OBIECTIV GENERAL - Justold.just.ro/Portals/0/Right_Panel/Strategie INEC.doc · Web viewÎn prezent...
Transcript of OBIECTIV GENERAL - Justold.just.ro/Portals/0/Right_Panel/Strategie INEC.doc · Web viewÎn prezent...
MINISTERUL JUSTIŢIEIMINISTERUL JUSTIŢIEIINSTITUTUL NAŢIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICEINSTITUTUL NAŢIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE
STRATEGIA PENTRU DEZVOLTAREA INSTITUTULUI NAŢIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE
2009-2013
DECEMBRIE, 2008CUPRINS
Cuvânt înainte....................................................................................................... 3
1. PREZENTARE GENERALĂ A ELEMENTELOR ORGANIZAŢIONALE ALE INSTITUTULUI NAŢIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE......................... 4
1.1. Competenţele..................................................................................... 41.2. Strategia.............................................................................................. 51.3. Structura ............................................................................................ 51.4. Sistemul procedural şi procesual.................................................... 91.5. Valorile................................................................................................ 101.6. Stilul de conducere............................................................................10 1.7. Personalul........................................................................................... 11
2. ANALIZA DIAGNOSTIC A MEDIULUI ORGANIZAŢIONAL AL INSTITUTULUI NAŢIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE......................... 13
2.1. Analiza mediului extern.................................................................... 132.2. Analiza mediului intern..................................................................... 14
2.2.1. Analiza competenţelor........................................................... 142.2.2. Analiza modului de organizare şi funcţionare a INEC....... 152.2.3. Analiza culturii organizaţionale............................................ 17
3. STRATEGIA Institutului Naţional de Expertize Criminalistice................... 194. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI.......................................... 31
3
Cuvânt înainte
Strategia pentru dezvoltarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice 2009-2013 îşi propune redefinirea misiunii şi direcţiilor de acţiune ale Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (INEC), instituţie în subordinea Ministerului Justiţiei, într-un context general legat de schimbările produse după integrarea României în Uniunea Europeană.
Prezentul document are în vedere schimbările previzibile pe următorii 5 ani în dezvoltarea economică a ţării şi tendinţele evoluţiei activităţii judiciare româneşti. Noua strategie de dezvoltare a Institutului vizează evoluţia viitoare a acestuia într-un climat de concurenţă, alinierea activităţii de expertiză criminalistică la standardele europene de calitate şi valorificarea acelor sectoare care din diverse motive nu s-au dezvoltat în alte laboratoare de profil din UE. Aceste obiective pot fi atinse printr-o politică managerială responsabilă, la care să contribuie activ toţi membrii laboratoarelor de expertiză din sistemul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
Institutul Naţional de Expertize Criminalistice din subordinea Ministerului Justiţiei îmbină armonios misiunea principală de efectuare a expertizelor criminalistice cu cea de dezvoltare şi cercetare ştiinţifică în scopul asigurarii eficienţei solicitate atât de beneficiarii noştri, cât şi de presiunea concurenţială.
Consolidarea acestor valori va conduce la creşterea prestigiului activităţii laboratoarelor de expertiză criminalistică, implicând totodată preocuparea constantă ca acestea să se reconfirme ca instituţii de înaltă performanţă, cu recunoaştere naţională şi internaţională.
Cristian DUMITRESCUDirector
Institutul Naţional de Expertize Criminalistice
4
1. PREZENTAREA GENERALĂ A ELEMENTELOR ORGANIZAŢIONALE ALE Institutului Naţional de Expertiză Criminalistică
1.1. Competenţele
Institutul National de Expertize Criminalistice a fost înfiinţat prin H.G., nr. 368/1998, prin transformarea şi reorganizarea Laboratorului Central de Expertize Criminalistice datând din anul 1958.
Institutul are ca obiect de activitate efectuarea următoarelor genuri de expertize criminalistice: expertiza scrisului şi a documentelor; expertiza bancnotelor, monedelor metalice, titlurilor de credit public, cecurilor, precum şi a titlurilor de orice fel pentru efectuarea plăţilor; expertiza urmelor digitale, palmare şi plantare; expertiza urmelor lăsate de fiinţe şi obiecte; expertiza armelor de foc şi a muniţiilor; expertiza fizicochimică a probelor materiale; expertiza urmelor biologice; expertiza accidentelor de trafic; expertiza exploziilor, incendiilor şi a accidentelor de muncă; expertiza vocii şi a vorbirii; expertiza fotografiilor şi a înregistrărilor video; expertiza altor urme, cu excepţia celor care fac obiectul expertizelor medico-legale.
Institutul are următoarele atribuţii principale:a) efectuează, în toate cazurile, noua expertiză criminalistică; în cazurile de o
complexitate mai mare sau pentru care laboratoarele interjudeţene nu au condiţii tehnice, efectuează prima expertiză;
b) organizează, îndrumă şi controlează activitatea laboratoarelor interjudeţene sub aspect ştiinţific şi metodologic, precum şi financiar şi administrativ.
c) desfăşoară activităţi de documentare şi de cercetare ştiinţifică;d) elaborează lucrări cu caracter de îndrumare metodologică;e) în colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii, sprijină învăţământul
universitar şi postuniversitar cu material documentar şi cu alte mijloace necesare procesului de învăţământ şi asigură perfecţionarea profesională a experţilor şi pregătirea candidaţilor la funcţia de expert;
f) desfăşoară activitatea de prevenire a faptelor de încălcare a legii, pe baza generalizării practicii de expertiză şi a posibilităţilor oferite de noile descoperiri tehnice şi ştiinţifice;
g) întocmeşte propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului şi al laboratoarelor interjudeţene, pe care le transmite Ministerului Justiţiei, pe categorii de cheltuieli, spre analiza, în vederea includerii lor în proiectul de buget al acestuia;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi însărcinări stabilite de Ministerul Justiţiei.
Laboratoarele interjudeţene de expertize criminalistice au următoarele atribuţii principale:
a) efectuează prima expertiză, potrivit competenţei lor materiale şi teritoriale;b) asigură condiţii corespunzătoare pentru pregătirea şi perfecţionarea
profesională a personalului, în colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii;c) colaborează cu organele judiciare din raza teritorială a laboratorului pentru
buna desfăşurare a activităţii de expertiza criminalistică.
5
1.2. Strategia
În prezent există elaborat, într-o formă sintetică, un plan de măsuri pentru eficientizarea activităţii INEC aferent perioadei 2008-2009, însă, Institutul nu are o strategie care să prezinte direcţiile generale de dezvoltare organizaţională. Nu există alte documente de planificare strategică a activităţii INEC.
Planul de măsuri, elaborat în noiembie 2008, identifică probleme de management, de resurse umane, de dezvoltare-cercetare, de asigurare a calităţii, precum şi de comunicare, şi se concentrează pe următoarele obiective:
- Exercitarea unui management activ şi eficace, - Asigurarea multilaterală – materială şi financiară a nevoilor institutului în
condiţiile sporirii autonomiei financiare prin diversificarea surselor de finanţare, în special prin realizarea de venituri din cercetare, din atragerea finanţărilor externe, a schimburilor, donaţiilor şi sponsorizărilor,
- Asigurarea unor măsuri coerente privind selecţionarea, utilizarea şi perfecţionarea resurselor umane,
- Dezvoltarea capacităţii de dezvoltare-cercetare a Institutului, - Implementarea standardelor de asigurare a calităţii,- Redefinirea imaginii Institului.
1.3. Structura
Structura organizatorică a institutului şi a laboratoarelor interjudeţene se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a institutului, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. Regulametul de Organizare şi Funcţionare a INEC, în vigoare, este cel aprobat prin OMJ 441/C/1999
Institutul are în subordinea sa Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti, Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Cluj, Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Iaşi şi Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara.
Institutul are competenţă teritorială generală iar laboratoarele interjudeţene de extertize criminalistice au următoarea competenţă teritorială:
a) Laboratorul Interjudeţean de Extertize Criminalistice Bucureşti: judeţele Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, Vrancea şi municipiul Bucureşti.
b) Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Iaşi: judeţele Bacău, Botoşani, Iaş, Neamţ, Suceava, Vaslui;
c) Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Cluj: judeţele Alba, Bistriţa- Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu
d) Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Timişoara: judeţele Arad, Bihor, Caraş Severin, Satu Mare, Timiş.
6
Organe de conducere şi structuri consultative
Directorul INECPrincipalele atribuţii ale Directorului INEC, prevăzute în Regulamentul de
Organizare şi Funcţionare, sunt:- asigură îndeplinirea atribuţiilor privind numirea şi eliberarea din funcţie a
personalului de execuţie, auxiliar, economic, administrativ şi de serviciu al institutului şi al laboratoarelor interjudeţene;
- conduce activitatea curentă a Institutului;- repartizează lucrările pe sectoare şi servicii în funcţie de specificul acestora;- convoacă Consiliul Institutului în şedinţe ordinare sau extraordinare;- stabileşte cazurile de derogare privind vechimea necesară pentru efectuarea
noii expertize;- acordă calificativele anuale pentru directorul adjunct, şefii de sectoare şi
personalul auxiliar;- organizează examenele de admitere, de atestare şi de avansare în grad,
desemnând membrii comisiei de examinare;- acordă premii şi stimulente din fondurile disponibile;- asigură respectarea normelor de disciplina internă şi aplică sancţiunile legale
în cazul încălcării acestora;- stabileşte colaborări ştiinţifice cu alte instituţii de specialitate şi avizează
participarea la manifestări criminalistice interne şi internaţionale.
Directorul adjunctÎndeplineşte atribuţiile directorului Institutului în lipsa acestuia, precum şi orice
alte însărcinări dispuse de director. De asemenea, potrivit OMJ nr. 2724/C din 21 0ctombrie 2008, directorului adjunct îi sunt încredinţate şi atribuţii privind managementul calităţii.
Şefii de sectoareAtribuţii principale:- repartizarea lucrărilor pe secţii;- coordonarea activităţii de expertiză, de documentare şi de cercetare ştiinţifică
a secţiilor din subordine;- acordarea calificativelor anuale personalului din subordine.
Şefii de secţiiAtribuţiile şefilor de secţii sunt următoarele:- repartizarea lucrărilor pe experţi;- asigurarea controlului de calitate a expertizelor.
Contabilul ŞefAtribuţiile prevăzute în Regulamentul de Organizare sunt următoarele:- organizează şi execută lucrările financiar-contabile potrivit normelor legale;- asigură respectarea disciplinei financiare în activitatea laboratoarelor de
expertize criminalistice, potrivit normelor legale;- ţine evidenţa încasărilor şi veniturior extrabugetare.
7
Şefii Laboratoarelor interjudeţenePrincipalele atribuţii sunt următoarele:- conduc activitatea laboratoarelor interjudeţene şi repartizează lucrările pe
experţi;- asigură controlul de calitate a expertizelor;- îndrumă pregătirea profesională a experţilor;- organizează activitatea de documentare ştiinţifică şi de generalizare a practicii
de expertiză;- urmăreşte respectarea normelor de disciplină internă şi face propuneri de
sancţionare în cazul încălcării acestora;- acordă calificativele anuale personalului din subordine.
Consiliul ConsultativPotrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare în vigoare, Consiliul
Institutului exercită următoarele atribuţii:- stabileşte orientarea generală a activităţii Institutului;- coordonează cercetarea ştiinţifică şi elaborează metodologia de lucu pe genuri
de expertiză criminalistică;- aprobă programele de pregătire şi perfecţionare a experţilor;- avizează proiectul de buget al Institutului şi planul de investiţii pentru dotare
tehnică şi achiziţionare de aparatură de specialitate;- elaborează regleşentări privind disciplina interioară;- soluţionează contestaţiile la examenele de admitere, atestare şi de avansare
în grad profesional;- soluţionează orice alte probleme puse în discuţie de presedinte şi membrii
consiliului.Consiliul Institutului se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la
cererea a cel puţino treime din numărul membrilor săi.
Compartimente şi posturi operaţionale
Sectorul „Identificări criminalistice”Reprezintă subdiviziunea organizatorico-funcţională din cadrul Institutului care
asigură efectuarea expertizelor criminalistice în domenii precum: 1) expertiza documentelor, 2) expertiza dactiloscopică, traseologică şi balistică, 3) expertiza fizico-chimică şi biologică, fiind organizat în tot atâtea secţii de expertză criminalistică.
Sectorul „Ingineria Criminalistică”Reprezintă subdiviziunea organizatorico-funcţională din cadrul Institutului care
asigură efectuarea expertizelor criminalistice în domenii precum: 1) expertiză în acidentele de trafic, 2) expertiza în incendii, explozii şi accidente de muncă, 3) expertiza înregistrărilor audio, video, şi foto, fiind organizat în tot atâtea secţii de expertiză criminalistică.
Laboratorul fotografic şi de examinări instrumentaleRegulamentul de Organizare şi Funcţionare nu descrie rolul, atribuţiile şi modul
de organizare şi funcţionare a acestei subdiviziuni organizatorice.
Expertul criminalist din cadrul Institutului are următoarele atribuţii principale:
8
- efectuează noua expertiză, precum şi prima expertiză acolo unde laboratoarele interjudeţene nu beneficiază de mijloace tehnice în acest sens;
- întreprinde cercetări ştiinţifice şi contribuie la perfecţionarea normelor metodologice de efectuare a expertizelor criminalistice;
- participă la studierea şi generalizarea practicii de expertiză;- desfăşoară activităţi de îndrumare şi control a laboratoarelor interjudeţene.
Tehnicianul criminalist are următoarele atribuţii principale:- execută lucrările tehnice de laborator;- se ocupă de aprovizionarea cu aparatura şi materialele necesare;- gestionează aparatura de laborator şi asigură buna ei întreţinere
Expertul criminalist din cadrul laboratorului interjudeţean are următoarele atribuţii principale:
- efectuează prima expertiză şi suplimentul de expertiză;- contribuie la activitatea de documentare ştiinţifică şi de generalizare a practicii
de expertiză. Compartimente funcţionale
Serviciul financiar-contabilRegulamentul de organizare şi funcţionare nu descrie rolul, atribuţiile ţi modul
de organizare şi funcţionare a acestei subdiviziuni organizatorice
Serviciul secretariat-administrativRegulamentul de organizare şi funcţionare nu descrie rolul, atribuţiile ţi modul
de organizare şi funcţionare a acestei subdiviziuni organizatorice
Biroul Statistică şi DocumentareRegulamentul de organizare şi funcţionare nu descrie rolul, atribuţiile ţi modul
de organizare şi funcţionare a acestei subdiviziuni organizatorice
Laboratoare interjudeţeneRegulamentul de Organizare şi Funcţionare nu descrie modul de organizare şi
funcţionare a Laboratoarelor Interjudeţene
1.4. Sistemul procedural şi procesual
Proceduri operativeLa nivelul INEC şi al laboratoarelor din subordine există în vigoare „Procedurile
interne pentru desfăşurarea activităţii de expertiză criminalistică în cadrul INEC şi a Laboratoarelor Interjudeţene de Expertize Criminalistice”. Procedurile sunt însuşite de personalul INEC la nivel naţional.
Proceduri de ordine internăNu există un Regulament de Ordine Internă care să reglementeze
comportamentul salariaţilor la locul de muncă, drepturile şi obligaţiile părţilor,
9
sancţiunile disciplinare aplicabile şi procedura de cercetare disciplinară, timpul de lucru, etc.
Circuitul documentelorDecizia nr. 69/2008 instituie modul în care este organizat circuitul general al
documentelor în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. În ceea ce priveşte procesul general de lucru corespunzător activităţii
principale a INEC, acesta este redat prin schema procesuală de mai jos:
INTRARE SOLICITARE EXPERTIZĂ Secretariat INEC Director/Director adjunct (rezoluţie lucrări) Şefi sectoare (distribuţie lucrări) Comisie experţi criminalişti (efectuare lucrare) Secretariat INEC (trimitere lucrare beneficiar, după semnarea de către Directorul Institutului) IEŞIRE RAPORT EXPERTIZĂ
Asigurarea calităţiiÎn prezent se află în fază de implementare sistemul ISO/IEC 17025/2005 privind
certificarea INEC din punctul de vedere al cerinţelor generale pentru competenţă în domeniul său de activitate.
Statistica lucrărilor 2006-2008Principala activitate a INEC este cea de efectuare de expertize criminalistice, la
solicitarea instanţelor de judecată, parchetelor de pe lângă instanţele de judecată, organelor poliţiei şi notariatelor publice. Mai jos redăm tabelul cu situaţia expertizelor efectuate de către experţii INEC, în perioada 2006-2008.
Expertize efectuate la nivel naţional, în perioada 2006-2008Tabelul nr. 1
2006
Solicitări Expertize efectuate271
183
187
355 - total rapoarte efectuate în 2006, din care: Din 2004 Din 2005 Din 2006
2007
Solicitări Expertize efectuate286
3118165
442 - total rapoarte efectuate în 2007, din care: Din 2005 Din 2006 Din 2007
2008
Solicitări Expertize efectuate187
3104
80
273 - total rapoarte efectuate în 2008, din care: Din 2006 Din 2007 Din 2008
1.5. Valorile
La nivelul INEC nu există, în mod explicit, valori faţă de care personalul să fie ataşat. Se pot decela, însă, din documentele organizaţionale (proceduri operative)
10
valori implicite precum responsabilitatea, calitatea, etc. În spaţiul de desfăşurare a activităţilor nu se regăsesc elemente de simbolistică organizaţională cu care personalul să se identifice.
Climatul organizaţional este dominat, în ultimii 3 ani, de conflicte interne manifestate sub forma unor memorii înaintate conducerii Ministerului Justiţiei şi a căror cauză o constituie statutul nereglementat al expertului criminalist.
1.6. Stilul de conducere
Schimbările frecvente la nivelul conducerii INEC (5 schimbări ale conducerii INEC) au condus la instaurarea unui climat de lucru versatil afectând, în acest fel, ritmul de lucru al personalului Institutului.
În ceea ce priveşte instrumentarul metodologico-managerial folosit pentru fundamentarea deciziilor, implementarea măsurilor şi controlul modului de aplicare a acestora, şi care contribuie efectiv la conturarea stilului de conducere, se evidenţiază o serie de tehnici, metode, sisteme de management. Redăm, în tabelul de mai jos, lista instrumentarului managerial folosit la nivelul INEC:
Lista sistemelor, tehnicilor şi metodelor manageriale practicate în cadrul
INECTabelul nr. 2
Metoda şedinţei:- şedinţe de informare- şedinţe care vizează activitatea operativă (şedinţele de lucru la nivelul sectoarelor/secţiilor de expertiză)- şedinţe care vizează activitatea strategică (reuniunile Consiliului consultativ)Metoda delegăriiCoaching-ul
1.7. Personalul
Personalul INEC este format din personal contractual şi funcţionari publici. La nivel naţional, situaţia posturilor, pe categorii de personal, este redată în tabelul nr. 3.
Situaţia posturilor ocupate/vacante, pe categorii de personal la nivelul INEC, inclusiv laboratoarele interjudeţene
Tabelul nr. 3TOTAL POSTURI, din care: 64OCUPATE, din care:
- personal contractual- funcţionari publici
VACANTE, din care:- personal contractual- funcţionari publici
4644 21817 1
Structura personalului, defalcată la nivel de INEC şi laboratoare interjudeţene,
pe tipuri de posturi1, este următoarea:
1 Fără posturile de director general şi director adjunct
11
Situaţia personalului INEC, la nivel naţional, pe tipuri de posturiTabelul nr. 4
INEC Laborator Bucureşti
Laborator Cluj
Laborator Iaşi
Laborator Timişoara
NUMĂR PERSONAL,din care:- expert criminalist- expert- tehnician criminalist- secretar criminalist- arhivar- referent- îngrijitor
15
8112111
12
8012001
5
3001001
6
4001001
6
4001001
Structura personalului de specialitate, pe categorii de vârstă, la nivel naţional, este redată mai jos:
Personal de specialitate, pe categorii de vârstăTabelul nr. 5
Categoria de vârstă
22-30 ani 31- 40 ani 41-50 ani 51-60 ani
Nr. persoane
0 11 12 3 29
Structura personalului de specialitate al INEC, la nivel naţional, în funcţie de
pregătirea profesională, este următoarea:
Situaţia salariaţilor INEC în funcţie de pregătirea profesionalăTabelul nr. 6
PREGĂTIREA NUMĂR SALARIAŢIInginerie
DreptBiologieChimie
Inginerie+Drept
105211129
Statutul, numirea şi promovarea expertului criminalistExpertul criminalist face parte din categoria personalului contractual. Încadrarea
ca expert criminalist se face prin examen sau concurs. Organizarea şi desfăşurarea examenului sau concursului pentru ocuparea posturilor vacante se fac potrivit regulamentului stabilit de directorul Institutului şi aprobat de ministrul justiţiei.
Avansarea în grad profesional a experţilor criminalişti se face la cerere pe bază de examen, în raport cu vechimea în specialitate, competenţa profesională şi rezultatele obţinute în activitate.
Nu există acte normative care să reglementeze în mod particular statutul expertului criminalist.
2. ANALIZA DIAGNOSTIC A MEDIULUI ORGANIZAŢIONAL AL INSTITUTLUI NAŢIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE
12
2.1. Analiza mediului externAnaliza mediului extern constă într-o prezentare sintetică a principalelor
elemente de natură politică, economică, socială şi tehnologică ce ar putea influenţa în mod direct sau indirect activitatea şi dezvoltarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
Analiza PEST (Politic, Economic, Social, Tehnologic)Tabelul nr. 7
POLITIC ECONOMIC- se aşteaptă schimbarea echipei de conducere la nivelul Guvernului şi, implicit, la nivelul Ministerului Justiţiei, urmare a alegerilor parlamentare ce au avut loc în noiembrie 2008; politica noii conduceri a Ministerului Justiţiei în ceea ce priveşte dezvoltarea INEC se poate, astfel, schimba;- cadrul legislativ este insuficient de clar şi de dezvoltat în ceea ce priveşte statutul experţilor criminalişti, aceştia fiind consideraţi făcând parte din categoria personalului contractual.
- criza economico-financiară la nivel mondial poate afecta dezvoltarea INEC în următoarea perioadă din punctul de vedere al alocării resurselor financiare necesare;- tarifele aplicate serviciilor de expertiză pot cunoaşte modificări în funcţie de evoluţia economiei naţionale, în condiţiile unor previziuni de reducere a creşterii economice.
SOCIAL TEHNOLOGIC- trendul crescător al preferinţelor populaţiei către achiziţionarea unui autoturism propriu care duce la creşterea numărului de accidente rutiere şi, astfel, a număsrului de expertize criminalistice în domeniu);- existenţa unor organizaţii civile active în domeniul expertizei criminalistice.
- ritmul alert al schimbărilor în ceea ce priveşte metodele ştiinţifice şi aplicarea acestora în diferitele domenii ale expertizei criminalistice;- dezvoltarea societăţii informaţionale care aduce cu sine un risc de creştere a infracţiunilor specifice domeniului IT;- noile invenţii, tehnici şi materiale cu aplicare în domeniul expertizei criminalistice apărute pe plan mondial care eficientizează şi cresc calitatea expertizelor criminalistice.
2.2. Analiza mediului intern
13
În cadrul prezentului document, analiza mediului intern vizează trei elemente majore ale organizaţiei: competenţele prevăzute prin actul de înfiinţare, modul de organizare şi funcţionare şi, respectiv, cultura organizaţională.
2.2.1. Analiza competenţelor
Analiza competenţelor INEC se face pe baza următoarelor două criterii:Criteriul 1Reflectarea competenţei analizate în structura organizatorică a Institutului – pentru ca o competenţă să fie exercitată este nevoie ca structura organizatorică să asigure cadrul formal de exercitare la nivel de subdiviziune organizatorică
Criteriul 2Suficienţa dotării Institutului din punctul de vedere al resurselor umane, materiale şi financiare, în vederea exercitării competenţei analizate: - o competenţă poate fi exercitată la un nivel calitativ şi cantitativ corespunzător dacă, în acest sens, organizaţia a alocat suficiente resurse umane, financiare şi materiale.
Analiza competenţelor INEC, la nivel naţionalTabelul nr. 8
CRITERII
COMPETENŢE
Criteriul 1 Criteriul 2Se
reflectăNu se
reflectăSuficient Insuficient
INECa) efectuează, în toate cazurile, noua expertiză criminalistică; în cazurile de o complexitate mai mare sau pentru care laboratoarele interjudeţene nu au condiţii tehnice, efectuează prima expertiză;b) organizează, îndrumă şi controlează activitatea laboratoarelor interjudeţene sub aspect ştiinţific şi metodologic, precum şi financiar şi administrativ.c)desfăşoară activităţi de documentare şi de cercetare ştiinţifică;d) elaborează lucrări cu caracter de îndrumare metodologică;e) în colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii, sprijină învăţământul universitar şi postuniversitar cu material documentar şi cu alte mijloace necesare procesului de învăţământ şi asigură perfecţionarea profesională a experţilor şi pregătirea candidaţilor la funcţia de expert;f) desfăşoară activitatea de prevenire a faptelor de încălcare a legii, pe baza generalizării practicii de expertiză şi a
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
14
posibilităţilor oferite de noile descoperiri tehnice şi ştiinţifice;g) întocmeşte propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului şi al laboratoarelor interjudeţene, pe care le transmite Ministerului Justiţiei, pe categorii de cheltuieli, spre analiza, în vederea includerii lor în proiectul de buget al acestuia;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi însărcinări stabilite de MJLaboratoare interjudeţenea) efectuează prima expertiză, potrivit competenţei lor materiale şi teritoriale;b) asigură condiţii corespunzătoare pentru pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului, în colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii;c) colaborează cu organele judiciare din raza teritorială a laboratorului pentru buna desfăşurare a activităţii de expertiza criminalistică.
X
-
X
X
-
X
X
-
X
X
-
X
Analizând tabelul de mai sus constatăm că există o serie de competenţe ale INEC care nu se reflectă în structura sa organizaţională, fapt ce împiedică exercitarea acestora în condiţii de calitate, responsivitate şi eficienţă optime. Ne referim aici la competenţele de control, de îndrumare metodologică, de colaborare cu INM, de formare a personalului.
De asemenea, activităţi cu valenţe de sprijinire a dimensiunii de cercetare-dezvoltare nu se regăsesc sau se regăsesc de manieră insuficientă în structura INEC: relaţii internaţionale, colaborare cu alte institute similare, etc.
2.2.2. Analiza modului de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice
Principalul instrument de analiză a modului de organizare şi funcţionare a unei organizaţii este analiza punctelor forte, a punctelor slabe, a ameninţărilor şi a oportunităţilor pe care o organizaţie le are sau cu care se confruntă la un moment dat.
În tabelul nr. 9 sunt redate principalele astfel de elemente, identificate din prezentarea, în capitolul 1, a caracteristicilor organizaţionale ale Institutului.
Analiza Puncte forte, puncte slabe, ameninţări, oportunităţi
15
Tabelul nr. 9PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
- personal cu experienţă bogată atât în activitatea de expertiză criminalistică, cât şi în cea de cercetare, cu recunoaştere internaţională;- capacitate profesională ridicată în domeniul ingineriei; - existenţa unui plan de măsuri pe termen scurt;- existenţa unui organ consultativ care instituie managementul participativ la nivelul INEC;- implementare ISO 17025 în curs;- structură INEC deconcentrată la nivel teritorial;- existenţa unor proceduri operative însuşite de personalul INEC;- pondere ierarhică şi nivel ierarhic optime pentru transmiterea deciziilor şi urmărirea aplicării acestora
- competenţe nereprezentate la nivel organizatoric sau slab reprezentate: activitatea de organizare şi control, activitatea de instruire şi cercetare, activitatea de prevenire a faptelor de încălcare a legii, pregătirea şi perfecţionarea personalului; - supraîncarcarea personalului cu lucrări de expertiză;- lipsă personal în categoria de vârstă 22-30 ani;- lipsa unei strategii de dezvoltare a INEC;- Regulament de Organizare şi Funcţionare neactualizat din 1999 şi insuficient detaliat în ceea ce priveşte atribuţiile subdiviziunilor organizatorice, descrierile de funcţii;- slaba dezvoltare organizatorico-funcţională a structurilor deconcentrate la nivel teritorial;- inexistenţa unui Regulament de Ordine Internă;- lipsa unor valori explicite, bine definite şi cu care personalul să se identifice;- număr ridicat de posturi vacante;- existenţa unui număr mare de lucrări finalizate la mai mult de un an de la primirea solicitării de efectuare a expertizei criminalistice;- instrumentar managerial sărac: şedinţa, delegarea, diagnosticarea, coaching-ul, folosit empiric.
AMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI- riscul neadaptării INEC la cerinţele beneficiarilor tradiţionali şi astfel, orientarea acestora către concurenţă.
- parteneriate cu Institute de cercetare, universităţi atât la nivel intern, cât şi internaţional;- parteneriate cu instituţii de criminalistică similare din Europa şi restul lumii;- clarificarea statutului expertului criminalist în vederea creşterii profesionalizării acestuia din urmă;- valorificarea rezultatelor cercetării operaţionale concomitent cu activitatea de expertiză criminalistică.
2.2.3. Analiza culturii organizaţionale
16
Deşi Institutul Naţional de Expertize Criminalistice funcţionează încă din 1958, nu am identificat un istoric organizaţional care să prezinte etapele majore în dezvoltarea acestui Institut. De asemenea, valorile organizaţionale sunt mai mult implicite, prezente la nivel de individ, rezultate din cultura profesională şi nu explicite, la care întreg personalul să adere. Stilul de conducere variază de la o echipă de conducere la alta, această versatilitate ducând la alterarea climatului organizaţional. Ritualurile şi miturile fac parte din viaţa de zi cu zi a organizaţiei nefiind, însă, conturate şi promovate de manieră sistematică. Simbolurile organizaţionale sunt slab conturate, Institutul indentificându-se mai mult cu Ministerul Justiţiei, instituţia în subordinea căreia se află, şi mai puţin cu activitatea specifică pe care o desfăşoară.
Pe baza unui chestionar aplicat personalului INEC, s-a conturat, în figura nr. 1, starea de facto a culturii organizaţionale. Pentru auditarea acesteia din urmă am reţinut următoarele 16 dimensiuni culturale pereche: 1) SISTEM DESCHIS/SISTEM ÎNCHIS; 2) REZULTATE/PROCESE; 3) SALARIAŢI/MUNCĂ; 4) PRAGMATICĂ/PRESCRIPTIVĂ; 5) RISC/PRECAUŢIE;6) CALITATE/CANTITATE; 7) CONTROL/LIPSĂ CONTROL; 8) ECHIPĂ/INDIVIDUAL; 9) RESPONSABILITATE/LIPSĂ RESPONSABILITATE; 10) CONSTRUCTIV/DISTRUCTIV; 11) TRANSPARENŢĂ/LIPSĂ TRANSPARENŢĂ; 12) RECOMPENSARE/LIPSĂ RECOMPENSARE; 13) PROGRES/RUTINĂ; 14) STIL PARTICIPATIV/STIL AUTORITAR; 15) LOIALITATE, DEDICARE/LIPSĂ LOIALITATE; 16) SIGURANŢĂ FINANCIARĂ/PREOCUPARE SALARIALĂ.
Diagrama radar a culturii organizaţionale a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice
-0,26
-3,13
0,721.1
3.74
5,085,565,42
2.47
2,64
3.05
4,35
4,29
5,56
2,95
5,06
-4
-2
0
2
4
6SISTEM DESCHIS/SISTEM ÎNCHIS
REZULTATE/PROCESE
SALARIAŢI/MUNCĂ
PRAGMATICĂ/PRESCRIPTIVĂ
RISC/PRECAUŢIE
CALITATE/CANTITATE
CONTROL/LIPSĂ CONTROL
ECHIPĂ/INDIVIDUALRESPONSABILITATE/LIPSĂ
RESPONSABILITATE
CONSTRUCTIV/DISTRUCTIV
TRANSPARENŢĂ/LIPSĂTRANSPARENŢĂ
RECOMPENSARE/LIPSĂRECOMPENSARE
PROGRES/RUTINĂ
STIL PARTICIPATIV/STIL AUTORITAR
LOIALITATE, DEDICARE/LIPSĂLOIALITATE
SIGURANŢĂFINANCIARĂ/PREOCUPARE SALARIALĂ
diagrama dimensiunilor organizaţionale linia de demarcaţie a dimensiunilor
Figura nr. 1. Diagrama radar a culturii organizaţionale a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice
Din analiza diagramei radar constatăm următoarele, în funcţie de dimensiunea analizată:
17
1) sistem deschis/sistem închis:- organizaţia are o tendinţă către un sistem închis (2,95 puncte, pe o scară de la
1 la 7), nepunând în centrul atenţiei noul, deschierea către exterior, contactul cu restul lumii; în raport cu obiectul de activitate al Institutului, această constatare reprezintă un aspect negativ, cu atât mai mult cu cât, pentru a furniza rezultate de calitate, trebuie să fie în permanenţă în contact cu noul, cu evoluţiile din domeniu şi asimilarea lor la nivel organizaţional;
2) orientarea către rezultate/orientarea către procese:- salariaţii îşi orientează munca cu precădere către obţinerea de rezultate (5,06
puncte, pe o scară de la 1 la 7) şi mai puţin asupra activităţii în sine şi mijloacelor utilizate.
3) orientarea către salariaţi/orientarea către muncă:- organizaţia acordă o importanţă mult mai mare activităţii profesionale a
salariaţilor (0, 72 puncte) în raport cu atenţia acordată problemelor personale cu care aceştia se confruntă.
4) cultura organizaţională pragmatică/cultura organizaţională prescriptivă:- organizaţia situează în prim plan respectarea normelor interne formale (1,1
puncte pe o scară de la 1 la 7), a procedurilor de muncă stabilite, acordând o importanţă redusă poziţionării în raport cu concurenţa, cu „piaţa”; raportat la obiectul de activitate, această tendinţă este firească, respectarea normelor şi procedurilor interne fiind o cerinţă legală.
5) orientarea către risc/atitudine precaută:- tendinţa clară către atitudinea precaută (3,13 puncte, pe o scară de la 1 la 7,
semnul negativ indicând preponderenţa afirmaţiilor care pun în prim plan precauţia) este o rezultantă „naturală” în cazul unei instituţii de stat, în care elementele de precauţie, de încadrare în limitele legii şi raportare permanentă la reguli sunt primordiale în raport cu o orientare către risc.
6) orientarea către calitate/orientarea către cantitate:- se observă o uşoară tendinţă a organizaţiei către calitate (3,74 puncte, pe o
scară de la 1 la 7) în ceea ce priveşte rezultatele muncii, nefiind, însă, neglijat nici aspectul cantitativ al muncii.
7) control/lipsă control:- din diagrama radar se observă o lipsă a controlului (0,26 puncte) în cadrul
organizaţiei, aspect ce poate fi explicat prin autonomia expertului criminalist în efectuarea expertizei.
8) orientarea către echipă/orientarea către autonomie individuală:- organizaţia este puternic orientată către lucrul în echipă, aspect explicat şi prin
faptul că pentru realizarea unei lucrări de expertiză participă trei experţi;9) organizaţie responsabilă/organizaţie iresponsabilă:- diagrama radar revelează o orientare majoră către responsabilitate (5,56
puncte) vizavi de munca depusă;10) atitudine constructivă/atitudine distructivă:- este de remarcat disponibilitatea organizaţiei către o atitudine constructivă
(5,42 puncte), de soluţionare a problemelor atât profesionale, cât şi personale; în condiţile unui climat organizaţional tensionat în ultima perioadă, aceată constatare apare cu atât mai importantă.
11) transparenţă/lipsă transparenţă:
18
- lipsa transparenţei (2,74 puncte pe o scară de la 1 la 7) este aprecierea pe care o au salariaţii vizavi de organizaţie; în condiţiile în care INEC are un numar redus de salariaţi, lipsa transparenţie semnifică o organizaţie bazată covârşitor pe comunicarea informală, permiţând astfel crearea şi întreţinerea unui climat de neîncredere; acestă situaţie îşi poate găsi legătura cauzală în climatul organizaţional tensiont exitent în perioada noiembrie 2006-august 2008.
12) recompensare/lipsă recompensare:- organizaţia este apreciată ca fiind uşor insensibilă la acordarea de
recompense, nu neapărat de natura financiară; salariaţii aşteaptă recunoaşterea publică a eforturilor depuse,
13) progres/rutină:- se observă o preocupare a salariaţilor către progres individual; analizată în
raport cu dimensiunea sistem deschis/sistem închis, se poate aprecia că organizaţiei îi lipseşte o subdiviziune organizaţională care să asigure deschiderea, orientarea către nou, progresul colectiv şi nu numai la nivel de individ.
14) stil participativ/stil autoritar:- perceperea mai accentuată a stilului autoritar (2,4 puncte) în raport cu cel
participativ, coroborată cu lipsa de control, semnifică o slabă implicare a personalului în procesul decizional pe fondul unui stil de management „laissez-faire”.
15) loialitate, dedicare/lipsă loialitate:- personalul organizaţiei este dedicat muncii şi organizaţiei16) siguranţă financiară/preocupare salarială:- perceperea majoritară a siguranţei financiare dată de locul de muncă,
coroborată cu lipsa recompensărilor semnifică o aşteptare a salariaţilor către motivări te tip intrinsec postului.
Analiza culturii organizaţionale scoate în evidenţă faptul că principalele valori în raport de care organizaţia îşi desfăşoară activitatea cotidiană sunt: responsabilitatea, munca în echipă, orientarea către rezultate, către calitate, către progres, către abordarea constructivă a problemelor.
3. STRATEGIA Institutului Naţional de Expertize Criminalistice
Din analiza mediului organizaţional al INEC se detaşează ca principală problemă lipsa unei strategii care să dea Institutului direcţiile majore de acţiune, precum şi o identitate proprie atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. În cele ce urmează prezentăm strategia INEC: 2009-2013, aşa cum este elaborată de conducerea Institutului şi asumată de întreg personalul INEC.
ViziuneÎn 2013 vom fi un nume recunoscut pe plan european şi internaţional prin calitatea expertizelor noastre, aplicabilitatea largă a cercetărilor efectuate şi participarea noastră în calitate de Institut independent. Vom fi principalul Institut de expertize criminalistice din ţară sub aspectul excelenţei expertizelor efectuate într-o gamă largă de genuri de expertiză criminalistică.
Misiune
19
Principala noastră misiune rezidă în furnizarea, în timp util, de expertize criminalistice de calitate în vederea susţinerii unui act de justiţie corect, imparţial şi riguros fundamentat. În acest scop desfăşurăm o activitate responsabilă atât în domeniul expertizei, cât şi în cel al cercetării, pentru a îmbogăţii continuu metodele şi mijloacele de expertizare.
ValoriPrestigiuPrin rezultatele muncii noastre participăm constant la creşterea prestigiului Institutului în domeniul expertizei criminalistice CalitateBeneficiarii noştri se bazează pe expertize corecte, imparţiale şi complete ce vin în sprijinul actului de justiţieResponsabilitateFiecare dintre noi este conştient de responsabilitatea pe care o are pentru a asigura expertize de calitate EficienţăDepunem orice efort pentru a maximiza timpul de răspuns la solicitările primite
Obiective strategice1. Îmbunătăţirea managementului operaţional2. Dezvoltarea genurilor de expertiză3. Dezvoltarea activităţii de cercetare4. Dezvoltarea parteneriatelor interne şi internaţionale
Obiective specificeObiective specifice corespunzătoare primului obiectiv strategic: Îmbunătăţirea managementului operaţional
1.1. Reproiectarea sistemului organizaţional1.2. Dezvoltarea practicilor manageriale participative.1.3. Clarificarea statutului expertului criminalist prin modificarea legislaţiei actuale1.4. Ocuparea posturilor vacante actuale1.5. Implementarea sistemului ISO 17025 privind calitatea proceselor organizaţionale1.6. Dezvoltarea profesională a personalului INEC în funcţie de nevoile organizaţiei1.7. Creşterea coeziunii personalului INEC1.. Imbunătăţirea managementului financiar1.9. Creşterea transparenţei organizaţionale
Obiective specifice corespunzătoare celui de-al doilea obiectiv strategic: Dezvoltarea genurilor de expertiză
2.1. Realizarea de studii privind oportunitatea dezvoltării altor genuri de expertiză în cadrul INEC2.2. Elaborarea unor îndrumare şi manuale de bună practică pentru genurile de expertiză la care nu se pot aplica unor proceduri valide
20
2.3. Achiziţionarea aparaturii necesare pentru efectuarea lucrărilor de expertiză criminalistică potrivit metodelor şi procedurilor agreate la nivel european
Obiective specifice corespunzătoare celui de-al treilea obiectiv strategic: Dezvoltarea activităţii de cercetare
3.1. Reorganizarea Biroului Statistică, Documentarea prin transformarea lui într-un Departament de Cercetare3.2. Elaborarea şi implementarea unui plan anual de cerecetare, precum şi a bugetului aferent3.3. Participarea la testele colaborative organizate de alte laboratoare3.4. Armonizarea metodelor de lucru
Obiective specifice corespunzătoare celui de-al patrulea obiectiv strategic: Dezvoltarea parteneriatelor interne şi internaţionale
4.1. Crearea Serviciului Comunicare, Relaţii Internaţionale4.2. Crearea unei baze de date cu potenţiali parteneri ai INEC şi contactarea acestora în vederea desfăşurării de proiecte 4.3. Îmbunătăţirea comunicării interne şi externe
21
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR
OBIECTIV STRATEGIC 1 Îmbunătăţirea managementului operaţionalObiectiv specific 1 Reproiectarea sistemului organizaţional
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii1.1. Revizuirea şi actualizarea ROF cu introducere de noi subdiviziuni organizatorice care să reflecte competenţele INEC1.2. Proiectarea şi implementarea Regulamentului de Ordine Interioară1.3. Organizarea concursului privind ocuparea posturilor vacante potrivit noii structuri organizatorice 1.4. Proiectarea şi implementarea noilor proceduri de lucru în domeniile comunicare, resurse umane şi finaciar-contabil.
1.5. Crearea sau achiziţionarea unor baze de date (tipuri de hârtie, cerneluri, amprente anvelope auto, amplitudinea deformărilor funcţie de viteză, etc.)
Directorul INECMinisterul Justiţiei
Director INECSindicat INEC
Directorul INEC
Şef Serviciu Financiar-Contabil,Şef Serviciu Comunicare şi Relaţii internaţionaleŞef financiar-contabil
- resurse materiale pentru diseminarea ROF;
- resurse materiale pentru diseminarea ROI;- resurse financiare pentru publicarea anunţului;
- resurse materiale pentru diseminare proceduri
- resurse finaciare, dacă se optează pentru achiziţionarea bazei de date
31 mai 2009
31 mai 2009
31 octombrie 2009
31 decembrie 2009
31 decembrie 2009
22
Obiectiv specific 2Dezvoltarea practicilor manageriale participative
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii2.1. Formarea în domeniul managementului a personalului de conducere din cadrul Institutului2.2. Elaborarea şi implementarea unui instrumentar managerial specific managementului participativ (cercurile de calitate, graficul de muncă al managerului, focus grup, etc)2.3. Elaborarea şi aplicarea unor standarde interne de evaluare a performanţelor: personal de conducere şi personal de execuţie 2.4. Elaborarea unui regulament de funcţionare a Consiliului INEC care să conducă la creşterea eficienţei acestui organ participativ de management
Responsabil resurse umane
Director INEC
Consiliul INEC
Consiliul INEC
- resurse financiare
- resurse materiale pentru diseminarea instrumentarului managerului;
- resurse materiale pentru diseminarea standardelor interne
- resurse materiale pentru diseminarea regulamentului de funcţionare a Consiliului INEC
31 martie 2009
30 iunie 2009
31 martie 2009
28 februarie 2009
23
Obiectiv specific 3Clarificarea statutului personalului de specialitate criminalistică din cadrul Ministerului Justiţiei, prin modificarea legislaţiei actuale
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii 3.1. Elaborarea unei propuneri de proiect de act normativ privind reglementarea statutului personalului de specialitate criminalistică din cadrul Ministerului Justiţiei 3.2. Derularea unei campanii de lobby în vederea adoptării proiectului de act normativ
Consiliul INEC
Directorul INEC
- nu necesită resurse
- resurse materiale
30 iunie 2009
31 decembrie 2009
Obiectiv specific 4Ocuparea posturilor vacante actuale
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii4.1. Organizarea concursului de ocupare a posturilor vacante;4.2. Recrutarea, selecţia şi angajarea personalului;4.3. Integrarea noilor veniţi
Comisia de organizare a concursuluiDirectorul INECŞefii de laboratoare
- resurse financiare necesare publicării anuţului de organizare a concursului 31 ianuarie
2009Obiectiv specific 5Implementarea sistemului ISO/IEC 17025/2005 privind certificarea INEC din punctul de vedere al cerinţelor generale pentru competenţă în domeniul său de activitate
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii5.1. Definitivarea documentaţiei şi implementarea standardului de calitate ISO 170255.2. Efectuarea auditului intern5.3. Depunerea cererii de acreditare la RENAR
Directorul INECResponsabil Asigurarea calităţii
- 31 martie 2008
24
Obiectiv specific 6Extinderea spaţiilor de lucru
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii6.1. Identificarea şi alocarea de spaţii corespunzătoare pentru laboratoarele interjudeţene din Bucureşti şi Iaşi
6.2. Dotarea spaţiilor respective cu mijloacele de muncă necesare
Directorul INECŞefi Laborator Iaşi şi Laborator BucureştiMinisterul Justiţiei
- spaţii de lucru;- resurse financiare pentru plata chiriilor
30 iunie 2009
31 decembrie 2009
Obiectiv specific 7Dezvoltarea profesională a personalului INEC în funcţie de nevoile organizaţiei
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii7.1. Elaborarea planului anual de formare profesională (ateliere profesionale, sesiuni de comunicare ştiinţifică, seminarii, conferinţe interne şi internaţionale, participarea la grupurile de lucru ENFSI, schimburi de experienţă, cursuri de iniţiere pentru noii angajaţi, etc);7.2. Implementarea planului anual de formare profesională
7.3. Elaborarea unei strategii de formare profesională
Consiliul INECDirector adjunctResponsabil Resurse Umane
Director AdjunctResponsabil Resurse Umane
Consiliul INECDirector AdjunctResponsabil Resurse Umane
- nu necesită resurse
- resurse financiare pentru plata programelor de formare;- resurse materiale pentru formarea internă- nu necesită resurse materiale, umane sau financiare
28 februarie 2009
31 decembrie 2009
31 decembrie 2009
25
7.4. Asigurarea unei baze de formatori corespunzătoare nevoilor organizaţiei şi personalului INEC7.5. Identificarea şi amenajarea unui spaţiu destinat activităţilor de documentare, cercetare (biblioteca INEC)
Director adjunctResponsabil Resurse umane
Director adjunct
- nu necesită resurse umane, materiale, financiare
- resurse financiare şi
30 septembrie 2009
Obiectiv specific 8Creşterea coeziunii personalului INEC
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii8.1. Organizarea şi participarea la programe de team building;
8.2. Stabilirea şi practicare unui set de ritualuri organizaţionale menite să sărbătorească diferite evenimente din viaţa organizaţiei;8.3. Elaborarea, de către personalul INEC, a istoriei INEC, precum şi a unor mituri organizaţionale
Director adjunctResponsabil Resurse umane
Director adjunct-coordonator
Director adunct-coordonator
- resurse financiare şi materiale
- resurse financiare şi resurse materiale
- resurse financiare
28 februarie-31 decembrie 200928 februarie- 31 decembrie 2009
30 mai 2009
Obiectiv specific 9Imbunătăţirea managementului financiar
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii9.1. Formarea periodică a personalului cu atribuţii în domeniul financiar-contabil şi al achiziţiilor publice;9.2. Elaborarea şi implementarea de noi proceduri şi practici financiar-contabile şi de achiziţii publice;
Directorul INEC
Şef Serviciu Financiar-contabil
- resurse finaciare
- nu necesită resurse
Semestrial
30 iunie 2009
26
9.3. Aplicarea unei politici investiţionale transparente prin comunicarea periodică a execuţiei bugetare către Consiliul INEC şi salariaţi9.4. Asigurarea fondurilor financiare necesare plăţii drepturilor salariale ale personalului INEC, altele decât cele lunare9.5. Recuperarea creanţelor
Directorul INEC
Ministerul JustiţieiDirectorul INEC
Şef Serviciu Financiar-contabil
- nu necesită resurse
- resurse financiare
- resurse financiare
Semestrial
31 martie 2009
31 martie 2009
Obiectiv specific 10Creşterea transparenţei organizaţionale
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii2.1. Elaborarea trimestrială de rapoarte de activitate care să fie comunicate salariaţlor INEC şi conducerii MJ;2.2. Comunicarea salariaţilor a hotărârilor adoptate în Consiliul consultativ
2.3. Facilitatea accesului şi a schimbului rapid de informaţii prin implementarea unei reţele de tip Intranet;2.4. Crearea unui site nou, care să cuprindă în principal două părţi : o parte publică, destinată oricărui utilizator de internet şi o parte INTERNĂ accesabilă numai de utilizatori
Directorul adjunct
Secretariatul INEC
Diectorul adjunct
Director adjunct
- resurse materiale
- resurse materiale
- resurse financiare, resurse materiale
- resurse materiale şi financiare
31 martie 2009
- 1 zi lucrătoare după reuniune Consiliului- 31 martie 2009
31 martie 2009
27
autorizaţi, pe bază de user name şi password.
OBIECTIV STRATEGIC 2 Dezvoltarea genurilor de expertizăObiectiv specific 1 Realizarea de studii privind oportunitatea dezvoltării altor genuri de expertiză în cadrul INEC
Obiectiv specific 2Elaborarea unor îndrumare şi manuale de bună practică pentru genurile de expertiză care nu se pot aplica unor proceduri valide
Obiectiv specific 3Achiziţionarea aparaturii necesare pentru efectuarea lucrărilor de expertiză criminalistică potrivit metodelor şi procedurilor
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii1.1. Stabilirea grupului de lucru care să elaboreze studiile de oportunitate 1.2. Realizarea studiilor de oportunitate1.3. Prezentarea concluziilor studiilor factorilor de conducere din INEC şi MJ
2.1. Stabilirea grupului de lucru care urmează să elaboreze îndrumarele şi manualele de bună practică;2.2. Elaborarea manualelor şi îndrumarelor;2.3. Diseminarea manualelor şi îndrumarelor
4.1. Întocmirea unui program de finanţare multianuală care să asigure dotarea cu aparatură şi soft de specialitate care să permită, în timp, menţinerea acreditării ISO;4.2. Demararea procedurilor de achiziţie în conformitate cu
Consiliu INEC
Responsabil grup de lucruGrup de lucru
Consiliul INEC
Resposabil grup de lucruGrup de lucru
Consiliu INECResponabil achiziţii
Responabil achiziţii
- nu necesită resurse
- nu necesită resurse
- nu necesită resurse
- resurse materiale
- nu necesită resurse
- nu necesită resurse
31 martie 2009
30 iunie 2009
31 martie 2009
30 iunie 2009
30 septembrie 2009
Început de an
28
agreate la nivel european
programul de achiziţii4.3. Achiziţionarea propriu-zisă Directorul
INEC+Comisie de recepţie
- resurse financiare La data stabilită în contractul de achiziţii
OBIECTIV STRATEGIC 3Dezvoltarea activităţii de cercetareObiectiv specific 1 Reorganizarea Biroului Statistică, Documentarea prin transformarea lui într-un Departament de Cercetare
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii1.1. Proiectarea rolului şi atribuţiilor noului Departament de Cercetare;1.2. Dotarea noii structuri cu resursele umane şi materiale necesare
Consiliul INECDirector INEC
Ministerul JustiţieiDirectorul INEC
- nu necesită resurse
- resurse financiare, resurse materiale, resurse umane
31 martie 2009
31 octombrie 2009
Obiectiv specific 2Elaborarea şi implementarea unui plan anual de cerecetare, precum şi a bugetului aferent
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii2.1. Identificarea unor proiecte sau programe de cercetare în care ar putea fi antrenat INEC, exploatându-se resursele umane şi materiale disponibile2.2. Elaborarea propriu-zisă a planului de cercetare;
2.3. Implementarea planului anul de cercetare
Şeful Departamentului de Cercetare-nou creat
- nu necesită resurse
- resurse finaciare şi materiale
- resurse finaciare şi materiale
31 decembrie 200931 decembrie 2010
Obiectiv specific 3Participarea la testele colaborative organizate de alte laboratoare
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii3.1. Efectuarea testelor propuse de alte laboratoare criminalistice3.2. Diseminarea rezultatelor participării la teste
Şefii de sectoare
Şefii de sectoare
- resurse financiare şi materiale
- nu necesită resurse
Termene fixate de lab. partenere3 zile după primire rez.
29
Obiectiv specific 4Armonizarea metodelor de lucru
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii4.1. Revizuirea metodelor de lucru existente şi finalizarea proiectelor pentru metodele noi
Directorul adjunct şi responsabilii cu asigurarea calităţii
- nu necesită resurse
30 iunie 2009
OBIECTIV STRATEGIC 4Dezvoltarea pateneriatelor interne şi internaţionaeObiectiv specific 1 Crearea Biroului Comunicare, Relaţii Internaţionale
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii1.1. Proiectarea rolului şi atribuţiilor noii subdiviziuni organizatorice;
1.2. Dotarea noii subdiviziuni organizatorice cu resursele umane şi materiale necesare
Directorul adjunct
Ministerul JustiţieiDirector INEC
- resurse informaţionale (Departamentul Comunicare MJ)- resurse financiare şi materiale
31 mai 2009
31 octombrie 2009
Obiectiv specific 2Crearea unei baze de date cu potenţiali parteneri ai INEC şi contactarea acestora în vederea desfăşurării de proiecte
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii2.1. Desemnarea responsabilului cu crearea bazei de date;2.2. Crearea propriu-zisa a bazei de date;2.3. Contactarea potenţialilor parteneri INEC
Responsabil comunicare şi relaţii internaţionale- post nou creat
- resurse materiale
31 decembrie 2009
Obiectiv specific 3Îmbunătăţirea comunicării interne şi externe
Activităţi Responsabili Resurse Termene Observaţii3.1. Elaborarea unor proceduri interne de comunicare3.2. Elaborarea şi diseminarea unor broşuri de prezentare a INEC destinate atât factorilor interesaţi interni, cât şi celor externi
Responsabil comunicare şi relaţii internaţionale-post nou creat
- resurse materiale şi financiare
28 februarie 2010
30
4. MONITORIZAREA, EVALUAREA ŞI REVIZUIREA STRATEGIEI
Procesul de monitorizare şi evaluare constă, pe de-o parte, în a urmări realizarea activităţilor planificate în termenele prevăzute, iar pe de altă parte, în a evalua rezultatele şi impactul implementării startegiei.
Responsabilă pentru monitorizarea implementării strategiei este structura/persoana în a cărei subordonare/coordonare se află Institutul Naţional de Expertize Criminalistice.
Responsabilă pentru evaluarea rezultatelor şi a impactului implementării strategiei este Unitatea de Management Public din Ministerul Justiţiei.
Monitorizarea strategiei se va realiza permanent, urmărindu-se acţiunile întreprinse pentru implementarea măsurilor în termenele stabilite. Finalitatea activităţii de monitorizare o reprezintă ajustarea acesteia la evenimentele neprevăzute ce pot apărea de-a lungul perioadei de implementare, în vederea respectării calendarului prevăzut şi încadrarea în resursele puse la dispoziţie.
Evaluarea rezultatelor şi a impactului strategiei INEC se va realiza semestrial.
Revizuirea strategiei se va realiza la sfârşitul anului 2010, pe baza evaluării rezultatelor şi a impactului acestora, urmând a se elabora o nouă planificare a activităţilor pentru perioada 2011 – 2013.
31