O educaþie bunã este...vârstã de 3-6 ani (ºi peste). 2. ÎNVÃÞÃMÂNTUL PRIMAR -...
21
Transcript of O educaþie bunã este...vârstã de 3-6 ani (ºi peste). 2. ÎNVÃÞÃMÂNTUL PRIMAR -...
O educaþie bunã esteizvorul întregului bine din lume.
Immanuel Kant
edu-01-2015
Sursa datelor: INS, EUROSTAT
Date de contact:
INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
B-dul Libertãþii Nr. 16, sector 5, Bucureºti
Telefon: 318 18 71; 317 77 70
Fax: 312 48 75
e-mail: [email protected]
http://www.insse.ro
Coordonator: Compartimentul Comunicare
Redactor: BSc Gabriela Simina Adamescu
Grafica: INS, Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice
© INS, septembrie 2015
Publicaþia oferã informaþii referitoare la cei mai
semnificativi indicatori privind educaþia din
România. Pentru a evidenþia starea sistemului
educaþional al României în context european, este
realizatã o comparaþie cu þãrile europene ºi cu alte
þãri importante, precum SUA ºi Japonia. La ce nivel
se situeazã învãþãmântul românesc pe anumite arii
ale educaþiei, ce ar trebui îmbunãtãþit ºi care sunt
punctele forte ale educaþiei româneºti, iatã câteva
întrebãri ce îºi aflã rãspunsul în publicaþia curentã.
Broºura debuteazã cu aspecte generale precum
populaþia României în anul 2014 ºi continuã cu
indicatori deosebit de importanþi, dintre care
amintim: cheltuielile anuale per student, rata de
angajare, nivelul de acces la Internet etc. Lucrarea
prezintã o imagine de ansamblu asupra sistemului
educaþional din România ºi doreºte sã vinã în
sprijinul dezvoltãrii unor politici menite sã
îmbunãtãþeascã situaþia actualã.
CUPRINS
GRAFICE
1. Populaþia României, pe grupe de vârstã ºi sexe, la 1 ianuarie 2014 .......... 3
2. Durata medie a vieþii în România în perioada 1990-2014 .............................. 4
3. Rata abandonului ºcolar, pe regiuni de dezvoltare ºi nivel de instruire 5
4. Cheltuieli anuale pe elev / student raportate la PIB / locuitor
- secvenþial: 2005-2011 ......................................................................................................... 6
5. Absolvenþi de învãþãmânt superior (licenþã), pe grupe de specializãri
- secvenþial: 2008-2013 ......................................................................................................... 7
6. Absolvenþi în învãþãmântul superior (licenþã), pe grupe de specializãri,
în anul universitar 2012 / 2013 ........................................................................................ 8
7. Ponderea persoanelor cu vârsta între 30 ºi 34 ani care au absolvit
o formã de învãþãmânt superior, în totalul persoanelor din
acelaºi segment de vârstã ................................................................................................... 9
8. Ponderea în PIB a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare .................................. 10
9. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 24 ani, în totalul
persoanelor din acelaºi segment de vârstã, care sunt implicate
în activitãþi extracurriculare - 2014 ................................................................................ 11
10. Rata de angajare a persoanelor care au absolvit cu cel mult 3 ani
înainte de anul de referinþã - 2014 ................................................................................ 12
11. ªomeri înregistraþi, dupã nivelul de instruire, în perioada 1995-2014 ..... 13
12. Ponderea persoanelor cu vârsta între 18 ºi 24 ani, în totalul
persoanelor de aceeaºi vârstã care nu lucreazã ºi nici nu sunt
încadrate într-o formã de învãþãmânt în Europa - 2014 ................................. 14
14. Numãrul de PC-uri în ºcoli ºi universitãþi, pe judeþe
- secvenþial: 2001-2013 ......................................................................................................... 15
15. Gospodãriile care au acces la Internet acasã, dupã statutul
ocupaþional al capului gospodãriei, pe modalitãþi de acces, în 2014 .... 16
16. Structura persoanelor care utilizeazã computerul, pe niveluri
de educaþie, în anul 2014 .................................................................................................... 17
DEFINIÞII ................................................................................................................................................. 18
Populaþia României, pe grupe de vârstã şi sexe, la 1 ianuarie 2015
(milioane de locuitori)
0−4
5−9
10−14
15−19
20−24
25−29
30−34
35−39
40−44
45−49
50−54
55−59
60−64
65−69
70−74
75−79
80−44
85+
0,5
0,6
0,5
0,6
0,6
0,7
0,7
0,8
0,8
0,8
0,6
0,7
0,6
0,4
0,3
0,3
0,2
0,1
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
0,7
0,6
0,8
0,7
0,8
0,6
0,7
0,7
0,6
0,5
0,5
0,3
0,2
Bărbaţi FemeiGrupe de vârstă
SURSA: INS (Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie).
Educatia,
3
1
Durata medie a vieţii în România în perioada 1990 - 2014 TotalMasculinFeminin
2012
2000
2010
2002
2008
2004
2006
1998
1996
1994
1992
1990
2014
64
66
68
70
72
74
76
78
80
ani
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
,Educatia
4
2
Rata abandonului şcolar, pe regiuni de dezvoltareşi nivel de instruire
0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 %
0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 %SURSA: INS.
BUCUREŞTI-
ILFOV
CENTRU
NORD-EST
NORD-VEST
SUD-EST
SUD-MUNTENIA
SUD-VEST OLTENIA
VEST
BUCUREŞTI-
ILFOV
CENTRU
NORD-EST
NORD-VEST
SUD-EST
SUD-MUNTENIA
SUD-VEST OLTENIA
VEST
Primar
Liceal şi Profesional
Postliceal
Gimnazial
Anul şcolar 2013-2014
Anul şcolar 2012-2013
Educatia,
5
3
Italia
România
Malta
Slovacia
Cehia
Bulgaria
Norvegia
Germania
Marea Britanie
SUA
Letonia
Austria
Slovenia
PoloniaSpania
Belgia
Danemarca
Franţa
Olanda
Finlanda
Estonia
Suedia
Irlanda
Cipru
Japonia
Lituania
20 25 30 35 40 20 25 30 35 40 20 25 30 35 40
2005 2009 2011
Cheltuieli anuale pe elev / student raportate la PIB / locuitor- secvenþial: 2005-2011 -
%
SURSA: EUROSTAT.
50
,Educatia
6
4
Medico-farmaceutice
Artistice
Ştiinţe economice
Ştiinţe juridice
Tehnice
Universitar-pedagogice
Absolvenţi de învãþãmânt superior (licenþã), pe grupe de specializãri
- secvenþial: 2008-2013 -
SURSA: Anuarul statistic al României, ediţia 2014.
2008/2009
100
75
50
25
0
%
2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013
Educatia,
7
5
Absolvenþi de învãþãmânt superior (licenþã),pe grupe de specializãri,
în anul universitar 2012 / 2013
Medico-fa
rmaceutice
Artistice
Ştiinţe economice
Ştiinţe jurid
ice
Tehnice
Universitar-p
edagogice0
10000
20000
30000
Num
ăr a
bsol
venţ
i
SURSA: Anuarul statistic al României, ediţia 2014.
35000
,Educatia
8
6
9
0 10 20 30 40 50 60 70
ItaliaRomânia
MaltaSlovacia
CehiaBulgaria
Portugalia
GermaniaCroaţia
UngariaGreciaUE 28
LetoniaAustria
SloveniaPoloniaSpaniaBelgia
DanemarcaFranţa
OlandaFinlanda
EstoniaSuediaIrlanda
CipruLuxemburg
Lituania
%Prognoza pe anul 2020Anul 2014
SURSA: EUROSTAT, EU Labour Force Survey, ESS; ISCED 2011.
Ponderea persoanelor cu vârsta între 30 şi 34 anicare au absolvit o formã de învãþãmânt superior,
în totalul persoanelor din acelaşi segment de vârstă
Educatia,
7
Italia
România
Malta
Slovenia
Cehia
Bulgaria
Portugalia
Germania
Croaţia
Ungaria
Grecia
UE 28
Letonia
Austria
Slovacia
Polonia
Spania
Belgia
Danemarca
Franţa
Olanda
Finlanda
Estonia
Suedia
Irlanda
Cipru
Lituania
Luxemburg
0 1 2 3 4
Ponderea în PIB a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare
2013
Prognoza pentru anul 2020
SURSA: EUROSTAT, OECD.
%
,Educatia
10
8
Italia
România
Malta
Slovacia
Cehia
Bulgaria
Portugalia
Germania
Croaţia
Ungaria
GreciaUE 28
Letonia
Austria
Slovenia
Polonia
Spania
Belgia
DanemarcaFranţa
Olanda
Finlanda
Estonia
Suedia
Irlanda
Cipru
LuxemburgLituania
Marea Britanie
0 10 20 30
Ponderea persoanelor cu vârsta între 15 şi 24 ani,în totalul persoanelor din acelaşi segment de vârstă
care sunt implicate în activitãþi extracurriculare - 2014 -
SURSA: EUROSTAT.
%32
Educatia,
11
9
Rata de angajare a persoanelor care au absolvit cu cel mult 3 ani înainte de
anul de referinþã - 2014 -
Italia
România
Slovacia
Cehia
Bulgaria
Portugalia
Germania
Croaţia
Ungaria
Grecia
UE 28
Letonia
Austria
Slovenia
Polonia
Spania
Belgia
Danemarca
Franţa
Olanda
Estonia
Suedia
Malta
Cipru
Irlanda
Lituania
Finlanda
Luxemburg
Marea Britanie
Norvegia
ElveţiaIslanda
Turcia
SURSA: EUROSTAT, ESS.
%0 25 50 75 100
,Educatia
12
10
Şomeri înregistraþi, dupã nivelul de instruire, în perioada 1995 - 2014
SURSA: INS.
Primar, gimnazial şi profesional
2012
2000
2010
2002
2008
2004
2006
1998
1996
1995
1997
1999
2014
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
mii persoane
Liceal şi postliceal
Universitar
Educatia,
13
11
ItaliaRomânia
Malta
Slovacia
Cehia
Bulgaria
Portugalia
Germania
Croaţia
Ungaria
Grecia
UE 28
Letonia
Austria
Slovenia
Polonia
Spania
Belgia
Danemarca
Franţa
Olanda
Finlanda
Estonia
Suedia
Irlanda
Cipru
Luxemburg
Lituania
Marea Britanie
Norvegia
Elveţia
Islanda
0 5 10 15
Ponderea persoanelor cu vârsta între 15 şi 19 ani,în totalul persoanelor de aceeaşi vârstă care nu lucreazã şi nici nu sunt încadrate
într-o formã de învãþãmânt în Europa - 2014 -
SURSA: EUROSTAT, EU-LFS.
%
,Educatia
14
12
Municipiul Bucureşti
AlbaArad
ArgeşBacăuBihor
Bistriţa-NăsăudBotoşani
BrăilaBraşovBuzău
CălăraşiCaraş-Severin
ClujConstanţa
CovasnaDâmboviţa
DoljGalaţi
GiurgiuGorj
HarghitaHunedoara
IalomiţaIaşi
IlfovMaramureşMehedinţi
MureşNeamţ
Olt
SălajPrahova
Satu-MareSibiu
SuceavaTeleorman
TimişTulceaVâlceaVaslui
Vrancea0 3000 6000 9000
2001 2005 2010 2013
Numãrul de PC-uri în şcoli şi universitãþi, pe judeþe - secvenþial: 2001- 2013 -
SURSA: INS (cercetare statistică exhaustivă realizată în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar / universitar).
0 3000 6000 9000 0 3000 6000 9000 0 3000 6000 9000
Educatia,
15
13
Altă p
erso
ană
inac
tivă
Elev
/ st
uden
t Lu
crăt
or p
e
cont
pro
priu
Patro
n
Pens
iona
r
Sala
riat
Şom
er
0
50
100
150
200
Gospodãriile care au acces la Internet acasã, dupã statutul ocupaþional
al capului gospodãriei*, pe modalitãþi de acces- 2014 -
Alte dispozitive portabile
Computer portabil (laptop, netbook, tabletă)
Consolă de jocuri
PC
Televizor cu dispozitivspecial pentru internet(Smart TV)
%
* O persoană se poate regăsi în mai multe categorii de acces la Internet.
SURSA: INS - Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării (TIC).
,Educatia
16
14
Primar
Postliceal
Gimnazial
Profesional
Universitar
Liceal
10 20 30 400
Structura persoanelor care utilizează computerul,pe niveluri de educaþie, în anul 2014
%
SURSA: INS - Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării (TIC).
Educatia,
17
15
,Educatia
18
SISTEMUL EDUCAÞIONAL reprezintã ansamblul unitãþilor ºi
instituþiilor de învãþãmânt de diferite tipuri, niveluri ºi forme de
organizare a activitãþii de educaþie ºi instruire, care asigurã
desfãºurarea procesului educaþional al populaþiei ºcolare din toate
nivelurile de învãþãmânt, în vederea formãrii profesionale a acesteia.
Formele de organizare a învãþãmântului sunt: învãþãmânt de zi, seral,
cu frecvenþã redusã ºi la distanþã.
NIVELUL EDUCAÞIONAL reprezintã treapta de învãþãmânt prin care se
face o instruire elementarã, medie sau superioarã, conform
programelor de învãþãmânt.
În vederea realizãrii acestei broºuri, s-au luat în considerare nivelurile
de instruire prevãzute în Clasificarea Internaþionalã Standard a
Educaþiei - ISCED-97.
1. ÎNVÃÞÃMÂNTUL PREªCOLAR, primul stadiu de instruire organizat
în învãþãmânt, corespunzãtor nivelului 0 - ISCED-97, cuprinde copiii în
vârstã de 3-6 ani (ºi peste).
2. ÎNVÃÞÃMÂNTUL PRIMAR - învãþãmânt de nivel 1 - ISCED-97,
a cãrui funcþie principalã este de a asigura elementele de bazã ale
educaþiei, având durata de ºcolarizare de 4 ani (clasele I-IV);
cuprinde, de regulã, copiii în vârstã de 7-10 ani. Funcþioneaza cu
formele de învãþãmânt de zi ºi frecvenþã redusã. Face parte din
învãþãmântul obligatoriu.
3. ÎNVÃÞÃMÂNTUL GIMNAZIAL - învãþãmânt secundar inferior de
nivel 2 - ISCED-97, bazat pe cel puþin 4 ani de instruire (clasele V-VIII),
cuprinde, de regulã, elevi în vârstã de 11-14 ani; face parte din
învãþãmântul obligatoriu. Funcþioneaza cu formele de învãþãmânt de
zi ºi frecvenþã redusã. Ulterior promovãrii ultimului an de studiu, elevii
obþin un Certificat de promovare a testelor naþionale.
4. ÎNVÃÞÃMÂNTUL SPECIAL PRIMAR ªI GIMNAZIAL - ISCED-97
- cuprinde instituþiile de învãþãmânt în care sunt înscriºi copii ºi tineri
cu deficienþe fizice, senzoriale ºi intelectuale, în vederea instruirii,
educãrii, corectãrii deficienþelor potrivit naturii ºi gradului deficienþei
ºi integrãrii acestora în viaþa activã.
Educatia,
19
5. ÎNVÃÞÃMÂNTUL SECUNDAR SUPERIOR
- liceal - ISCED-97 - are durata de ºcolarizare de 4-5 ani
(clasele IX-XII/ XIII) ºi asigurã educaþia specializatã a tinerilor în vârstã
de 15-18 ani (ºi peste). Promovaþii ultimului an de studiu susþin
examenul de bacalaureat, în urma cãruia obþin Diploma de
bacalaureat. Funcþioneazã cu formele de învãþãmânt: zi, seral,
frecvenþã redusã.
- profesional - ISCED-97 - are durata de ºcolarizare de 1-4 ani ºi
cuprinde tineri în vârstã de 15-18 ani (ºi peste). Funcþioneazã cu
formele de învãþãmânt: zi, seral ºi frecvenþã redusã. Înscrierea în
primul an de învãþãmânt se face numai dintre absolvenþii
învãþãmântului gimnazial, cu sau fãrã examen de absolvire
(test naþional). Absolvenþii ultimului an de studiu susþin examenul
de certificare a competenþelor profesionale ºi obþin un Certificat de
competenþe profesionale.
6. ÎNVÃÞÃMÂNTUL POSTLICEAL - învãþãmânt post-secundar, neechi-
valent primului nivel universitar, de nivel 4 - ISCED-97 - are durata de
ºcolarizare de 2-3 ani ºi, de regulã, cuprinde tineri în vârstã de 19-21 ani.
Înscrierea în primul an de învãþãmânt se face dintre absolvenþii
învãþãmântului liceal care au obþinut sau nu diploma de bacalaureat.
Formele de învãþãmânt existente sunt: zi, seral ºi frecvenþã redusã.
Absolvenþii ultimului an de studiu obþin Diplomã sau Certificat de
absolvire a ºcolii postliceale.
8. ÎNVÃÞÃMÂNTUL TERÞIAR (ÎNVÃÞÃMÂNT SUPERIOR DE SCURTÃDURATÃ - COLEGII, STUDII UNIVERSITARE DE LICENÞÃ, STUDII DE
MASTERAT, DOCTORAT ªI POSTDOCTORAT) - ISCED-97, în care condiþia
de admitere este absolvirea învãþãmântului secundar superior
(cu diplomã de bacalaureat). Învãþãmântul universitar este organizat
astfel:
- de scurtã duratã (colegii - în care durata studiilor este de 3 ani) ºi
- de lungã duratã (învãþãmânt superior de licenþã, cu durate
cuprinse între 3 ºi 6 ani).
Funcþioneazã cu formele de învãþãmânt: zi, seral, frecvenþã redusã ºi
deschis la distanþã.
NOTÃ: Începând cu anul ºcolar 2013/2014, statisticile din domeniul educaþiei
formale utilizeazã noua Clasificare Internaþionalã Standard a Educaþiei
- ISCED-2011, aprobatã de Conferinþa Generalã a UNESCO.
