8/3/2019 OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN DE LA NOI ŞI DIN ÎNTREAGA LUME

http://slidepdf.com/reader/full/obiceiuri-si-traditii-de-craciun-de-la-noi-si-din-intreaga-lume 1/4

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN DE LA NOI ŞI DIN ÎNTREAGA LUME

Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei; este ocazia când toţi se reunesc, părinţi, copnepoţi îşi fac daruri, se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că prin cinstirecum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.

La sate, îndeosebi sunt păstrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cemai răspândite datini la români este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri

gesturi. Astfel în ajunul Crăciunului, cete de colindători, costumate tradiţional, urează pe la casegospodarilor pentru sănătate, fericire şi prosperitate, împlinirea dorinţelor în noul an.Pe lângă colindele religioase există vechi colinde laice cum sunt: Capra, Ursul, Cocostârcu

Căiuţii. Acestea sunt în fapt, jocuri cu măşti şi costumaţii speciale confecţionate de meşteri locali şi carironizează personajele negative ale lumii satului. Colindătorii sunt aşteptaţi în casele lucind de curăţenşi frumos impodobite si sunt rasplatiti de gospodari cu covrigi, fructe, nuci, colacei sau chiar bani. Cadulti sunt invitaţi la o ţuică fiartă, vin şi cozonac.

Repertoriul traditional al obiceiurilor  si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriuzise - cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaiateatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) - si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi coriginea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care exprima intelepciunea popular

realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre spirituale, iată cateva specifice diferitelor zone ale tar- Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras dCraciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an.- In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n-a fotaiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a foinjunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturade spaima si de alte boli.- In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede csufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.- In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si s

nu paraseasca stupul pe vremea roitului.- Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carnmacra de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragcasei, acestei mancari i se spune "pomana porcului".- Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona Codru din Maramures incep pregatirile pentru colindaculminand in cele doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesinterioarele locuintelor: masa cu fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri blide ornamentate, crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar animalele vorbesc.- La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa te speli cu apa in care au fost pusi bani dargint si vei fi bănos.

- In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat.- In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomca-i ajuta sa fie roditori.- Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul celemente ornamentale cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din nuiele de salcsau din sarma, imbracate in hartie colorata, peste ele sunt trecute sfori din ata de fuior pe care suinsirate boabe de fasole alba.- In alte sate se facea pom impodobit cu paie de grau taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate dfloricele de porumb. Fasolea alba simboliza "curatirea sufletului". Unii locuitori preferau pomul de vaspe care se aplicau panglici de hartie colorata.- In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.

8/3/2019 OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN DE LA NOI ŞI DIN ÎNTREAGA LUME

http://slidepdf.com/reader/full/obiceiuri-si-traditii-de-craciun-de-la-noi-si-din-intreaga-lume 2/4

- In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumasi se tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina.- In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copmerg din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la MoAjun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupcredinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire.- Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de AjunCraciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului.- Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua

cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos.- "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristosiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintepersonificate printr-un copil sau printr-un cioban.- Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou. Dimitrie Cantemir  spune "Descrierea Moldovei" ca "Turca este o joaca iscodita inca din vremurile batrane, din pricina ciudei scarbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor". Cu turca, capra sau brezaia umbla tinerii incepand dla Ignat si sfarsind cu zilele Craciunului si prin unele parti in ziua de Sf. Vasile pana seara. Numele dTurca, Capra sau Brezaia il poarta unul dintre tinerii mascati.- Despre cei Trei Crai de la Rasarit sau Magii calatori se spune ca au venit sa se inchine lui lisus, dupunii din Arabia Fericita, iar dupa altii din Persia. Traditia ne arata ca ei se numesc: Melchior, Gaspard

Balthazar.- Datina impodobirii bradului de Craciun pare a fi de obarsie germana, asa cum este si cantecul "O, brafrumos!". In Germania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de Cristbaum.- Impodobirea Pomului de Craciun a patruns din Alsacia in Franta la sfarsitul secolului al XIX-leaprecum si in Tarile de Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta datinse intalneste in casele nemtilor din orasele romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata ccantecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)- Despre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapanul staulului undMaica Domnului l-a nascut pe lisus Hristos.- Colinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de magie benefica, ea marcand rodnicia campurilosporul animalelor, domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor, pacea si tihn

batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii oamenilor si a naturii. Crăciunul, considerat de unii sărbătoare păgână care marchează solstiţiul de iarnă, de alţii ziu

naşterii lui Isus sau pur şi simplu o zi liberă, reprezintă pentru francezi o dată specială. În lume, există diverse moduri de sărbătorire a Crăciunului, astfel:Francezii sărbătoresc ziua de Crăciun în diferite feluri. Creştinii se duc la slujba din seara zilei d

24 decembrie sau îşi amenajează acasă o iesle reprezentând naşterea lui Isus, cu Sfânta FecioarăIosif, un măgar şi un bou. Alţii, mai superstiţioşi, obişnuiesc să taie un măr ca să afle ce le rezervă anuviitor sau pun un solz de crap sub farfurie, de revelion, ca să aibă mai mulţi bani în anul care vine.

Pentru marea majoritate a francezilor, Crăciunul rămâne înainte de toate o sărbătoa

comercială, când Moşul, îmbrăcat în roşu, pune o mulţime de cadouri sub brad, în noaptea de 24 spr25 decembrie. Dar în alte părţi, nu Moş Crăciun este actorul principal. În Spania, de exemplu, nu el aduce cadouri, ci Regele Magilor, la 6 ianuarie, iar în Germania

binefăcătorul este Moş Nicolae. În Lituania, ajunul Crăciunului este o sărbătoare familială importantă. Ziua de 24 decembrie s

numeşte 'Kucios', iar ziua de Crăciun 'Kaledos'. Această zi este pregătită cu grijă, se face o curăţenserioasă în casă. Deşi Biserica Catolică nu impune postul, oamenii nu mănâncă deloc carne în ajunCrăciunului. Pentru seara de Crăciun, se pregătesc douăsprezece feluri de mâncare, reprezentânnumărul apostolilor lui Isus. Se fac obligatoriu faimoasele 'kuciukai', nişte prăjiturele rotunde din făindrojdie, dar fără unt. Pe masă trebuie aranjate diversele mâncăruri tradiţionale, printre care heringul saalt fel de peşte, supa de mac, o băutură obţinută din afine roşii ('kiselis'), salată, ciuperci, cartofi copvarză acră călită, fără carne, pâine. Pe masă se pune, de asemenea, o farfurie cu atâtea bucăţi d

8/3/2019 OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN DE LA NOI ŞI DIN ÎNTREAGA LUME

http://slidepdf.com/reader/full/obiceiuri-si-traditii-de-craciun-de-la-noi-si-din-intreaga-lume 3/4

azimă câţi persoane sunt la masă. Aceste bucăţi de azimă se numesc 'Dievo pyragai' sau prăjitureleDomnului. În unele regiuni din Lituania, se mai pun şi mere - simbolul păcatului originar.

 În cursul lunii decembrie la Vilnius se organizează mai multe concerte şi manifestaţii culturaltârguri cu articole artizanale şi produse alimentare tradiţionale. Sărbătorile de iarnă se încheie

 începutul lui ianuarie, de Bobotează, cu o paradă şi un spectacol consacrat celor Trei Magi. În Lituania, tradiţiile creştine sunt foarte puternice şi această sărbătoare este foarte importan

pentru toţi lituanienii.

In Grecia se pare ca locuitorii nu impodobesc in mod traditional brad de Craciun ci au ca simboal acestei sarbatori un bol de lemn in care aseaza o cruce ornata cu busuioc, si putina apa ca sa nu susuce planta. In fiece zi un membru al familei - de obicei mama, inmoaie crucea si busuiocul in apsfintita si apoi stropeste fiecare camera, pentru a feri caminul de spiritele rele “killantzaroi” – care de fasunt mai degraba poznase si puse pe sotii de genul catarat in carca oamenilor, taiatul cozilor cailostinsul focului prin soba.

In Rusia si alte tari slave din Est, tari ortodoxe de rit vechi - Craciunul este celebrat pe 7 ianuari- ziua corespunzatoare dupa calendarul Iulian, zilei de 25 decembrie de la noi. Seara de Craciun ssarbatoreste cu Cina Sfanta – o masa ce aminteste de Cina Cea de Taina si la care se afla chiar 1feluri de mancare.

Sunt oferite daruri atat de Craciun cat si de Anul Nou - de Ded Moroz (Mosul Inghetat, un fel de MosGerila) si de Fecioara de Zapada, Snegurochka - cea din urma apare taman intr-o sanie trasa de reni, de aceea se pare ca ea a fost de fapt inspiratia pentru imaginea internationala a Mosului.

Si in Serbia si tarile din fosta Iugoslavie, Craciunul, Bozic (“Micul Dumnezeu”) se sarbatorestot pe 7 ianuarie si dureaza trei zile, timp in care sarbii isi ureaza Craciun Fericit intr-un fel asemanatcu urarea noastra de Paste; ei spun: „Christos s-a nascut!” si trebuie raspuns la urare prin „Adevarat s-nascut!”

Insa in Catalania (Spania) s-ar parea ca exista cele mai bizare si totodata amuzante obiceiude Craciun.

In fiecare an de Craciun se alege un Bustean de Craciun numit popular “Caga tio” –adica “busteancare face kk”; are cam 30 de cm lungime, e gol pe dinauntru, iar la unul din capete e desenata o faţzambitoare ce poarta si o caciulita rosie facuta dintr-un ciorap – de fapt o replica mai micuta a caciutraditionale catalane “arretina”.

Incepand din 8 decembrie cand se sarbatoreste Imaculata Conceptiune, catalanii hranesc zi de zi acesbustean cu cate o bomboana sau mica ciocolata, si il pun intr-o paturica pentru a-i tine cald noaptea.

Fie in seara de Ajun, fie in ziua de Craciun, busteanului i se cere sa scoata dulciurile pe « partecealalta », iar pentru mai multa convingere este si batut cu o nuia, in acest timp interpretandu-s

cantece specifice pentru Tio de Nadal ; iar asta pentru ca se spune ca dulciurile din bustean ar fi usimbol al darurilor aduse de cei trei Magi la nasterea Domnului Iisus. S-ar parea ca ultimul lucru ce iesdin bustean ar fi o capatana de usturoi, o ceapa ori vreun hering sarat :D

Tot in Catalania se redau scene traditionale reprezentand nasterea lui Isus - cu orasul Bethleemparintii pruncului Isus –Maria si Iosif, pastori, magi etc insa, pe langa toti acestia exista si o micstatueta reprezentand un « caganer » -tradus, inseamna pur si simplu « cacacios » - si intr-adevar eso reprezentare a unei persoane cu pantalonii in vine care face kk – iar obiceiul este ca aceasta statuesa fie ascunsa undeva mai spre spatele scenei ; in dimineata de Craciun, conform traditiei, copiii cautmicuta statueta in scena nasterii pruncului Isus, iar cel ce o afla primeste niscaiva daruri in plus.

8/3/2019 OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN DE LA NOI ŞI DIN ÎNTREAGA LUME

http://slidepdf.com/reader/full/obiceiuri-si-traditii-de-craciun-de-la-noi-si-din-intreaga-lume 4/4

In Norvegia, in ajun de Craciun locuitorii dau zor nevoie-mare sa ascunda toate maturile de princasa pentru ca spiritele rele sau vrajitoarele sa nu cumva sa puna mana pe ele si sa le foloseasca drepmijloc de transport aerian.

In Islanda cea atat de bogata in zapezi nu-i de gluma : vin nu unul, nu doi, ci taman treisprezecMosi Craciun ! Perindarea acestor Mosi Craciun incepe asadar cu 13 zile inainte de data Craciunuluvenind si lasand zilnic in ghetute daruri pentru copilasi – constand, fireste, mai ales in dulciuri. Cei cainsa nu au fost prea cuminti nu mai primesc dulciuri, ci primesc drept pedeapsa un...cartof.

In Elvetia, mosul poarta numele de Samichlaus si pe langa cadouri, mai aduce si intreg pomulde Craciun.

Craciunul este totodata sarbatoarea ridichilor impodobite, distingandu-se o traditie denumita « Paradridichilor luminate », in cadrul careia copiii scobesc, cu voiosie si cu ajutorul parintilor, cate o ridiche pcare o impodobesc cu diferite forme si crestaturi de sezon - stelute, clopotei, braduti etc. Ridichile asimpodobite se completeaza apoi cu cate o lumanare ; la lasarea serii, parintii si copiii deopotrivpornesc cu ridichile luminate spre curtea scolii, unde copilasii vor canta cantece traditionale dCraciun.

Si in Mexic exista in aceasta perioada traditii legate de ridichi – astfel este Festivalul Ridichilor d

pe 23 decembrie de dinaintea sarbatorii Nasterii Domnului ; sunt folosite ridichi de marimi cat mai macare sunt sculptate atat cu figuri biblice cat si din mitologia azteca, ridichi sculptate ce ulterior suexpuse pentru a fi admirate.

In S.U.A sunt destule regiuni in care exista traditia muraturii din pomul de Craciun. Astfel, cel durma ornament care se agata in pom este un castravete murat sau un glob de forma si culoarea unucastravete, care este agatat intr-un loc mai ascuns privirii ; in dimineata Craciunului, copilul care va reusa gaseasca « muratura » se spune ca va avea noroc, si va primi un cadou in plus.

Se pare ca aceasta ar fi o mai veche traditie germana, care s-a pierdut de pe batranul continent, dar

fost preluata si pastrata din generatie in generatie in anumite zone ale Statelor Unite.In Noua Zeelanda copacul ce se impodobeste de Craciun nu este bradul, ci se numes

"Pohntokawa" ; masa traditionala de Craciun se aseamana cu cea englezeasca, si este completata cu faimoasa-deja prajitura din bezea, kiwi, capsuni si frisca denumita « Pavlova » sau « Pav » –dupnumele balerinei ruse Anna Pavlova si despre care se spune ca a fost creata in onoarea acesteia, timpul unuia dintre turneele sale in Australia si Noua Zeelanda in anii ’20.

Tot in Noua Zeelanda exista obiceiul ca sarbatoarea traditionala a Craciunului si a iernii sa se tina ddoua ori : o data pe 25 decembrie si o data in luna iulie cand este iarna in emisfera sudica.

In Jamaica, evident, intalnim o paleta vasta de credinte si traditii religioase legate de sarbatoareCraciunului (de la catolici, la baptisti si pana la Baha’i) pastrand sau adaptand obiceiurile traditionaale inaintasilor imigranti. Bineinteles, pot fi ascultate colindele si in originalul ritm reggae, iar la masa dCraciun se servesc preparate din carne de bou si capra picanta.