obiectsiprobl1

7/18/2019 obiectsiprobl1

http://slidepdf.com/reader/full/obiectsiprobl1 1/15

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Catedra Sociologie

Text de lecie

TEMA! O"iect#l $i %ro"le&atica 'ociologiei () ore*

Disciplina: Sociologia generală

Specialitatea: Alte facultăţi

Autor: Macovei Nionela, magistru, lector.

Chişinău, 2!"



Planul lecţiei !

# Definiţii ale sociologiei, o$iectul ei %e stu%iu.

# &uncţiile sociologiei şi aparatul ei conceptual.

# Sociologia spontană şi sociologia ştiinţifică.# Ca%rele vieţii sociale şi con%iţiile ei %eterminante.

# 'elaţia sociologiei cu alte ştiinţe.

# 'amurile sociologiei.

Obiective!

( să %efinească conceptul %e sociologie )

( să %etermine o$iectul %e stu%iu, pro$lematica, funcţiile şi rolul sociologiei *n societateacontemporană)

( să compare specificul sociologiei spontane şi ştiinţifice)

( să vali%e+e locul sociologiei *n sistemul ştiinţelor socio(umane)

( să i%entifice ca%rele vieţii sociale)( să relate+e %espre ramurile sociologiei şi %omeniile %e cercetare.

Literatura:

!. ulgaru. Sociologie.( Chişinău, 2-.

2. i%%ens A. Sociologie. / ucureşti, 2.

3. Chelcea S. – Cunoaşterea vieţii sociale, I. N. I ., 1996

". Constantinescu Virgiliu. Manual de sociologie, .!."., #ucureşti, 1993 $.9%

1&0. Mitro'an V. - (unda)ente ale siste)elor sociale, ditura *)inescu+ ,

1999.

Lucru individual:

Anali+a ramurilor sociologiei

Metode şi tehnici de predare

1ehnică scriere refleivă . Sociologia este necesară %eoarece3.1ehnica Sinelg( citirea informaţiei 4(am ştiut, 5 am aflat acum, 6( nu mii clar

1ehnica lecturii interogative / se citeşte informaţia reparti+ată şi se pun *ntre$ări



( Se întreabă studenţii ce ştiu despre sociologie

( Se explică impostanţa apariţiei sociologiei

( Deoarece sociologia apare mult mai tîrziu se face o comparaţie a sociologiei cu teologia,

filosofia şi psihologia,

+, De-i.iii ale 'ociologiei, O"iect#l ei de 't#di#. 7rice om nu poate trăi *n afara societăţii. Sociologia repre+intă pregătirea teoretică pentru viaţa

socială( 4permisul %e viaţă socială8. 9a este un ghi% pentru a fi şi a acţiona *n societate ca fiinţesociale. Sociologia ne aută să *nţelegem mai $ine ce se *nt*mplă *n urul nostru, să reuşim mai $ine

să evităm pro$lemele şi %ificultăţile, să fim mai toleranţi, %ar şi mai competitivi şi mai eficienţi.Sociologia *i %etermină pe oameni să eamine+e cu atenţie me%iul social *n care trăiesc, să(şi

verifice cunoştinţele incomplete sau chiar false pe care le au %espre aceasta.

Sociologia este ştiinţa %espre legile cele mai generale ale formării, schim$ării, %e+voltării şi

funcţionării societăţii *n ansam$lu. Sociologia este ştiinţa %espre societate care stu%ia+ă nu pur şisimplu societatea %ar in%ivi%ul *n această societate.Sociologia este stu%iul eplicativ al realităţii sociale *n totalitatea ei precum şi a unor părţi ,

fenomene şi procese ale acestei realităţi. Sociologia ne permite să o$ţinem o imagine clară asupra

societăţii %in care facem parte. ;iaţa socială, societatea sunt precum aerul. Nu putem trăi *n afara societăţii.

Sociologia s%a constituit ca ştiinţ social autono) -n secolul al 19%lea, cars$uns teoretic, la $role)e sociale generate de $ri)a revoluţie industrial,de/volt0ndu%se ca disci$lin ştiinţic consacrat studiului $roceselor şi'eno)enelor sociale caracteristice societţilor )oderne şi conte)$orane.2ceasta nu -nsea)n c $-n la a$ariţia sociologiei nu au 'ost 'cute 'or)ulri

cu $rivire la adevrurile vieţii sociale. n general aceste $role) erau -n atenţialosolor care 'oloseau )etode deductive sau a/ate $e intuiţie $e c-ndsociologia utili/ea/ )etode testaile. "rin cunoaşterea sociologic oa)enii do-ndesc o nou 'or) de conştiinţ.n secolul al 45%lea sociologia s%a de/voltat $re$onderent ca o disci$lina$licativ, a/at $e investigarea ne)ilocit a $roceselor, structurilor socialeşi a 'uncţionrii acestora, )enit s $ro$un soluţii $entru o sea) de$role)e s$cice acestei $erioade7 noile )iloace de co)unicare de )as,conducerea unitţilor econo)ice şi sociale, e'ortul de ada$tare cerut de rit)ulra$id al transor)rilor de ordin tehnic şi social etc. Sociologia este o ştiinţ a socialului, ca 'or) general de e8istenţ ao)ului, o ştiinţ a societţii gloale, a organi/rii şi dina)icii sale, asusiste)elor din care este alctuit societatea gloal, a relaţiilor lor at0t cusiste)ul social gloal, c0t şi cu celelalte susiste)e ale acestuia, C.:a)r;. <er)enul de sociologie $rovine din cuv0ntul latinesc =socius* care se)nicsocial sau societate şi cuv0ntul grecesc =logos* care -nsea)n ştiinţ. >a unnivel 'oarte general, sociologia este ştiinţa des$re social. Sociologia ca ştiinţ a 'ost denit de%a lungul ti)$ului -n di'erite )oduri. Celcare a 'olosit $entru $ri)a oar ter)enul de sociologie a 'ost loso'ul 'rance/2uguste Co)te -n anul 1?3?. 2u ur)at du$ aceea -ncercri de denire asociologiei, la care 'ace) re'erire )ai os.

2st'el, Émile Durkheim a con'erit sociologiei statutul de =ştiinţ a 'a$telorsociale*.



Max Weber a considerat sociologia ca ştiinţa care studia/ acţiunea social. George Gurvitch a dat ur)toarea deniţie7 =sociologia este ştiinţa'eno)enelor sociale totale, care are dre$t oiect studiul gloal al relaţiilorsociale, societatea ca integralitate de ra$orturi*.

Dimitrie Gusti considera c, =sociologia este ştiinţa realitţilor sociale*.

"entru Petre Andrei =sociologia studia/ -n )od oiectiv, -n $ri)ul r0nd,e8istenţa social su as$ectul ei static%structural, şi a$oi su as$ectul dina)ic%'uncţional al ei, art0nd 'a/ele şi ti$urile sociale reali/ate*.

Traian Herseni a susţinut c7 =sociologia este ştiinţa societţilor o)eneşti,este o disci$lin ce se ocu$ cu studiul vieţii sociale, al 'eno)enelor deco)unicare u)an, de convieţuire social*. Sociologul a)erican Alex Inkeles, -n lucrarea sa =@hat is sociologAB* Ceeste sociologiaB;, a$recia/ c e8ist trei ci $rinci$ale $entru circu)scriereaoiectului sociologiei, $rin care cut)s desco$eri) $role)atica $ro$rie de studiu7! calea istoric, cu autorul creia desco$eri) $role)ele centrale ale'ondatorilor sociologiei"! calea e)$iric, $rin care studie) cercetrile sociologice concrete $entru ade$ista acele suiecte sau $role)e crora sociologii conte)$orani le dau cea)ai )are atenţie#! calea analitic, $rin care identic) do)enii ale sociologiei. !in studiul )oştenirii sociologice şi din cunoaşterea )odului cu) sociologiistudia/ realitţilesociale s%a constatat c anu)ite $rocese, instituţii şi 'eno)ene sociale7 'a)ilia,straticarea social,ra$orturile dintre co)$onentele societţii, )ecanis)ele de 'uncţionare a

societţii nu au 'ost oiectal unei anu)ite disci$line dec0t din )o)entul constituirii sociologiei ca ştiinţ.!o)eniul sociologiei este realitatea social -n $rocesualitatea devenirii şistailitţii ei. n )od concret, oiectul sociologiei -l constituie studiulcolectivitţilor u)ane şi al relaţiilor interu)ane -n cadrul acestora, $recu) şie8a)inarea co)$orta)entului u)an -n gru$uri şi co)unitţi u)ane"etre 2ndrei consider c =Societatea este o realitate care trieşte $rin indivi/i,dar durea/ )ai )ult ca ei şi -şi )ateriali/ea/ e8istenţa -n di'erite oiecte.Deligie, dre$t, ştiinţ, art ne a$ar ca şi cu) ar $roduse ale unei realitţisu$erioare, e8terioare şi inde$endente 'aţ de noi, toc)ai $entru c ele se'or)ea/ tre$tat, tre$tat, $rin a$ortul ecrei generaţii şi se concreti/ea/ -n

'a$te. Conţinutul lor r)0ne -ns tot s$iritual şi tot $rodus al ra$orturilorinterindividuale, deşi -ntotdeauna a$roa$e nu se )ai recunoaşte $arteaindividual de colaorare. n acest )od do0ndeşte societatea o e8istenţ desine stttoare*.Eiectul de studiu al sociologiei $oate detaliat -n c-teva )ari as$ecte7

( 2cţiuni sociale )unc, educaţie;( Instituţii sociale 'a)ilie, şcoal, iseric, $artide $olitice;( Fru$uri sociale de la )icrogru$uri $-n la gru$uri de di)ensiuni )ari

clase sau $o$ulaţia unei ţri( (eno)ene sociale srcie, divorţ, )oilitate social, delincvenţ, suicid;

/, $unc%iile sociologiei!



Sociologia are ur)toarele &unc%ii im'ortante7a; gnosiologic( )cognitiv(;% 'uncţia de cunoaştere se reali/ea/ -n siste)ulteoretical ştiinţei. n sociologie se evidenţia/ teorii generale şi s$eciale care$ot inter$retate. Sociologia o'er )ai -nt-i de toate cunoştinţe ştiinţicedes$re legitţile şi )ecanis)ele de/voltrii societţii ca siste) social.

; ex'o*itiv(, de descriere a realitţii sociale, de $re/entare a 'a$telor,'eno)enelor şi $roceselor sociale, aşa cu) acestea au loc. ste aşa%nu)itadi)ensiune sociograc a sociologieic; ex'licativ(, sociologia ur)reşte e8$licarea a ceea ce se -nt0)$l -nsocietate, anali/a di'eritelor as$ecte ale realitţii sociale, claricarea şi -nţelegerea diverselor relaţii dintre diversele laturi ale vieţii sociale, dintre'a$tele, 'eno)enele şi $rocesele sociale ce caracteri/ea/ o societated; critic-ameliorativ(, $rin studierea 'eno)enelor sociale se reali/ea/ oanali/ critic a realitţii sociale. !i)ensiunea critic a sociologiei 'ace caaceast disci$lin ştiinţic s nu se $oat de/volta cu adevrat dec0t -nsocietţile de)ocraticee; a'licativ( sau 'ragmatic-inginereasc()'raxiologic(+, re/ultatelecercetrilor sociologice $ot utili/ate -n elaorarea $oliticilor sociale, sociologulne$ut0ndu%se sustitui, -ns, $oliticianului. I)$licaţiile $ractice ale sociologieisunt deoseit de i)$ortante. Sociologia o'er soluţii şi )odalitţi concrete dedi)inuare, sau a)eliorare a unor 'eno)ene dis'uncţionale.e+ de diagno*a social( , orice studiu sociologic asu$ra unei $role)e sau'eno)en social ur)reşte s $un un diagnostic realitţii investigate.'; ideologic(- sociologia este che)at s 'or)e/e -n )asele $o$ulare,conce$ţii ştiinţice des$re de/voltarea societţii, s contriuie la 'or)areaatitudinii active 'aţ de toate s'erele vieţii sociale. Sociologia contriuie la

schi)area )entalitţii )e)rilor ei. Sociologia $oate contriui la critica social şi la $ractica re'or)ei sociale -n)ai )ulte 'eluri. ntre acestea )enţion)7G -)untţirea -nţelegerii unui anu)it co)$le8 de circu)stanţe sociale neo'er, adesea, o şans -n $lus de a le controlaG sociologia ne asigur )iloace de a ne s$ori sensiilitatea cultural,$er)iţ0nd $oliticii s se a/e/e $e conştiinţa valorilor culturale divergenteG $ute) investiga consecinţele – intenţionale şi neintenţionale – ale ado$triiunui anu)it $rogra) $oliticG $oate, cel )ai i)$ortant, sociologia $roduce conştiinţa de sine, o'erindindivi/ilor şi gru$urilor o şans s$orit de a%şi deter)ina condiţiile $ro$riei lor

vieţi. Conce$tele a$licate -n sociologie $ot clasicate -n 'elul ur)tor7% Conce$te din teoria sociologic general societate, conştiinţ social,acţiune social, $rocese sociale, 'a$te sociale;% Conce$te $articulare a$licaile anu)itor do)enii ale siste)ului social -nsociologia devianţei% devianţ, ano)ie, co)$orta)ent deviant;% Conce$te s$eciale utili/ate -n do)eniul cercetrii e)$irice eşantionare, cote,res$ondent, intervievator;

#! Sociologia '%o.ta.0 $i 'ociologia $tii.i-ic0.

Sociologia -şi $ro$une s studie/e societatea, adic $role)ele oa)enilor,viaţa lor -n societate, structurile şi instituţiile sociale şi evoluţia lor. <oţi ave) oanu)it $erce$ţie asu$ra societţii şi asu$ra ra$orturilor acesteia cu indivi/ii.



<er)enii de individ şi societate au un sens destul de $recis -n cunoaştereaco)un. !e e8e)$lu, o anchet e'ectuat -ntr%un orşel canadian, cu $rivire larelaţiile sociale şi a'ective ale locuitorilor, a relevat c, la nivelul si)ţuluico)un, societatea se reduce la vecintate, la 'a)ilia şi rudele care triesc -na$ro$iere

"entru alţi indivi/i, -ns, societatea -nsea)n =lu)ea larg+, accesul la alteculturi şi o e8$erienţ diversicat. n consecinţ, di'eritele )edii sociale$erce$ di'erit societatea. Ceea ce este evident $entru unul nu este la 'el deevident $entru cellalt şi invers. 2desea, -n cadrul cunoaşterii co)une, individul a$are ca $rinci$al actor alvieţii $ro$rii şi arti/anul deci/iilor $e care treuie s le ia. !atorit voinţei şitalentului $e care le are, individul $oate deveni ce doreşte. n acest ca/,societatea, structurile sociale şi instituţiile sociale nu e8ercit sau au o )icinHuenţ asu$ra lui. Sunt şi situaţii -n care )e)rii unor gru$uri consider c evoluţia,traiectoria lor sunt re/ultatul acţiunii societţii, c societatea este singurares$onsail de soarta acestora. !e 'a$t, /i de /i, ecare dintre noi oserv) şiinter$ret) realitatea social. Cu toţii ne lans) -n discuţii şi s$eculaţii cu$rivire la cau/ele şi i)$licaţiile 'eno)enelor şi $roceselor -n care sunte)antrenaţi şi care ne inHuenţea/ viaţa. !e oicei, ne re'eri) la aceste suiectedin $ers$ective di'erite, adic ado$t0nd $uncte de vedere $articulare. V/utdin $ers$ective individuale, unul şi acelaşi 'eno)en sau $roces generea/se)nicaţii di'erite. "ers$ectivele individuale, -ns, sunt -n )od inevitail $arţiale şi inco)$lete,deoarece este $ractic i)$osiil s cu$rinde) dintr%odat toate laturile şii)$licaţiile 'eno)enelor şi $roceselor

sociale. n sco$ul de a ne organi/a oservaţiile, de a -nţelege se)nicaţiadatelor oţinute şi de a ne orienta co)$orta)entul şi acţiunile, treuie save) o anu)it $ers$ectiv. n $ers$ectivele individuale asu$ra di'eriteloras$ecte ale realitţii sociale, ne a/) $e $ro$ria e8$erienţ, dar şi $ein'or)aţiile şi ideile 'urni/ate de alţii. !ar, -n cea )ai )are )sur, ele suntcondiţionate de si)ţul co)un "otrivit lui S. Moscovici şi M. eJstone 19?3;, si)ţul co)un re$re/int un=cor$us de cunoştinţe 'ondat $e tradiţiile -)$rtşite şi -)ogţite de )ii deoservaţii şi e8$erienţe sancţionate de $ractic+ a$ud F.N. (ischer, 1995;.!u$ )odul de do0ndire a cunoştinţelor, cei doi autori identic dou 'or)eesenţiale ale si)ţului co)un7

G sim%ul comun de 'rim( mn(, care se)nic =ansa)lul cunoştinţelors$ontane 'ondate $e e8$erienţa direct a agenţilor cunosctori+G sim%ul comun de mna a doua, care re$re/int =ansa)lul cunoştinţelorştiinţice trans'or)ate -n i)agini şi 'olosite -n $ractic+.Se constat, aşadar, c -ntre activitatea $ractic a oa)enilor şi activitatea decunoaştere e8ist o evident inter'erenţ, c ti$ul cunoaşterii s$ontane, al=raţionalitţii eronate+ a 'ost de$şit tre$tat, -n decursul evoluţiei societţii, decunoaşterea ştiinţic. .aracteristicile cunoa/terii comune )s'ontane+02. .aracterul ilu*oriu. enri . Stahl 19KL; arta c, la nivelul si)ţuluico)un, cunoaşterea are un caracter ilu/oriu datorit unei serii de 'actori7G encultura%ia, trans)iterea culturii de la o generaţie la alta, are e'ecteli)itative asu$ra cunoaşterii. >i)a, ca ele)ent al culturii, $rin ogţia



vocaularului şi $rin sinta8, condiţionea/ )odul de a udeca al oa)enilor."erce$ţia lu)ii -nconurtoare este condiţionat de caracteristicile gra)aticaleşi se)antice ale li)ii suiectului cunosctorG sociali*area, $rocesul de 'or)are a $ersonalitţii -n acord cu nor)ele şivalorile societţii -n care individul se naşte şi trieşte. 2t0t sociali*area

'rimar( cu rol $ri)ordial -n 'or)area $ersonalitţii $entru şi -ntr%o anu)itcultur, $roces ce -nce$e din $ri)ele s$t)0ni de viaţ ale individului şi -ncare oac un rol deter)inant $rinţii;, c0t şi sociali*area secundar(reali/at -n cadrul instituţiilor s$eciali/ate, $rin trans)iterea de cunoştinţe şi'or)area de de$rinderi, atitudini, convingeri; se des'şoar di'erit de la ungru$ la altul. n aceste -)$reurri, -n cadrul aceleiaşi culturi, indivi/ii -şi'or)ea/ ailitţile de cunoaştere s$ontan 'oarte di'erenţiatG im'licarea subiectiv( a oamenilor 1n via%a social(.Caracterul ilu/oriu al cunoaşterii s$ontane decurge şi din aceast i)$licare aindivi/ilor, -n 'uncţie de sco$urile şi interesele lor $articulare, ceea ce -i 'ace sse -nşele adesea. Nu nu)ai societatea -n evoluţia ei, dar şi structura $ro$riei$ersonalitţi, )otivaţia $ro$riului co)$orta)ent r)0n $arţial necunoscutecelui care se a/ea/ nu)ai $e cunoaşterea s$ontan.#. .aracterul 'asional. "e $arcursul vieţii şi activitţii, ecare o) areinterese, sco$uri, conce$ţii, $reudecţi etc. !e oicei, oa)enii nu se)ulţu)esc s constate nu)ai ce se $etrece -n urul lor, ci udec,inter$retea/, a$recia/ realitatea, uneori denatur0nd%o sau 'alsic0nd%o."entru a%şi 'or)a o i)agine oiectiv a realitţii, oa)enii treuie s dis$un deo $regtire s$ecial şi s 'ac a$el la un continuu e8a)en critic.C. .aracterul contradictoriu. "er)anent, indivi/ii oscilea/ -ntre senti)entullierului aritru şi cel al 'atalitţii. 2cest )ecanis) $sihosocial de Huctuaţie

$er)anent, la nivel individual, nu este acce$tail -ntr%un de)ers ştiinţic.!. .aracterul limitat. n general, indivi/ii au e8$erienţe de viaţ care secircu)scriu )ediilor sociale -n care triesc. i nu aH dec0t oca/ional sau nucunosc ni)ic des$re ceea ce se -nt0)$l -n alte gru$uri, societţi, culturi. !eaceea, ceea ce nu le este cunoscut, 'a)iliar, adeseori le a$are ca anor)al sauscandalos. Ioan Mihilescu, 4553;.2şadar, cunoaşterea co)un nu ne o'er o cunoaştere adecvat a realitţiisociale. 2 r)0ne la nivelul si)ţului co)un -n cunoaşterea realitţii înseamnăa-i acorda acestuia o autoritate pe care el n-o mai are de multă vreme încelelalte ştiinţe. . !urhei), 19KL;. Sociologia ştiinţifcă

Naşterea sociologiei, ca ştiinţ, a -nse)nat $unerea su se)nul -ntrerii asi)ţului co)un -n aordarea şi inter$retarea 'eno)enelor şi $roceselor cu caresunte) con'runtaţi /ilnic. !e ase)enea, ea a $retins ado$tarea unei atitudini$rudente, dac nu chiar de res$ingere total, 'aţ de intuiţie, s$eculaţie,su$erstiţie, )it etc. Sociologia, atrgea atenţia )ile !urhei) 19KL; -n$re'aţa la lucrarea sa Regulile metodei sociologice, =nu treuie s consiste -ntr%o si)$l $ara'ra/ a $reudecţilor tradiţionale, ci s ne 'ac s vede) lucrurilealt'el de cu) a$ar o)ului de r0nd cci oiectul ecrei ştiinţe este de a 'acedesco$eriri şi orice desco$erire deconcertea/ )ai )ult sau )ai $uţin o$iniileacce$tate+. l cerea, -nc de la s'0rşitul secolului al I%lea, ca sociologia sdevin ase)enea oricrei ştiinţe, -nde)n0nd la des$rţirea de cunoaştereas$ontan. n $re/ent, tot )ai )ulţi sociologi se $ronunţ $entru distanţareacunoaşterii teoretice de cunoaşterea s$ontan.



!enit, -n )od esenţial, ca =studiul e8$licativ şi co)$rehensiv al realitţiisociale -n totalitatea ei, adic a unei realitţi sui-generis, $recu) şi a unor$rţi, 'eno)ene şi $rocese ale acestei realitţi -n legturile lor )ulti$le, variateşi co)$le8e cu -ntregul+ 2chi) Mihu, 1994;, sociologia o'er rs$unsuri la$role)ele care ne $reocu$, av0ndu%şi te)eiul -n datele şi 'a$tele str0nse

$rintr%o cercetare siste)atic, direct sau $use la dis$o/iţie de alte ştiinţe,anali/ate şi inter$retate -n con'or)itate cu anu)ite cerinţe rigurosdeter)inate.!in aceast succint caracteri/are a oiectului sociologiei re/ult c ea este o/tiin%( şi, -n acelaşi ti)$, o con/tiin%( de un ti$ a$arte. 2tiin%a este ='olosirea )etodelor siste)atice de investigare e)$iric,anali/area datelor, g0ndirea teoretic şi e8$ri)area logic a argu)entelor,$entru a 'or)a un ansa)lu de cunoştinţe des$re un suiect anu)e+ 2ntohnAFiddens, 4551Sulinie) c )etoda ştiinţic asigur desuiectivi/area cunoaşterii. n acestconte8t, se)nal) c0teva dintre elementele de ba*( ale metodei/tiin%i3ce7a; e8$licaţiile şi inter$retrile treuie 'unda)entate, c0t )ai )ult $osiil, $eoservaţii concrete, 'actuale, $e care cercettorul le $oate vedea, )sura,verica, -n vederea asigurrii unei $reci/ii cores$un/toare; orice e8$licaţie, teorie, inter$retare, care vine -n contradicţie cu o evidenţulterioar, treuie )odicat sau res$insc; )rturiile ştiinţice treuie s $rovin din surse co)$etented; -n ca/ul unor condiţii constante, unul şi acelaşi 'a$t treuie s e oservatde oa)eni di'eriţie; $entru a conr)ate, oservaţiile treuie re$etate

'; dovada ştiinţic asigur o a/ $entru $revi/iunea, cu o anu)it $reci/ie, are$etrii unui 'eno)eng; -n do)eniul ştiinţei nu e8ist adevruri asolute . .on/tiin%a sociologic(! C. @right Mills a nu)it $ers$ectiva sociologic deanali/ imagina%ie sociologic(. ste un gen de conştiinţ s$ecial, o e8$resiea relaţiilor dintre e8$erienţa $ro$rie iograe; şi istorie, -n cadrul structurilorsociale e8istente la un )o)ent dat. 2desea, oa)enii vd lu)ea $rin $ris)ae8$erienţei lor li)itate. 2cest )od de a $rivi lucrurile C. @right Mills li)itea/i)aginea de ansa)lu a societţii. n )od $arado8al, -ngustea/ i)aginea$ro$riei noastre lu)i $ersonale."rin inter)ediul i)aginaţiei sociologice, o)ul $oate deveni conştient de

o)enire, adic $oate scos din starea de =nelinişte şi indi'erenţ+, carecaracteri/ea/ societatea şi $ulicul de )as, inca$aile s -nţeleag realitateasocial nu)ai cu autorul $ro$riei cunoaşteri.!e 'a$t, C. @right Mills 19K&; consider c oiectul sociologiei estere$re/entat de studiul inHuenţelor dintre o) şi societate, dintre iograe şiistorie, dintre =eu+ şi lu)e.I)aginaţia sociologic $er)ite -nţelegerea relaţiilor dintre istorie şi iograe,$ornind de la $re)isa c ecare individ -şi trieşte iograa -ntr%o $erioadistoric deter)inat, contriuind la congurarea societţii şi ind, -n acelaşiti)$, un $rodus al acesteia.Nedis$un0nd de atriutul s$iritual al i)aginaţiei sociologice, ='or)a cea )ai'ertil a conştiinţei de sine+, oa)enii necultivaţi sociologic nu reuşesc s vadlegtura inse$arail dintre viaţa individului şi istoria societţii, nu -nţeleg



trans'or)rile sociale, evoluţia social ra$id şi 'a$tul c vechile nor)e şivalori nu -i )ai $ot orienta -ntr%o lu)e a conHictelor şi a co)$etiţiei.ste sco$ul cercetrii din do)eniul ştiinţelor sociale şi co)$orta)entale de ae8$lica dicultţile $ersonale şi conHictele sociale, de a $ro$une )odalitţi dede$şire a neliniştii, an8ietţii, indi'erenţei şi $anicii. =$oca noastr este cea a

neliniştei şi indi'erenţei+ – scria C. @right Mills.

),Cadrele 1ieii 'ociale $i co.diiile ei deter&i.a.te,

<entru anali+a fenomenelor şi proceselor sociale sociologul ţine cont %e următoarele ca%re:

1. "ri)ul cadru social este cel geograc. 2cest cadru $une -n atenţiasociologilor legtura dintre societate şi )ediul -nconurtor. Ea)eniitrind -n )edii di'erite au diverse caracteristici $articulare, 2cesta este$ri)ul cu care intr) -n contact c-nd $lec) undeva.

4. Cadrul iologic $rivi) oa)enii;. <reuie s ţine) cont de v-rsta , se8ul,starea sanitar a oa)enilor, culoarea $ielii.

3. Cadrul $sihic7 te)$era)entul, voinţa -n ra$ort cu datinile şi oiceiurile. <reuie s deosei) $sihologia satului şi a oraşului. !eoseirile suHeteştia$ar şi )ai evidente c-nd este vora de $o$oare di'erite. Sunt cunoscute -n toat lu)ea – interligenţa 'rance/ului, s-ngele rece al engle/ului,te)$era)entul erinte al s$aniolului, de)intatea indianului,os$italitatea )oldovenilor.

L. Cadrul istoric% originea societţii, evoluţia ei cu) inHuenţea/ trecutulasu$ra co)$orta)entului indivi/ilor.

n totalitatea lor cadrele vieţii sociale nu a$ar singure, ci 'uncţionea/ -na/a unor condiţii ale realitţii sociale co)$le8e şi dina)ice. Condiţiiledeter)inante ale vieţii sociale sunt7( cono)ice% sustituie averea $ersonal a 'a)iliei, ugetul $e veniturişi

cheltuieli, unitţile co)erciale $iaţa, )aga/inul;( Ouridice% dter)in ra$orturile sociale dintre indivi/i, totalitatea de nor)e

şi legi, instituţiile uridice, delictele )ai des -nt-lnite.( "olitice% i)$un organi/area şi a$licarea adecvat a nor)elor şi legilor -n

viaţa social, deter)in e8istenţa gru$urilor $olitice, 'or)area$re'erinţelor $olitice.

( S$irituale – deter)in instituţiile ce sti)ulea/ activitţile intelectuale

şcoale, ilioteca, educaţia -n 'a)ilie, gustul $entru 'ru)os;.

4! 5ela%ia sociologiei cu alte /tiin%e Cercet0nd un do)eniu al e8istenţei, cel social, sociologia se -n0lneşte,inevitail, cu alte ştiinţe des$re o) şi societate, r)0n0nd, -ns, un )ods$ecic de aordare a acestora.nţelegerea s$ecicului sociologiei ca ştiinţ re/ult şi din studiul relaţiiloracestei disci$line cu alteştiinţe. Cercet0nd un do)eniu al realitţii, cel social, sociologia se -nt0lneşte,inevitail cu alte ştiinţe. Ptiinţele des$re societate şi o) se -)$art -n trei )arigru$uri7



− /tiin%ele sociale antro$ologia, econo)ia, $sihologia social, istoria,sociologia;− disci'linele umaniste lo/oa, teologia, literatura, )u/ica şi arta;− /tiin%ele com'ortamentului sociologia, antro$ologia, $sihologia, as$ecteco)$orta)entale ale iologiei, econo)iei, geograei, dre$tului, $sihiatriei,ştiinţelor $olitice;

Sociologia este inclus, aşadar, -n dou gru$uri de ştiinţe7 sociale şi aleco)$orta)entului. 2ceasta de)onstrea/, $e de o $arte, co)$le8itateaoiectului ei de studiu, $e de alt $arte, e8istenţa unor )oduri di'erite din care$oate aordat $role)atica social.Sociologia co)unic, $ractic, cu toate ştiinţele deoarece socialul, oiectul ei decunoaştere, cu$rinde ele)ente ce sunt studiate din toate $ers$ectivele ştiinţei.Cu) ecare ştiinţ -şi deli)itea/oiectul la seg)ente ale realului este evident c vi/iunea sociologiei este$arţial, iar $entru e8$licarea acesteia se aduc argu)ente şi din ştiinţe cone8e.

!e aceea, graniţele dintre ştiinţele socio%u)ane sunt Huide.!eli)itarea sociologiei de alte ştiinţe socio%u)ane se reHect -n oiectul ei destudiu şi -n $role)atica s$ecic celorlalte ştiinţe. Cu ce se ocu$ sociologiaBa studia/ realitatea social dincolo de )odul cu) se e8$ri) -n as$ectele$articulare. (inalitatea sociologiei st -n e8$licarea şi -nţelegerea structurii şi 'uncţionrii realitţii sociale. a ur)reşte cunoaştereaştiinţic a societţii gloale. Sociologia caut rs$uns la o chestiune esenţial,şi anu)e, relaţia dintre individ şi societate su toate as$ectele. !in aceast$ers$ectiv este o$ortun anali/a ra$orturilor sociologiei cu celelalte ştiinţesocio%u)ane. 6ociologie /i Psihologie! Psihologia este ştiinţa care studia/

co)$orta)entul individual şi $ersonalitatea $rin $ro$rietţi cu) sunt7 atitudini,nevoi, senti)ente, $recu) şi $rin $rocese7 -nvţare, $erce$ţie etc. "sihologiastudia/ $sihicul individului, iar sociologia aordea/ colectivitţile sociale. nacest do)eniu se distinge o ştiinţ $articular, $sihologia social, str0nsasociat cu sociologia. Psihologia socială este cunoaşterea ştiinţic a interacţiuniico)$orta)entelor şi $roceselor $sihice u)ane. a studia/ )odul cu) are locinteracţiunea co)$orta)entelor individuale şi de gru$, ca şi strile şi $rocesele$sihice colective, $ersonalitatea su ra$ortul condiţionrii socio%culturale. S.Chelcea, Psihologia socială, 1993, $. LK6;. Sociologia, se ocu$ de cunoaşterearelaţiilor sociale, a structurilor, interacţiunilor şi organi/rii din societate iar$sihologia anali/ea/ $role)ele sociale din interiorul $ersonalitţii individului."sihologia vi/ea/ cu $redilecţie as$ectele legate de )icrogru$ sau condiţiile şiacţiunile individului -n cadrul gru$ului, iar sociologia -şi direcţionea/cercetarea -n s$ecial asu$ra )icrogru$urilor şi e'ectelor cau/ate individului caur)are a e8istenţei lui -n cadrul gru$ului. 2nali/a corelat $siho%sociologiceste adesea )ai co)$let, deoarece sociologia evidenţia/ ti$urile de relaţiisociale care )enţin coe/iunea gru$urilor, iar $sihologia relie'ea/ cogniţiile şire$re/entrile sociale , care inHuenţea/ 'uncţionalitatea gru$ului.

6ociologie /i Antro'ologie! Antropologia este ştiinţa des$re o) caindivid, gru$ şi s$ecie F. Fean, Antropologie, 1993, $.L5;, v/ut din

$ers$ectiv iologic şi social. 2ntro$ologia /ic anali/ea/ te)e re'eritoarela originea o)ului. 2$ro$iat de sociologie este antro$ologia cultural, aceasta



ind $reocu$at de studiul co)$orta)entului u)an -n conte8tul nor)elor şivalorilor dintr%o societate concret. Sociologia se centrea/ $e cunoaştereasocietţilor conte)$orane, $e c0nd antro$ologia cultural are ca oiectculturile arhaice. n discursul antro$ologiei culturale se includ te)e re'eritoarela conte8tele de e8istenţ a tradiţiilor, la civili/aţia )odern -n relaţie cu valori

tradiţionale. 2ntro$ologia social studia/ structurile sociale ale unei societţitradiţionale, iar sociologia aordea/ aceeaşi $role)atic -n societţileactuale. 2ntro$ologia are ca oiect societatea, la 'el ca şi sociologia. !e aceea,ea a 'ost considerat ca ind sora sociologiei. !in aceast cau/ e8ist )icidi'erenţe -ntre antro$ologia cultural şi social şi sociologie. 2tiin%ele economice studia/ $roducţia, distriuirea şi consu)ul unurilorşi serviciilor. <e)ele $redilecte sunt7 )unca, anii, nanţele, a'acerile, relaţiileecono)ice internaţionale etc. S$re deoseire de sociologie, aceste ştiinţeacord )ic atenţie interacţiunii dintre oa)eni -n activitatea econo)ic saustructurilor sociale din s'era econo)ic. "entru sociologie econo)ia este)ediul de $roducere a unor relaţii sociale, $recu) şi de ar)are a o)ului ca'orţ de )unc -n anu)ite conte8te sociale. voluţia g0ndirii sociologice acondus la constituirea unei sociologii de ra)ur, sociologia econo)ic,orientat ctre anali/a sociologic a vieţii econo)ice. Sociologia include )ultedintre aceste suiecte, anali/ate -ns ca realitţi sociale. 2ctivitatea econo)icre$re/int cea )ai i)$ortant $reocu$are $entru $o$ulaţie, res$ectiv arenevoie şi de aordare sociologic. "entru a garanta 'uncţionarea ecient aorgani/aţiilor -n organigra) este inclus şi sociologul. Dolul acestuia const -nstudierea relaţiilor din cadrul gru$ului de )unc, cercetarea $rin sondae ara$ortului cerere – o'ert, $ro$unerea )odalitţilor de intervenţie -n sco$ulcreşterii $roductivitţii )uncii.

2tiin%ele 'olitice cercetea/ as$ecte ale organi/rii $olitice a societţii,)odurile de guvernare, co)$orta)entul electoral, $artici$area $olitic etc. Pisociologia studia/ ase)enea as$ecte, dar ca realitţi sociale distincte caatare; de aceea ea constituie a/a ştiinţelor $olitice. Sociologia include )ultedintre aceste suiecte, anali/ate -ns ca realitţi sociale. <reuie s$us c -ntresociologie şi ştiinţele $olitice deoseirile sunt )ici. #a/a ştiinţelor $olitice estedat, indiscutail, de sociologie. 6ociologie /i istorie! Istoria şi sociologia studia/ ele)entele concrete dinsocietate, -ns istoria se re/u) la unicate şi 'a$te de succesiune ale trecutuluiaord-nd 'eno)enele cronologic, iar sociologia cercetea/ 'a$tul $re/entului ceau re$re/entativitate statistic ridicat. n cadrul sociologiei se ur)reşte

inovarea, cutarea de soluţii noi -n con'or)itate cu ele)entele dina)iciisociale, iar -n cadrul istoriei se ur)reşte desco$erirea şi constatarea. (a$tulsocial $oate deveni 'a$t istoric datorit re$re/entativitţii lui; sau 'a$tsociologic datorit re$etailitţii lui;. 6ociologie /i Dre't. S$ecicul sociologiei uridice ca ştiinţ de graniţconst -n studierea relaţiilor şi )ani'estrilor uridice dintr%o unitate social.Eiectul ei de studiu este cercetarea sociologic a )ani'estriolor uridice şia$ro'undarea cercetrii uridice a relaţiilor sociale a di)ensiunii uridice asocialului. !re$tul sudia/ uridicul -n toat co)$le8itatea sa ca 'eno)ensocial7 gene/a, evoluţia sa uridic, strucura şi 'uncţiile sale s$ecice, legile$ro$rii de de/voltare. Sociologia la r-ndul ei se $articulari/ea/ $rin studiereasocietţii ca totalitate, integralitate, ca ansa)lu structurat,coerent şi dina)ic.



6ociologie /i 3loso3e. Eiectul de studiu al losoei -l constituie o)ul,natura şi societatea. Studiind legitţile e8istenţei losoa este o ştiinţs$eculativ, care $re$onderent utili/ea/ )etode intuitive. Sociologia este oştiinţ a$licativ, care $une accent $re$onderent $e )etode de cercetare arealitţii sociale, identic-nd cau/ele a$ariţiei unor 'eno)ene, $ro$une

)odalitţi de soluţionare a $role)elor sociale.6ociologie /i 7urnalism. Sociologia studia/ realitatea social $rin $ris)a)ass%)edia, a$lic-nd diverse )etode şi tehnici de cercetaresondaul de o$inie,interviul, anali/a de conţinut;. "role)atica sociologiei se a8ea/ $e elucidareainter'erenţelor dintre societate -n ansa)lu şi e'ectele )ass%)edia asu$raevoluţiei şi devenirii di'eritor 'or)e de conveţuire u)an. !eşi sociologia co)unic $ractic cu toate ştiinţele sociou)ane, ea -şi$strea/ o anu)e s$ecicitate -n aordarea socialului7% studia/ realitatea social dincolo de )odul -n care se e8$ri) ea -nas$ectele $articulare% are dre$t nalitate e8$licarea şi -nţelegerea structurii şi 'uncţionrii realitţilorsociale, ca susiste)e ale siste)ului social% vi/ea/ cunoaşterea ştiinţic a societţii gloale% e8$lic, -n ulti) instanţ, o $role) esenţial a socialului, $role)a relaţieidintre individ şi societate, su toate as$ectele sale.

8. 5amurile sociologiei!

"role)atica sociologiei este deter)inat de co)$le8itatea şi diversitateaoiectului ei7 societatea ca siste) şi susiste)ele sale. Studiul acestora s%a

di'erenţiat şi a$ro'undat, $role)ele sau a)$licat, ceea ce a dus laconturarea unui siste) de disci$line sociologice, sociologiile de ra)ur, care s%a e8tins $er)anent, aung0ndu%se, ast/i, $0n la a$ro8i)ativ 155. !eosei) sociologii care studia/ instituţii sociale, sociologii care studia/ti$uri de colectivitţi şi gru$uri sociologia gru$urilor )ici, sociologia gru$uriloetnice; sociologii care studia/ 'eno)ene şi $rocese sociale sociologiacunoaşterii, sociologia revoluţiei, sociologia ti)$ului lier, sociologia controluluisocial, sociologia straticrii sociale, sociologia co)$orta)entului de)ograc;şi disci$line de graniţ sociolingvistica, $sihologia social, etnosociologia;.8ist ast'el7- sociologia $olitic % este o ramura a sociologiei care stu%ia+a un %omeniu aparte al vietii

omului şi anume %omeniul politicului. Sociologia politică stu%ia+ă: puterea politică, statul şiinstituţiile politice, grupurile politice, relaţiile politice, i%eile politice, comportamentele politice,

conflictele politice,rolul elitelor politice,% sociologia culturii% sociologia )uncii% sociologia )oralei% sociologia 'a)iliei% sociologia religiei% sociologia o$iniei $ulice% sociologia educaţiei% sociologia artei% sociologia )u/icii% sociologia cunoaşterii



% sociologia conHictului% sociologia literaturii% sociologia educaţiei% sociologia )edical% sociologia devianţei

% sociologia co)unicrii% sociologia )ilitar% sociologia dre$tului% sociologia econo)ic% sociologia delincvenţei% sociologia relaţiilor interetnice% sociologia $ersonalitţii% sociologia uran% sociologia rural% sociologia tran/iţiei% sociologia v-rstelor% sociologia genurilor% sociologia $o$ulaţiei% sociologia organi/aţional şi a conducerii% sociologia ti)$ului lier% sociologia tineretului% sociologia uridic% sociologia co$ilriei

1. Sociologia ca stiinta

Sociologia pe care o practicam fiecare dintre noi in viata de zi cu zi poartanumelede sociologie spontana. Sursa acestei cunoasteri este simtul comun sau bunulsimt.Sociologia spontana a simtului comun sufera de cateva mari neajunsuri:- cunoasterea spontana are un caracter pasional: fiecare om are anumiteinterese, conceptii, prejudecati etc. Oamenii nu se multumesc numai saconstate ce se intampla in jurul lor, ci adopta atitudini, interpreteaza si judecarealitatea, uneori rastalmacindo sau falsificand-o;- cunoasterea spontana are un caracter iluzoriu: in viata sociala, oamenii se

iluzioneaza adesea, se amagesc.Daca in viata sociala curenta autoiluzia poate



fi acceptata in anumite limite, in activitatea stiintifica ea este totalinacceptabila;- cunoasterea spontana este contradictorie: oamenii oscileaza intresentimentul fatalitatii si al liberului arbitru. Atunci cand isi analizeazasuccesele, considera ca totul depinde de ei. Daca sunt confruntati cu esecuri, ei

invoca imprejurari neprielnice, comploturi, vitregia sortii;- cunoasterea spontana este limitata: individul sau ciar grupul are e!perientede viata limitate, circumscrise mediului social in care traieste. Despre ceea cese intampla in alte grupuri sau in alte societati, individul nu afla decatocazional sau nu stie nimic."ste evident ca indivizii nu reusesc sa ofere in mod spontan o cunoasterestiintifica a societatii. #iar si aflat in actiuni de grup, individul are ocapacitate mai redusa de a gandi in mod obiectiv si coerent. $rupuldiminueaza capacitatea critica a indivizilor si accentueaza pasiunile si iluziile.#oncidem ca sociologia spontana nu ne ofera o cunoastere adecvata a

societatii sinu poate inlocui sociologia stiintifica.

#unoasterea stiintifica se intemeiaza pe trei principii.- principiul realismului: consta in recunoasterea de catre oamenii de stiinta cae!ista o lume reala, independenta de subiectul observator, ca faptele observatesunt reale si nu un produs al mintii observatorului;- principiul determinismului: consta in acceptarea principiului ca raporturiledintre lucruri nu sunt intamplatoare, ci au un sens; raporturile sunt analizate intermeni de cauza si efect;

- principiul cognoscibilitatii: consta in faptul ca lumea e!terioara poate ficunoscuta prin observatie obiectiva.Observatia stiintifica se conformeaza mai multor e!igente:- observatia stiintifica este precisa: precizia se refera la gradul de masurare, decuantificare a constatarilor. %iecare observator va stabili gradul de precizie saumarjama!ima de eroare acceptabile in observatia pe care o efectueaza;- observatia stiintifica este riguroasa: observatorul trebuie sa prezinte lucrurileasa cumsunt ele, fara omisiuni si fara e!agerari;

- observatia stiintifica este sistematica: este facuta in mod deliberat, pregatitasidesfasurata cu mijloace adecvate;- observatia stiintifica este obiectiva: observatorul trebuie sa vada lucrurile asacumsunt ele, nu cum ar vrea el sa fie. Observatia trebuie sa fie neafectata depasiunile,fobiile si prejudecatile persoanei care observa;- observatia stiintifica este consemnata: datele observatiei sunt notate sauinregistrate,deoarece memoria nu este infailibila si, pe masura trecerii timpului, anumiteimagini



pastrate in memorie pot fi complet distorsionate;- observatia stiintifica este efectuata de persoane calificate: un e!celentastronom poatefi un observator mediocru sau total incompetent in domeniul fiziologiei umane.

obiectsiprobl1

Documents

Transcript of obiectsiprobl1