Obiective Pe Termen Mediu Ro

15
Obiective pe termen mediu ro 2011 Pe termen mediu, Guvernul şi-a fixat ca elemente ale consolidării fiscale: • Continuarea măsurilor de reformă a cheltuielilor publice; • Îmbunătăţirea politicii în domeniul investiţiilor; • Continuarea politicii de reducere şi de prevenire a apariţiei de arierate; • Îmbunatăţirea guvernanţei corporatiste Raţionalizarea cheltuielilor publice se bazează pe reformele şi măsurile punctuale demarate în anul 2010, al căror efect se va materializa atât în anul 2011, cât şi pe termen mediu. Principalele măsuri vizează: 9 Reducerea cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar ca procent in PIB, prin reducerea substanţială a acestora în 2010, urmată de o revenire medie cu circa 15% în 2011 însă coroborată cu eliminarea primei de vacanţă şi a celui de al 13-lea salariu, precum şi cu menţinerea politicii de înlocuire a numai 1 din 7 posturi care devin vacante. Efectul de bază al acestei măsuri asigură un trend descrescător pe termen mediu al cheltuielilor de personal raportate la PIB. 9 Fundamentarea şi eficientizarea cheltuielilor materiale în concordanta cu implementarea normativelor de cost în administraţia publică; 9 Economii generate de restructurarea agenţiilor guvernamentale; 9 Restructurarea sectorului de sănătate pentru a realiza un echilibru corespunzător între nevoia de a menţine servicii medicale adecvate şi cea de a controla costurile şi de a elimina acumularea de arierate: introducerea sistemului de coplată a serviciilor medicale;

description

obiective politici fsc - bug

Transcript of Obiective Pe Termen Mediu Ro

Obiective pe termen mediu ro2011Pe termen mediu, Guvernul i-a fixat ca elemente ale consolidrii fiscale: Continuarea msurilor de reform a cheltuielilor publice; mbuntirea politicii n domeniul investiiilor; Continuarea politicii de reducere i de prevenire a apariiei de arierate; mbunatirea guvernanei corporatisteRaionalizarea cheltuielilor publice se bazeaz pe reformele i msurile punctuale demarate n anul 2010, al cror efect se va materializa att n anul 2011, ct i pe termen mediu.Principalele msuri vizeaz: 9 Reducerea cheltuielilor cu salariile n sectorul bugetar ca procent in PIB, prin reducerea substanial a acestora n 2010, urmat de o revenire medie cu circa 15% n 2011 ns coroborat cu eliminarea primei de vacan i a celui de al 13-lea salariu, precum i cu meninerea politicii de nlocuire a numai 1 din 7 posturi care devin vacante. Efectul de baz al acestei msuri asigur un trend descresctor pe termen mediu al cheltuielilor de personal raportate la PIB. 9 Fundamentarea i eficientizarea cheltuielilor materiale n concordanta cu implementarea normativelor de cost n administraia public; 9 Economii generate de restructurarea ageniilor guvernamentale; 9 Restructurarea sectorului de sntate pentru a realiza un echilibru corespunztor ntre nevoia de a menine servicii medicale adecvate i cea de a controla costurile i de a elimina acumularea de arierate: introducerea sistemului de coplat a serviciilor medicale; limitarea numrul de internri spitaliceti contractate cu 10% fa de nivelurile din 2010; reducerea adaosului de pre pltit de guvern pentru medicamentele din programele naionale (lista C2); reducerea ponderii decontrilor serviciilor medicale furnizate de medici n funcie de numrul de pacieni de la 70% la 50%; clarificarea cadrului legislativ referitor la taxa de claw back aplicabil distribuitorilor de medicamente; eliminarea obligativitii de a ncheia contracte cu toate spitalele, permindu-se astfel contractarea pe baze concureniale cu spitalele selectate, asigurnd n acelai timp transparena i supravegherea; reformarea, cu asisten de la BM, a pachetului de servicii medicale asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neeseniale costisitoare. implementarea strategiei de raionalizare a spitalelor, n vederea reducerii numrului de paturi de spital finanate 9 Reforma sistemului public de pensii i nghearea punctului de pensie pentru anul 2011. 9 Reforma n domeniul educaiei, conform Legii educaiei naionale nr.1/2011. 9 Eficientizarea programelor de asisten social printr-o mai bun intire a acestora, precum i consolidarea celor aproximativ 200 de prestaii sociale: o mai bun direcionare, prin eliminarea imediat sau gradual a programelor ce nu fac obiectul testrii mijloacelor financiare; raionalizarea i consolidarea prestaiilor acordate de diferitele niveluri ale administraiei; sporirea controlului asupra cererilor de prestaii sociale; plafonarea prestaiei maxime pe persoan.POLITICA BUGETARA 2010 2011Politica bugetar n anul 2010 Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 168,8 mld. lei (32,8% din PIB), cu o cretere nominal de 7,3% (n termeni reali cu 1,1%) comparativ cu anul 2009. Gradul de realizarea a veniturile bugetului general consolidat fa de ultimul program a fost de 100,8%.

ncasrile din impozitul pe profit s-au diminuat cu 4,9%. Nu s-au nregistrat probleme cu nici o instituie de credit din sistem datorit unui sistem bancar solid i a msurilor prudeniale i administrative ale Bncii Naionale a Romniei, iar lipsa activelor toxice din bilanul bncilor care opereaz n Romnia a condus la evitarea interveniilor de capitalizare cu bani publici; ncasrile din impozitul pe venit au totalizat 18,5 mld.lei, n scdere cu 3,2%, datorat diminurii numrului de salariai cu 6,7% dar i a ctigului salarial mediu brut cu 1,9% (oct.2010/oct.2009). ncasrile din taxa pe valoarea adaugata au nregistrat o cretere de 14,3%, pe fondul creterii cotei standard de TVA de la 19% la 24% ncepnd cu semestrul II 2010. creterea ncasrilor la accize s-a datorat majorrii cursului de referin la plata accizelor cu 14,2% i a nivelului accizei la unele produse. veniturile nefiscale au crescut cu 19,3% ca urmare a msurilor de restabilire a echilibrului bugetar cum ar fi: includerea n bugetul de stat a sumelor aferente reducerii drepturilor salariale n cadrul autoritilor i instituiilor publice finanate integral din venituri proprii; virarea la bugetul de stat a unor sume provenite din sursele proprii de finanare ale operatorilor economici cu capital majoritar de stat. contribuiile de asigurri colectate la bugetul general consolidat s-au diminuat cu 4,5%, fa de aceeai perioad a anului trecut. Acestea au fost influenate pe de-o parte de aceiai factori ca i n cazul impozitului pe venit, iar pe de alt parte de msuri specifice, i anume scutirea firmelor care angajeaz omeri de la plata CAS, pe o perioad de 6 luni i faciliti rezultate din reglementarea omajului tehnic. ncasrile din venituri proprii ale bugetelor locale au crescut cu 14,3% ca urmare a modificrilor legislative cu privire la majorarea valorilor impozabile i a amenzilor n domeniul impozitelor i taxelor locale.Analiza evoluiei veniturilor bugetare n 2010 comparativ cu anul 2009 relev aciunea urmtorilor factori de influen: indicatori macroeconomici16 care au determinat un impact de 0,4 miliarde lei (din care -0,2 miliarde la impozitul pe profit ca urmare a evoluiei PIB; 2,2 miliarde ca urmare a evoluiei indicelui preurilor de consum n cazul TVA i impozitului pe profit) modificri legislative, majoritatea adoptate n partea a doua a anului 2010 cu o influen de 4,9 miliarde lei (din care 3,7 miliarde ca urmare a modificrii cotei standard de TVA i 1,8 miliarde lei ca urmare a creterii cuantumului accizelor) colectarea veniturilor care a reprezentat o influen de -1,5 miliarde lei.

Politica bugetar n anul 2011. Politica bugetar promovat pentru anul 2011 este o politic prudent, restrictivcare are n vedere continuarea eforturilor de consolidare fiscal pentru atingerea unei inte de deficit bugetar (in cash) de 4,4% din PIB.Estimarea veniturilor bugetare s-a bazat pe: - meninerea neschimbat a cotelor de impozitare pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit i TVA; - lrgirea sferei de aplicare a contribuiei de asigurri de sntate de 5,5% la pensiile mai mari 740 lei/lunar cu impact asupra Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate; - suplimentarea veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale; - mbuntirea colectrii i administrrii impozitelor.Politica de cheltuieli promovat pentru anul 2011 are ca principal provocare asigurarea continuitii ajustrilor, prin meninerea unor constrngeri bugetare i prin continuarea reformelor structurale.Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea n continuare a deficitului bugetar, intele planificate fiind de sub 3% din PIB n anul 2012, 2,5% din PIB n 2013 i 1,8% din PIB n anul 2014 (cifre conform metodologiei cash).Strategia de politiciPerspectivele de reluare gradual a procesului de cretere economic ncepnd cu 2011 i consolidarea acesteia pe termen mediu, impun meninerea unei combinaii de politici macroeconomice prudente cu scopul nlesnirii procesului de funcionare a stabilizatorilor automai. n plus, trebuie continuate eforturile de formulare a unei politici fiscal-bugetare predictibile circumscrise unui cadru bugetar pe termen mediu, orientat spre eficien i performan i bazat pe prioriti sectoriale stabile, consistente cu obiectivele macroeconomice de ansamblu. mbuntirea eficienei, eficacitii i calitii cheltuielilor publice susine att disciplina fiscal cerut de Pactul de Stabilitate i Cretere, ct i promovarea reformelor structurale conform Semestrului European i Strategiei UE 2020. Aa cum se evideniaz n cadrul documentelor elaborate de ctre Comisia European, nivelul calitii finanelor publice are un puternic impact asupra mediului economic, asupra procesului creterii economice, precum i asupra bunstrii populaiei.Provocarea principal pe termen scurt i mediu este reprezentat de continuarea procesului de reform a finanelor publice i de corecia dezechilibrelor macroeconomice i bugetare n condiiile n care economia romneasc d semne vizibile de stabilizare, ameliorare i reluare gradual a procesului de cretere economic. Msurile de cretere a taxei pe valoarea adugat i de reducere a salariilor implementate n anul 2010 au condus la o cretere substanial pe termen scurt a spaiului fiscal pentru investiii prin consolidarea simultan a bazei de venituri bugetare i reducerea cheltuielilor de funcionare salariale. Adoptarea i implementarea reformelor n domeniul salarizrii i pensiilor va conduce la creterea transparenei i mbuntirea sustenabilitii finanelor publice pe termen lung. Este nevoie de meninerea momentumului i de adncire a acestor reforme la nivel microeconomic prin continuarea mbuntirii capacitii de prioritizare, implementare i urmrire a investiiilor publice, creterea eficienei modului de cheltuire a resurselor publice i mbuntirea capacitii de absorbie a fondurilor europene.

Obiectivul principal al politicii bugetare l reprezint reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB n anul 2012 conform angajamentelor asumate n cadrul Acordului cu FMI i UE. Creterea calitii finanelor publice prin continurea procesului de raionalizare a cheltuielilor de funcionare i promovarea unor politici sustenabile de consolidare a veniturilor bugetare prin mbuntirea colectrii i reducerea evaziunii este esenial cu scopul continurii procesului de consolidare a finanelor publice n condiiile meninerii unui nivel ridicat al investiiilor publice i accelerrii procesului de absorbie al fondurilor europene. Aceste obiective vor fi facilitate de existena unui mediu macroeconomic mai favorabil, att pe plan naional, ct i european manifestat prin reluarea unui proces gradual i sustenabil de cretere economic. Pentru mbuntirea sustenabilitii finanelor publice pe termen mediu i lung s-au implementat reforme ce vizeaz restructurarea sistemului de salarizare i a sistemului de pensii i asigurri sociale. n acest context au fost adoptate legile de reform ale sistemului de pensii i salarizare, inclusiv Legea responsabilitii fiscalbugetare, care are rolul de a ntri cadrul de implementare al politicii bugetare. Principalele elemente ale cadrului legislativ adoptat privind restructurarea sistemului de pensii vizeaz creterea i egalizarea gradual a vrstei de pensionare pentru brbai i femei, trecerea la un sistem de indexare preponderent cu inflaia i lrgirea bazei de impozitare la categoriile non-contributive. Legea salarizrii unice a definit principiile directoare i cadrul pentru noul sistem unificat de salarizare al personalului din sectorul bugetar pltit din bugetul general consolidat. Prin legea salarizrii unice, este avut n vedere creterea transparenei, simplificarea sistemului de salarizare i mbuntirea sustenabilitii financiare a acestuia, prin stabilirea de majorri salariale corelate astfel nct ponderea n produsul intern brut a cheltuielilor de personal aferente sectorului bugetar s se reduc progresiv de la 9,4 % n 2009, la 7,5% din PIB n anul 2011 i la 7,2% n anul 2012.2012Politica bugetar n anul 2011 Politica bugetar promovat pentru anul 2011 a fost o politic prudent, restrictivcare a avut n vedere continuarea eforturilor de consolidare fiscal pentru atingerea unei inte de deficit bugetar (in cash) de 4,4% din PIB. Venituri: Estimarea veniturilor bugetare s-a bazat pe: - meninerea neschimbat a cotelor de impozitare pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit i TVA; - lrgirea sferei de aplicare a contribuiei de asigurri de sntate de 5,5% la pensiile mai mari 740 lei/lunar cu impact asupra Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate; - suplimentarea veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale; - mbuntirea colectrii i administrrii impozitelor. Cheltuieli: Politica de cheltuieli promovat pentru anul 2011 a avut ca principal provocare asigurarea continuitii ajustrilor, prin meninerea unor constrngeri bugetare i prin continuarea reformelor structurale. Execuia bugetar pe anul 2011 Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 181,9 mld. lei (31,4% din PIB), cu o cretere nominal de 7,9% comparativ cu anul 2010, n timp ce, comparativ cu programul anual au nregistrat o nerealizare de 0,4%.Puncte cheie ale bugetului pe anul 2012: Continuarea consolidrii fiscale pentru asigurarea unor inte sustenabile de deficit bugetar circumscris cadrului de cheltuieli pe termen mediu Pentru anul 2012 se prevede un deficit de 2,8% din PIB n termeni ESA i de 2,2% n metodologia cash. Este o int ambitioas situat sub limita prevazut de Tratatul de la Maastricht de 3% i primul pas ctre un buget cu un deficit structural de cel mult 0,7% din PIB n perspectiva anului 2014, determinat de schimbarea dramatic a modelelor financiare ca urmare a crizei. Meninerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen lung; n anul 2012 se estimeaz ca nivelul datoriei guvernamentale (conform metodologiei UE -SEC95) va fi de 34,2 % din PIB, iar n perioada 2013-2015 nivelul estimat al datoriei publice se situeaz sub 34% din PIB situndu-se sub nivelul prevzut de Tratatul de la Maastricht de 60% din PIB. Stabilitatea, predictibilitatea i simplificarea sistemului fiscal; - meninerea cotei unice; - limitarea modificrilor aduse adhoc aduse sistemului fiscal, pentru a asigura caracterul predictibil i stabilitatea acestuia; - mbuntirea eficienei sistemului fiscal; - reducerea numrului taxelor i tarifelor cu caracter nefiscal; 26 Restructurarea sistemului de cheltuieli publice i un bun control asupra acestora: - mbuntirea i prioritizarea cheltuielilor pentru investiii, estimate n 2012 cu o cretere de peste 2 miliarde lei fa de anul 2011 reflectpreocuparea pentru creterea eficienei alocrii cheltuielilor publice i crearea spaiului de manevr pentru cheltuieli cu efect multiplicator n economie care vor conduce ctre cretere economic i crearea de locuri de munc; - Alocarea sumelor necesare proiectelor finanate din fonduri europene pentru creterea absorbiei. Absorbia fondurilor externe nerambursabile reprezint una dintre prioritile de grad zero ale Guvernului Romniei. Alocarea substanial de fonduri din partea Uniunii Europene (cca. 34,6 miliarde Euro) pe orizontul de referin 2007-2013trebuie valorificat optim, reprezentnd un element central al sustenabilitii bugetare prin prisma strategiei investiionale i a caracterului nerambursabil al acestor fonduri.- Diminuarea continu a subveniilor ce se acorda unor operatori economici nseamn diminuarea interveniei statului n economie i aciunea regulilor economiei de pia. Continuarea politicii de reducere i de prevenire a apariiei de arierate prin: - mbuntirea guvernanei corporatiste.- A fost initiat o reform general a guvernanei corporative, care necesitrealizarea de audituri externe independente periodice, publicarea trimestrial a datelor financiare, ntrirea principiilor OCDE privind guvernana corporativ i a drepturilor acionarilor minoritari. - mbuntirea cadrului conceptual i procedural, trecerea i consolidarea abordrii topdown (top down budgeting) a bugetului, a abordrii bugetare pe baz de programe (program budgeting). Legea responsabilitatii fiscal bugetare nr. 69/2010 care consacra o conduit mai prudent a politicii fiscal bugetare caracterizat prin elemente de rafinare bugetar: planificare bugetar multianual, cadrul bugetar pe termen mediu reguli fiscale numerice, principii de eficien i sustenabilitate a cheltuielilor i care se nscrie n tendina promovat la nivelul Uniunii Europene privind cadrul bugetar naional al statelor membre a reprezentat un element important n reforma bugetului public. Venituri: Estimarea veniturilor bugetare s-a bazat pe: - meninerea neschimbat a cotelor de impozitare pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit i TVA, concomitent cu lgirea bazelor de impozitare; - mbuntirea colectrii i administrrii impozitelor; - reducerea numrului taxelor i tarifelor cu caracter nefiscal; - aplicarea calendarului de cretere a accizelor la motorin i tigarete. 27Cheltuieli: Politica de cheltuieli promovat pentru anul 2012 are ca obiectiv continuarea consolidarii fiscale, proces uor relaxat avnd n vedere condiiile economice precare. Msurile de ajustare a cheltuielilor publice promovate i evoluia indicatorilor macroeconomici au creat cadrul fiscal pentru asigurarea: recuperarii n trane a salariilor reduse n anul 2010 ca urmare a aplicrii prevederilor Legii nr.118/2010 privind unele msuri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificrile i completrile ulterioare; rezolvarea problemelor juridice privind reinerea contribuiei de asigurri sociale pentru sntate de 5,5%, asupra veniturilor din pensii.STRATEGIA DE POLITICI 2012Politica bugetara pe termen mediu reprezint o continuare a procesului de ajustare fiscal nceput n perioada 2009-2010 i vizeaz ca obiectiv central nscrierea n parametrii stabilii la nivel european prin recentul Tratat fiscal. Continuarea procesului de reforme n special al celui de consolidare fiscal, n baza acordului de finanare de tip preventiv ncheiat cu U.E., F.M.I. i BM este de natur s confere coerena politicilor macroeconomice i financiare, contribuind la consolidarea ncrederii investitorilor i la diminuarea riscului contagiunii de pe alte piee. Dei nu se mai ntrevd msuri de austeritate de genul celor aplicate n 2010, pe partea de cheltuieli se va menine o abordare prudent tocmai pentru a consolida trendul sustenabil al finanelor publice.Pe termen mediu, Guvernul i-a fixat ca elemente ale consolidrii fiscale: Restructurarea cheltuielilor publice n sensul ajustrii celor curente la niveluri sustenabile, n vederea reducerii deficitului bugetar i orientarea cheltuielilor discreionare ctre proiecte de investiii; mbuntirea politicii n domeniul investiiilor; Continuarea politicii de reducere i de prevenire a apariiei de arierate; mbunatirea guvernanei corporatiste; Meninerea datoriei guvernamentale la un nivel sustenabil pe termen lung. mbuntirea politicii de administrare fiscal prin: combaterea evaziunii fiscale, creterea eficienei i dinamicii colectrii veniturilor, ncurajarea conformrii voluntare;