Irina Craita-Mandra, Regie Teatru, Master, Anul I

- Caiet de regie -

O casa de papusi

de Henrik Ibsen

Traducere de Radu Polizu - Micsunesti si Florin Murgescu

1. 1. Argument regizoral si scurta analiza a piesei

Casa de păpuși în care trăiește Nora este o bula/ un balon de săpun în

care se mimează fericirea. Helmer se preocupa obsesiv de afisarea si

implicit intretinerea imaginii/ etichetei de cuplu perfect ceea ce m-a trimis

cu gandul la genul de personaj care ar accepta ca viata lui de familie sa

devina subiect de reality show si implicit, ar sti cum sa speculeze aceasta

“afacere”. Intr-o societate in care sunt promovate modele si valori doar in

aparenta autentice, casnicia celor doi este numai o veriga dintr-un lant de

imitatii false ale notiunii de familie. Cu alte cuvinte, suntem bombardati

din directia mass-mediei si a publicitatii cu imagini/ reclame/ emisiuni/

carti motivationale care promoveaza excesiv modelul de femeie perfecta

(silueta de papusa Barbie, mama si gospodina perfecta, sotia ideala),

precum si tiparul familei ideale. Treptat, afișarea obsesiva a acestora a

determinat validarea lor ca fiind cerințe obligatorii ale unei societăți

monstruos de artificiale. Ajungem sa adoptam; sa copiem pur si simplu

reprezentările aprobate de societate din nevoia de a fi acceptați, abaterea

de la aceste “tipare” atragand după sine nevalidarea si implicit expulzarea

din societate.

Suntem extrem de receptivi și eficienți la semnalele pe care le primim -

parca am fi conectați la o mașinărie care ne dirijează viețile prin modelele

emise. Felul in care ne îmbrăcam, preferințele culturale, deciziile

personale sau alte activități cotidiene ne asigura accederea către singura

forma de “fericire încurajată și permisa”. Trebuie așadar sa păstram

intacta imaginea pe care o afișăm, indiferent prin ce mijloace sau cu ce

preț. In aceasta ecuație, umanitatea se pulverizează si se acutizează

instinctele de supraviețuire. Astfel, mai avem oare libertatea de a acționa,

de a gândi? Nu cumva ajungem sa confundam confortul cu fericirea si ne

transformam iremediabil in niște marionete? In aceste condiții, libertatea

individuala dispare și descoperim cu stupoare ca suntem doar o marfa

dependenta de imaginea pe care o afișează. Conectați la acest lanț nociv,

singura noastră preocupare este întreținerea unei imagini false, dar

capabila sa asigure supraviețuirea.

Adevăratele valori și relații dintre oameni sunt învăluite de etichete cât

mai atractive si colorate. In aceasta lume plina de forme lipsite de

conținut (baloane de săpun), oare mai putem spera sa distingem

adevarul? Îmi propun sa povestesc viata unei familii si mai precis, a unei

femei care realizează/ conștientizează in sfârșit lumea falsă și nedreaptă

în care trăiește. Nora își redescoperă feminitatea și independenta in

contextul in care copiii ei au crescut și nu mai depind atât de mult de ea.

Ea trece de la condiția de mama la cea de femeie independenta și pe

acest fond ia decizia radicala de a-și părăsi căminul pentru a începe o

noua viaţa. Nora spera sa își regăsească libertatea; ea reușind sa se

deconecteze de la lanțul constrângător al societății in care era privita doar

ca o marfa.

Nora porneste astfel in puterea noptii catre tinte necunoscute pentru a

afirma drepturile individualitatii feminine. Aceasta ultima decizie a starnit

o asemenea impotrivire publica incat piesa n-ar fi putut sa fie

reprezentata in Germania daca Ibsen n-ar fi consimtit sa schimbe finalul

indraznet. Intrand in lupta cu sentimentul public, Ibsen are dreptul sa fie

privit ca un adevarat creator de noi idealuri morale…

Dar ce este acest adevar, in numele caruia este considerat un mare

reformator Ibsen? Cred ca vorbim mai intai despre acordul omului cu sine

insusi. Pentru a obtine acest acord, Nora isi paraseste caminul. Caci in

drumul catre sine, Nora intelege ca trebuie sa sacrifice toate mastile cu

care societatea o imbracase. A fost insa o problema a timpului daca in

adevar, obligatiile unei mame catre copiii ei alcatuiesc numai o simpla

masca sociala sau daca intra in chiar structura individualitatii feminine.

Ibsen a fost cel care a aratat cu mai multa forta ca, in compozitia

individului uman, ceea ce ii este cu totul propriu se combina cu ceea ce

societatea ii imprumuta si-i impune. Dramaturgul vorbeste despre

sacrificiul curajos al functiei sociale pentru ca individul sa se indrepte cat

mai usor catre destinatia sa originala.

Ceea ce reiese din piesa este problema locului femeii intr-o lume a

barbatului, lucru care trezeste si astazi interesul. Mai mult decat atat,

investigatia care ma intereseaza este mult mai adanca si anume: tirania

unei fiinte omenesti asupra alteia. In aceasta privinta, piesa ar fi la fel de

valida daca Torvald ar fi sotia si Nora - sotul.

Ibsen nu-si iarta personajele, nu le transforma in victime ale unui

sistem social pentru ca “niciodata nu esti complet eliberat de

responsabilitate si de complicitate fata de societatea careia ii apartii”.

Citind cu atentie piesa, vedem ca Nora este in egala masura vinovata de

faptul ca este tratata ca o papusa, ca un obiect. Ea accepta bucuroasa

situatia, ea nu este constransa sa joace acest rol si poate ca-l va fi jucat

cu placere inca multa vreme daca o mare incercare si exemplul Kristinei

Linde nu i-ar fi tulburat viata destul de echilibrata. Suferinta o maturizeaza

subit si declanseaza in ea un proces de constiinta in urma careia Nora

renunta sa se mai minta pe sine, sa traiasca in lumea imaginara pe care

si-a creat-o. Nora vede adevarul, iar acest adevar o inspaimanta. Si poate

isi da seama ca acesta casnicie este de fapt prostitutie, ca Helmer este un

strain de care au legat-o niste interese materiale ale ei sau ale altora.

Casatoria cu Helmer a salvat pe tatal ei de la inchisoare. Acest lucru este

aflat de Nora abia in final. In aceasta piesa, ni se arata cum intr-o anume

societate, femeia este constransa la prostitutie. La o prostitutie deghizata,

desigur. Kristine Linde nu se casatoreste cu barbatul pe care il iubeste, ci

cu un om care poate asigura existenta ei, a mamei si a fratilor ei. Cel mai

grav este ca aceasta prostitutie este voluntara si pare o solutie onorabila,

cea mai onorabila dintre toate. Pentru Nora, singura solutie posibila pare

la un moment dat prostituarea cu doctorul Rank. Patrundem asadar intr-o

lume constransa sa faca din sentimentele ei marfa si in acelasi timp, o

lume multumita cu aceasta situatie. O lume care, cu exceptia Norei in

final, nu simte nevoia vreunei schimbari. Nora descopera aceste

adevaruri, descopera ca a fost prinsa toata viata intr-un sistem de vanzari

si cumparari, ca a fost un obiect. Si face ceea ce nu ar face nici un obiect:

isi paraseste stapanul. Ni se da de inteles ca ea nu poate evada din

sistem. In orice caz, ea a devenit constienta si acest lucru este important.

Este un prim pas spre schimbarea lumii.

Toate personajele actioneaza din egoism. La Nora egoismul este

cronic. Un egosim atat de puternic incat devine in final o mare calitate.

Chiar Kristine, marea altruista este, de fapt, un om care lupta pentru

binele lui. Sacrificiul de sine de care face atata caz, ca si Nora de altfel,

este bolnavicios.

Piesa face o adanca explorare a subconstientului, a tentatiilor obscure,

nemarturisite, a relatiilor subterane dintre lucruri. Aceasta lume interioara

se construieste treptat prin actiunile interioare ale personajelor, actiuni

care tradeaza starea lor de spirit reala. Nora pretinde in prima discutie cu

doamna Linde ca nu vrea sa fie egoista, dar egoimul ei se tradeaza peste

cateva secunde, cand vorbeste numai despre ea, depre fericirea ei.

Senzatia transmisa este aceea a unor personaje transparente, a unei

contradictii intre ceea ce declara personajul si ceea ce crede el cu

adevarat. Tema principala a piesei este evolutia launtrica, lamurirea si

maturizarea unui personaj - Nora.

Toata lumea este angajata intr-o competitie a sacrificiului de sine,

sacrificiu care ascunde de fapt un egoism profund. Fiecare personaj isi

faureste un soclu din faptele sale filantropice. Fiecare personaj isi joaca

rolul de victima, isi poetizeaza faptele cele mai banale, le da o justificare

dramatica. Revolta Norei din final aduce in prim plan adevaratele

sentimente/ mobiluri ale personajelor. In final, ea iese din conventie, din

jocul stabilit de Helmer/ societate, din lantul nesfarsit de minciuni cu care

este constransa sa-si motiveze cele mai marunte fapte.

Intrebarea din perspectiva careia imi propun sa urmaresc traseul

psihologic al personajului Nora este urmatoare: Va reusi ea sa iasa din

lumea care face din om marfa, obiect de schimb, obiect de folosit?

2. Teme

Adevarul vs. aparenta (ceea ce spun vs. ceea ce gandesc/simt

personajele)

Imi propun sa pun in pagina aceasta tema din perspectiva unui reality

show in care sunt implicati sotii Helmer. Mai exact, camera video devine

un obiect in fata caruia oamenii se expun. Filmarea ii face pe oameni mult

mai constienti de ei insisi; ei incearca sa creeze imaginea a ceea ce cred

ei ca ar trebui sa fie. Acesta este unul dintre atributele prin care lumea

noastra se distinge de cea dinainte. Datorita camerei video, fiecare poate

analiza maniera in care se poarta si in care apare in ochii celorlalti. Asta ar

implica si o anumita ipocrizie sociala si o preocupare excesiva pentru

eticheta/ imagine.

Libertatea individului in contextul unei lumi care obliga la

compromis

Intr-o astfel de lume, omul este privit ca o marfa, ca un obiect.

Spiritualitatea lui este complet anulata, iar libertatea ii este redusa.

Sacrificiul vs. egoism

Toate personajele actioneaza in numele unui sacrificiu, dar acesta

ascunde de fapt un mare egoism.

Puterea banului

Imprumutul de bani este inima actiunii, el este opus posibilitatii de

libertate si frumusete. A avea multi bani este un temei al sigurantei si al

unei vieti lipsite de griji. Banul este un simbol al vietii moderne, el poate

influenta relatiile dintre oameni, devenind chiar un motor al actiunii lor.

Conditia femeii intr-o lume in care conteaza doar eticheta

Imaginea de femeie perfecta este o eticheta care vinde orice produs. In

acest caz, asumarea acestei imagini presupune un anumit compromis din

partea femeii. Individualitatea feminina este minimalizata si subestimata;

femeia este obligata sa accepte compromisuri si sa se ascunda in spatele

unor masti.

Pierderea notiunii de familie/ falsitatea relatiilor umane

Familia devine doar un joc de-a fericirea, fiind bazata pe relatii

superficiale, mincinoase. Adevaratele valori si repere se pulverizeaza. "A fi

ferici"t este confundat cu "a fi vesel".

3. Conceptia asupra spatiului

“Casa de papusi” in care traieste Nora este un miraj al aparentelor in

care Helmerii par ca sunt o familie perfecta. Torvald este obsedat de

mentinerea acestei imagini, iar Nora ii face jocul pana cand sesizeaza ca

ceea ce conteaza intra-adevar pentru Torvald este imaginea sociala,

nicidecum iubirea sincera fata de ea.

In acest sens, evenimentele din viata familiei Helmer se desfasoara

sub amprenta unui reality show. Mai precis, Torvald este cel care incearca

cu orice pret sa pastreze imaginea unei familii impecabile in fata

camerelor de filmat.

In mijlocul scenei de teatru propriu-zise se afla o bucata din camera

de zi a sotilor Helmer. Exista un cameraman care va filma in timp real

evenimentele din viata acestei familii; acest operator va fi astfel martorul

relatiei si al despartirii lor. Va exista si o persoana care se va ocupa de

machiajul “actorilor”; aceasta va avea scurte interventii in care face unele

retusuri de machiaj (astfel Helmer ii poate da instructiuni acestei

persoane cand vrea mai multa pudra sau cand vede ca Nora nu mai arata

la fel de luminoasa). Asadar platoul TV de forma dreptunghiulara este

dispus ca o insula pe scena de teatru; fiind amplasat pe un piedestal de

aprox. 40 cm. Exceptand doua iesiri/ intrari in spatiul camerei de zi, pe

una dintre laturi va exista un monitor LCD mare pe care se va transmite

reality-show-ul "Acasa la Helmeri". Imaginile din viata lor de familie sunt

intrerupte de momente de publicitate. Intre acte s-ar difuza trailere la

acest reality show sau reclame. Cand primeste scrisoarea de la Krogstad,

Helmer va acoperi camera si il va trimite pe operator in alta camera,

fiindca nu vrea sa se transmita pe post cearta lor. El simte ca scapa

lucrurile de sub control si ca nu o poate convinge pe Nora sa ramana.

Cand Nora paraseste definitiv casa, Torvald decide in sfarsit sa intrerupa

difuzarea emisiunii. Se deconecteaza de la aceasta “lume TV”; televizorul

din camera ramane fara semnal. In restul scenei, sunt proiectoare de

lumini pe stative si alte elemente tehnice specifice.

Din interior, atmosfera caminului pare una calda si confortabila.

Aceasta imagine se va deconstrui gradat, asa cum siguranta caminului se

clatina odata cu santajul lui Krogstad. Nora joaca astfel rolul unei sotii

fericite, a unei prietene binevoitoare si a unei gospodine descurcarete -

toate asigurandu-i o imagine/ eticheta care s-ar vinde bine/ ar asigura

audienta.

Pe măsura ce siguranta si imaginea familiei Helmer da semne de

vulnerabilitate odata cu santajul lui Krogstad, aceste imagini de pe ecrane se vor

intrerupe, se vor derula in reluare, vor suferi diverse dereglari video - ca atunci

cand un soft/ mecanism se defecteaza. Acest lucru anunta pericolul pulverizării

unor aparente indelung aparate si mimate. Intr-un final, Nora oboseste efectiv sa

se mai prefaca ca este fericita si sesizeaza diferentele de gandire dintre ea si sot.

Nu mai poate sa se mai amageasca si constata falsitatea existentei sale.

Impacata si convinsa de necesitatea acestei schimbari, ea iese efectiv pe usa

casei, determinand sfarsitul acestui camin doar in aparenta fericit. Se trece brusc

de la atmosfera calda si luminoasa la una rece si nemediata de nici un alt efect.

Indepartarea efectelor de lumina care sustineau o fericire aparenta echivaleaza

cu decizia Norei de a constientiza o realitate cruda, dar autentica . Alegând si

asumându-si calea adevărului, ea își incheie definitiv socotelile cu Torvald. In

cele din urma, plecarea Norei presupune deconectarea acelor imagini obsesive

de pe ecrane. In constructia spectacolului, mizez pe contrastul dintre realitate si

aparenta, dintre libertate si constragere, dintre adevar si minciuna, dintre spirit

si obiect. Aceste opozitii vor capata expresie scenica prin diferentele dintre

aparitiile personajelor (Nora, papusa Barbie - doamna Linde, femeia trecuta prin

viata) sau prin trecerea de la caminul marcat la vedere prin lumina calda si

armonioasa la scena rece a teatrului, asa cum o descoperim atunci cand

aprindem neoanele. Ma intereseaza sa explorez evolutia relatiilor dintre

personaje si sa urmaresc presiunile care actioneaza si determina decizia finala a

Norei. Imaginea femeii-perfecte impuse de societate si implicit de catre Helmer

este un mecanism daunator. Din punct de vedere scenic, acesta se

materializeaza prin imaginile sub forma de reclame obsesive cu ipostaze ale

femeii perfecte suprapuse sau intercalate cu reprezentari vizuale si auditive ale

Norei in situatii cheie ale traseului ei psihologic. Se ajunge astfel la o realitate

distorsionata, invadata fara mila de mass-media.

“Căminul” Helmerilor da senzația unei vieți simulate. Obiectele de mobilier

(o canapea roz, o măsuță, un brad artificial de Crăciun excesiv împodobit, o lada

mare din care vor țâșni jucăriile de plus ale copiilor precum floricele de porumb,

iar Nora va obosi tot strângându-le) seamănă cu unele dintr-o casa de păpuși

Barbie. Relațiile dintre personaje de la început, precum și stilul de joc al actorilor

sau aparițiile lor vor avea ceva din artificialitatea și drăgălășenia excesiva a unor

păpuși Barbie - aceasta fiind o masca pe care o adopta pentru a-si vinde

imaginea.

4.Personaje

Nora - 28 ani

Este casatorita cu Torvald de 8 ani, au impreuna trei copii. In momentul

piesei, Nora ajunge sa isi descopere independenta si feminitatea. Odata

ce constata ca Torvald este un las, un om de nimic, decide ca nu mai

poate ramane in casa acestuia. La inceput, se comporta ca o indragostita

de 18 ani - radiaza de energie si inocenta. Mai tarziu, Nora sesizeaza ca

totul a fost o minciuna; o masca pe care o adoptase si in care credea cu

tarie. Mai mult decat atat, ea a facut atatea eforturi sa dea banii inapoi lui

Krogstad fara ca Torvald sa afle acest lucru pentru ca a crezut in sotul ei

"ca in Dumnezeu". Cand se confrunta cu adevarata fata a lui Torvald,

trece printr-o mare dezamagire. Realizeaza ca traieste intr-o mare

minciuna si gaseste curajul sa isi parasesca sotul si caminul. Pleaca din

dorinta si nevoia de a-si redefini valorile si reperele in viata.

Torvald - 32 ani

Torvald este sotul Norei; el urmeaza sa fie promovat in postul de director

al unei banci. Este un tip flegmatic, rabdator, tacticos si foarte atent la

imaginea lui in fata celorlalti. Isi doreste sa fie un exemplu pentru restul

lumii, de aceea nu-si permite sa fie discreditat in nici un fel. Atunci cand

primeste scrisoarea de la Krogstad, simte ca intreg universul se darama

peste el. Risca sa piarda postul la banca si pozitia in societate; intr-un

cuvant, sa fie pus in aceeasi oala cu Krogstad. Nici o secunda nu se

gandeste la sacrificiul facut de Nora. Mai mult decat atat, o umileste si

decide ca nu mai are dreptul sa se ocupe de copii. Torvald este un barbat

foarte sigur pe el; nici o secunda nu se gandeste ca Nora l-ar putea parasi.

Atunci cand ea chiar pleaca, Torvald ramane in stare de soc. Pentru el,

Nora este doar un obiect care completeaza si ii intareste imaginea in fata

lumii. Cand simte ca lucrurile ii scapa de sub control, devine extrem de

nervos si agresiv. Din acest punct de vedere, Torvald este dependent sa

detina controlul si sa stie tot ce se intampla in casa lui.

Doamna Linde - 35 ani

Este confidenta Norei, o prietena veche din copilarie. Doamna Linde a fost

nevoita sa renunte la Krogstad si sa se marite cu un barbat cu bani pentru

a asigura o situatie familiei sale. Spre deosebire de Nora, ea are o

experienta de viata si simte inca de la prima lor revedere ca exista un

mare secret pe care Nora il ascunde. Desi ar fi putut sa evite aflarea

adevarului, ea decide dintr-un sentiment de invidie ca scrisoarea lui

Krogstad sa ajunga la destinatar. Linde observa si analizeaza cu multa

maturitate relatia dintre Nora si Torvald. Sesizeaza prefacatoria si il

convinge pe Krogstad sa lase scrisoarea in cutia postala. Vine intr-un

moment foarte greu in vizita la Nora, cand nu mai are familie si nici slujba.

In casa Helmer, obtine un post la banca lui Torvald si se impaca cu

Krogstad.

Rank - 36 ani

Este prietenul lui Torvald si confidentul Norei. O iubeste in secret pe

aceasta si se foloseste de prietenia cu Torvald pentru a o vedea cat mai

des pe Nora. Spre deosebire de Helmer insa, el este un barbat

dezinteresat, generos si bogat. Stiind ca zilele ii sunt numarate, are o

indiferenta/ detasare in fata vietii.

Krogstad - 37 ani

El este un revoltat; este indignat de faptul ca o societate corupta care l-a

impins la coruptie il judeca pentru niste fapte firesti in acest sistem. Pana

la un punct, el este chiar un justitiar. Pana cand incepe sa ceara. Insa

rezolvarea situatiei lui nu va aduce dreptatea in acest sistem. Revolta lui

Krogstad esueaza lamentabil. Krogstad este absorbit de sistem, el devine

un negustor ca toti ceilalti - constrans insa si el de “viata”. Stie ca Torvald

il va concedia odata ce va prelua postul de director al bancii si apeleaza la

singurul mijloc prin care se poate salva. Ca si Helmer, el are de intretinut

o familie si lupta cu toate armele pentru acest lucru. Krogstad isi

desfasoara santajul cu mult tact si rabdare. Cand vede ca planul lui nu da

rezultate, se enerveaza si devine impulsiv. Reluarea legaturii cu Linde il

transforma intr-o persoana pozitiva si optimista.

5. Scena Nora - Torvald, actul III

Ma intereseaza scena despartirii dintre Nora si Torvald din perspectiva

reactiilor pe care aceste personaje le au in situatia extrema a aflarii

adevarului. Nora ii vede adevarata fata a sotului ei si isi da seama ca timp

de opt ani de zile s-a amagit. Pe de cealalata parte, Torvald este pentru

prima data intr-o situatie atat de delicata: depinde de Krogstad, un om

care ii poate distruge viitorul. Acesta scena este parte a unui reality-show

transmis in direct la televizor.

In camera de zi a sotilor Helmer, Nora sta pe semi-intuneric. Este ora

11 seara. Epuizata dupa petrecerea de Craciun si dupa cele trei zile

groaznice, ea il asteapta pe Torvald pentru a-i spune adevarul inainte ca

el sa citeasca scrisorile. Bradul de Craciun este in contrapunct cu starea

cumplita a Norei. Intra Torvald degajat si bucuros dupa o seara minunata,

in care sotia lui i-a incantat pe toti invitatii de la petrecere.

Cand tocmai intra in birou, Nora il striga. Torvald se intoarce brusc,

aprinde lumina si se indreapta spre ea, placut surprins de "jocul" Norei. Ea

tasneste in bratele lui si incearca sa ii spuna ceea ce are pe suflet de

atata timp. Operatorul incepe sa filmeze si imaginile apar pe televizor.

Nora nu poate sa ii destainuie lui Torvald ce are pe suflet si il roaga sa se

duca sa citeasca scrisorile. Interpretand totul ca un alt joc al "ciocarliei"

sale, Torvald pleaca cu scrisorile in birou.

Operatorul filmeaza pe Torvald care citeste scrisorile. Nora simte ca

un pumnal in piept imaginile cu scrisoarea lui Krogstad in mainile sotului

ei. Hotaraste sa plece din casa definitv si sa se sinucida. Chiar inainte de a

ajunge la usa, intra Torvald in stare de soc si cu scrisoarea in mana. Nora

il implora sa o lase sa plece. El o respinge; inca nu-i vine sa creada ceea

ce a citit in scrisoare. Nora vrea sa fie lasata sa plece pentru ca Torvald sa

nu sufere din pricina ei. Prefera sa se sacrifice...

Nervos si agitat, Torvald incuie usa de la intrare, acopera camera de

filmat cu salul ei si il impinge pe operator in biroul lui. Transmisiunea

emisiunii este brusc intrerupta de reclame si interventii care atrag atentia

publicului asupra tensiunii neasteptate din casa Helmer. Fiind in sfarsit

singuri si nefilmati, Torvald o acuza si o umileste pe Nora pentru ca este o

femeie usoara. Isi pune un pahar de coniac si ii ordona Norei sa stea pe

canapea. Cauta disperat o solutie, stie ca nu trebuie sa afle nimeni despre

greseala comisa de sotia lui. Exact cand ii comunica decizia lui in privinta

relatiei lor de acum incolo, se aud batai in usa. Cei doi tresar. Torvald

tocmai ii interzicea Norei sa se mai ocupe de copii de acum incolo,

urmand ca relatia lor sa ramana numai o aparenta.

Torvald iese si se intoarce cu o alta scrisoare de la Krogstad. Cu

privirea in jos, Nora inca nu isi revine dupa reactia complet neasteptata a

lui Torvald. El deschide emotionat scrisoarea si parcurge in graba cateva

randuri. Striga de bucurie ca este salvat. O ia pe Nora in brate si ii arata si

ei scrisoarea. Nora arunca doar o privire scurta pe scrisoare; este complet

neinteresata. Torvald se relaxeaza in sfarsit, dar tresare, aducandu-si

aminte sa distruga hartiile. Strange de pe jos scrisoarea si se duce sa o

arunce in birou. Mai arunca o ultima privire pe hartie si o arunca.

Operatorul profita de ocazie si iese cu grija din birou cu intentia de a relua

filmarea. Simte ca sunt momente de maxima audienta si de acum incolo

incearca cu grija sa suprinda cele mei bune cadre. Astfel, Torvald se

apropie tandru si intelegator fata de cele trei zile cumplite ale Norei si ii

cere iertare foarte sigur pe el.

  Observand ca operatorul reia filmarea, Torvald pluseaza cerandu-si

iertare. Nora se ridica brusc de langa sotul ei si pleaca in cealalta camera.

Se duce sa se schimbe. Torvald, vizibil entuziasmat de faptul ca este

salvat, ii promite Norei ca doar el o poate proteja. Cand ea iese schimbata

in haine de zi, Torvald o saruta pe frunte si vrea sa o alinte ca de obicei.

Nora se desprinde, acum nu mai poate suporta nici macar o atingere din

partea lui. Asadar aprinde lumina in camer si se aseaza pe fotoliu. Ii

ordona si lui Helmer sa stea jos. Nu stie cum sa inceapa ce are de zis.

Sigur pe el, Torvald se amuza pe seama dispozitiilor ei. Se aseaza relaxat

pe canapea, isi pune picioarele pe masa si o tot intrerupe pe Nora.

Desi ii expune niste lucruri foarte grave din casnicia lor, Torvald pare

ca nu pricepe unde vrea sa ajunga Nora. Ea se ridica de pe fotoliu si il

acuza pe Torvald ca nu a iubit-o niciodata. Abia in acest moment, el este

cu adevarat contrariat si simte ca ceva nu este in regula. Observa faptul

ca Nora este mult mai dura si transanta. Ii promite ca de acum incolo,

relatia lor va fi mult mai frumoasa.

Nora pleaca in cealalta camera sa isi faca bagajele. Abia acum

Torvald intelege ca Nora vorbeste serios. Cu cat repeta faptul ca ii

interzice sa plece, cu atat Nora se aprinde mai tare. Ea este hotarata sa il

paraseasca si isi ia doar lucrurile personale. Dezarmat de ura din vocea

Norei, Helmer o acuza ca nu il mai iubeste. Abia in acest moment, Nora

simte ca Torvald a pus punctul pe i. Ii explica dezamagirea prin care

tocmai a trecut in privinta lui. Incheie recunoscand ca a trait opt ani cu un

strain; ca a avut trei copii cu un strain si pleaca hotarata. Torvald ramane

impietrit langa usa. Operatorul de apropie de el sa suprinda un prim plan;

Torvald ii inchide camera. Pe televizor apare o imagine care denota lipsa

de semnal.

Distributie:

Nora - Lia Sinchevici

Torvald - Dani Achim

Operator - Vlad Benescu

Scenografie - Sabina Vesteman