Obama: „Datoria noastră este să ascultăm de poruncile lui Dumnezeu” Acum 4 zile Florentin Lehaci Features Religie

2 AddThis Button END SHARE: FACEBOOK ���TWITTER ���PINTEREST ���GOOGLE+ Președintele Barack Obama a deplâns cu ocazia Micului Dejun cu Rugăciune tendința de a transforma religia într-un instrument al răului. În opinia sa, acesta nu este un aspect specific islamului, așa cum unii ar fi înclinați să concluzioneze după atacul recent din Franța. Și creștinismul are suficiente motive de a nu privi cu prea multă seninătate în urmă. Președintele american a creionat posibile soluții pentru ca acest derapaj să nu fie repetabil. Chiar de la începutul discursului, publicat pe pagina oficială a Casei Albe, Obama a recunoscut că întotdeauna evenimentul a constituit o șansă de a reflecta asupra propriei călătorii spirituale. Preocuparea sa nu a fost una strict personală, ci, în calitate de lider politic, a căutat îndrumarea lui Dumnezeu nu numai în propria viață, „ci și în viața națiunii noastre”. În discursul său, președintele a făcut trimitere la ofensiva motivată religios a organizațiilor teroriste din Siria sau Irak, notând însă că astfel de atrocități nu sunt niște excepții, ci par să fie mai degrabă rezultatul unui comportament tipic uman. În aceeași ecuație ar putea fi incluse „fapte groaznice comise în numele lui Christos”, așa cum au fost cruciadele, inchiziția sau chiar modul în care a fost perpetuată sclavia decenii de-a rândul în cea mai creștină țară de pe glob, așa cum se recomandă a fi SUA. „Există o tendință în noi, o tendință păcătoasă care poate perverti, denatura credința noastră. În lumea de astăzi, când grupuri care propagă ura au propriile conturi pe Twitter și sunt pline de bigotism, putând contamina spațiul virtual. Astfel

intoleranța este mult mai dificil de oprit. Dar Dumnezeu ne obligă să încercăm. Și în această misiune cred că există câteva principii care ne pot ghida, în special pe aceia dintre noi care declară că mai au credință.” Practic, în viziunea liderului american, nu ar trebui minimalizat pericolul derapajului religios. Propagarea urii în numele religiei este deja un fapt, iar în această privință a propus spre reflecție soluții care pot reda credinței valoarea autentică pe care ar trebui să o exprime. Prima soluție a președintelui american: îndoiala În perspectiva președintelui, este necesară credincioșilor o anumită doză de îndoială. Aceasta te ajută să „nu mai fii atât de plin de tine și așa de încrezător că ai întotdeauna dreptate și că Dumnezeu vorbește doar unora, nu și altora; că lui Dumnezeu Îi pasă numai de noi, nu și de alții, și că într-un fel suntem singurii care se află în posesia adevărului”. Alocuțiunea sa a continuat pe aceeași temă a adevărului care are nevoie să fie nuanțat și pus sub semnul întrebării de către cel care îl practică. Obama consideră că sarcina celor credincioși nu este aceea de a solicita ca Dumnezeu să le răspundă la propriile definiții despre adevăr. „Treaba noastră e să Îi fim credincioși Lui, Cuvântului Său și poruncilor Sale.” Dacă suntem umili, vom recunoaște că nu ştim pe deplin scopul lui Dumnezeu. Noi nu putem pricepe pe deplin harul Său uimitor. „Vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos”, a citat Obama un text din Noul Testament. Chiar dacă nu putem avea toate răspunsurile, există anumite elemente pe care le știm și pe care trebuie să le practicăm. Printre acestea, Obama a menționat facerea dreptății, bunătatea și umblarea în smerenie cu Dumnezeu. Modul în care președintele Obama se raportează la problema adevărului sau a preceptelor divine pe care le-a invocat i-a adus suficiente critici din partea contestatarilor săi religioși de-a lungul celor două mandate. „Corectitudinea politică”, împletită cu poziția sa față de avort sau cu problema homosexualității, a

generat ample dezbateri în mediul conservator, atingând un punct culminat chiar în cadrul precedentului Mic Dejun cu Rugăciune. Atunci Ben Carson a criticat deschis poziția prezidențială. Cu toate acestea, ceea ce semnalează președintele Obama ar trebui să genereze o reflecție profundă. Invocarea unor asemănări între atrocitățile comise în trecut de unii creștini (precum cruciadele sau inchiziția) și actualele acțiuni teroriste a atras reacții din partea unor lideri evanghelici, așa cum este Franklin Graham. Însă, în ciuda acestor reacții, în numele adevărului absolut s-au desfășurat și continuă să se deruleze atrocități care nu pot fi păstrate sub tăcere. A doua soluție: separarea Pe lângă umilință, un al doilea aspect pe care Obama l-a evidențiat este menținerea distincției dintre biserică și stat. „Guvernul nostru nu finanțează nicio religie, nici nu face presiuni asupra cuiva să practice o anumită credință.” În opinia sa, această abordare are rezultate care pot fi percepute fără prea mari eforturi, reușindu-se crearea unei „culturi în care oamenii din toate mediile și credințele se pot închina liber și cu mândrie, fără teamă sau constrângere”. Ceea ce propune liderul american poate fi de la sine înțeles în spațiul occidental, însă este provocator pentru un spațiu răsăritean, în care „dogma simfoniei dintre stat și biserică” (o formulă specific răsăriteană, prin care statul și biserica sunt percepute ca două fețe ale aceleiași monede) funcționează de secole, cu toate neajunsurile pe care le-a generat. Ideea unei separări dintre cele două sfere ale existenței umane, secondată și de retragerea finanțării bisericilor, poate constitui o variantă de lucru care ar putea poziționa religia și politica pe făgașul lor normal. A treia soluție: coborârea În conturarea răspunsurilor sale, Obama a plecat de la o premisă simplă, însă deloc simplistă. În viziunea sa, religia ar trebui să infuzeze iubire. În aceste sens, convingerea sa este că fiecare dintre noi are un rol în îndeplinirea scopului nostru comun. Iar

acesta constă nu în căutarea unor poziții înalte, ci în coborârea în adâncimi mai mari, astfel încât să putem găsi puterea de a iubi mai profund. Această abordare ne-ar aduce în fața „celei mai mari provocări – să ne vedem propria reflectare în celălalt”. În rest, este nevoie de mobilizare împotriva celor care denaturează esența religiei în favoarea propriilor idealuri. „Trebuie să luptăm împotriva celor care încearcă să denatureze religia noastră – sau orice altă religie – în scopurile lor nihiliste”, a spus liderul american. Nu este prima oară când președintele american se pronunță în favoarea unei cetățenii active, denunțând pasivitatea pe care istoria de prea multe ori a înregistrat-o. „Cum putem fi siguri că «N-o să se mai repete niciodată» nu este doar un slogan lipsit de conţinut, ci o aspiraţie şi, în acelaşi timp, o chemare la acţiune?” se întreba Obama în anul 2009 cu ocazia comemorării Holocaustului. Răspunsul său se dorește a fi o adevărată filosofie de viață: „Cred că noi putem începe să facem ceea ce deja facem astăzi – acţionăm împotriva tăcerii, care este cel mai mare conspirator la adresa binelui.”