NUTRIŢIA IN PATOLOGIA ORALA

ALIMENTE CU POTENŢIAL ANTICARIOGEN

• Xilitolul este considerat anticariogenic, deoarece:

- nu este disociat de amilaza salivară;- nu este utilizat în metabolismul bacterian;- stimulează secreţia salivară;- are activitate antimicrobiană.

FLUORUL

• rol major în prevenirea cariilor dentare, fiind agentul anticariogen cel mai eficient care se depune în stadiul de maturare preeruptivă;

• creşterea absorbţiei locale a fluorului are loc odată cu erupţia coroanei în cavitatea bucală;

• continuă să fie captat şi posteruptiv, doar la nivelul suprafeţei smalţului şi depinde de aportul exogen;

• concentraţia din salivă poate depinde de nivelul sistemic, iar acesta exercită un efect topic, pe parcursul perioadei posteruptive imediate;

ROLURILE FLUORULUI

• în salivă, determină un mediu saturat în fluoroapatită, care inhibă demineralizarea şi favorizează remineralizarea leziunilor;

• fluorul va penetra şi smalţul demineralizat al noilor leziuni carioase;

• dentina poate conţine concentraţii de 2-3 ori mai maride fluor decât smalţul, mai ales în zona dentară adiacentă pulpei.

EFECTUL CARIOPROTECTOR AL FLUORULUI

• La nivel dentar fluorul intervine prin:

– formarea fluoroapatitei, la nivelul smalţului dentar → cu creşterea rezistenţei la acizii rezultaţi din fermentarea glucidelor;

– acţiunea bacteriostatică asupra microorg. din placa bacteriană (inhibă enolaza şi producerea de acid lactic, acid acetic);

– inhibarea unor enzime, cu rol în demineralizarea smalţului şi dentinei.

ROLUL ANTICARIOGEN AL ALTOR ELEMENTE MINERALE

• Se menţionează totodată şi intervenţia altor micro-elemente minerale:

– molibden (favorizează absorbţia fluorului);– zinc, nichel, mangan (acţiune anticariogenă);– vanadiu (creşte stabilitatea hidroxiapatitei).

ALIMENTE IMPLICATE IN CARIOGENEZA

• Obiceiurile alimentare includ mai mulţi factori:

– alegerea tipurilor de alimente;– combinaţia dintre diferite grupe alimentare;– secvenţa consumului;– orarul meselor.

4. COMPOZIŢIA ALIMENTELOR

• Alimentele anticariogene:– împiedică microorganismele din placă să recunoască

un produs cariogenic;– exemple: gumele de mestecat cu xilitol şi

brânzeturile → brânza Cheddar, Schweitzer.

• Alimentele cariostatice:– nu contribuie la apariţia cariilor;– nu sunt metabolizate de bacteriile din placa dentară; – exemple: proteinele din ouă, carne,

peşte, grăsimile, majoritatea legumelor, îndulcitorii sintetici (zaharina, ciclamatul şi aspartamul).

POTENŢIALUL CARIOGENIC AL ÎNDULCITORILOR

Îndulcitori Risc de producere a cariilor dentare

Mono şi dizaharideZaharoză Foarte ridicat

Glucoză Ridicat

Fructoză Ridicat

Sirop de porumb bogat în fructoză Ridicat

Lactoză Redus

Alcooli glucidiciSorbitol Redus

Xilitol Absent

Manitol Absent

EdulcoranţiZaharină Redus

Acesulfam de potasiu Absent

Aspartam Absent

Ciclamat Absent

Thaumatin Absent

MANAGEMENTUL NUTRIŢIONAL

• limitarea numărului de mese principale - 3/zi;

• evitarea alimentelor şi a băuturilor cu potenţial cariogen (inclusiv cafea şi ceai cu aport de zahăr) între mese;

• alimente cariostatice şi anticariogene(brânzeturi, nuci, fructe şi legume proaspete) la gustări;

MANAGEMENTUL NUTRIŢIONAL (2)

• aport crescut de fructe şi legume crude cu conţinut redus de carbohidraţi;

• consumul alimentelor ce conţin carbohidraţi fermentabili (bomboane, prăjituri, biscuiţi, covrigei, fursecuri) în timpul meselor, iar la final brânzeturile - cu efect anticariogen;

• nu se recomandă băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr;

• utilizarea de gume de mestecat şi siropurimedicinale pe bază de xilitol şi alţi alcooli glucidici, care reduc incidenţa cariilor;