, cu ochii pe presarii careconcep foi volante, am ciupit ceva [i de la americanii din PSYOPS.

– S` lucra]i doar cu speciali[ti!, m-au avertizat ei. Am lansat 200.000 de foi c ̀venim,prieteni [i protectori. Era prima noastr ̀lucrare. Pe fa]a foii, un soldat american [i un somalezî[i d`deau mâna. Pe verso îns ,̀ textul avea gre[eli [i începea jignitor (!) cu Adoonka Ciidanka

COLONEL (R) ING. CRISTIAN CRÂMPI}~

– Sclav al lumii…, Corect ar fi fost Aduunka Ciidanka – For]ele lumii... Textul ne fusese dictatprin radio, de c`tre un artilerist de origine somalez ̀– asta aveam la începuturi…

Legat de pres ,̀ la Mogadiscio – foarte important! – am beneficiat de avantajul c ̀celepublicate în Observatoru’ ajunseser ̀[i pe la voluntarii aduna]i din toate col]urile ]`rii. Acestami-a dat creditul ini]ial, de a putea închega, pas cu pas, o unitate militar ̀func]ional̀ . M-aajutat, apoi, [i apari]ia Sângeroasei destr`m`ri, conceput ̀tot la Observatoru’.

Râmân pe laitmotivul am avut sentimentul c` a[ fi… Evoc [i unul din misiunea dinAngola, definit la o adunare a comandan]ilor de regiune militar ̀cu SRSG-ul, ReprezentantulSpecial al secretarului general al ONU, cu comandantul for]ei [i cu [eful administra]iei. Acelsentiment, da! S-a finalizat cu un act de pres ̀major: înfiin]area unei reviste.

În UNAVEM III, biroul pres ̀tip`rea un fel de compila]ie din ziare angoleze cu violareaîncet`rii focului, mi[c`ri de trupe, contraband ̀cu arme, recrut`ri de copii-solda]i, jafuri [icrime ale gherilelor UNITA etc. Statul major al misiunii solicita comandan]ilor de regiune s`verifice evenimentele din compila]ie. Cu ajutorul for]elor din subordine, patru companii dinINDBAT, ofi]eri din 11 puncte de observare, r`spândite pe o suprafa]̀ mai mare decât patriamea [i cu ofi]erii mei, îmbarca]i în elicoptere, verificam zilnic, câte 10-30 evenimente. Pu]inese confirmau. Toat ̀ziua eram în aer!

Mi-a trebuit o lun ̀s ̀realizez c ,̀ în loc s ̀planific [i s ̀conduc ac]iuni de dezarmare agherilelor, construirea de tabere, încartiruirea militarilor UNITA, demin`ri de itinerare,devenisem un executant penibil, alergat pe ritmul [tirilor inventate. Acestei situa]ii trebuia sì se pun ̀cap`t!

Dup ̀încheierea raportului, am cerut permisiunea s ̀fac o confesiune, în public. Mi-adat-o, binevoitor, însu[i SRSG-ul; comandantul for]ei mi-a zâmbit, iar [eful administra]ieicivile a ridicat capul. Cadrul era propice.

– Excelen] ,̀ am sentimentul c ̀a[ fi O minge de ping-pong, b`tut` de doi campioni dinChina.

Dup ̀pauza de râsete, am explicat de ce. Am solicitat suspendarea investig`rilor haotice.Al̀ turi de compila]ie, util̀ pân ̀la un punct, am propus înfiin]area unei publica]ii a UNAVEMIII. Noi s ̀prezent`m popula]iei cine suntem [i ce vrem s ̀facem; s ̀contracar`m campaniade pres ̀negativ ;̀ s ̀ridic`m moralul personalului din HQ (iat ̀efecte ale lec]iilor de laPSYOPS).

SRSG-ul mi-a r`spuns prin Bravo! Bravo! Ex-ministrul de externe în Mali era fran]uzit,bien sûr. Engleza i se traducea. Încuraja]i de Bravo!, comandantul for]ei a zis Yes!, iar [efuladministra]iei a confirmat c ̀va aloca banii. Oferta mea de ziarist au ignorat-o. Bine au f̀ cut!Presa în englez ̀adev`rat̀ e treaba nativilor [i atât. Aveam alte treburi [i abia acum începeau...

În dou ̀s`pt`mâni, revista color a UNVEM III a sosit pachet, cu Herculesul de dup -̀amiaz ̀[i la Uige, pe aeroportul regiunii mele. Am deschis-o, v ̀asigur, în calitate de SRMO,pe române[te, Reprezentantul Special al Observatorului militar.

despre uniformele militare elegante,lejere [i de calitate, am scris desprecum î[i petrec cei de acolo concediilede odihn` [i despre posibilit`]ile derecuperare [i am militat cu ardoarepentru înfiin]area, [i la noi, a unei casede credit a armatei, care s` acordeîmprumuturi în condi]ii avantajoase.Colac peste pup`z`, o consemnare acomandorului Dumitru Amariei desprenevoile avia]iei noastre militare, pentru afi [i ea în rând, arip` lâng` arip`, cuavia]ia armatelor NATO, am plasat-o înprima pagin`, deasupra titluluipublica]iei. Tema abordat` [i,deopotriv`, locul unde am paginat-o austârnit un tsunami, dar am dep`[itmomentul. Colegul Amariei avea opozi]ie foarte apreciat` în cercurile înalteca s` cuteze unii s` i-o zdruncine, iarresponsabilul cu prezentarea grafic`,adic` subsemnatul, era prea mic ca s`-ipese cuiva de el!

Sigur, informatorii de serviciu i-auatras aten]ia ministrului despre campanianoastr` de pres`, dar acesta ar fi zis: Ei

COLONEL (R) C~LIN HENTEA

beneficieze de aceea[i prezentaregrafic`, s` fie acelea[i dimensiuni înpagin`, dac` ar fi fost posibil, acela[inum`r de cuvinte. A[ fi vrut eu un bonuspentru distinsul gentleman cu papion [iaccent londonez, campion al joculuidemocratic, dar m-am ab]inut, am f`cut-odoar în gând! Din câte îmi amintesc,coordonatorul campaniei cu pricina afost colonelul Cristian Leon, condei defor]` în presa militar` [i nu numai.

Când am publicat prima fotografie înculori a ie[it cu cântec. N-a fost chiar oreu[it`! Imaginea color din pagina întâi îlavea în centrul ei pe însu[i ministrulap`r`rii na]ionale, dar într-o prezentare ac`rei calitate l`sa mult de dorit.Redactorul-[ef se afla într-o vizit` pestehotare, adjunctul era internat în spital,a[a c`, în calitate de secretar general deredac]ie, m` aflam la comand`. Dupàpari]ia ziarului, am fost convocat laministru. Acolo, în fa]a [efului decabinet, am v`zut ziarul nostru avândfotografia bucluca[` marcat`, de jurîmprejur, cu tent` groas`, ro[ie. Dup`

O REDUT~ (TARE) GREU DE CUCERIT...

’’ Când am publicat prima fotografie în culori aie[it cu cântec. Calitatea imaginii color dinpagina întâi l`sa mult de dorit.

IIIENT Nr. 28 (23 – 29 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

La moartea nea[teptat` acomandorului Neculai P`durariu(5 decembrie 1934 – 13 noiembrie2013), membru al Ligii Navale Române [idirector adjunct al revistei „RomâniaMaritim ̀[i Fluvial̀ . Magazin”, un gazetarmilitar se întreba - [i m` întreba - ce vordeveni miile de fi[e ale r`posatuluipublicist [i cercet`tor neobosit al MarineiMilitare, fi[e risipite, de-a lungul anilor,în publica]iile armatei, dar [i în reviste deistorie, cum ar fi, de pild`, Magazinistoric, Historia etc. Confratele în alescrisului î[i exprima p`rerea c`Societatea Scriitorilor Militari sau, m`

rog, o asocia]ie a ziari[tilor militari, dacèxist` cu adev`rat a[a ceva, ar trebui s`se ocupe de l`s`mântul camaraduluinostru. Într-o discu]ie cu so]iar`posatului Neculai P`durariu, am aflatc` o bun` parte din fondul documentaradunat de-o via]` de harnicul ofi]er demarin` a ajuns la Serviciul Istoric alArmatei.

care, de[i bolnav [i oarecum pr`bu[itfizic [i moral, umbra mor]ii p`rea un farîndep`rtat în zarea vie]ii – f`r` s` [tiucât de mult m` în[elam atunci –,dumnealui mi-a spus c` de aceast`lucrare se ocup` cineva din MarinaMilitar`. Nu mi-a dat niciun nume [inici eu n-am îndr`znit s`-l întreb cineeste acel „cineva”. Probabil c` persoanarespectiv`, c`reia comandorul i-aîncredin]at editarea Lexiconului militar,exist` cu adev`rat [i nu m-ar mira sàflu într-o bun` zi c` lucrarea de c`p`tâia lui Neculai P`durariu se afl` înlibr`rii. Era cartea pe care o a[tepta celmai mult. Dar timpul n-a mai avutr`bdare...

Publicarea acestui lexicon ar fi, cred,cel mai frumos gest închinat memorieiunui ofi]er intelectual al c`rui suflet a ars,[i la propriu, [i la figurat, pentru arma pecare a iubit-o pân` în ultima clip` a vie]iisale: Marina Militar !̀

{i dac` mi-am îng`duit s` spun toateacestea în preajma Zilei Presei Militare,este pentru c` Neculai P`durariu a fost unjurnalist militar adev`rat!

~SURA LUCRULUI BINE F~CUTtabletele publicatela rubrica„SentimentulPatriei” – op]iunile[i considera]iile unorpersonalit`]i ale[tiin]ei [i culturiiromâne[ticontemporane, întrecare istoricul [iarheologul EmilCondurachi,matematicianul,eseistul [idiplomatul Mircea Mali]a, istoricii literariZoe Dumitrescu-Bu[ulenga [i {erbanCioculescu, italienistul Alexandru Balaci,istoricul [i criticul de art ̀Dan Grigorescu,poe]ii {tefan Aug. Doina[ [i IoanAlexandru, prozatorii Zaharia Stancu,Marin Preda, Titus Popovici [i PaulAnghel, dramaturgii Paul Everac [i AurelBaranga, compozitorii Lauren]iu Profeta [iRadu Paladi, sculptorii Ion Jalea [i VidaGheza, cinea[tii Liviu Ciulei [i SergiuNicolaescu, actorii Emanoil Petru], AmzaPellea, Laz`r Vrabie [i Hora]iu M l̀̀ ele(acesta din urm ,̀ pe când purta uniformade T.R.-ist!). Concomitent, am prezentatpreocup`rile [i realiz`rile profesioni[tilorculturii [i artei din armat ̀– scriitori [ieditori, muzicieni, cinea[ti [i plasticieni.M-am aplecat, deopotriv ,̀ cu egal̀admira]ie [i considera]ie asupra eforturilor[i reu[itelor colectivelor de talenteautentice – creatori [i interpre]i de frumos– afirmate în mi[carea arti[tilorneprofesioni[ti din unit`]ile [i institu]iilemilitare. Nu de pu]ine ori, prin cuvânt [iatitudine exprimate tran[ant ([i cu adres`precis ̀c`tre factorii de decizie de la toatee[aloanele) am pledat pentru în]elegerea,pre]uirea, sprijinirea [i stimularea tuturorcelor care iubeau [i slujeau, cu pasiune,har [i credin] ,̀ teatrul, muzica ori pictura,pentru c ,̀ afirmam într-un editorial dintoamna lui 1999, indiferen]a, opacitatea [isuficien]a cu care ace[tia, pe alocuri erautrata]i, le pot ucide pân ̀[i speran]ele.

Sub imboldul aceleia[i legitime [istatornice pre]uiri, ce se cuvenea acordat`celor a c`ror lucrare îi impunea în elitaoamenilor de bine [i de n`dejde ai o[tirii,mi-am conceput [i realizat consemn`rileconsacrate, bunòar ̀izbânzilor unor

„performeri” din rândul medicilor militari.Debutul mi l-am f`cut, în decembrie 1979,când m-am încumetat (ce gazetar ar fi ratato asemenea provocare?) s ̀„relatez”, chiardin sala de opera]ii, o dificil ̀interven]iepe cord deschis cu circula]ieextracorporal̀ , efectuat̀ de cei câ]iva„pionieri” ai chirurgiei inimii pe care îiavea, la vremea aceea, Spitalul MilitarCentral. În februarie 1988, aveam s ̀revin(o mai f`cusem [i în anii din urm`) printrechirurgii cardiovasculari militaribucure[teni. De data aceasta, pentru a leconsemna contribu]ia însemnat̀ , al̀ turi decolegii obstetricieni de la maternitateaPolizu din Capital̀ la realizarea uneipremiere române[ti în domeniu –aducerea pe lume a unui copil n`scut de omam ̀purt̀ toare a dou ̀proteze valvulare(mitral̀ [i aortic`) mecanice (implantate cu[ase ani în urm ̀tot de chirurgiicardiovasculari de la Spitalul MilitarCentral!). Dar pân ̀la trecerea în „e[alonulrezervi[tilor”, am mai scris [i am supusaten]iei [i interesului cititorilor Ap`r`riipatriei [i, ulterior, ai Observatorului militar[i alte materiale inspirate de str`daniile [irealiz`rile oftalmologilor de la SpitalulMilitar Central [i spitalele armatei din Cluj[i Ia[i, ori de laborioasele teste efectuatede speciali[tii în virusologie dela Centrulde Cercet`ri {tiin]ifice Medico-Militare.

Nu întâmpl̀ tor [i deloc decircumstan] ,̀ în 1994, de Ziua PreseiMilitare, chirurgul general prof. dr. VasileCândea (pe atunci, [eful recentînfiin]atului Centrului de Boli Cardio-Vasculare al Armatei) a ]inut s ̀remarce:„Prin reportajele [i însemn`rile pe carele-a]i publicat în ziarul armatei, a]i f̀ cutrealmente istoria unei specialit`]i de vârfintrat̀ , relativ recent, în practica medical̀din ]ara noastr ̀[i din institu]iile de profilale armatei române. Într-o vreme când noi,chirurgii militari care îndr`znisem sòper`m pe inim ̀ne confruntam cuproblemele grele ale începutului de drum,când eram, s ̀nu spunem, contesta]i, darcomenta]i cu vizibil̀ suspiciune, cuneîncredere în zbaterile [i cùt`rilenoastre ambi]ioase, v-a]i num`rat printrepu]inii, dar devota]ii no[tri sus]in`tori.”

Puteam, oare, s -̀mi închei succinta-mirememorare f̀ r ̀s ̀reproduc [i acest gestde sincer ,̀ onorant̀ gratitudine?

EA ZI ÎN PRESA MILITAR~profesional. Nu am avut timp s`-i privescprea mult, pentru c` Ben Neagoe m-aluat din scurt:

– La zece, Tinca (ministrul)semneaz` cu Teoctist (patriarhul) laPatriarhie protocolul cu reintroducereabisericii în armat`. Iei o ma[in` [i teduci cu Adi (Buhlea).

– Pì...– Las` c` î]i spune pe drum Buhlea

ce [i cum. C-a[a se înva]` înotul: te-arunci în ap` [i musai înve]i s` dai dinmâini [i din picioare.

Ce mi-a spus pe drum Adi Buhlea –operatorul cu care aveam s` m` în]elegdin priviri la film`ri în anii urm`tori – numai [tiu. {tiu doar c` dup` ce am intratîn Sala Sinodului, unde se semnaProtocolul reintroducerii asisten]eireligioase în armat`, mi-am stabilit ]intele(Teoctist, Tinca [i Cioflin`) [i mi-amformulat întreb`rile pentru fiecare (sperc` au fost de bun-sim]). Mai erau [i al]ijurnali[ti, nu prea mul]i, iar Adi î[i f`ceatreaba cu aplomb. Pe el l-a recunoscutTinca, îl [tia ca fiind de la televiziuneamilitar` (evident c` eu, c`pitanul,redactor în civil, nu-i spuneam nimic,chiar dac` fusesem purt`tor demicrofon!) [i lui i-a aruncat pe treptelede la ie[ire:

– Vreau s` v`d [tirea disear` laTelejurnal.

Eu am înlemnit. Cum adic` s` daueu [tirea la Telejurnal? Ce-i, telejurnalullu’ tata?

– Las` c` se rezolv`, m-a asigurat cuun calm imperturbabil Adi.

Într-adev`r, s-a rezolvat. Ajun[i în

redac]ie, au s`rit to]i colegii s` m` înve]ece-i ̀ la un [apou, cum [i cât trebuie s`fie textul, cât s` fie toat` [tirea (unminut, maaaximum un minut jumate!),cum trebuie citit comentariul. Dup` ceam scris textul în minimum de cuvinte [imaximum de informa]ii, Carmen Cre]umi-a explicat, în cabina de montaj Beta,cum se ]es cadrele (plan, detaliu,contraplan [i s`ritur` peste ax, plangeneral, prim plan, fonotecare interviu)[i m-a înregistrat. N-am nimerit tonul [iritmul din prima, dar pân` la urm` m-amscos rapid. Între timp, cred c` tot BenNeagoe a sunat în redac]iaTelejurnalului din Televiziune s` anun]ec` venim cu o [tire, dup` care minu]elul[i ceva a primit OK-ul de la colonelulPricin` – redactorul-[ef, dar [i de la ceice mai erau prin redac]ie, curio[i maiales s` vad` ce-a f`cut noul lor coleg.

– Gata. Ai trecut botezul focului. De-acum e[ti jurnalist, m-a binecuvântatironic- binevoitor Lauren]iu Sfinte[.

Eu îns` mai aveam de trecut pragulunei emo]ii în premier`: urma s` p`[escîn interiorul miticei Televiziuni române(cândva, auto-numit` „liber`”), chiar înmiezul sù cel mai dur, redac]iaTelejurnalului, pentru a duce caseta cu„materialul”. Nu mai [tiu care din colegi(probabil c` George Mihalcea, pentru cèl avea legitima]ie [i le [tia pe toate) m-acondus înùntru, am urcat la etaj în turn,l-am v`zut pe Paul {oloc, i-am dat casetacuiva [i asta a fost. Apoi m-am urm`ritseara, acas`, la televizor, foarte mândru[i încântat de mine. Tocmai p`[isem cudreptul în pres`.

În fiecare an, în preajma zilei de23 iulie, amintirile m` n`p`descneîncetat. Episoade trìte cu bune, curele, la cele peste 1.500 de numere deziar la care am contribuit împreun` cucolegii mei. Pentru c` noi suntemechip`, avem valoare, suntem echipa ceamai tare! Unele dintre ele s-au n`scutnormal, altele cu forcepsul, dar în toate,pe lâng` alte igrediente, s-a puspasiune.

Eram tân`r, p`[ind cu team` în via]`[i nu prea [tiam pe ce cale s` apuc. Amfost anun]at de la [coal` c` o s` mergemîntr-o vizit` la ziarul Informa]ia. Dup` cene-a fost prezentat` redac]ia, cu birourispa]ioase [i ma[ini de scris, ultimagenera]ie, care ]`c`neau ca ni[temitraliere, am coborât în atelierul decrea]ie, sec]ia pagina]ie, unde desenelede pe machetele din redac]ie erautransformate în za] [i paginile eraupreg`tite pentru tipar. {i dintrezgomotele linotipurilor [i a ludlowului s-aauzit o voce ca un tunet a unui tip masiv,cu barb`, nea Jean Moskovici, secretarde redac]ie la Sportul, asta am aflat maitârziu, când mi-a devenit prieten [imentor: Calandru, ia întâia! Atunci mi-amspus, impresionat: A[a vreau s` ajung! {iam ajuns, dar culmea, ani mul]i au trecut[i uite c` am r`mas [i înc` mai sunt!

Printre pu]inele momente de r`gaz,pe când aveam redac]ia ziarului în

acelea[i cl`diri cu Muzeul MilitarNa]ional, Ansamblul Artistic Doina,Editura militar` [i revista Via]a militar`,s-a organizat Cupa Presei la fotbal.Sarcin` important`, orgolii mari ale[efilor, dar mai ales ale noastre. Ce mai,problem` mare! Ne adun`m pe mini-terenul de fotbal de deasupra peluzei aII-a, a fostului Stadion Republicii, undeam f`cut selec]ia, iar echipa, dac` nu m`în[eal` memoria, ar`ta cam a[a: {erbanIonescu(Via]a militar`) – portar;Corneliu Popa, Moise Pulian (ambiiAp`rarea patriei), Zeno R`dulescu(Muzeul Militar), Mitic` Spilc` (Edituramilitar`) – funda[i; Teodor Opri[an(Radio), Ion Ioni]` (Muzeul Militar),Radu Nicolae, Dumitru Amariei (ambiiAp`rarea patriei) – mijloca[i; VladDoriean (Editura militar`) [i Costic`{tef`nescu (Ap`rarea patriei) – atacan]i.Juc`m ce juc`m, facem noi ce facem [ine calific`m în semifinala competi]iei.Adversara? Nimeni alta decât puternicaechip` România liber`, condus` deHoria Alexandrescu! Ne-am mobilizat [i,prin talentul nostru de invidiat, i-amb`tut cu 4-0! Calificare [i... hai la [pri], cèram deshridrata]i! Osp`tarii veneau cumici, fripturi [i bere, iar glumele [i[icanele pe seama adversarilor no[tri, cucare eram la mas`, curgeau ca un vinspumos. Când râsetele [i poantele auajuns la apogeu, v`d ni[te fe]e lungi,dar numai la colegii mei. Mirat, întreb:ce s-a întamplat? Îi v`d c` se ridic` înpicioare [i-[i întorc buzunarele pe dos:ne-au furat to]i banii la vestiar cât amjucat! Bineîn]eles, fo[tii no[tri adversarine-au împrumutat cu bani ca s` putems` ne pl`tim consuma]ia, iar restituirea

împrumutului s-a l`sat cu un nou…[pri]!

Zi torid` de var`. M` îndreptbucuros spre redac]ie. Feti]a meaterminase facultatea de cibernetic` cu 10[i, culmea, fusese selectat` pentru a fiangajat`. Intru în birou [i-i povestesc luiSofi (colonelul Ion Sofronie), a[a cum of`ceam de câ]iva ani buni, bucuria mea.M` ascult` cu rabdare, apoi îmi d` unvraf de manuscrise, fotografii [i îmispune: Cornele, vreau o pagin` super!Iau manuscrisele, le citesc în diagonal`,le învârtesc, încep s` scanez fotografiile,privesc îndelung la monitor [i… nimic,nu m` lovea deloc inspira]ia. Eram, cumse spune în atletism, în punctul negru,iar antrenorul ne recomanda s` tragemtare, ca s` dep`[im momentul! Iaucolec]ia, o r`sfoiesc, nimic! Dau untelefon so]iei, îi povestesc [i coment`mrezultatele feti]ei noastre. Revin în fa]amonitorului [i, hot`rât, pun materialulbrut în pagin` împreun` cu pozele,poate doar, doar… Îns` nimic! Sofipleac`. Eu r`mân. M`-nfurii. Schi]ez ocaricatur` de machet`. Renun]. Plecacas` am`rât. În cas` mirosea a mâncarebun`. Rodica, so]ia mea, m` cite[te, vedeam`r`ciunea pe chipul meu, m` s`rut`ca s` m` îmbuneze, iar C`t`lina, feti]amea, m` s`rut` [i ea dulce, dar îmispune: tati, m-ai înv`]at s` nu m` lasniciodat`! Ru[inea, furia [i noaptea aufost ni[te muze bune. M` prezint, a douazi, cu pagina printat`. Îi citesc uimirea luiSofi pe fa]`: Cornele, te-ai întrecut pe tine!Ehe, de-ar [ti el! Modest, îi r`spund:Sofi, a[a-i în gazet`rie, câteodat` î]i iesedin prima, alteori, nu, dar ziarul trebuies` apar`!

{i-am înc`lecat pe-o [a [i v-amspus povestea a[a, uite, de 155 deani, nu ocale!

S-a întâmplat la 5 februarie 1976. {tiu cu exactitate, fiindc` în ziua aceea împlineam vârsta de 40de ani. Pe la ora paisprezece, adunarea organiza]iei de baz` a PCR (mai ciupeam [i noi o or` dinprogramul de lucru) sus, la etajul trei, în vechea cl`dire de pe strada Izvor, num`rul 137, unde se aflacomplexul editorial al MApN.

Eram vreo 35-40 de membri. Ne a[ezasem cumin]i în b`nci [i secretarul BOB, colonelul GheorgheSuharu, verific` prezen]a [i cere propuneri. Sunt ales în prezidiu [i m` pomenesc îns`rcinat s` conducadunarea. E cald, soarele bate în geamuri cu toat` puterea. Oficiez aproape mecanic. La un moment dat,se isc` o discu]ie controversat`, schimb de replici între prezidiu [i cei din sal`. În focul discu]iilor, daucuvântul unuia [i altuia, dar, prins în vârtejul vorbei, la un moment dat, uit s` m` mai scol în picioare. Odat`, de dou` ori...

Pac, se ridic` un tovar`[ colonel aviator (nu-i spun numele, dar precizez c` nu era vorba nici de

FURTUN~ ÎNTR-UN PAHAR CU AP~

COLONEL (R) DUMITRU ROMAN

COLONEL (R)CRISTIAN LEON

Clenciu, nici de Nistor). Omul zice: Tovar`[ul Leon are tupeul s` conduc` adunarea stând jos...Am înghe]at, parc` mi-ar fi dat cineva în cap. Toat` lumea amu]ise... Colonelul Lustig, aflat în dreapta mea la masa prezidiului, îmi

[opte[te scurt Scoal`-te [i cere-]i scuze! Sar în picioare [i bâlbâi o scuz` aproximativ`. Continu`m, discu]ii, propuneri, bla, bla, bla...Petric` Bân`, din sal`, îmi face cu ochiul, adic` las`, nu pune la inim`! U[or de spus, greu de f`cut [i totu[i, n-am avut nimic de suferit.A fost doar o furtun` într-un pahar de ap`! Oare?

CALANDRU, IA PAGINA!

Vestea m-a bucurat, n`d j̀duind c`speciali[tii

Observatorul militar - Romanian Breaking News · dermato-oncologic, al Sec]iei Clinice...

Documents

Transcript of Observatorul militar - Romanian Breaking News · dermato-oncologic, al Sec]iei Clinice...