O scurtă descriere a islamismului

7/25/2019 O scurtă descriere a islamismului

http://slidepdf.com/reader/full/o-scurta-descriere-a-islamismului 1/7

Islamismul

1.Islamismul - Caracterizare generala:

Mahomed primind revelaţia din partea arhanghelului Gabriel (miniatură de la începutul secolului al XIV-lea)

Islamismul este o mare religie monoteista a lumii , aparuta in rientul Mi!lociu, dupacrestinism si iudaism" #ermenul $islam$ insemana in araba $supunere$" %cest cuvant a inceput sade&neasca o comunitate intreaga in anul ' d" r, cand Mahomed s-a instalat la Medina si ainceput propovaduirea acestei religii (tot atunci incepe si calendarul musulman)" In araba $%llah$ inseamna $*umne+eu$, el &ind creatorul universului" Mahomed era trimisul saupe pamant, un mare proet, ale carui idei si conceptii transmise lumii erau superioare celor ceapartineau proetilor dinaintea sa, cum ar & Moise sau Iisus" ui i-a ost revelat .oranul, carteasacra a musulmanilor, ce era alcatuita din mai multe te/te s&nte" 0umele original al propovaduitorului era Muhammad, insa in limba romana este corect siMahomed"Ideea undamentala a islamismului era ca omul trebuie sa renunte la libertatea individuala si sa

se supuna vointei lui %llah" %stel, .ei 1 stalpi ai Islamismului, sau obligatiile &ecarui musulmanerau2



-Marturisirea de credinta2 .onsta in recunoasterea lui %llah ca unic dumne+eu si a lui Mohamedca trimis al sau pe pamant" -3ugaciunea2 4e eectuea+a de 1 ori pe +i, cu ata indreptata spre Mecca" 5a i se adresea+astrict lui %llah, inchinarea la Mahomed sau la ingeri &ind inter+isa" -6elerina!ul la Mecca2 5ste un pelerina! obligatoriu pe care &ecare musulman trebuie sa-l aca

macar o data in viata" -6ostul din luna 3amadan2 .onstituie postul din luna a 7-a a calendarului islamic, inchinatperioadei in care Mahomed a primit revelatia coranica" 6ostul este va+ut astel ca o modalitatede puri&care si cumpatare" -*ania ritual2 5ste un act de milostenie, prin care &ecare musulman da ,18 din venitul sau, iarsuma stransa este data oamenilor in nevoi si saracilor" 3eligia islamica s-a raspandit pe teritoriile %ricii de 0ord, 5uropei si %siei, centrele salereligioase &ind la Mecca si la Medina" 5a a ost adoptata de diverse popoare, legate unele dealtele de o religie care le dadea sentimentul apartenentei la o singura comunitate"

" Crearea omului in Islam:

%llah a ost cel care a creat omul conorm religiei islamice" 3eligia islamica nu accepta niciopresupunere care sa dovedeasca motivul concret al crearii omului, insa in opo+itie cu aceastaregula islamica, au aparut mai multe teorii" 4unt cunoscute dierite opinii ce sustin motivulconcret al crearii lumii, singurul punct comun al acestor idei &ind insasi creatorul, %llah"Muta+ilitii considera ca lumea a ost creata de acesta ca semn al intelepciunii sale, insa miticiisustin ca %llah a creat lumea pentru a-si arata dragostea, urmand sa &e din ce in ce maicunoscut" data cu crearea omului, %llah le oera acestora rangul de 9vicerege: sic ere ingerilorsa le recunoascarangul superior si sa li se supuna" *atorita reu+ului primit, %llah a daruit lui%dam putere pe toate cele incon!uratoare, iar Iblis il determina sa paraseasca Gradina, moment

in care apare vra!masia intre oameni" *e asemenea, %dam a primit si indemnuri conorm carorasa se supuna lui %llah deoarece el detine intreaga putere si cunoaste viitorul &ecarei &nite, dar sisa urme+e mereu caile adevarului" %llah detine puterea si libertatea &ecarui om, insa ace in asael incat alegerile si !udecata lor sa para ceva dierit si nesupravegheat" .onorm coranului, %llahare puterea suprema asupra &ecarei persone si o ace sa asctione+e in mod involuntarasemenea gandurilor lui ara ca acestia sa stie" %ceasta putere data omului este cunoscuta subnumele de ;asb si creionea+a capacitatea &ntei de a acapara inormatii de la %llah si de a letranspune prin propria gandire" %llah este singurul creator si el detine toata puterea si libertateaoamenilor si totoadata ii ace pe acestia responsabili pentru aptele lor"

<" Sufetul in Islam:

.oranul ne relatea+a ca dupa ce %llah l-a modelat pe %dam, $a su=at duhul sau in el$" 3uh,tradus ca duh sau spirit, isi are originea directa in %llah" 5l insu=eteste trupul" %tat musulmaniiortodocsi cat si misticii sustin ca ruh este un corp si ca de el depinde viata noastra" 0as sausu=etul este considerat in general ca &ind cea mai !oasa parte spirituala care incita la rau" Inacelasi timp, nas mai este si eul uman- ego" .onceptia coranica despre su=et a ost preluata siinterpretata in dierite eluri de catre teologi si mistici" #ot ceea ce e/ista, de la spiritul divin sipana la su=etul animal, este de natura materiala, sau repre+inta un accident al substanteimateriale" .onceptia despre su=et ca substanta materiala este, de altel, strans legata decredinta in reintrupare" *espre e/istenta su=etului dupa moarte .oranul nu da prea multedetalii" *oar ca la moarte su=etele sunt luate de %llah langa 5l, pastrandu-le pana la +iua !udecatii, cand vor & reunite cu trupurile inviate" 6otrivit islamului &ecare persoană va intalni

moartea iar în >iua ?nvierii vor primi răsplata potrivit cu aptele lor , astel e/istă două locuri



unde merge su=etul omului după moarte2 un loc de oc, prin urmare un loc de chin si anumeIadul @i locul ericirii vesnice, 3aiul"

A" Coranul in Islam:

.oranul estecartea sacrăa tuturor

musulmanilor, &ind revelat, conorm tradiţiei islamice, proetului Muhammad (9cel demn delaudă:) de către îngerul Gabriel" 3evelaţia coranică se întinde pe o perioadă deapro/imativ două+eci de ani, 'B-'<"

.opertă împodobită cu caligra&e Al-Qur’ān Al-Karīm"

.oranul este ormat din BBA capitole (sure), de lungimi dierite (min < - ma/ CD versete)

dispuse după lungime, în ordine apro/imativ descrescătoare" Islamul are drept cre+ a&rmarea*umne+eului unic"

Musulmanul credincios trebuie2 să creadă numai în *umne+eu, Enul (.oranul2 II, AB), sănu mintă (.oranul2 IX, F), să nu comită adultere (.oranul2 XVII, <<), să nu ure(.oranul2 V, <7), să nu ucidă (.oranul2 VI, B1), să nu se lăcomească (VIII, C), să nu&e ipocrit (.oranul2 VIII, 17), să acă eorturi pentru a cunoate cHt mai mult (.oranul2XX, BB1), să &e drept (.oranul2 IV, 17), să &e binevoitor (.oranul2 XVI, 7B), să &eneclintit în credină (.oranul2 III, FB), să nu &e nerecunoscător (.oranul2 XXXIX, 'D),să-i determine pe cei din !ur să acă numai apte bune (.oranul2 XVI, B'), să nu

spună ceea ce nu ace (.oranul2 XI, <), să nu &e îngHmat (.oranul2 IV, <D), să &emilos (.oranul2 XVII, <F), să &e umil (.oranul2 XXV, 'A), să vorbească rumos



oamenilor (.oranul2 II, CA), să-i ierte pe cei ce greesc aă de el (.oranul2 III, B<A), sărăspundă răului cu binele (.oranul2 XIII, <), să nu bHrească (.oranul2 .III, ), săcheltuie o parte din avere pentru cau+a lui *umne+eu (.oranul2 II, '), pentru săracii nevoiai (.oranul2 II, D), să nu !ignească i să poreclească pe nimeni (.oranul2XIX, B), să mănHnce numai lucruri curate (.oranul2 II, B'7), să &e mereu curat

(.oranul2 II, <), etc"

1" Rugaciunea in Islam:

4e roaga de 1 ori pe +i (minim), dar in ca+ de seceta, boala, se roaga si de mai multe ori pe +iJ 3ugaciunea se numeste 4%%# - este anuntata de catre un preot numit ME5>I0 din Minaret(care este un turn inalt a=at intr-o moschee)J Me+ul rugaciunii il constituie 4E3%#-%-K%#I% (cea mai santa parte a rugaciunii), &ind una dinprimele parti din .oranJ 3ugaciunea are rolul de a inalta su=etele si daca este spusa cu intentie sincera, poate duce lastergerea pacatelorJ 3ugaciunea e/prima starea de supunere absoluta ata de *umne+eu"

3ugaciunea islamica este structurata pe coduri precum2 -.odul s&ntenieiJ - .odul evidenteiJ - .odul preamaririi lui *umne+euJ - .odul unitatii lui *umne+eu"



6rin rugaciune musulmanii nu comunica cu *umne+eu, rugaciunea &ind mai mult o orma dereinoire a starii de abd (rob) ata de %llah"

'" Obiceiuri în Islam:

0a@terea .Hnd se na@te un copil, musulmanii obi@nuiesc să-i sopteasca la urechi ormula de marturisire acredintei musulmane2 $0u e/ista alt *umne+eu in aara de %llah, iar Mahomed este trimisul lui%llah$" ?n a saptea +i dupa nastere se sacri&ca doi berbeci sau doua capre, din a caror carne seda o parte la saraci, apoi se taie in chip solemn parul copilului" #ot in +iua a saptea se da numelecopilului, care este de obicei numele lui Mahomed, al unui membru al amiliei acestuia ori alpersonelor importante ale traditiei musulmane"

.ăsătoria ?nainte de casatorie, conorm unei vechi traditii, mirele trebuie sa stea un timp intr-un locretras, &ind pa+it de cavalerii sai de onoare" In +iua in care mireasa este adusa la domiciliulmirelui si in noaptea nuntii sunt implinite dierite practici, menite sa ereasca pe miri de

interventiile duhurilor rele si sa le aduca noroc" *upa aceea, timp de o saptamana, sotia stainchisa in casa, iar barbatul sta retras de societate" *upa sapte +ile, sotii implinesc un ritual depuri&care si numai dupa aceea incep viata obisnuita"

?nmormHntarea .and se apropie moartea, musulmanii indeamna pe muribund sa pronunte ormula marturisiriide credinta, pentru ca sa nu o uite si sa o poata spune e/act cand va & anchetat de cei doiingeri, 0a;ir si Mun;ar" 4palarea mortului o ac doua persoane de acelasi se/ cu deunctul sicare cunosc bine ritul acestei operatii" Mortul este imbracat apoi intr-un giulgiu ara cusaturi,pentru ca la +iua invierii sa se poata ase+a cu usurinta in genunchi in ata lui %llah si sa-siprimeasca sentinta" 6elerinii obisnuiesc sa-si ia cu ei la Mecca viitorul giulgiu, pentru ca sa-l

inmoaie in apa santa a i+vorului >em+em" *aca decesul s-a produs dimineata, inmormantarease ace in cursul +ilei, daca nu, a doua +i de dimineata" 6e drumul spre cimitir, imamul (preotulmusulman) recita versete din .oran si din cand in cand se opreste, iar credinciosii repeta in corultimul verset" In sarsit, imamul se adresea+a spiritului mortului si ii cere sa-si aca marturisireade credinta, iar o persoana dintre rude raspunde pentru mort2 $% cre+ut intr-un singur *umne+eusi in Mahomed proetul sau$" Mormintele mahomedane sunt construite in orma de &rida, in asa el incat trupul mortului sapoata sta pe partea dreapta si cu ochii in directia spre Mecca" *easupra mormantului se ridicaun musuroi de pamant sau se construiesc un el de capele boltite (Lubba)" egea musulmanainter+ice mormintele somptuoase si mausoleele" *oliul nu se obisnuieste, totusi, în unele regiuni, se vopsesc in albastru unele vesminte sau

parti ale corpului si nu se schimba hainele un anumit interval de timp"

D" Sacriciul in Islam:

En sacri&ciu de animale este numit in %raba *abiha: sau Nurban:" 5ste probabil ca termenulsa aiba radacini in termenul 5vreiesc Oorban:" In unele locuri cum ar & 6a;istan, Lurbani: esteolosit pentru !erta animalica in Islam" In Islam, termenul de !erta, dabiha: care se reera lasacri&ciu ca un ritual, are loc numai in +iua de 5id ul-%dha"

%nimalul care urmea+a sa &e sacri&cat poate & un miel, o oaie, un tap, o camila sau o vaca"

%nimalul trebuie sa &e sanatos si constient in timpul ritualului, pentru ca *umne+eu sa il ia inconsiderare" Nurbanul este o modalitate prin care cei ce ac parte din Islam impart starea de



bine cu cei mai nevoiasi care ac parte din comunitate"

In +iua de 5id ul-%dha (estivalul sacri&ciului), musulmanii din toata lumea participa la 4unnah6roetului Ibrahim sacri&cand o vaca sau o oaie" .arnea provenita de la animal este divi+ata in <parti egale" parte este pastrata de persoana care a acut sacri&ciul" % doua parte este data

amiliei persoanei care a acut sacri&ciul" % treia parte o primesc cei saraci"

.oranul spune ca acest sacri&ciu nu este menit sa inspaimante pe cineva" (coranul 2<D2 0ucarnea sau sangele lor a!unge la *umne+eu" 5vlavia voastra a!unge la 5l:"

6ricipalul motiv pentru care acest sacri&ciu este acut este pentru a a!uta oamenii sarmani sipentru a-l aduce pe %braham si credinta sa in inimile musulmanilor" 6roetul %braham esteamintit pentru dorinta sa oarte mare de a-l slu!i pe *umne+eu, &ind pe cale sa-si sacri&cepropriul &u, pe Ishmael, la comanda lui *umne+eu"

C" Viata de apoi in Islam:

Importana vieii viitoare este dedusă din repetatele reeriri pe care Mahomed le ace cuprivire la înviere i +iua !udecăii, atunci cHnd %llah va răsplăti &ecăruia după credina i aptelesale"

Mahomed se numea pe el însui de multe ori prevenitor, adică cel care-i previne pe ceinecredincioi că vor primi pedeapsă venică în iad, dacă nu vor trece la credina într-un singur*umne+eu"

6entru ca indatoriile religioase să aibă semni&caie, .oranul a&rmă e/plicit2 $ #ot su=etul vagusta moartea, iar vei primi răsplata voastră în +iua învierii" .el care va scăpa de oc, va & dus în 6aradis i va & ericitJ căci ce este viaă lumii decHt o slavă deartă$"

6unHnd accent deosebit asupra puterii absolute i puterii lui %llah, Mahomed a&rmă aptul căatHt răul cHt i binele sunt creaii ale lui %llah" *e aici reiese că %llah a predestinat unii oamenipentru mHntuire, iar alii pentru pedeapsă venică"

%ceastă predestinaie înlocuiete în mare măsură termenul de păcat, care este considerat camHndrie i opo+iie aă de *umne+eu" ?n Islam nu întHlnim concepia unui păcat cu urmăriasupra &rii umane" %dam a păcătuit, însă păcatul nu s-a transmis urmailor săi"

mul nu motenete o natură păcătoasă, ci doar una slabă" 6ăcatul nu repre+intă o dispo+iie,ci un obicei pe care oamenii îl primesc datorită slăbiciunii lor"

?ntHlnim în paralel ideea de retribuie după apte" -P %llah are cări unde scrie toate apteleoamenilor" %ceste cări vor & olosite la ultima !udecată"

?n clipă morii, îngerul morii ia su=etul i înainte de a intra în rai sau iad, su=etul primete 1 întrebări de la Mu;ar i 0a;ir"

0umai copii i martirii a!ung direct în rai, ără să mai primească cele 1 întrebări"

*e soarta emeilor Mahomed nu s-a prea ocupat, motivHnd prin aptul că învăătura lui eratransmisă în primul rHnd bărbailor"

Iadul este pre+entat ca un loc de tortură, sau ca un monstru plin cu oc, apa urHt mirositoare icopaci cu ructe otrăvitoare"



6aradisul este vă+ut ca un loc de bucurie i ericire, ca o grădină cu i+voare de lapte i vin, cucorturi cu emei rumoase mereu ecioare"

?n timpul !udecăii de apoi, Isus nu are nici un rol în hatologia musulmană" 6rima datămusulmanii vor cere a!utorul lui %dam, însă nu-l vor primi pentru că i acesta este păcătos" 6Hnăla urmă vor & a!utai de Mahomed"

O scurtă descriere a islamismului

Documents

Transcript of O scurtă descriere a islamismului