Obiective Turistice Din Bucovina

8/18/2019 Obiective Turistice Din Bucovina

1/22

biective turistice din Bucovina

Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe

harta României. Nu intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi inintreaga lume, a fost distinsa in anul 1975 cu premiul international “ommed!"r# de catre $ederatia %nternationala a &iaristilor si 'criitorilor de (urism,iar multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare sie)terioare din acest colt de tara au fost trecute de *N+'" in listamonumentelor de arta universala.

1


2/22

Mănăstirea Moldovi a-

Anul construcţiei: 1532

Construită de: Domnitorul Petru Rare!ocaţia: "atra Moldoviţei# $udeţul %uceava%umar: Cea mai im&ortantă caracteristică a Bisericii 'Buna "estire( estee)onarte)ul cu cele trei bolţi *n +aţada vestică, Dintre toate bisericilebucovinene# &icturile e)terioare de aici s-au &astrat cel mai bine,Ale)andru cel Bun a construit &rima mănăstire *n Moldoviţa &e malurile r.uluicu acelai nume# la *nce&utul secolului al /"-lea, !ocul ales era de&arte desate# *n mi$locul &ădurii, A donat &ăm.nturi i sclavi tătarilor# iar &rimacomunitate din $ur +usese creată, Prima atestare a mănăstirii este din anul102# iar cele ulterioare sunt mărturii ale donaţiilor +ăcute, otui# nu e)istă

nici o atestare care să arate c.nd sau cum a +ost distrusă mănăstirea# dareste &osibil ca un cutremur să o +i nimicit la *nce&utul celui de-al /"-leaveac,Doar ruine ale &ietrelor de la ba4ă răm.n din &rima biserică, Aceasta a +ost4idită din mari blocuri de &iatră# urm.nd un &lan triconc# cu trei arcade, !a *nce&ut# &re4enta doar altarul# naosul i un *nust &ronaos, C.ndcomunitatea mona6ală s-a mărit# un al doilea &ronaos# mult mai mare# a +ost


3/22

construit la ca&ătul vestic al edi+iciului, Ca i *n ca4ul altor mănăstiriconstruite *n tim&ul &rimului veac al e)istenţei Moldovei# cum ar +i Probota i7umor# Moldoviţa a +ost +ondată din nou de Petru Rare, 8oua biserică a +ostridicată *n 1532# *ntr-un alt loc# la c.teva sute de metri mai sus de r.u,

Cea mai im&ortanta Ca4are in Moldovita caracteristică a Bisericii 'Buna"estire( este e)onarte)ul cu cele trei bolţi *n +aţada vestică, Dintre toatebisericile bucovinene# &icturile e)terioare de aici s-au &astrat cel mai bine,

Aa cum o con+irmă i inscri&ţia comemorativă a+lată &e +aţada sudică abisericii# *n &artea st.nă a intrării# Petru Rare este cel care a +ondatBiserica 'Buna "estire(, Biserica este construită &e un obinuit &lan triconccu trei bolţi# &lan +olosit la toate construcţiile mona6ale, Planul estede4voltat lonitudinal i &re4intă# *n a+ara altarului# naosului i &ronaosului#camera mormintelor i un e)onarte), 9n raţios turn octaonal cu &atru+erestre aco&eră naosul i o mică vistierie a +ost construită deasu&racamerei mormintelor, răsătura distinctivă este e)onarte)ul cu laridesc6ideri# construit du&ă modelul Bisericii din 7umor, aţadele mari suntnetede# cu e)ce&ţia unui ir de mici +iride# care *ncon$oară *ntreaa biserică,Cele trei bolţi sunt decorate cu nie *nalte# care a&roa&e a$un &.nă lastreaină, Cele &atru +erestre mari din &ronaos au +ăcut bolţile otice imotivele decorative mai ascuţite *n &artea su&erioară, Celelalte cinci+erestre sunt mult mai mici# cu arcuri mai &uţin ascuţite i un cadru &ătrat cumire *n cruce,

Biserica a +ost &ictată *n 153;# at.t *n interior# c.t i *n e)terior, Di+erenţelede stil semni+icative *ntre scene variate indică +a&tul că trebuie să +i muncitmai mulţi &ictori la Moldoviţa, &isco&ul de Rădăuţi >+rem a decisconstruirea solidă a incintei cu trei turnuri, Cel de la intrare i cel din colţulsud-estic sunt &ătrate# dar cel din colţul nord-estic este rotund, O &oartăarcuită conduce către turnul de la &oartă i mai a&oi către ae4ăm.ntulmona6al, Bolta &orţii este decorată cu ro4ete scul&tate *n &iatră,


4/22

C6iar sub streini# sunt 15 nie# +iecare cu un *ner &ictat, Pe &ilonul vestic# *n &artea st.nă a intrării i &e *nalta desc6i4ătură a +aţadei sudice# sunt trei%+inţi militari &e cai care stau *n &icioarele dina&oi i cu o sabie sau o suliţă *n m.ini, Cel mai sus se a+lă %+, ?6eor6e# a&oi %+, Dumitru i %+, Mercurius,

Ca de obicei# &e +aţada sudică# se a+lă c.ntecul reliios Acatistul, Cele 20 destro+e ale imnului aco&eră &atru catasti+uri, Primele sunt cele 12 stro+eistorice care relatea4ă naterea lui 7ristos: Buna "estire# @ămislirea#ecioara Maria o cunoate &e %+.nta >li4abeta#


5/22

Manastirea Moldovita este la 2; Fm la nord de Cam&ulun Moldovenesc# unde&uteţi ăsi ca4are i in+ormaţii des&re călătorie, Cam&ulun Moldovenesc sea+lă la ;2 Fm de %uceava# &e >5G, %e &oate a$une *n %uceava &e drumurileeuro&ene >G5# >5G# cu trenul Bucureti-Cernăuţi-!iov sau cu avionul, Oraulare un aero&ort cu 4boruri s&re Bucureti i s&re alte locuri din a+ara ţării,

Manastirea %ucevi a-

Anul construcţiei: 15G3Construită de: rimia# %imion i ?6eor6e Movilă!ocaţia: %uceviţa# $udeţul %uceava%umar: Această clasică biserică moldovenească# av.nd cele 5 camere#&re4intă &rima noile tendinţe ar6itecturale: +iride mai mici i trei &iedestaluri&entru turn, rescele sunt remarcabile# colorate i bine &ăstrate,

Biserica de la Manastirea %ucevita Ca4are in %ucevita a +ost inclusa in !istaPatrimoniului 98>%CO &e 1 auust21 si este sinura biserica care include o re&re4entare a scarii %+intuluioan %cararul,

5


6/22

rei +raţi Movilă au construit Biserica '&isco& la Rădăuţi a urcat *n +uncţie &.nă a devenit Mitro&olitulMoldovei,Biserica a +ost &ictată *n $urul anului 15I5# cu a&roa&e $umătate de veac du&ăbisericile 'surori(, >ste considerată ca +iind ultima *n+lorire a obiceiului&ictării +aţadelor bisericii# tradiţie care marc6ea4ă domnia lui Jte+an celMare i a lui Petru Rare, Pentru +raţii Movilă# a construi i a &icta o bisericăce se aseamănă *ndea&roa&e cu edi+iciile &e care strămoii le-au *ntemeiatcu decenii *nainte era o +ormă de a se declara &arte a liniei conducătoarecare &ornea de la Jte+an cel Mare,

Cu toate acestea# *n acelai tim ae4ăm.ntul mona6al al %uceviţei iclădirile a+erente anunţă inovaţiile ar6itecturale ale secolului următor,Pereţii masivi din $urul bisericii au +ost construiţi du&ă 15I5# *n tim&uldomniei lui eremia Movilă, iecare &erete are a&roa&e 1 de metri lunime#trei metri lăţime i mai multe de ase metri *nălţime# cre.nd ast+el atmos+eraunei +ortarete medievale, Pereţii sunt *ntăriţi cu st.l&i# diuri i turnuriim&o4ante,iecare din cele cinci turnuri are c.te un &lan di+erit, urnul &ătrat al &orţii

cu turnuleţul octaonal ascuţit este *n mi$locul &eretelui nordic, O &oartă deintrare arcuită# cu st.l&i rei &e +iecare &arte# conduce către ae4ăm.ntulmona6al, Deasu&ra bolţii de la &oarta de intrare se a+lă o niă *n semicerc#&ictată cu


7/22

O alerie din lemn lăcuit a +ost construită *n &eretele nordic# *n tim&ulsecolului al //-lea, urnuleţul subţire din lemn are ravat anul 1G=;,Clădirile mona6ale actuale se *nvecinea4ă cu &eretele estic, Partea dincentru este oriinală# iar locuinţele# *n a+ară de celulele măicuţelor# suntre&re4entate de un mu4eu cu broderii# manuscrise# obiecte reliioase i

icoane, Biserica 5G# cu trenul Bucureti-Cernăuţi-!iov sau cu avionul, Oraul are unaero&ort cu 4boruri s&re Bucureti i s&re alte locuri din a+ara ţări,

7


8/22

Manastirea Putna

Anul construcţiei: 10==-10=IConstruită de: Jte+an cel Mare!ocaţia: Putna# $udeţul %uceava%umar:Actuala biserică a +ost &ractic reconstruită *ntre 1=53 i 1==2 decătre "asile !u&u i urmaii săi,

m&o4anta mănăstire Putna Ca4are in Putna este situată la a&roa&e 3 de Fmnord-vest de Radauti# l.nă r.ul Putna, Mănăstirea i satul cu acelai numesunt *m&re$muite de dealuri *m&ădurite i de &riveliti sălbatice,

Jte+an cel Mare a construit mănăstirea ca +iind locul său de *nmorm.ntare# *ntre anii 10== i 10=I# iar biserica cu 6ramul 'Adormirea Maicii Domnului( a+ost s+inţită un an mai t.r4iu,

Primul eumen a +ost Ar6imandritul osi+ de la Manastirea 8eamţ# &rimulcentru mona6al im&ortant din Moldova, Acesta a +ost *nsoţit de cătrecalira+i# care au +ost &rimii dascăli ai noii coli care a urmat e)em&lul celeidin 8eamţ, A *nce&ut ca coală de retorică# loică i ramatică &entru viitoriicronicari sau &ersonal cleric# dar cur.nd Putna a devenit unul din cele maiim&ortante centre culturale ale ţinutului,

2


9/22

Doar la trei ani du&ă ce mănăstirea a +ost terminată# un incendiu a distrus-o#dar a +ost imediat re+ăcută, A +ost distrusă din nou# *n 1=53# de către armataca4acă a lui imu 7melniţc6i# inerele lui "asile !u&u, Actuala biserică a+ost &ractic re+ăcută *ntre anii 1=53 i 1==2 de către "asile !u&u isuccesorii săi, Planul ba4ei urmea4ă &lanul edi+iciului oriinal# cum s-a &utut

dovedi c.nd +undaţia &rimei biserici a +ost de4ro&ată# *ntre 1I=G i 1I;,

Jte+an cel Mare a domnit o $umătate de veac# *ntre 105;-150, Ji-a c.tiat&orecla de 'Mare( &entru numeroasele sale victorii militare *m&otriva turcilor in+ideli, De asemenea# este +aimos &rin construirea i &rin in+luenţareaconstruirii a numeroase biserici i mănăstiri *n toată Moldova, %e s&une că a4idit c.te un edi+iciu reliios du&ă +iecare victorie militară im&ortantă,


10/22

De asemenea# turla di+eră de cele tradiţionale# ea av.nd două eta$e,


11/22

Manastirea "orone-

Anul construcţiei: 10GGConstruită de: %te+an cel Mare

!ocaţia: "oronet# udetul %uceava%umar: Biserica %+antul ?6eor6e a Manastirii "oronet este &robabil cea maicunoscuta biserica din Romania atat &entru +rescele ei e)terioare# cu olumino4itate si culori +oarte intense cat si &entru sutele de +iuri bine&astrate &e 4uraveala de a4ur,Manastirea se a+la &e malul unui rau# la ca&atul unui sat mare cu acelasinume# a&roa&e de orasul ?ura 7umorului, "arsta ase4amantului mona6al nueste cunoscuta, !eenda ne &ovesteste ca %te+an cel Mare# in tim&ul uneicri4e intr-un ra4boi cu turcii# a venit la Ar6imandritul Daniel# la sc6itul sau in"oronet si a cerut s+atul acestuia, Castiand batalia im&otriva turcilor#

&rintul si-a &astrat &romisiunea catre caluar si a construit o noua bisericadedicata %+antului ?6eor6e# ocrotitorul victoriei in batalie,

Biserica %+antul ?6eor6e Ca4are in "oronet a Manastirii "oronet este&robabil cea mai cunoscuta biserica din Romania,

11


12/22

,Aceasta este biserica actuala# construita &e ase4amantul vec6ii biserici delemn# ale carei ramasite nu se stie de cand datea4a, 8oul cercetator ?eoreBals a scris in 1I2# ca biserica aceasta# la +el ca si cele construite insecolul urmator# sunt EBiserici bi4antine construite cu maini otice(,%trucutura si solutiile de interior in ce &riveste s&atiul au +acut trimitere la

traditia Bi4antina si a %lavilor de sud,>)teriorul cu stal&ii# usile si ramele +erestrelor au dus la curentul cuin+luente otice din vestul >uro&ei, Curentul s-a ras&andit din ransilvania siPolonia cu artisti care au +ost invitati s&ecial &entru a construi biserici,Biserica %+antului ?6eor6e se desc6ide cu o inscri&tie comemorativa&lasata c6iar la intrarea in e)onarte) :(>u &rintul %te+an &rin voia Domnuluiconducator al Moldovei +iu al &rintului Bodan# a ince&ut a construi aceasta+undatie a Manastirii "oronet dedicata %+antului si Adoratului si MareluiMartir si "ictorios ?6eor6e# anul =II= 10GG# luna lui mai 4iua 2=# in luneade du&a Poararea %+intului Du6 si terminata in acelasi an in luna luise&tembrie &e 10,e)tul arata ca biserica a +ost construita in mai &utin de &atru luni, Acestlucru ne da o idee des&re nivelul &ro+esional ridicat de constructie al aceluitim in mod deosebit luindu-se in considerara ca Manastirea %+antului oandin %uceava a +ost construita e)act in acelasi tim&,Manastirea "oronet# &e care %te+an cel Mare a contruit-o# include altarul#naosul cu turnul lui si &ronaosul# ceea ce indica ca &lanul a +ost identic cucel al Bisericilor Patrauti# %+antul oan si Miliăuţi, n 150;# Metro&olitul>&isco& de Moldova# ?riore Roca a adauat e)onarte) in &artea +inala de

vest a bisericii, 9sile de sud si nord ale e)onarte)ului in 150; aveau cadredre&tun6iulare ceea ce indica o &erioada de tran4itie de la ?otic laRenastere, Dar# deasu&ra lor# &e +iecare &erete este o +ereastra inalta cu unviu colorat arc ?otic,ntreaa +atada vestica este +ara desc6ideri ceea ce indica ca intentiaMitro&olitului Rosca a +ost de la ince&ut de a o &astra &entru +resce,>)onarte)ul# &e care l-am reamintit mai inainte# a +ost adauat deMetro&olitanul ?riore Rosca in 150;, Acest lucru a sc6imbat as&ectulmicutei biserici# care &ana atunci avea un stil a&roa&e identic cu cel albisericii Patrauti si %+antul oan din %uceava,

>)onarte)ul este un s&atiu rectanular cu o bara transversala, Peretele dinvest nu are desc6idere# dar &e amindoi &eretii laterali e)ista o intrare si o+ereastra inalta in stil otic, n $umatatea secolului ce a se&arat &icturile dine)onarte) de cele din naos# arta moldoveneasca a evoluat de la o structurarava si riuroasa la una com&le)a decorativa si &lina de viata, Decoratiile+lorale um&lu toate s&atiile oale si im&art scene si reistre si elemente

1


13/22

ar6itecturale accentuate ca nisele si arcurile, "esmintele +iurilor trec dinsim&lu in som&tuos si albul este acum &lin cu veetatie,"oronet este la &atru Filometri de ?ura 7umorului unde &uteti asi ca4are siin+ormatii de calatorie, Orasul se a+la la 0; de Fm de mers cu trenul din%uceava si 32 din Cam&ulun Moldovenesc# in tim& ce &e sosea distanta &e >

5G este 3= Fm atat de %uceva cat si de Cam&ulun Moldovenesc,

Manastirea Probota

Anul constructiei : 153Construita de: Printul Petru Rare!ocatia: Probota# udetul %uceava%umar: Picturile din e)teriorul bisericii %+, 8icolae &alesc in com&aratie cucele din interior care +ac &arte din cele mai deosebite de acest en dinMoldova, Ramasite ale vec6ii manastiri au +ost asite in sa&aturilear6eoloice care au +ost +acute,Manastirea a +ost inclusa7oteluri in Probota in &atrimoniul national din 1II3,Biserica si &icturile e)terioare si interioare ale ei cat si toate cladirile carea&artin manastirii au +ost restaurate de catre 98>%CO in colaborare cu?uvernul Romaniei intre anii 1II= si 2,

1/


14/22

nscri&tiile comemorative de &e 4idul manastirii ca si de &e &oarta turnuluimentionea4a anul 153, %e considera ca biserica a +ost terminata in 153 si&ictata in 1532, Recentele sa&aturi ar6eoloice in com&onentele manastiriisuerea4a ca celelate constructii au +ost terminate cativa ani mai tir4iu,

Celelalte cladiri ale manastirii au +ost construite intre anii 153 si 155# iar4idurile ce o incon$oara in 155, Pe &eretele din e)terior al &ortii turnuluie)ista reminiscente a unei +resce cu o&t +iuri# cel mai &robabil Petru Rares#+amilia sa si cei doi ar6an6eli, n mi$loc esteo nisa cu +iura &ictata a%+antului 8icolae# &rotectorul acestei biserici, Mai $os de s+ant este osu&erba ravura cu bla4onul Moldovei cu inscri&tia: Aceasta manastirea a+ost construita de Printul Petru in ;3G 153 si a +ost incon$urat de un 4id#du&a moartea lui# de &rintesa >lena si co&ilul ei Printul lias si %te+an siConstantin# in ;5G 153# &e 0 se&tembrie(,

O bolta de +orma unui butoi duce din &oarta turnului in interiorulase4amantului mona6al, Pe &eretele din vest al +atadei turnului e)ista o altanisa# mica de asta data# cu &ictura ecioarei si a Pruncului ei, Ase4amantulmona6al masoara cam Im ) Im, Biserica %+antului 8icolae este a&ro&e inmi$loc# cu ambele abside indre&tate s&re &oarta turnului, Biserica este unar6eti& al stilului moldovenesc# cu +orma sa lunuiata si alunita# 3=,2 mlunime si I,5 metri latime# alaturi de cele trei a&se, !a s+arsitul &artii din esta bisericii# &e lana naos se aseste minunatul turn in +orma de lanterna ceatine inaltimea de 3 metri,

Biserica a +ost &artial restaurata si re&arata de citeva ori in trecut# dar intre1II= si 21 98>%CO# unadatia a&one4a de Credinta si Ministerul Romanal Culturii au colaborat &entru a termina restaurarea acestei biserici si acelor mai im&ortante com&onentele din ase4amantul mona6al,%co&ul &rinci&al al acestui &roiect a +ost acela de a &rote$a si restaura&icturile de &e +atadele interioare si e)terioare la +rumusetea lor oriinala#dar in concordanta cu aceastea# multe lucrari ar6itecturale si ar6eloice autrebuit duse la bun s+irsit &t a termina acest &roiect,

%area si umiditatea din &amant au +ost &rinci&alele cau4e care au distrus

aceste &icturi, Pentru a &reveni eventualele deteriorari din cau4a sarii#bancile de &iatra care incon$oara biserica au +ost demontate#vec6iul ciment a+ost inde&artat# si bancile au +ost reasamblate +ara a se +olosi ciment,Problema ridicarii de &ra+ a +ost re4olvata &rin construirea unui sistem de&ava$ si a unui sistem de drena$ si canali4and a&a de &loaie care cade dinaco&eris in sistemul de drena$,

10


15/22

9miditatea si lic6enii ce distrueau stal&ii ce sustineau &eretii bisericii siciteva blocuri de &iatra au +ost inlocuite, erestrele din &iatra la +el ca sidesc6iderile din usi au su+erit din cau4a vremii si &iesele cele mai deteriorateau trebuit inlocuite, Cele mai distruse rame din &iatra au +ost inlocuite du&ade&artartea lic6enilor, Cele mai multe +erestre s&arte si ramele +erestrelor

ruinite aveau a&a in interiorul lor ceea ce cau4a constant deteriorarea&icturilor, 8oile +erestre duble au +ost montate cu rame din lemn &t a &revenicondensarea, Ramele de &iatra datea4a de la restaurarea din 1I3 si doarcinci +erestre au &iese oriinale ravate in &artea de sus,De o &arte si de alta a unuia din &raurile de eam care au su&ravietuit sea+la &ronaosul cu cele doua bolti emene si +erestre lari, De asemeni# boltileemene au +ost +olosite inainte de Manastirea Probota la Manastirea8eamtului 10I; si %+antul oan Cel 8ou 1512-1522 si du&a Probota laManastirea >&isco&ului de Roman 1502 si Manastirea %ucevita 15G0, Doar la Probota com&licatul sistem de bolti a +ost reali4at &entru e)tinderea ei,

Mormintele asite sunt marcate cu verele de sticla &lasate intre carami4i# si&ietrele de mormant sunt ase4ate dea lunul &eretilor, %ub &odea un nousistem de incal4ire este inclus &entru a mentine o umiditate si o tem&eraturaconstanta in interiorul bisericii, 9sa de &e &eretele din nord este noua# ore&lica a celei &recedente, Celelalte doua usi au +ost curatate si re&arate sicateva blocuri de &ietre de la ramele usilor si unele tre&te au +ost inlocuite,Cele o&t +erestre ale e)onarte)ului si &atru ale &ronaosului au +ost inlocuitela s+arsitul secolului 1G,

ntrarea &rinci&ala a bisericii este &rin usa de sud a e)onarte)ului, Podeaua#aici ca si in celelalte &arti ale bisericii# este noua# &avata cu carami4i careau +ost +acute du&a modelul &odelei anterioare desco&erite in sa&aturilear6eoloice, O&t +erestre otice aco&era trei dintre &ereti de la un colt laaltul si o+era e)onarte)ului lumina,Pe &erva4urile de &iatra ale +erestrelor se a+la =0 +iuri ale %+intilor Martiri sia ecioarei Maria, Deasu&ra lor# &e &eretele de vest# in contrast cu odecoratiune +lorala# se a+la &lasate circular medalioane cu >&isco&ii,!unetele de sus arata Pro+etii si Reii "ec6iului estament tinand in mana

&a&irusuri luni de ruaciune, oate celelalte su&ra+ete ale e)onarte)uluisunt aco&erite cu un nou motiv in &icturile bisericesti din Moldova: udecatade A&oi, Aceasta tema aco&era bolta# &artea cea mai de sus din nord si sud a&eretilor si in intreime &eretele de est,udecata de A&oi este com&usa &e o a)a verticala &e &eretele din est,Dumne4eu# in mi$locul boltii# este urmat de imaini cu iul si Du6ul %+ant+ormand %+anta reime &re4enta la udecata de A&oi, iul udecator stand &e

15


16/22

tron# este in mi$locul &eretelui de est in interiorul unui multicolorat &atratcare este situat intr-un cerc, n stana este ecioara Maria si in drea&ta%+antul oan Ba&tistul in clasica com&o4itie a Deisei, Mai incolo este sus &eronul 7etoimasiei sau la a Doua "enire intr-o lorie multicolora,Probota este situata la 2; Fm sud-est de alticeni, n alticeni &oti asi

in+ormatii de ca4are si calatorie, alticeni este la 2= Fm de mers cu masinade la %uceva &e drumurile >uro&ene >G5# >5G# dar se &oate a$une si &ecalea +erata Bucuresti C6ernivtsi !vov sau cu avionul, Orasul are unaero&ort cu 4boruri catre Bucuresti si c6iar in a+ara tarii,

Manastirea Draomirna

Anul construcţiei: 1=IConstruită de: >&isco&ul metro&olitan Anastasie Crimca!ocaţia: Mitocu Draomirnei# $udeţul %uceava%umar: Biserica 'Poor.rea Du6ului %+.nt( este unică *n toată Rom.nia&entru &ro&orţiile sale neobinuite, De de&arte este cea mai *naltă i cea mai

1


17/22

str.mtă biserică *ntemeiată vreodată, Pereţii săi nu sunt &ictaţi# dar suntdecoraţi cu ravuri din &iatră,

&isco&ului mitro&olitan Anastasie Crimca# o ca&elămică a mănăstirii a +ost dedicată %+.ntului oan >van6elistul i Pro+eţilor lie

i >noc6# construită nu de&arte de orasul %uceava, Dei de dimensiunireduse# ca&ela a +ost o noutate *n &lanul i dimensiunea s&aţiului, Are unaltar *n +ormă rotundă# un naos rectanular i# *n loc de &ronaos# une)onarte) din trei &ărţi, Cele trei desc6ideri i cele două intrări au doi st.l&imasivi &e ambele &ărţi i muluri orientale arcuite, Ca&ătul vestic &olional alclădirii *i are oriinile *n mult mai vec6ea biserică din Balinesti i &oate &eundeva &rin bisericile din lemn, Ca&ela este construită din cărămidă iblocuri *n stare brută din &iatră, O +.ie decorativă# creată din trei r.nduri dincărămidă emailată verde i turKuoise# *ncercuiete clădirea# dedesubtul+erestrelor i al celorlalte desc6ideri,

&isco&ul Crimca aconstruit o nouă biserică# cu a$utorul marelui cancelar !uca %troici, Biserica#dedicată Poor.rii Du6ului %+.nt# este incom&arabil mai *naltă# unică nunumai *n Moldova# dar *n toată Rom.nia i c6iar *n toată lumea ortodo)ă,Relaţia dintre *ntinderea# lăţimea si *nălţimea bisericii este in mare &arteneobisnuita, naltime de mai mult de 0 de metri &.nă la turlă o +ace sa &ara+oarte str.mtă, Biserica dă im&resia unei nave# vec6iul simbol al BisericiiCretine, aţadele sunt construite din resie albenă# dură,

%t.l&ii i colţurile sunt construite din &iatră cio&lită# +orm.nd iruri verticale#late i netede# mer.nd &.nă la aco&eri, !a $umătatea +aţadelor# bisericaeste *ncon$urată de un br.u răsucit# de in+luenţă muntenească, Cel mais&ectaculos element este turla bisericii, >ste scul&tată *n *ntreime cumotive +lorale i eometrice de oriine cauca4iană, De asemenea# esteae4ată &e trei ba4e# una &ătrată i două stelate# aco&erite cu decoraţiuni,


18/22

&orţii se a+lă bla4onul moldovenesc# ca&ul de bour# *ncadrat de un e)aeratde *ntins br.u *m&letit, Ro4ete ravate *n &iatră decorea4ă bolta de la &oartă&e ambele &ărţi# iar *n e)terior# sub 6ainele de ră4boi# se a+lă o &icturămurală# mare i modernă# cu Maica Domnului cu %+inţii Ar6an6eli,


19/22

O curte ţărănească ce este caracteristică Bucovinei include *n eneral casa&rinci&ală# o&usă &orţii# bucătăria de vară *n drea&ta# ra$dul i +.narul *nst.na# un o&ron in+erior *ntre casă i 6ambar# o +.nt.nă i o cucă &entruc.ine,C.nd mai multe eneraţii locuiesc *n interiorul aceleiai curţi# &ărinţii sau

bunicii se mută *n bucătăria de vară# care devine o a doua locuinţă# cu osinură cameră i un 6ol,9n ţăran avea *n medie c.teva 6ectare de &ăm.nt *n marinea satului,erenul din $urul +ermei era +olosit &entru necesităţile 4ilnice# *n tim& ce&rodusele obţinute &e &ăm.ntul mai *nde&ărtat erau v.ndute sau sc6imbatecu altceva# ast+el *nc.t să se asiure traiul +amiliei de-a lunul anului,%tructura satului di+eră# s&re e)em&lu# *ntre un sat din 8eamţ# unde caselesunt aliniate de-a lunul drumului &rinci&al# cu o livadă *n s&atele casei idoar un strat de +lori *n +aţă,


20/22

Co$ocul este o 6aină lună &.nă la enunc6i# cu blana *ntoarsă *n interior i&ielea *n a+ară# decorat cu +lori brodate,

Oamenii din Bucovina nu numai că *nt.m&ină străinii# dar de asemenea leo+eră acestora un loc de dormit# nu &entru c.tiuri +inanciare# ci &entru că

sunt os&italieri# consider.nd că este o onoare să desc6idă ua casei lor,C.nd vine vorba des&re m.ncare# cele mai bune m.ncăruri tradiţionale suntservite mămăliă cu br.n4ă &roas&ătă# sm.nt.nă# ouă# c.rnaţi de &orc#sarmale +run4e de viţă de vie sau de var4ă um&lute cu ore4 i carne# iaurt#ciorbă sau răcituri carne *n as&ic,Cea mai mare &arte a m.ncării este reoaie# iar diestia se +ace mai uor cuun &a6ar de ţuică coniac de &rune, Aceasta e sinura băutură alcoolică+olosită de obicei i este adesea consumată din acelai &a6ar de către toţimesenii,%e măn.ncă 4ilnic su&e variate i bor su&ă acrită cu tăr.ţe de r.u#+ermentate *n a&ă,


21/22

Bucovina mai este cunoscută i &entru animalele i &ăsările domestice binecrescute# &recum i &entru &rodusele e)celente cum ar +i carto+ii# var4a#cono&ida i recolta de +ructe# mai ales mere# &ere# &rune i ciree, %e cultivăi cereale# dar recolta e destinată mai ales cererilor din os&odărie,Dintotdeauna &relucrarea lemnului a +ost una dintre &rinci&alele ocu&aţii din

Bucovina,

"iaţa ţăranului rom.n a +ost mereu structurată *n $urul ciclului anual almuncii aricultura# os&odărirea animalelor# v.natul# &escuitul ia&icultura, >)istenţa acestuia s-a re+erit mereu la a +ace &ăm.ntul &roductiv#nu cu sco&ul de a se *mboăţi# ci &ur i sim&lu &entru a asiura un trai bun+amiliei sale,Ciclul anual este de asemenea urmat c.nd vine vorba de tradiţii i credinţe#multe dintre ele &ovestite la o recoltă bună sau &entru *m&ăcarea s&iritelor,Credinţa *n s&iritele strămoilor este &rintre cele mai im&ortante, %e s&unecă aceste s&irite se *ntorc &rintre cei vii *n tim&ul sărbătorilor de iarnă# de laCrăciun la Bobotea4ă, 8u vin cu .nduri rele i sunt răs&lătiţi &rin res&ectulcare li se cuvine, Această credinţă se &oate observa *n &rinci&al latradiţionala mască din acest tim& al anului# av.nd &ersona$ele &rinci&aleBătr.nul i Bătr.na, Dacă aceste s&irite *nt.r4ie *ntoarcerea &e tăr.mul lor#a&are riscul de deveni &ericuloi, Pentru a +i alunaţi# se &une usturoi la+erestrele caselor, Aceeai mască ce *ntruc6i&ea4ă tradiţiile &ovestetedes&re credinţele *n &uterea su&ranaturală a animalelor# cum ar +i ursulsimboli4.nd &rotecţia i &uterea# ca&ra# berbecul# struţul# care sunt

re&re4entaţi cu măti realiste,

1


22/22

Obiective Turistice Din Bucovina

Documents

Transcript of Obiective Turistice Din Bucovina