NICHOLAS

SPARKS

O PLIMBAREDE NEUITAT

r

d

CAPITOLUL 1

in 1958, Beaufort, statul Carolina de Nord, a$ezat pe coastd

ldngd Morehead City, era un or5gel din sud ca multe altele. Era

genul de loc unde umiditatea cre$tea atat de mult in timpul

verii, inc6t, atunci cand cineva ieqea afari sd-qi ia cores-

ponden{a, simlea imediat nevoia urui dug, iar copilagii umbtau

de colo pdni colo cu picioarele goale, din aprilie pdnd inoctombrie, pe sub stejarii acoperi! cu muEchi. Oamenii Iiceau

semn cu mina din magini ori de cate ori vedeau pe cineva pe

\trada, fie cdJ cunosteau sau nu. iar aerul mirosea a pin. a sare

;i a mare, o mireasmd unici pentm Carolina de Nord gi de Sud.

Pentru mulli dintre oamenii de acolo, pescuitul in Pamlico

Sound sau prinsul racilor in Neuse River era un mod de viajd,

iar bdrcile erau acostate oriurde se vedea canalul navigabil. Se

puteau prinde doar trei canale de televiziune, deqi televiziunea

nu a fost niciodatd importantd pentru noi, cei care am crescut

acolo. in schimb, existontele noastre se concentrau injurul bi-

sericilor, dintre care optsprezece se giseau numai in cuprinsul

oraqului. Acestea aveau nume precum Biserica Creqtind a

Frdliei, Biserica Celor lertali, Biserica IspI-sirii de Duminici gi

apoi, bineinleles, erau bisericile baptiste. De cdnd eram mic,

cra de depane cea mai populara confesiune din jur si. practic.

cxistau biserici baptiste in fiecare col,t al oraqului, deqi fiecare

14 Nicholas SParks

se considera superioald celorlalte Erau biserici baptiste de

toate tipurile Biserica Baptistd a Libeftttii de Vointd' Bise-

rica Baptistd Sudisti, Biserica Baptista Congregalional['

Biserica Baptistd Misionard, Biserica Baptistd Indeperdentd

in sfaffiit, v-ati fbaut o idee.

Pc vtentea aceea, evenimentul cel lrrai important al anu-

loi era finanFt de Biserica Baptistd din centru cea Sudistd'

dacd vreti intr-adevir s[ gtili - impreuni cu liceui local lrf,recare an, pureau in sceld la Beaulbtl Playhouse spectacolul

lor grandios de Crdciun, care era, de fapt' o piesd scrisd de

Hegbert Sullivirn, un pastor care predica in biserici inci de pe

vremea cAnd Moise despicase apele Mirii Roqii Bine' poate

ci nu era chiar asa de bdtran' dar' oricum' suficient de in varstA'

ca aproape si poli zdri prin pielea lui Avea genul acela de

pielc re.e si urnedd tot tirnpul- si lral1\par(nli - pu'liijurau cd

ii vizuserl sdngele cutgAndu-i prin vene -, iar pirul sdu era la

fel de alb ca al iepuraEilor pe care ii intAlnesti in magazinele de

aninale, Pe la Paqti.

in orice caz, el scrisese o piesd intitulati lirgerul

Crdciunultri, pentru cd nu dorise sd continue puner€a in sceni

a vechiului si clasicul\t:r' LIn colind de Cniclln al lui Charles

Dickens. in mintca lui, Scrooge era un pdgdn care ajunsese la

mantuire nun-rai pentru ci vdzuse fantome' qi nu ingeri 9i'

oricum, cine spunea cd ele fuscserd trimise de Dunnezeu? Si

cine putea spune cd el nu avea sd revind la obiceiurile sale

pdcdtoase, daci acestea nu ar fi fost trimise direct din ceniri?

Pi"ru no-ti dezvdluia cu exactitate in final intr-un fel' piesa

se ocupi de ctetlin{d Fi de restul , dar Hegbert nu ar acorda

incredere fantomelor dacd nu ar fi trimise cu adevdrat de Dum-

nezeu. c€ea ce nu era explicat limpede, si aceasta fosese marea

Iui problemi cu piesa. Cu cdtiva ali in rrnni' schimbase finalul

O PI,IMBARE DE NEUITAT

picsei * cumva o continuase cu propria vetsiune in cale

biitranul Scrooge devenea preot si se indrepta cdtre Ierusalin.r

sa giseascd locul undc, car'ldva, lsus igi propovdduise

invdtitura. Piesa nu fusese prea bine primiti nici mdcar de

crcdinciosii cale stdtuserd in public urmirind mirati specta-

eolul . iar ziarele scriseserd cd: ,,De5i a fost, fird indoiali,

rlrcl'e\anu, nu a lost intocmai pie.a pe care o Sti"tm si o

rubeam cu totii..."

Astfcl, Hegberl hotdrAse sd-qi incerce mina scriind propria

l)icsir. Toate viala isi scrisese prcdicile 5i, unele dintre cle, he-

lrria sd recunoastem, elau ?ntl-adevir interesante, mai ales

, ind vorbea despre ,,minia lui Dumnezeu cobordnd asupra

, clor care preacurvesc" si toate chestiile alea grozave. Cdnd

lorbea despre cei cate pteacuraesc, vd asigur ci se infierbAnta

,lc a binelea. Acela era adevdratul sdu punct fode. CAnd eran

rrrai tineri, eu 5i prietenii mei obi,snuian sI ne ascundem dupi

t opaci si sd strigdm cAnd il vedeam mergand pe stradd:

Hegbeft preacurvestel

Apoi, chicotearn ca idiotii de parcd eram crcaturile celc

rrai spirituale care populaserd vreodatd plancta.

Bietul Hegbert sc oprea brusc din drum si isi ciulea ure-

. rrilc jL-r| pe Dumneueu cd realtnente \e miscau . xpoi se

lircca rogu aprins de parcd bduse gazolilld, iar venele verzi filrolse de la gAt incepeau sI se proiecleze in afard precum

lrirtile fluviului Amazon pe care le vezi pe Nationttl Geographic.

sc uita cu atentie dintr-o parte in alta ingustdndu-gi ochii in

\ rcme ce ne ciuta pi, mai apoi, la fel de brusc, incepea sd-si

pialdd culoarea din nou, revenind la tenui acela ciudat chiar

rr t'ota ochilor no$tri. Doamne, f6ri disculie, meritd si vezj

il\a ceval

15

1,6Nicholas SPalks

Aqadar, noi ne ascundean in spatele unui copac si Hegbert

(oricum, ce fel de pirinti sunt aceia care iqi boteazi copilaqul

I-legben? I ramanea pe loc aSteplend 5d ne ardtdrm' ca si cum

qi-ar h imaginat cd eram atat de proiti Noi ne acopeream gura

cu mdinile ca s6 ne indbuqim hohotele de ris, dar' intr-un fel

sau altul, el ti tea intotdeauna spre noi Se intorcea dintr-o

parte in alta gi, pe ulmd, se oprea, iar ochii aceia ca mdrgelele

ajungeau exact la noi drept prin copac'

- Stiu cine-mi eqti, Landon Cafier' zicea el' qi qtie qi

Dumnezeu.

Lisa vorbele si plut€ascd timp de un minut sau dou6 9i'

apoi, se indepirta din nou, iar in timpul predicii din weekendul

acela se uita spre noi Ei zicea cam aqa:

- Dumnezeu este ingiduitor cu copiii, dar qi copiii trebuie

s6 merite asta.

$i noi ne lisam in jos pe scaune, nu dejend' ci ca sd camu-

fldm o noud reprizi de chicoteli Hegbert nu ne inlelegea cdtuEi

de pulin, ceea ce era, intr-un fel, foafte ciudat' de vreme ce

avea qi el un plod, de fapt' o fat6 Dar mai multe despre asta'

mai tdrziu.

Aqadar, precum am spus, intr-un an, Hegbert a scris

ingerul Crdciunului 9i a hoterat ca tocm ai presa aceea sd lte

pusi in sceni. Piesa in sine nu era proasti, lucru care a surpnns

pe toatd lumea in primul an cdnd a fostjucati Pe scurt' este

povestea unui bdrbat care iqi pierduse so{ia cu cdliva ani in

urmd. Acest individ, Tom Thomton, fusese foafie religios' dar'

dupi ce moare solia, in timpul naqterii, isi pierde credinla igi

creste fetda singur, chiar daci nu este cel mai gozav tatd din

lume. De un Crdciun fetila i9i doreqte o cutie muzicald speciali

cu un inger gravat pe capac - o imagine pe care ea o decupase

dintr-un catalog vechi. Bdrbatul cauti mult timp sd gaseascA

O PLIMBARE DE NEUITAT

darul, dar nu reuqeqte. Este Ajunul Crdciunului gi el inc6 mai

cautd, dar, in timp ce bate magazinele, intaheqte intempldtor

o femeie ciudati pe care nu o mai vizuse niciodatd, iar aceasta

ii promite sdJ ajute si gdseascd darul pentru fiica sa. Mai int6i

rrsA. ei ajut, o persoand ftra addpost tpe arunci erau numiti

vagabonzi), apoi se opresc la un orlelinat sd vadi nis,te copii,

pe urmd fac o vizitd unei betrane singure care dorea pu{ind

companie in Ajunul Criciunului. in acest moment, femeia mis-

lcrioasA il intr€abd pe Tom Thomton ce iqi doreqte de Crdciun

si el spune cd iqi dore.ste so,tia inapoi. Femeia il duce la 6ntdna

olasului si ii spune si se uite in apd unde va gisi ceea ce cautd.

(lind se uitd in ap6, vede chipul feti{ei sale, se pdbu$eqte la

pimdnt si izbucnegte in pldns. in timp ce plAnge cu hohote,

tloamna misterioasd fuge qi, deqi Tom Thomton o cautd, nu o

giiseqte nicdieri. in cele din urmi, pome.ste spre case mediterd

lil intdmpldrile din acea sear5. Intrd in camera feti(ei si chipul

ci adormit il face sd-5i dea seama ci ea este tot ce i-a mai

lrrrrras de la solia sa. a$a cd incepe sa plang6 din nou. pentru

cii 5tie ci nu a fost un tate suficient de bun. in diminea{a

rrmitoare, ca prin farmec, cutia muzicalS se afld sub brad, iar

ingerul care est€ gravat pe capac seamdnd perfect cu femeia pe

carc o intahise cu o noapte mai inainte.

Aqadar, nu era o piesd chiar aqa de proast6. Dacd e s-o

spunem pe cea dreapt6, lumea plengea cu lacrimi de crocodil

oli de cdte ori o vedea. Piesa a al'ut mare succes in fiecare an

ciind a fost prezentatA qi, datoritd popularitilii ei, Hegbert a tre-

l)uit, in cele din urm6, si o mute de la biserici la Beaufort

l'layhouse unde era mult mai mult spa{iu. La vremea cdnd

cram in ultimul an la liceu, spectacolul s-ajucat de doud ori cu

stla plini p6ni la refuz, ceea ce, av6nd in vedere cine au fost,

dc fapt, interpretii, a constituit o poveste in sine qi despre sine.

18 Nicholas SParks

Hegbeft a clodt ca in picsb sijoace persoane tinere elel'i

rlin ultin.rii ani de liceu si nu echipa de teatm Soootesc ce s-a

gandit cd putea fi o experierti utild inainte ca elevii din ultimrLl

an de liccu si se indrepte spre colegiu 9i sii ajungd fa{d in fa{d

cu to{i cei cae preacurvesc. $ti1i, el era genul acela de om care

dorea merert si ue fcreascd de ispitd A vrut ca noi sA stim ci

Dumnezeu este acolo sus !i ne supravegheazd chiar qi atunci

cand sutttettt depane dc ca'a si (a daci ne \oln pune loal:

increclerea in f)umnezeu, in final' ne vom descurca bine A

fost o leclie pe oare eu, in cele din urmd' am invdtat-o in timp'

cu toate cd nu Hegbert a fost acela care m-a fdcut sd inteleg

acest 1ucru.

Cum am tnai spus, Beaufoft era un ori5el tipic din sud' cu

toate ci avea o istorie jnteresanti Blackbeard, piratul' a avut

c6ndva o casi aici, iar nava sa, Queen Anne's Revenge' esfe'

dupd cum se presupune' illgropatd pe undeva pril nisip' in

largul coastelor noastre De culand, dlte arhcologi sau

oceanografi, sau ce-or fi cei care caute asemenea lucruri' au

spus ca au gdsit-o, dar nici ulul nu este convins incd' intrucdt

nava s-a scufundat in urmd cu pcste 250 de ani 5i nu este la 1'el

cle simplu ca gi cum te-ai uita la tolpedoul din nraqind ca si ve-

rifici talonul. Beaufofi s-a dezvoltat mult fati de anii 1950' dar

nu se poate spul'le cd este o metropoli impofianti sau ceva de

genul dsta. Beaufotl a fost qi va fi mereu o mici aqezare' dar in

iimpul copiliriei si al adolescentei mele, pur si simpiu' qi-a

asigurat un loc pe hartd. Ca sd inlelegeli mai bire' circum-

sclip.tia electorali care cuprindea Beaufortul acoperea intreaga

pade esticd a statului peste cincizeci de mii de kilometri

patrori si nu c\lsla nici mdcar un 'ingur oras care qd

( ) I'I,IMBARE DE NEUITAT

rlcpirseascd doudzeci gi cinci de mii de suflete Chiar in com-

l)irrafie cu oraqeie acelea, Beaufort era considerat ca fiind o

rrsczare neinsemnati. Tot cr: se afla Ia est de Raleigh 9i la nord

,lc Wilmington, tot rlrumul spre granila statului Virginia, era

(listrictul pe care il reprezenta tatdl lneu

Binuiesc cd ati auzit de el Chiar qi in prezent, tata este un

lcl cle 1egend6. Numele seu ests Worth Cafier !i a fost mem-

lrnr al Congresului SUA timp de aproape trcizeci de ani Slo-

tlinul sau, din doi in doi ani, in perioada alegerilor era ,,Wolth

( irtcr reprezinti .............." $i aleglforul trebuia sd colnpleteze

.pirtiul Iiber cu numele oragului unde locuia. imi amintesc -,incl eu si mama il insoteam in cdlito ile sale, pentru cd tre-

l,rriir si ne facen.r aparilia ca sd delnonstrdm oamelilor cd era

rrrr ldevirat familist cd vedeam lipite pe barcle de protectie

.rlc rrasinilor autocolante cu nume ca Otway si Chocawinity $i

scvcl'] Spdlgs. in zilele noastre, asemenea chestii nu mai au

,rlcccs, dar pe vremea aceea reprezentau o publicitate extren

,lc sofisticatd. imi imaginez ci, daci tata ar incerca si facA asta

rreum, opozan{ii lui ar putea introduce tot felul de cuvinte

,,1'.icrrc in spaliul gol. drr noi nu am !;zul asa ccla nici tnicar

,, tlati. Bine, poate o date. Un fern.rier din districtul Duplin

,.risese intr-un an clrvantul ,,cacat" in spaful gol si, cdnd

nrrnla l-a vdzut, mi-a acoperil ochii cu lnana si s-a rugat pen-

rlU trrJlosul ignoranl ;i r redllic de disprel \4ama nu a rostil

rrrtoclnai cuvintele acelea, dar eu am priceput esenta lor'

\:ddar, latal meu. dotnnul congre<lnan. cra o persoilni

,rrnrndicoasd pe care o cunoqtea absolut toatl lumea, inclusiv

lrrrtrinuJ Hegbert. Cei doi nu se impdcau nicidecum, in ciuda

lirl)tului cA tata mergea la biserica lui Hegbed ori de cate ori sc

rllir in ora$, ceea ce, sincet si fiu, nu se intampla prea des'

tlcgbert, pe langi convingerea cd preacurvarii erau sortili si

20 Nicholas Sparks

curete closetele din iad, credea, de asemenea, cd oranduirea

comunisti era ,,o maladie cate condantna omenirea la

pdgdnitate". Chiar dacd pdgdnitate nu eru un cuvant potrivit -nu reusesc sd-l gdsesc in nici un dicfionar credincioEii gtiau

la ce se referea. Mai qtiau qi cd vorbele lui il vizau in mod spe-

cial pe tata, care stdtea cu ochii inchiqi $i se prelicea cd nu

ascultd. Tatdl meu lEcea parte dintr-un comitet al Camerei

Reprezentanfilor care supraveghea,,influen{a rogilof', pre-

supuqi a se infiltra peste tot in tad, inclusiv in domenii precum

apdrarea na{ionald, inva.tdmentul superior 9i chiar cultivarea

tutunului. Trebuie sd vi amintili cd aceste lucruri se intamplau

in timpul Rdzboiului Rece; starea de tensiune creqtea, iar noi,

cei din Carolina de Nord, aveam nevoie de ceva care sd o

reduci la un nivel mai personal. Tatil meu cdutase in perma-

nen-ti fapte, cate erau irclevante pentrlr oameni ca Hegbert.

Mai teziu, cend tata se intorcea acasd dupd slujbS, spunea

ceva de genul:

- Reverendul Sullivan a fost intr-o formi de zile mari

astdzi. Sper cd ai auzit partea din Sfenta Scripturd unde Isus

vorbea despre siraci...

Daa, sigur, tati...

Tata s-a striduit sd exploateze situatiile ori de cdte ori a

lost posibil. Cred cd de aceea a rezistat in Conges atet de mult

timp. Tipul putea sdruta cei mai ur6!i copilasi din lume 9i tonrqi

si gdseascd ceva p16cut de sptts ,,Este un copil tare dulce"'

spunea el despre un pmnc cu un cap aat o bani16, sau,,Pun

rimdqag ci este cea mai scumpe lati din lume", despre o fatd

cu un semn din nastere pe toatd fata Odate, o doamnd qi-a

fecut aparilia cu un copil intr-un scaut pe rotile Tata s-a uitat

la el qi a spus: ,,Pariez mai mult ca sigur cd egti cel mai iste!

pusti din clasa ta". $i, intr-adevir, aqa era! Da, tata era grozav

( ) PLIMBARE DE NEU1TAT

lir chestii din astea. Categodc, pulea si discute vezi si uscate

.u cei tr-tai mulli dintre ei. Si nu era un tip asa de rdu, categoric

lu. nai ales dacd ludm in consideralie faptul ci nu m-a betut

siru ceva de felul ista.

Dar nu a fost aldturi de mine in anii copildriei 5i ai ado-

hsccntei mele. Nu-mi place sd spun asta, pentru cd, in zilele

rroastre, oamenii afirrrrd genul Ssta de bazaconii chiar dacd

l)iirintele lor a/osl prin preajmd;i folosesc acest pretext ea

;rl-si scuze defectele. ,,Tati... nu m-a iubit... de aceea am

,levcnit stripteuze gi m-am prcdus in public la show-ul lui Jeiry

SIringer..." Nu-l folosesc ca sdjustific persoana care am de-

r erit ci, pur si simplu, il pomenesc ca pe un fapt. Tata em ple-

, rrt noud luni din an, locuind in afara ora$ului nostru, intr-un

;rplrtirment din Washington D.C." la aproape cinci sute de kilo-

rrclri depirtare. Mama nu l-a insotit, pentru cd amdndoi au

,i,r'it ca eu sd md matudzez,,asa cum o lAcuserd Ei ei".

|.ird indoiald, tatel tatalui meu l-a dus 1a vanitoare $i la

;,,.scuit. l-a invdqat sdjoace fotbal, a fost prezent la petrecerile

,lt rrniversate, toate chestiile alea banale care au un oarecare

rrrst inaintea maturitdtii. Pe de altd parte, tata era un striin, o

1,r'rsoani aproape necunoscuti. in primii cinci ani ai vieqii

rrrclc, am crezut cI toti tatii locuiau altundeva. Dar c6nd cel

rflrri bun prieten al meu, Eric Hunter, m-a intrebat la gridinitd

, rrc cra tipul care igi f6cuse apariqia acasi la mine cu o seati

rrrrri inainte, miam dat seama cd ceva nu era in ordine.

Este tatdl meu, am zis eu cu mdndrie.

O! exclamd Eric in timp ce scotocea prin cutia cu masa

rr rt ir de prAnz cdut6nd un baton de Milkyway. N-am $tiut cd ai

'r tlr un tatd.

n sta-i ceva care te face prafde-a dreptul.

21

Nicholas Sparks

in concluzie, am crescut sub ochii mamei mele Ei, mi rog,

mama era o doamnd dr6gufe, pldcutd 9i biandd, genul de mami

la care viseazd majoritatea oamenilor' Dar mama nu a fost 9i

nici nu a reusit si iini locul unei prezenle masouline in viata

mea si acest fapt, asociat cu dezamdgirea din ce in ce mai mare

legatd de tatil meu, n-au fdcut sd devin cam rebel, incd de la

o vdrsti fragedd. Nu riu, aten{ie! Din cdnd in c6nd, eu si pri-

etenii mei ne lirriSam afard tArziu ca si sdpunim geamurile

nasinjlor sau sd mencim alune in cimitirul din spatele bise-

ricii, dar, in anii cincizeci, acestea erau genul de luotud care ii

fEceau pe alli pdrinli sd clatine din cap Fi si le Eopteascd co-

piilor lor:

- Nu trebuie sd fii ca bdiatul familiei Carter' Foarte cr'rind'

o si ajungi la iltchisoare.

Eu. Un bdiat rdu Pentru cd mdncam alune in cimitir' Ce

pirerc aveli?

in orice caz, tatdl meu si Hegbert nu se in{elegeau, dar nu

numai datodtd politicii Categoric' nu, penhu cd se pare ci tata

si Hegbefl se cunoiteau de multi vreme Hegbert era mai mare

clecdt tata cu aproape doudzeci de ani si, mai inainte de a fi pas-

tor, lucrase pentru tatil tatdlui meu. Bunicul - chiar dacd si-a

petrecut mult timp cu tata a fost un nernemic, in adevdmtul

sens al cuvdntului. A fost cel care, in paranteza fie spus, a ficut

averea familiei, dar nu weau sd vi-l imagina{i ca pe tipul de om

care s-a spetit muncintl pentru afacerea sa, lucr0nd cu rdvni 9i

stAnd de veghe sd o sporeascd, pt'osper6nd treptat in decunul

timpului. Bunicul a fost mult mai perspicace Modul il care a

fdcut bani a fost simplu a inceput prin a face contrabandi cu

biunui alcoolice, acumuldnd avere in timpul Prohibi{iei adu-

cAnd rom din Cuba. Apoi, a inceput sd cunpere teren 9i sd-l

inchirieze dijmagiior pentru al lucra Lua noudzeci la sutd din

0 PLIMBARE DE NEUITAT

blnii pe care dijmagii ii ciqtigau pe recolta lor de tutun 9i, pe

rrrm6, le dddea bani cu imprurnut ori de cAte ori acegtia aveau

lcvoie, cu o rati a dobAnzii ridicold Bineinleles, nu a avut

rjciodatd intentia de a aduna banii, in schimb, ii priva pe

rlijrnagi de dreptul de folosintA asupra o cdrui tcren sau utilaj

|c care se intdmpla sd le posede. Pe urmd, in ceea ce el numea

..rnonentul sdu de inspiralie", a infiinlat o bancd numitd Carter

llirnking & Loan. Mai exista o singurd banci pe o razd de doud

(lislricte, dar Si aceea a ars in mod misterios qi, cum incepuse

Murca Crizd economicd, nu s-a mai redeschis niciodatd Deqi

torlar lumea a stiut ce se intdmplase de fapt, de tricd, nimeni nu

rr scos o vorbi. $i frica lor era intemeiati Banca nufusese sin-

I rrr,r ,lidire care ar:e.e in mod mislerior'

I{atele dobdnzilor impuse de bunicul meu erau excesive si,

' ur oamenii inteziau cu plata imprunutudlor fecute, incetul

,ll incetul, a inceput si adune tot mai multe terenuri $i pro-

lrrrctirti. Cdnd Marea Crizd a lovit in p1in, a preluat nenumirate

,rlrrccri de la un capit la celdlalt al districtului, permilAndu-le

ll,stilor proprietari si munceasci acolo in continuare 9i

t,lrlindu-i doar atat cat sd nu-$i pdrdseascd slujbeie, pentru cd

rrrr aveau nicdieri unde sd sc duci. Le-a spus c6, atunci cdnd

, c,,romia va evolua favorabil, le va vinde afacerile inapoi, qi

,,rrrrrcnii l-au crezut pe cuvdnt.

( 'u toate acestea, nu si-a tinut promisiunea in final, a ajuns

,ir rrnrtroleze o mare parte din economia districtului si a abuzat

rrr loltc modurile imaginabile de influenla sa.

N4i-ar pldcea si vd spnn c5, in cele din urmd, a avut parte

,l, o moarte ingrozitoare, dar no s-a intAmplat a$a. A murit la

,, r'irsti inaintatd in timp ce ficea dragoste cu metresa pe iah-

rrrl siu, in largul Insulelor Caiman. A triit mai mult decdt cele

,l,rrrir sotii ale sale qi decdt unicul sdu fiu Asta da sf6rqit