Anul al LXXXIX-lea n-l 113 NUMĂRUL 2 Lei B r a ş o v Miercuri 24 Noem vrie 19 2 6 .

Redacţia şi Adm inistraţia- PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —

TELEFON 226.Abonament anual £60 lei.Pentru streină ta te 800 lei.Anunţuri, reclame, după tarif.

F o n d a t ă la 1838 d e G e o r g e B a r iţ iu

Apare de trei ori pe săptămână

Prin tine însuţi, cefâţene, şi pentru tine, ia libertate, legalitate şi cinste.

Şetul partidului liberal dă semnalul unor evenimente grave ce s’a r pregăti —

Cel dintâiu prilej oferit dlui I. Brătianu pentru a face decla* raţii cari să aibă interpretarea anume în legătură cu declara* |ia dlui Averescu privitoare la evenimentul de la 4 Ianuarie (re nuntarea la tron a prinţului Ca rol) — a fost la întrunirea dela clubul liberal dună înmormân- tarea lui Alex. Constantinescu, în care scop a convocat pe toţi preşedinţii organizaţiilor judeţe­ne şi fruntaşii partidului liberal din Bucureşti.

Dl Brătianu nu aduce nimic nou în atitudinea pe care o im primă de atâţia ani partidului său, cu aceiaşi mentalitate care se traduce în a considera ca turburători ai ordinei pe toţi a* ceia cari se pun în calea perii* du lui liberai.

Şeful partidului liberal a ur* măriţi însă — cu tot dinadinsul prilejul de-a se rosti asupra u* nui lucru care este interzis să fie discutat, deşi este repus cu stăruinţă în prima linie de am­bii conducători ai autocraţiei româneşti: dnii Brătianu şi A- verescu. in declaraţia sa se ve- de, se citeşte u or printre rân­duri numele aceluia care pare că este o ameninţare vie pen­tru scopurile acestei autocraţii liberalo-averescane.

Şi ca şi când autorii stărilor de astăzi ar fr alţii de cât chiar cei doui oameni politic», şi or­ganizaţiile k>', ca şi când răs­punderile ar fi ale altora pen­tru neliniştea ce domneşte în masse şi în toate cercurile con' ducătoare ale vieţii noastre de stat — nu numai a acelora cari ne guvernează de fapt — dl Brătianu a aruncat ameninţări şi a încercat să'facă a se cre­de că apărătorii intereselor na­tionale superioare ar fi tocmai autorii dezastruoasei stări de astăzi.

in această încercare de răs­turnare a locurilor de răspun­dere, inversând raportul creiat de actul dela 4 Ianuarie, seve" de mai clar complicitatea zia­rului „popular* Universul care pune declaraţiilor dlui Brătianu titlul MPrincipii . pentru propăşi­rea şi consolidarea Statului“ — in ce scop lesne se poate con* stata.

Intr’adevăr, 'pentru a ne edi­fica despre aceste principii, Unb versul subliniază acea parte din declaraţia dlui Brătianu ca­re marchează ameninţarea pen­tru acel „Gineoo, or! care ar f! •r, »care ar vrea să între pe drumuri de aventuri“.

Dat fiind, că dl Brătianu con sideră drept aventură orice în­cercare de a o nega şi de> a re­zista acţiunei liberale; dat fiind, că di Brătianu consideră parti- dul său ca fiind însăşi ţara iar d-sa stăpânul ei — declaraţia pe care o reproducem mai jos va apare tuturor aceea ce a şi fost înti’adevăr, o supermegalc-

manie care dă şefului partidu­lui liberai toate îndrăsnelile.

Şi ca şi dl Averescu, Ia con­sfătuirea majorităţilor, dl Bră­tianu a comparat poziţia ce o- cupă, egală cu aceea pe care poporul român o avea în Iran* şeele dela Mărăşeşti.

Partidul liberal — care pen­tru tară nu există de cât într’un mănunchi de oameni g-upati la adăpostul organizatei frnancia' ro-economice privel’g ală de mai b ne de*un pătrar de veac prin monopolul liberalilor de guver* nare a ţării — acest partid ca­re găs-ate, în toate manifesta­ţiile publice populare — alegeri, întruniri, etc. — dezaprobarea populară, izolarea de mssse,— pentru dl Brătianu este „obsta* colul tot atât de neînfrânt* cum au fost armatele poporului ro mân în tranşeele războiului de întregire a neamului.

Reproducem aci declaraţia ca să se vadă mentalitatea a» cestui om de stat, ce împinge trufia sa până la acte direct de provocare a întregei ţări.

„Eu trebuie să şîiu — a zis dl Brătianu — şi o şttu — câ în ori ce împrejurare hotărât o a re, glasul meu e al dv; că dacă s‘ar întâmpla ori când, ca ci­ne va, ori cine ar îl el, să vrea să între pe drumuri de aventuri şi să turbure progresul liniştit al ţârii: el va găsi pe căile le­gale (sic) în voinţa noastră un obstacol tot atât de neînfrânt ca duşmanul în zilele dela Mă> răşeşik.

De ce-a făcut dl Brătianu a- ceasta declaraţie semnificativă şi pe cine ameninţă?

Cine vrea să Intre pe dramul de aventuri ?

Oare nu are Ia cârma statu­lui oameni ascultători ai ordi­nelor sale ?

Atunci, ce se petrece după perdeaua care acopere eveni­mentele de cari se teme dl Bră­tianu şi cărora d sa vrea să le facă frcnt ?

Ordinea în viaţa publică nu este turburată de cât de sama­volniciile slugilor sale la guvern. Partidul care reprezintă massele stă, în marginile legalităţii. Ţara se opune liberalilor, dar pe căi­le legale.

Atunci, pe cine vede di,Bră­tianu că vrea să între pe dru­mul aventurii ? Cine este acela »ori cine ar fi el* ?

Noi ştim precis ceea ce nn la­vă linişte dini Brătianu. Şi ştim că odată cu dispariţia din viaţa publică a sfătuitorului său, AL Constantinescu, di Brătianu în­cepe a meige pe drumul mari­lor greşeli de stat.

Primul act public, care ne pa* re o mare greşală, este chiar a ceastă declaraţie care alarmea­ză întreaga ţară, punând-o îna­intea unor situaţii ce d-sa ie vede ca aventuri menite să tur­

bure progresul liniştit al nea muluL

Ori, în ir adevăr ne oftăm îna­intea unor grave evenimente pe car) dl Brătlmn Ie annntă acnm tntregel |Vr) sub forms riepre- cisă a acestei războinice decla­raţii publice.

iată de ce tleclareţiile dlui Bretienu au nevoie de a fi com­plectate pentiu lin ştirea opiniei publice, de însăşi d sa — alt fel ele constituind obiectul în-

grijorărei tuturor, fiind că nu din alt loc ci numai din jurul şefului partidului liberai vedem clar, încăodată, că ne putem aştepta la adevărata intrare «pe drumul de aventuri cari să tur­bure progresul liniştit al tării*.

Lă dl Brătianu a adăcgat că se ve opune «pe căile legale* — aceasta nu înseamnă nimic, deoare ce tara ştie ce fel de le­galitate înţelege d-sa în actele sale de stat.

Considerăm actul politic pe care dl Brătianu l’a făcut prin aceste declaraţii — aşa cum este într‘adevăr şi credem că răspunsul ţârii, prin reprezen­tanţii ei fireşt», nu va întârzia să se producă pentru asigura rea adevăratei ordine în stat.

In fino avem o nouă constituire a consiliului municipiului Braşov. Propu­nerea de amânare a cons­tituire!, pe motiv că decîziu- eea ministerului de interne privitor la anularea cons­tituirii din Martie a consi­liului municipal este atacată îa contencios la Curtea de Apel din Braşov, a întru ti* deabea 6 voturi, majorita­tea consilierilor fiind de părere ca să se procedeze la o nouă constituire.

Ne-am ocupat îndeajuns cu antecedenţele acestei noui constituiri, arătând pe larg că deciziunea de anu­lare a Ministerului de in­terne este lipsită de o bază serioasă de drept — încât nu mai e nevoie să reca­pitulăm cele petrecute. Ma­joritatea consilierilor a cre­zut de bine să se proce­deze la noua constituire ş-, după o serie de încăh-ă vădite ale dispoziţiumk legii pentru unificarea ad­ministrativă, a ales pe un singur candidat de primar în persoana d-lui dr. C. Moga,

Persoana noului şi sin­gurului candidat la postul de primar, d-1 dr. C. Moga, care va şi fi la repezeală confirmat de primar avâ«id binecuvântarea anticipatîvă a Ministrului de interne j — ne este bine cunoscută, \

Ales conslFer comunal prin votul Partidului naţional\ s’a transformat peste noap­te î i fripturist, pentruca să sa lase „ales“ mai în­tâi senator, isr acum pri­mar al oraşului. Ori, cea mai elementară datorie de conştiinţă şi onoare politică ar fi trebuit să-l îndemne să demisioneze dia consi­liul comunal, ne mai re­prezentând programul poli­tic al alegătorilor, cari l’au trimis la timpul său îa a- cest consiliu.

Deocamdată atâta!Becursnl şedinţei de constitnlre.

Asupra constituirii de Sâm­bătă după antiizi a Consiliului Municipal raportljn pe scurt următoarele:

Prefectul judeţului d>l dr. /. Laţtcu, deschizând şedisţa la orele V/x d. a. comunici deal- zluneu de anulare a ministerului de interne şl Invită pe consilieri

procedeze la o noul consti*

: ^nsilîer şi deputat dr. V. cerând cuvântul araţi

> 1 3 că deciziunea miniete- este lipsită de bază de

drept. In conseclntl d-sa îm­preună cu so|ii săi de principii, d-nll consilieri dr, 7. Bfediceanu şi dr. A. Dobrescu au şi atacat în contencios !a Curtea de epel din Braşov această deci- zlune ministerială. Cere de în­cheiere amânarea Constituire! până când justiţia îşi va spune cuvântai.

D-i consilier Schnell, fir i a tatra In discutsrea legailtltii sau ilegalităţii hotărâre! ministeriale h m contrapropunere, ca să se procedeze la constituire pentru ca consiliul municipiului Bra*, s&ş! poată începe activi­tatea sa normală şi legali.

Prefectul dr, Laticu pledează def semenea pentru procedarea Ia constituire educând in spriji­nul părerei sale mai multe mo­tive, dintre ceri unele mal mult trese de păr decât serioase.

Consilierii dr, A. Dobrescu şi Bartha (social demoertf) se alătură propunere! d lui dr. V. Nife8Cti.

Terminândn-se dfsaufis şf procedându se la votare, ar fi fost f resc ca d l prefect să ce­deze locul de preşedinte presi- dentului de vârstă, eeea*ce s’a si cerut de cUrl consilierei dr. Mogs, ne-având d-sa chemarea de-a presida votări efective. Dar s’a trecut peste propunerea prezentată, contrar dispoziţiunit legii, şl s’a procedat la votarea propunerilor sub presidlui d lui prefect.

Votarea, cere trebuia să se facă cu vot nominal, s’a făcut prin ridicare de mâni şi fărl conta probi, ceaa ce înseamnă o noua încălcare a legii

Propunerea dlui Dr. Voicu Ni (eseu a tatrunlt 6 voteri prin ridice* e de mâni. Pentru amânare au votat d*BÎÎ: Dr, V. Nltescu.Dr. T. Brediceatiu, Dr, A. Dobrescut C. Bcriha, Inginer Ti tea şi in­spector Dr, Popea, La contra» probă s’a renunţ &t.

Continuarea şediitd a decurs apoi eub preşidenjla d-lui S. Schlll ca preşedinte de vârstă. A urmat depunerea juri mân« tulul, după care d nil Dr, V, Niţcseu, Dr. A. Dobrescu, Dr, T. Brediceanu şi C. Bartha cu părăsit şedinţa.

S’au făcut apoi două comuni­cări: din partea consiliului ju­deţean eu fast deleg§|! în Con­siliul comunal d nil Beia Barfos, Spiridon Boita, Dr. Crişan, Dr.W. Depner, Dr. Pop Ecrdee şi HeJniich Wdihold.

In urma numirii d lui con­silier Dr. Lfitleu de prefect, tre­ce in locul ut u In mod automat primul suplent de pe lista cin- ei mei d*l Dr. C. Moga.

Se procedează apoi prin vot secret la alegerea candidaţilor de) primar. Rezultatul votului este: 27 voturi a întrunit consi­lierul Dr. C. Moga. 6 consilieri s’aia îbpRut dela votare prezen­tând buletine albe.

Deşi votarea a fost secretă se poate constata cum s’a vo­tai: Au votai toţi consilierii saşi şi unguri aleşi în număr de 19, toti consilierii delegaţi din par­tea consiliului judeţean în nu­măr de 6 (între cari 2 Români,2 Saş! şi 2 Unguri), consilierul român Dr. Moga şi imsingur con­silier de drept dintre cei 7 consi­lieri de drept prezenţi la votare: d nil director Todicescu, direc­tor I. Priau, Al. Uşurelu, E. Ti- lea, I, Muntean, Dr. Popea şi inspector Bordea, fiind 6 abţi­neri dela vot.

Prin urmare consilierul Dr. 0. Moga n fost proclamat candidat la primărie de către 23 consilieri minoritari şl 4 consilieri romănl averescani.

Sd-i fie de bine!

Şedinţele Camerei şl ale Sena­tului s’an amânat până joi 25 Nov.

Vineri va începe, ia Cameră* discufiunea la Mese).

i

QâüTÀ2,

Dsmfneci la ora 10 dini. »’a deschis to aala „G-w:rbevere!a* coogreial U alinii sindU&tslor proprietarilor de case, întrunit In oraial noatra.

D 1 Jraugott Copony, preşe­dintele asociaţiei Braşov, 2«alată pe reprezentanţii autorităţilor, al presei, ai comertalai, pe d nil delegaţi din Btnireşt', in frunte cu prezidentul uniunii generale d-1 Emil Lfhovaiy.

Noi voim — spune d-1 Copo ny — ea legiuitorii să audă strigătul noitrr, după dreptate pi remediere. Situaţia actuală a proprietarilor urbani, In arma regimului excepţional al legii chiriilor, a devenit intolerabilă, D 1 ministru al justiţiei Cudalbu, spune oratorul, s’a interpus pei* tru casza justă a proprietarilor de case, declarând iă proprie* tarii a’tu ruinat din canea regi­mului chiriilor. Sunt iasă în (ară o sumtdeaie de egoişti şi dema­gog', cari samănă discordie în* tri proprietari şl chiriaşi. Noi lasă neam «hăcuit să ne pa- nem de acord cu chiriaşii fi am pretins unmsi incrari legale, iar guvernul vrea a cam să ue du* bleze Impozitul pe case; aceasta • o poiiticâ icitastroUlă, perse« cutând tocmai categoria da oa­meni, cari repreziată elementul de ordine In star. Protestăm energic. In contra rcchlz ţiiior fi cerem reglementarea chestiunii chirilor ta mod raţional yi drept.

D 1 Emil Lahooary rotgă pe di Copony să continue să pre­zideze congresul şi apune în rezumat următoarele: gândul nou* tru tboiră la regale Fsrdinsn , pentru care să Îndreptăm ragă« clari la ctr spre însănătoşirea Lui. Demigogia stăpâneşte pre­tutindeni; «’«a făcut legi excep­ţionale, pe care demagogii vor iă ie perpetueze, in alte |ări «’au organizat rezistenţe. Li Paris congresul Internaţional s tntrinit 20 de .naţiuni, tnb pre« şidentis iul Milierand, La Bar« celois, alt congres li Griz si* tu', cari toate su cerut libertatea dreptului de proprietate urbană*

La Graz s'a stab'W, cl chirii de acolo face a 28.000 parte din chiria dinainte de războ'. Din programul ligii chiria iilor ae poate vedea anarhia Ia care as tfnle. Aieaata a curată bol* şevizare. Trebae aă ae ridice sechestrul pus pa averea pro* prietáríior de caae. Cam de nu s’a gislt îu 10 ani locuiaţe pen­tru fancţiouarl. I-am pro­pus d-lul Brătianu să facă dreptate; al se clădească ca­zărmi etc. Dânsal mi a răspuns, că n'Avem bani. In cazai acesta să ue facem to{l functioniri, a- tuocl vom avea fi noi locuinţe aşazicând gratuite. Soluţia: pro« ducfie şi economie. Jara oigt‘ lentibus prosunt. Numii cei cari nu dorm, capătă drepturi.

D-1 căpitan Qostescu salută deisemenaa reprezentanţii auto­rităţilor ş’al presei, căreia ii a< duce elogii, salută pe dl preş. Copony şi pe ceilalţi membrii al «indicatului Braşov, precum şl pe d«l Emii La óva?y, Nlco- lau-Ceat, Cost!că Dobreacu, pre- şed. uniunii comercianţilor etc.

D 1 Nicolau~Geot, constructor de mori, din Bucureşti, pledează iu cuvinte calde pentru cauza proprietarilor urbani şi spiae că atrigătal: di*rai mie caia mea, trebaie aă fie aaz t. D «a rosteşte un «cart discurs «1 In limba maghiară, cerând tuturor aă luptăm pentru drepturile noastre.

DI Gostlcă Dpbrescu spune îu esenţă: noi nu facem decât politică da economie naţională. Ne trabue libertate, pe care am cnceiii-o cu multe jeitfe din partea noastră, a propr etiriior urbioi din toate timpurile. Pe când alimentele s’au acamplt enorm, cu mii la setă, numai produsul casei a’a mărit abia de 4 orf. Pedeapsa aceasta nu 6 merităm şl nu o mai putem sa> port». Dreptatea nu este a ce (or mu |i, cl a celor cari o aa! Canoscăad străinătatea aceste legi ale noaitrei |ea ne refuză capitalii. Na vrem privilegii, dar nici nedreptate.

D l dr. Bartha, avocat din Clei, «listă pe covgreşt! Iu nu« mele aindrcitului Cluj, eviden­ţi« z 5 Importanţa sindicatelor; forţa rezidă In orgtniztţte; gra­ţie acestei lapte «’aa scos de« sib exprppriere terenurile ne- eonstrulte, de caae; eri s’au sus­pendat Iu Clej şt rechzi|(ilc. Cere ca în conducerea oraşelor majoritatea să fie proprietari urbani; cere eliberarea caaelor de sub regimul axcepliontl al chiriilor.

D l A. Vlalcu arată, modul de aplicare îu Ardeal a legii chiriilor şi spâne că rechleiţiile şi abuzările ae justifică cu ro­manizarea. Ori aceasta sumai romanizare ou este I

D«1 căp. Gostescu citeşte tex tul telegramelor trimise: Rsgslaf, geaeralului Avsrescv, mini*tralai Gog* şi Bacsao, mlnistralui Cu daibi şi Lepădat,

P i ta c hitare d l dr. Stamm citeşte moţiunea, cuprlozâad do* leaoţels proprietarilor urbani, care e primită cu unanimitate. O vom publica îa ural viitor.

Congresul s'a terminat aproa- pa de ori 1, câad o parte din congresişti şi reprezintaafi ai presei au luat o misă comună, nude s’«u mai ţinut o sumede nie de tosste, petrecâada se îa- tr’o atmosferă veselă până la ora 31/*« sâad con greii ştii rămaşi la mată au pornit la o plimbare Inapte turcul jilb şi nrgro, oas­peţii fiind pftrişaţi pâaă 1« ho* teiul „Coroana*.

L

Instalarea piotoerenlnl tracta- Ini Sf tiheorohe, părintele proto­pop Aurei Nistor, care va avea io: Duminecă ia Sf. Gheorghe, va di priiej unei mari mani fes* tafturi! culturale naţionale a Ro* măntme! din jud. Trelscaune. Ar fi de dorit, caia această serbare naţională, dat fiind trecutul nou­lui protopop, să ia parte şt un număr cât mai mare de intelec­tuali din Braşov. In nrul viitor vom publica programul serbării. Cel cari doresc să participe şi la banchetul de Duminecă, si se anunţe până in 26 l.c. d-lui sub* prefect din Sf. Gheorghe.

VARIA

$ Ulti BoşUaa d’n cele mai Interesante

chestiuni a sesiunii comitetului executiv central sovieiis o formea zl după atenţia ae i se acordă le­gea căsătoriilor şl vieţii fami­liare. Eite b'ne In memorie zgo* moţul ee a produs această ches­tiune fa întreaga populaţie ş! presă din Rusia. A iest proeei de lege a fost saos din ordinea de zt a sesiuni! trecute, deoa­rece el treHîa s i fie adus îs dlscufie ia ta’runirile diferitelor sindlsate. D ipă ee legea a fost timp îndelusgat desbltută ee a suferit diferite schimbări, fiind din nou prelucrată şi îa prezent a fost adusă spre aprob im îaa* Int ea comitetului executiv cen­tral.

Ctrl sunt trăsăturile funda* mentale ale tegisteftef sovietice la prfvinfs căsătoriilor.

iarcglstfarea săsStoriiior se introduce în scopul apărării drepturilor personale şi de pro­prietate ale eofilor şl copiilor. Căsătoria va fi îsreglstrată la secţiunile corespunzătoare ale primăriilor şi această tengte trare va fi o dovadă Incontes­tabilă a îflcheerii ce aă tori ti.

Persoanele slslterite de tept şl cari doresc mai târziu sl-şl aranjeze ie mod legal înregis­trarea au dreptul de a şi înscrie data de câad coaveţiue3a im preună ş! a-şi legaliza astfel trecutul dăsnktei lor. Eiatea pen­tru îa háerea căsătoriilor este stabilită dup§ Vâohlui cod ru­sesc şl anume pentru f ie vâr­sta de 16 an*, iar pintru băr­baţi 18 ani. Căsătoria nu se va putea deci contracta teáimén împlinirii acestei vârste. Ia noul proeet de kg a n’a m&i fost pre­văzut artlcolui din prima re* docta re după care aecţfusea de înregistrare a avut dreptul să facă excepţii la anumite cazuri, admiţând o etate inferioară.

Sistemul de înregistrare ră­mâne le fel eu cel din proedui

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI*...... . — ■■■ --------- --------------- ■■■ îiL-.-jLL'ij .____ — ■ ■■ -■ ■■■ r - ■—»

Muzica şi compozitorii romani ai Transilvaniei.

Conferinţa d lui TlberlU Brediceann „ preşedintele sectiunei artistice a mAstreim ardelene — ţinută ia 14 Noembrie ta Cbişineu

(Urmare) fDeia enli 1880 încoace pre- I

lucrarea şi utihzarea de melo­dii poporale în compoziţii de­vine din ce în ce mai deasă şl mal sistematica. Nu pot trece Insă la descrierea activităţii principalilor reprezentanţi tran­silvăneni al direcţiei naţionale în muzici, fără a face întâi un mie istoric al societăţilor corale, cad eu contribuit în măsură aşa de mare la deşteptarea simţului muzical al românilor din această parte a ţării, şi ceri si eu în cea mai -strânsă legături eu munca şt desvoltarea artistică a compozitorilor noştri.

Muzica corală s’a cultivat la noi foarte de timpuriu. Primul cor datează — după dovezile pe cari le avem1) — dela anul 1840: este corul dela biserica gr. ort. rom, din;: Lugoj. Din a- ceit cor s*a înfăptuit mal târ­ziu renumita „Reuniune de cân­tări* a lugojenilor, care există ş$ ezL — A doua moi veche societate corală este „Corul vocal bisericesc ui plugarilor din Chlzltău* înfiinţat la 1857. Din

*) Coriolan Brediceanu, date şi re­miniscenţe pentru istoria „Reuniunei rom, de cântări şi muzică din Lugoj“ 1900).

isteriaul acestui cor e vrednic de amintit jubileul de 25 de ani de existenţă pe cere l’a şerbet la 1882 La a le ş i i ocazie u'a aranjat pintru prima osrfi o e» muiere între 11 coruri româ­neşti siteşii d i Banat, ieşind învingător corul plugarilor din Coştelul mere. — După pilda acestor coruri, cât şi după mo­delul reuniunilor de tânifiri ger­mene din Benat şi Ardeal, rând pe rând s’au întemeiat alte şi alte societăţi corale pe întreg cuprinsul Transilvaniei, la oraşe şi sete, numărul lor tntrecând la un timp slfra de 200. Soaie* tăţiie mal mari şl bine organi­zate, sari eu dat strălucite re­zultate îu cursul vremurilo*, sunt — pe lângă citatele coruri — „Reuniunea rom. de gimnasiisfi şi cântări* din Braşov, înteme­iată la 1874 şi „Reuniunea rom. de muzică* din Sibiiu, înfiinţaţi Ia 1878.

Privind repertoriul acestor co- ruripâoă ia anii 1880, constatăm, că a fost sărac în compoziţii originale româneşti. In generai: cât priveşte muzica de lume, s’au studiat şt s’au executat a- proepe exclusiv piese uşoare, mai ele scoruri germane sau ita­liene cu texte traduse pe ro­mâneşte. Uaele societăţi corale

eu cultivat câte odită şl genul muzlcef de teetru, înjghebând operete de OHenbach, Jinav, Leco q ş. a. iar muzica corală bisericească a fost numai şiră* lai; sârbească sau grecească, eu textele, de asemenea, tradu­se. Mult s’a cântat în bts&ricîie noastre liturghia vlene zului Rând harţi ager, compusă pe melodii de strană greceşti.

Aceasta na fost starea muzi H româneşti Sa începutul an. 1880.

Atenei apar pe orizontul cul­tural şi artistic @1 neamului nci­fru trei inc€ feri ai muzteei: ar­delenii Gheorghe Dima, lacob Mureşianu şi bănăţeanul Nico- lae Popouici. Toţi trei lazestr;ţ! deia natură cu frumoase talente şi terminând studii serioase ia conservatorul de muzică din Lipsea, intră, tineri şi viguroş', îa arenele artei, desfSşurâad a ifit pe tărâmul compoziţie?, cât şl ni propagării muziaei borne, o activitate prin care şi-au în­scria nume neperîtoare în istoria culturală a neamului.

*George Dima2) este cel mai

în vârstă dintre ei, dar iot o- dată şi cei mai pregătit şi dupăoare au rămas msS poz tive ur­me de o munaă sistemetteă şi temeinică. Ia unele din lucră­rile sale, mul deâ cete scrise în tineri k ( se resimte inîbienţa şco ki germane. Dar se euss- cinează din &e In ce de această teri űrire, d^v^ninj rep.ezeatant de rartgd íztél pe terenul ar monSzifjţ m&iodiîlo? poporale şl a utihzâriî lor In lucrări mai mari. Adu sem m exemplu act cântecel poporal „Mugur, mu-

2) născ. la 10 Octombrie 1817.

g irel* prelucrat de dânsul pen­tru voce şi piano şi splendida sa „Hiră* pentru cor mixt şi orchestră, tu textul de V, A- kxandri, care se poate socoti unică In felul ei în literaturo muzicală română. Lucrările sale — publicate toate, efiră de cete compuse în anul din urmă — se pot împărţi îa două urind- p&le g uaurt: îa compoziţi de muzică Iu nea® să si în compo­ziţii b enceşii. Cale de iu rec j 8uni i&râşl de trei feiuri: zéü -- ee pentru voce şi piano, coruri a capeila şi piese pentru soli, cor şl orchestră, lnlre acestea din urmă ee numără — pe iân aă „Hora" amlitifă — şi alte | două lucrări de factură supe­rioară: „Sdvum fac regem*, op închinat M S. R$gelu! Carul I al României şi balada „Ştefan eei Mare* cu tex'ul de Boiin- teanu.

G. Dimi şi*a desfăşurat adi- vitaiea sa muzicală îa Sibiiu şi în Braşov. Sub dâisui, ca diri­ginte, au ajuns ia apogeu reu­niunile de muzică din aseste două oraşe, pe cari le n con­dus din triumf în tetamf nu ra­reori şl peste hotarele vethi ale Ardealului. Efo un admira­tor şi devotat cultivator ai mu» j zi cel clasice, străduindu-33 me- j reu să iniţieze şi pe coriştii săi j şi auditoriul in tainele acestei j muztet. Dâ Qííeea în prog^ame- te cencertelor sate punéiul mina&t er« totdeauna un oraio riu seu alt sp de teáit ge® mu* zi sal. A tesaeisat te două ?ân> duri şi opere: „O noapte te G/enada*de Kremzer şi „Cava­leria rusiicans*1 m M^csg^.

Rămâne activ eu ctompoziter şi ca dirigsat de cor pâ^ă ia

anterior, dar deosebirea în drep­turile şi dslorîile soţilor apare dună cum urmeeză;

Averea care a aparţinui soli­lor înainte de căsătorie va ii împărţită. între soli în caz de dtvorţ în părţi egale, iar averea care a sporit în timpul căzni- clei va fi înpărţlti în arma ho­tărât! tribunalului.

Recunoscând necesitatea a- părărll drepturilor asupra pro­prietăţii nfe persoanelor ee con- veţuese, fără a fi căsătoriţi le- gsl, nou! proeet prevede aă e- ceaată apărare poate fi admisă cfiid ambele peraoane se re­cunosc de soţ şl când legătu­rile funtifare dintre ele sunt stabilite de judea&tfi. Pentru a se djvedi că psrsoanele au convtţuii în comun, tribunalul ia îu consideraţie următoarele: Starea raporturilor, averea rea­lizată în comun, martori, scri­sori, creşterea te comao a co­piilor, etc. Noul proeet prevede dreptul la alimente soţului deve­nit neapt la muncă, ps timp de un an. Iir valoarea ajutorului ce se poate acorda îa acest caz este sia,biliiă de jadecată şi na poate întrese suma prevăzută în asigurările sosi a ie. Codul cu­prinde şi un ariicol care stabi­leşte, e i copil’, ei dfror părinţi sunt săraci, ne fiind te stare să-i întreite, au dreptul, de a fi te­ke ţinuţi de f aţii şl surorile lor csri dispun de mijloace.

Stărea sănătăţii Mitropolitului Blajului (Jetim ia „U..ir***: Ui- urnei săptămână a adus o inbu- nâtăţire atât de Însemnată in starea 1. Preasfinţiei Sale păr. mitropolit Vasils, încât se dă ca sigur, că In cursui săptimânet viitoare va putea părăsi clinica din Cluj, pentru a se reîntoarce ia reşedinţă. Dee Dumnezeu să-l putem avea cât mal curând din nou în mijlocul nostru.

Ia fondai „Victoria Ouiţlu n.Branisce* al Mesei Studenţilor „X/trgii Ort'ţiu“, a mat contribuit d na văd Marta Cernea suma de lei 200 ca cunună etarnă oe mormântul neuitatei Victoria O • * ţiu.

Hr. 123 1921,

adânci bltrfineţe. Ia timpul răz­boiului, deţteut din motive po­litice, compune şi în temniţă; ba organizează acolo chiar şi un cor, din cei ce împărtăşeau aceeaş saartă cu dâasu’, şt «finiă cu acest cor una din li» turghiile sale la slujba sare s’a celebrat In capela temniţei din Cluj în ziua de CrSstun a a- oului 1917.

In România îafăptuitl cine a!tef ar fi patet fi mai tndisat cti director ei primului Corner- v&lor de muzteă şi ariă drama­tică îa Transilvan-a, de aâi G. Dima. Cu un devotament sa ru, oare a fost caraaieristiao vieţii saîe d câte orf lua angij^ment pentru ducerea ia indepiinlre a urni lucru nou, se dedică or­ganizării şi desvoitării asestul nou aşezământ de artl, de care — vâzâadu-1 ujuns deja la îa- f orke, îl aespârţeşte moartea te 4 iunie 1925.

*lacob Mureşlana1) este con­

timporan al iui Gh. Dima. Mai puţin savant, dar foarte avântat te stil şi ooaoepţie îşi închini tastă viaţa culturii muzicei na­ţionale. Din eompoziţiuniie sate de multe feluri reieşi eiar ten­dinţa spre intemeteiea unei mu­zici româneşti culte superioare.P.iifclsi exeeknt, compună o mulţime de fantezii, capricii şi @it£ bucăţi pentru pi&so — a mtetim aci mmuuatele piese de iionasrt „Cimpoiur şi „Ol- tesaea*,—loate cu motive româ- nâşti, pe cad le pubitej in tesia sn muzicală „Muza ro mână*. Este unioa foaie muzi-

x) Nasc. la 29 iunie 1857. Decedat la 25 Malu 1917.

Hr 123-1926 OAZir« nUKSiLTülHfa 3.

Sportive.

înfrângerea zdrobitoarea Olybrei (Olimpia şi Braşovia combinate)

de către Coiţea.C oltea-O ly bi»a 6 : 0 ( 0 :0 ) .

După mult« tergiversări, îo line la 21 Noembrfe s*eu la*

iftlnlt In cadrul unul malch a. micei Coltea cu cel mei buni itela Olimpia şl Braşovia.

Am mal scria că societăţile sportive din Braşov, afară de *0. F. R. acum câtva timp au de« dere*. că nu vor juca mitch de •empfooet cu Co’tea, fiind că acessta are ech'pl compusă In cea mal mare parte din mlitterl. 'Chestiunea f tnd judecată d* Comitetul Central Bucureşti, a re zoi vii-o prin aplicarea noului regulament, tmpăcând întrucâtva ambele părfl.

Cluburile din Braşov nu a’au mulţumit numai nu atâta şi au

dus o nnmpanfe nemiloasă contra Co'fel, la *r ând a o discre­dita L* to*te aceste» Co!tea a răspuns? cu rezultate răsunătoare obfnote, bătând in Valea J ului pe campioana acestei regiuni Câmp ş! Minerul, ier la Cluj pe cele mat tari 2 echipe: Univer­sitatea şt hhgbor, Incoronân- du*şi seria de succese c« via- lori a de Duminică.

Arbitrului Sebo I se prrztaiă următoarele formaţiuni, @olfsa : Ciş, Z átköti, Sibo, Hrehuss, Adaroovi i, Vizvcrl, Ha hi, Tö ök, Auer, Csuey şi Berta; Oiybra: Casbv h, From, Krasvetzky, Bér- cheiy, Tol, Tíitsoh Osby, Haniş Oeitar, Kéiler, Honlgberger şi €rdö

Oybra fntepe, Coiţea Inter septet zl şi se instalează pe câmpul de adfers. UfmeazS a- tacuri succesive din embele părţi, vedem când o lovitură prinsă de portarul Kiş cu peste câteva momente o altă lovitură sfi fie prinsă de port irul Gus* beth, Iu minutul 12 lovitura for­midabilă a lui Auer loveşte Io om ea apoi Ieşirea lut Gali0'

să pericliteze serios poarta Coltei Jocul este de o factură superioară $1 Oltbra Işl depune toate aforflrlle pentru a fine piept deselor şi periculoaselor atacuri ale Colţii. Astfel reu­şeşte os să menţină situa fi a fără rezultat In repriza I a. Insă In repriza a 2 a se schimbă si­tuaţia. Colftntii îşi depun mexf- mum de capacitate pentru a zmulge viitori a, st atacurilor lor vertiginoase şl forţei lor de a străpunge apărarea adversă nu numai Olibra, ci şi cele mai tari echipe din fără nu iar f! puiuţ rezista. Linia de înaintaşi a Coiţei a arătat un joc atât de frumos, combinaţii şl păsuri a- tât de precise ii trageri la poartă aiâl de puternice, încât până eri îs Braşov asemenea joc frumos nu am mei văzut.

In minutul 49 din centrarea Iui He(ht, Cssuy marchează cu «epul, ca peste 10 minute Hzchl să transforme un 11 m. In mi­nutul 62 o lovituri formidabilă, de rară frumuseţe, a lui Auer trasă dela 25 ro. îşi găseşte lot îa coltul drept sus al porţii ivi Gusbeîh. Paste un minut o lovitură a lui T6 ok loveşte bara. Urmează reac* tiunea anemică a cotnhii&tei.

Apărarea CoS|el greşeşte u-i 11 m.f aere tras de Galler io* veşte oerf, ca apoi mingea să ejuagă la Hrehuss, care o pa­sează iul Auer; acesta fiind msr- cat d i 2 adversari trimete min­gea iui Cn&îty eretfidu ? situeze prielnică din e re se naşte goo lui a 4 Ier. Dinfr'o combinaţie admirabilă a liniei da efac a Colţii Auer ajunge în foto por­to, Insă gooiui sigur este parat de biră. Ia minutul 80 din com­binaţia To ok, Borta, Auer şi Csany, u t nvji marchează fru-

sală pe care am avut-o în Tran­ş a n ta . Cu ee g?e«tâ|l şi ne* éj rasuri a fost s roasă îs dife­rite rânduri — începând deia 1888 şl până la 1907 — îţi poate da seama numai cine Ştie ce înseamnă să susţii o a- semenea pubücotie, fSră aloi ou elt ajutor de eâî contribuita .pâinilor abonaţi. In ,(1iza ro* mâoâ" Sşl publici 1. Muraşianu — pe iângâ compozlţ i!e pen iru piauo solo — şi o parte din corurile saie bisericeşti de lume şi dia cântecele suie pán­ira voce şi plano. Cele mai mari şi mai valoroase opere ale sale Insâ: baladele pentru soli, cor şî orchestră, şapte la număr2) ou strai tipărite. Din a ceste» «Mănăstirea Argeşului*4 s’a exe- şutat mâi de multe ori şt în capitala de azi & târli noastre, .pe când celelalte balada, cu deoiebire „Brumârelui* şî „Er- coteau*, fac parte din reper­toriul obidnait ai Reuniunilor de miztaâ din Ardeal şî ■ Ba- .nat. Ar fi timpul suprem s i se intre prindă o acţiune pentru pu­blicare aaester frumoase şi im­port mie Iu arări din punct de vedere el evoîuârei muzicei sulte româneşti.

I. Maieşianu «ives o fire e- mojúicii t de altruistă şi g^ne- voaaâ. C i ifi őriére om supe­rior, iijstf ori şî ce invîlte 86u teamé d« eonanren|£t avea derül úü a deştepta in rakásai celor cc-I InîOâj ireu un deo-* sebit tetarss peatra niuztee şi fruntaş |ite A* In Blaj, pfc tim­pul când tféte d, tot ui doilea

2) Mănăstirea Argeşului, Brumărelul, Năluca, Constantin Brâncovean, Ercu- lean, Mueruşca din Braşău şi Floarea fagului.

student ştia să sânte la un in­strument muzical ş! nu e numai o simplă întâmplare, că aproape to|i compozitorii dis generaţia oare-l urmează, au fost elevi de-ai săi. împlinind o prea fru* moaşă misiune la locul unde a foit pus, lotuşi, din panst de vedere ai personalităţii saie er* listase, e păsat că nu a avut un câmp de aura să mai larg. Micul Bitj nu S-a putut eferi mediul şi atmosfera artistică potrivită talentului şi pregătirii sate. Cu toata acestea el rămâne pâaâ ia sfârşitul vie fii: Idealist şi plin de speraefe frumoase pentru viitorul neamului său, — nă­dejdi pe cari, durere, nu mai ajunge s l le vadă împlinite. Moare cu un an înainte de a se IcfSptui România Mare.

— Sfârşitul la n*rul viitor. —

C IN EM A A P O L L O23—24 Noemvrie

Romanul anei nopţi misterioaseFilm romantic în 7 acte. In ro­lul principal: Duglas MacLeanAfară de aceasta 2 acte comedie.

25—26—27 Noemvrie

G EN IU L R A lk U iSenzaţional film cu : Alphonz Friland, Aud fcgd, Egede Nissen Vin cele mai mari filme ale

sezonului

Fa ta pădurarului«i

Faust

moş. Aţtlrarea comblsetei este cu totul surclasată şt câteva 8?htmb|ri de locuri nu schimbă nici desuirt fizbnomia |osulul. Ia minotul'88 Csomy lansat de Auer perforează Imparabli pen­tru a 6 a oară po9ria Olibref.

Arbitru Sabo foarte bine şi corect.

Din echipa învingătoare au fost to|t la Inălbme, In special Hreus?, Auer, Hacht ş! Csacy. De la Isyioşi sau remarcat Geller, care este un jucltcr de clasă, G jtb lh, care a apăret tot ce s'a putut, H cisih care este un exrelent ex'rem dreap­ta prin dem*rajurlie sale foarte rapide, şi Tolh până câad nu a obosit.

M. I S.

LIBRĂRIA

STB PRINCIPELE CABOL 7., BRAŞOV,

Complect asortată, oferă măr­furi de papetărie, de cea mai bună calitate şi tot fe­lul de cărţi didactice şi li­terare, din cele mai repu­tate, cu preţurile cele mai convenabil©.724 cb—50 Administraţia.

TAILDUR

efectuiază hainele cele mai moderne pentru bărbaţi şi copii. Spe­cialist în haine de piele pentru bărbaţi şi dame. Târgul Boilor No. 4.902 4—17

! Albiturii,““ “QUSt.se con-S fectmneeză mai ieftin in I Strada Brutarilor No 7 Se I confecţionează şi dm ma- g terial adus spre cusut*tenai

SOS 8 -1 0

In Pensional-Kákossyse pot căpăta cam«-re bu­ne Şi i nt e|mere eacelentă. Braşov, Strada Mh^iWf iss No. 15, colt cu Sír ída Bru tarilor. 909 4—ÎO

Anunţ de licitareDirecţiunea bâilof din Vâlcele

(Eîopatek) închiriază prin lici tatie publică» care va avea loc in biroul propriu următoarele ‘

La 5 Decemvrie 1926 ora 9 a. m. baia calda şi stabilimen­tul de apă minsralâ.

La 5 Decemvrie ora 10 a. m. restaurantul şi caf neaua,

La 5 Decemvrie ora 11 a. m. localul de cofetărie.

La 5 Decemvrie ora 2 d a, Iacul pentru luntrite, ta renul de tenis, footbel şi de gimnastică,

Înainte de începerea licitaţiei publice se primesc şi oferta: în­chise.

Se pot examina înainta con­diţiile de licitare ia direcţiunea băilor.

Vâlcele—EIopat. kt 17 Noem- vrie 19i6.928 2—2 Direcţiunea Băilor.

Doamnelor!A sosit un mare asortimente

de modele de năian«.

Pâjării de catifea dela lei 380 Pălării de fetru . • lei 350 Pălări de piele . » lei 400

Fasonare de pălării de catifea şi fetru Iei 150.

S e e s e c u t ă în 24 ore. E în in te r e su l f ie c ă r e i d -n e ţ i d* s o a r e s ă v iz ite z e b o ­

g a tu l n o stru depozit*

K. S z a b o RozsikaBraşov, Str. Porţii 40. — Telef. 598.913 4 - 0

Teatre şi concerte la BraşovTE1TRUI NAŢIONAL (AHtU»)

26—27 Noemvrie :CIGAUA

şcoala Demondenelor Şi Agenţia de Căsătorii

CONVOCARESocietatea de ajutorare a con­

ducătorilor de automobile din Braşov va ţ'nea adunarea Ge* neialâ pentru const tui re, în ziua de 27 Nov. 1926 ora 8 seara în sala restaurantului „Gambri- nus* Str. Lungă No. 12, la ca­re se învită a lua parte toii a- matorii.

Comiţi tal pregătitor.932 1 - 2

La No. 2690/926

FsbhgaţiiaeLa oficml silvic al Municipiu­

lui Braşov sunt vacante mai multe posturi de pădurar,s.

Se cere absolvirea unei şcoli de brgadiri silvici, sau cvalifi caţia provăzută în codul silvic. Reflectanţii se vor adresa cu cere.d timbrate şi anexând do cu mentale până la 20 Decem­vrie 1925 oficiului silvic orăşe­nesc Braşov, unde se dau şilă muriri mai detailate.

Braşov, la 21 Noemvrie 1926.O flotei silnic orăşenesc,

9?4 1—1____________________Di Dr. loan Lemeny, umcui tra­

ducător şi interpret autorizat pe tru limbile româna, germa­nă si traghlară, având dreptul să facă şi legalizări de tradu­ceri. taxele fund mai mici ca aie notarilor cubilci, si a mutat broul în Strada Porţii No, 44t îm cancelaria dlui adv. Dr. Wi' tir g 6—0

Jnâecâtoria ecolHlal, Făsirif ses (ta ci "

No. 873/1926 cL »

Extra c t din publicaţi- una da licitaţie

Iu cererea de exeenture fă- cutVda urmlritoral dr. Nscalae Şerbaa adv. din Făgăraş coolru urmărltatui Moise Luzea din SS- vastreni, Judecătoria

a ordonat Kcitaţiunea exesn- |ioo«ll îa ce priveşte porf unea lut Molie L^zsa d-n imobilele situate In comuna SSvăutreni clrcumicrlptla Tribunalului Fă- găreş, Qupriase în sf* a comu­nei Sâvăstreoi Nrul protocolului cf. 140 No. Top. 2793. 2794, 2795, 2796, cari conform cf. formeazt un corp cu preful stri­gării de 200 Lei. Asupra unei % parte din imobile cuprinse îo el. No 54 No. tnp. 1437, 1488 eari formează un corp cu crt ful strlgiiii de 800 Let. No, top. 2680 cu preţul strigării de 400 Leu şi No. ton. 2956 ou preţui strigării de 400 Lei pen­tru încasarea creanţei.

LteJtatiunea se va fîneîa ziua de 21 luna Noemorle anul 1926 ora 9 la casa conunali a co­munei Slrăstresi.

Imobilele ce vor fi licitate nu vor ii vândute pe un şret mai tu i j de cât din preţul de sIri­gare.

Cei cari doress să Ileiteze sunt datori să depozteze la de­leg tul judecă cresc 10% din preful de jtrigare drept garan­ţie, în numerar sau in efecte de cauţi* socot te după cursul fixat In § 42 legea LX 1881 sau sa predea aieluieş! d?ltg t chi­tanţa constatând depunerea, ju- decâtoreşte, prealabilă a garan­ţie! şi să semneze con olt raniţe de lis taţi* (§ 147, 150, 170, le­gea LX, 1881; § 21 legea XL 1908).

Dacă nimeni no oferă mat mult, cel care a of irit pentru imobil un pre| mai urcat deeât cel de strigare este dator să îatregeascâ imediat garanţia — fixată conform procentului pre­ţului de strigare — la aceiaşi parte procentuală o preţului ce a o tarii. /§ 25 XLI. 1908).

Dată In Făgăraş la 31 luna Iulie anul 1926.

loan St, Constantinescu. Pentru conformitate:

indescifrabil. 931 1—1

Qetiţi şi răspândiţi:«Gazete Transilvaniei*

f e) mai vechi si ar românei c

rTZi49

4.0

C Öo

«1?

>exSr

CB4

MAGAZIN DE POSTAV Ş l ŞTOFE DE LÂNA

GH. S O C IStrada Porffl No. 27 BRAŞOV, Strada Porţii No 27Cu onoare îmi pernxt a aduce la cunoştinţa onora­tului Publ c că am făcut încă ia timp cumpărătu­rile în streina tate dela fabricile cele mai cunoscute. Pentru sezonul de toamnă şi iarnă, sosesc zilnicnoutăţi dm ceinăţide Dornul mng Ir. 01U1U UD bUDlUUlD, paiUlO 1

piane si nniiorme piiîra studenţiye cari ie 2oi vinde publicului cumpărător prin ex pioaterea bună a conjuncturei de valută cu adevărate preturi ieftine. Vizitaţi magazinul meu fără obliga­re de cumpărare, ca să Vă puteti convinge personal de cahtsfea bună şi preţurile extraordinar de ieftine

a mătfurilor mele.

933 1—3Cu deosebită stimă

GH. SOCI

GO

C7I

m

I Deschidere de prâvâiieZilele acestea se deschide

CENTRAL i. Jozssf, magazia pentru cioraperie, tricotage

J mărunţişuri B R A Ş O V , STRADA PORŢII 31.

? r. v

OAZETA'TR*MSlt V & K fU I

întrunirea din Satulung. L a Codlea şl Ghimbav.Anunţată sosirea cMul deputat

Dr. Volcu Nl(eseu întovărăşit de membrii ai comitetului judeţean, Românii satulungeni s‘au adunat In număr mare în localul Casei de cetire deia biserica Sftel Ador* miri din Satulung in ziua de 21 Nov. a. c. D'I deputat Nifescu era tnso|!t de preşedintele orga* nlzatlei Braşov Dr. P. Debit, i l de d*i Dr. CâUman.

La sosire e salutat in numele poporului de pâr. Z. Popooiei. Dl Nlţescu răspunde explicând ata* ferea sa constantă ia principiile de luptă 9I necesitatea continuării luptei politice pentru propăşfrea social?, morali fi economică a cetăţenilor.:

Adunarea e deschisă de d-l Inginer / Roşculeţ, salutând şl vrând bun sosit oaspeţilor. Vor­beşte apoi d l deputat Nifescu. Cuvântarea dovedeşte adâncul patriotism şi dragostea pentru cel mulţi ai acestui distins fiu al Săcelelor j rar identitate mai de­săvârşită intre fapte şi vorbe de* cât In actele vieţii acestui frun­taş luptător. Şi poporul a înţe­les aceasta.

D-l Dr, V. Niţescu expune ati­tudinea sa parlamentară şl a partidului in actuala legislatură: stăruinţa ca şovinistul ungur să nu pătrundă în parlament repre* zenlând Braşovul şi propunerile partidului în legiferarea produc* ftei şi distribuţiei beuturiior splr* toase. Lămureşte spiritul sectar existent în distribuţia creditului şi necesitatea ca sătenii sâ sus­ţină mişcarea cooperativă. Var*

beşte apoi de ţelurile de luptă ale partidului naţional*ţărănesc, viguros prin asentimentul ţâră* nlmii româneşti din tot cuprinsul ţării. Cuvântarea întruneşte apro­bările unanime, des întreruptă de manifestări de simpatie faţă de orator.

Vorbeşte apoi par. Dr. P. Debu, Insistând asupra necesi* tâţll Întăririi şl propagării Idea* luriîor partidului naţionabţără- nesc.

Vorbeşte şi Dr V. Jingo ară* tândceiace a făcut partidele vechia lui regat pentru ţară. starea rea a ţfrănimfi de acolo şl superficia­litatea creaţiunllor orăşeneşti faţă de barbarismul dela sate. In* deamnl pe săceleni să se orga­nizeze politiceşte in cuprinsul partidului naţionahţftrănesc.

D l ing. /. Roşculeţ propune şi adunarea aprobă comitetul or* ganlzaţlei locale format da 15 persoane In frunte cu d*nul Gh, Roiculeţ.

Adunarea se închide. Poporul care a stat şi afară, neîncăpândîn săli, aclamă pe fruntaşi par* tlduiui nafional'ţărănes..

Sâceleanut,

In aceiaşi zi delegatul comite­tului judeţean al Partidului Na- ţlona'Ţi rănesc dl V. Brantsce, consilier judeţean. iasoţrt de mem­brul organizaţie! Braşov d*l i, Suşuj au vizitat pe aderenţa par* tlduiui din comunele Codlea şl Ghimbav, discutând che.ti de organizaţie şl de interes jude* ţean

Validarea alegerii din Bihor.E a de prevăzut că cest a ma­

me lu oi lcr everescani va res­pinge cootesteţla înaintată îa contra alegerii rî-iut Scdooeanu tn Bihor, deşi oratorii opoziţiei au eifitet Io şedinţa de Vineri o camerei şirul nesfârşit de fără­delegi săvârşite, pentru a împe- deca alegerea candidatului Par­tidului Nailon â! dr. D La seu.

Din partea Naţional-ŢâiSnlş- tîlor au vorbit d-ml M. Gaspor, Adu, dr. Aurel Dobresou şi M. Popooiei. Oratorii r/pozifiei Na­tional* Ţărăniste eu expus pe larg, pe baza rapoartelor şi a proceselor verbale, modul m total anormal înecare a decurs ateastă alegere.

S’a accentttrt asupra mij­loacelor .întrebuinţate, o ile­galităţilor comise şi a abuzului de putere, toate perfecţionate fată de mijloacele întrebuinţate In alegerile generale.

D. Gssper a afirmat, şi afir­maţia sa atârnă greu, că .nici an român n’a vor t pe d*l Sa- doveanu". D*1 Aclu in concluzii a serul instituirea unei anchete parlamentare. 0*1 dr. D. A. Do* brescu, separi, de altfel -ca şi antevorbitorii, pe seri tor a cărui valoare literară nu Camera are a'o judece, de omui politic. Fap­tele sa le politice sun! supuse etilica I, şi dală fiind gravitatea cazului, unei se vei e orithi.

D-l dr. A, Dobrescu a erâht că In alegerea deia Bihor ale­gătorii au fost spânzuraţi şl im* puşca ti, fapte râmase fără sanc­ţiune in urma decretului de amnistie care «bsoivâ de pe­deapsă pe criminali.

S’a urcat apoi la tribună dl Sadooeanu, S«t aştepta deia d-sa ca sâ dovedească, şi aceasta*! era detona, că alegerea a de­curs in m drul libertăţilor consti­tuţionale, că popul* t a n’a fesst oprită de a’şl exercita votul oarei obligator prii» ConstiinţU; că a’eu tost aduşi notari din Vechiul Regat şi prt tecţi din Ardeal la secţii.e. de votare şl mai ales că n‘su fost morţi psm împuşcate seu spânzuiâtoaie. Un'singur lac»u & recunoscut d i

Sadovtanu, că au fost jan­darmi şi că alegătorii îaLidefi că t opresc su rupt cordcsnele tor şi au mers ta vot. Aces ta, numea d i Siidoveanu, îndemn la m supunere tetă de guvern, cere trebue respecţ i fiind că e ah... poporului. Curioasă con eepţie soiilala!

D-l M. Popooiei a vorbit cei din urmă. Domnia sa a atins o foarte im porttá chastfaae: a anulării alegerii deia B.hor ia alegerile generale, când lista National* Ţărănişti o întrunit 35000 voturi is\é de 18 mii ale guvernului. Anularea a constituit o sfruntată iieg ridate.

Teama că e^eeşi propotfiese va păstra şi la aiegerea par­ţială, declară d l M. Popovi oi, a făliri ca guvernul s i ia cele mai severe măsuri în alegerea parţială, semănând prin conti­nuarea sistemului ilegriiiâţîlor, ura şl desnâdejdee.‘ La inchetreo cuvântări! sete f

dl M. Popovi ci st arătat ce re* f prezintă In vis ta naţională a Ardea ului in deosebi a Biho- ruiui d-l dr. D. Lsscu, un om de cîns/e exempteră şi un mar­tir ai cauzei naţionale. Cei dare a chemat ia viata naţională ţă­rănimea din Biheria, cei care a c heituit săaătataa şl ultimul ban a fost izgonit de jan­darmii unui guvern român şi e- iegfttorii m avut spectacolul tragediei unei alegeri ie Ro­mânia Mare, alegere cere ie a- mintea alte alegeri In ahe timpuri

Toate acestea le*a evoce! d*lM. Popovi ci ia calde şi emo ttenante cuvinte adâogâad Sa eeie din urmi că dsa însuşi este pentru închiderea discuţiei fiind-că ori-se s’ar spune d@ interesat!, dovezile curg că tara este cu Piriidéi NstionalŢârâ- ness. Dovadă fs telegrama pri­mită tocmai acum de dr. I. Meniu despre strălucita învin­gere u PeiUdului National Ţarâ- uesc la alegerea coaftiitaluf ju­deţean din Nâsând, cere con* iirwă din nou impop«:>a?riiâtea guvernului, cu toata curăţa s«â cu minor»tsvp.

Chestia „inconştienţei naţionale"

Se ştie că pentru respingerea cererei »Astre.* de a i se ceda imobilul prefecturei judeţului sau cel puţin o parte a acestui imobil pentru înfiinţarea unui muzeu şi a unei biblioteci pu­blice româneşti au votat şi 6 consilieri judeţeni români, a că­ror nume sa publicat şi pe care d 1 prefect a tinut să-i ia în apărare în contra cvalificării faptului lor lipsit de conştiinţă neţtonriă într un articol publicat în ziarul nostru.

Acum ulterior efllm, câ nici unui dintre aceşti 6 consilieri judeţeni români n a ţinut să se înscrie tntre membrii „ Astreim nici măcar ca membru o jutó tor, cum sau înscris şi se înscriu zilnic atâtea sute de eleni să­raci şi umili ţărani români din oraşul şi judeful Broşau.

Nici însuşi d l prefect nu tace parte dintre membrii mAs- treim.

Fără comentar 1

I N F O R M A T I C IBoala M. S, Regelui. — D in

cercu rile Palatului s e a n u n ţă că S u v era n u l s e a lim en tea ză m ai b in e a c u m . Totuşi i s'a im puslinişte com plectă .*

M S. Regina Maria a dedaret ziariştilor c» se Intoeree în ţară, deoere*ce Regele este bolnavşi vrea să fie lângă Bl.•

Un spectettst radiolog vine deia Peris pentru tratamentul boalei Suveranului. Nu ac va mal face însă, vreo Inter venite chirurgicală, după cum se a- sunfase. Specialistul chirurg aş­teptat să sosească z-iele aces­tea dela Piris nu va mai fi con*suitat de Suveran,

«Rabtedranath Tagore a fost

p-U’i* iiatr’o stuita cudierţâ de rí. S. Reg ie. *

Corni total jadetesn al »Astrei*ţine astăzi la ori* 6 seara şedinţă

Tâlhăriile banditoloi NlcuUfăcoutmué, io voi«, in jua. Su­ceava. Dia Fălfi:eni m enunţa noul îovituri da-o îndrisneaiă more. Ia sale, bandiţii J«fa€ss s u ihefuess în libertate. Regi* ui&es bântuită de iâhsrl ij ar©destule fpit Jsnáarreéte- II.

cLa conceit&l s’mfonlc de erl

afişe, nuaiei în ro mâneşte, tiplid pe uşi «Hşusgtsu într’o aeâlci^tă propozŢte că e|i!e stau îacb’ss în timpul coaceituiul.

Afinul sa adresa fir a şt a ro* mâm!o% fi ir d că saşilor I! se forbcşfâ totdeauna tn limba ggrmesă.

O i, în t{m^ul concertului, ia balcoane intrau în voie *kvis de ticeis deia şvotile siseşl! şt chiar familii îutârz ele. Dlscipii* na săsească de altă d tâ u fo»t înfrânte. Chi:r ta ors iixstă pei tiu începutul cosicc riutul, nu ms) ţxl&t* disciplina ds eiii dată @ publicului săşesc.

Afet-bJ, iridem, afişfi? Ii J kpe uşi puteau fi mei bine ? 1- \se în ilmba germană, ev -mani*: rea ca sâ nu m ■■■■ ;că în vremea coacertu i•

Societatea română de difi Bragor, invita prin aceasta cu onoare pe toţi membrii şi donatorii la inaugurarea casei sale de vânătoare din muntele Rancu (revirui Râşnov), oaie va avea ioc Duminecă în 28 1. c. ora 11 a. m. Participanţii sunt rugaţi a se anunţa cel mult pa* nâ Vineri 20 1. c. ora 12 din zi casierului societăţii, diui Ra du Ofghidan Str. Porţii No. 10, unde vor primi toate inkufiia* ţiunile necesare relativ ia tran­sport, aprovizionare etc. in ca z de timp nefavorabil inaugu.a-ea se nrrtânâ. ComifetuL

a* w m w m * iu i b r m i m i «

Wr.-?123—I1W

Alegerile judeţene din NâsnudStrălucita biruinţă a partidului naţional ţără­

nesc. — Prăbuşirea complectă a fripturismulul.Asupra strălucitului rezultat

al alegerii consiliului judeţean din Nâsâud. care s'a încheiat cu triumful complect a l partidu­lui naţional ţărănesc, ziarul mPa­tria* din Gluj primeşte urmă• toarete amănunte:

La prima alegere se ştie, că partidul nostru a fost oprit cu poliţia şl jandarmii sâ*fl depună lista de candldare. Se şl dăduse ordin de arestare a profesorului Leonida Pop. Acest neînfricat apărător al steagului partidului nostru, ’n’a putut scăpa, dectt refuglindu-se în biroul Dreşedln- telui secţiei electorale. Forţa pu* bllcă a împrăştiat apoi pe oa­menii noştri cari veniseră să de­pună lista.

Astfel promotorii frfpturismu* Iul în părţile noastre, advocaţii dr. Vaslle Pahone, dr. Laurenţlu Danea şi dr, Victor Moldovan au rămas plouaţi. Prima dezilu­zie a celor trei desertori a fost atunci, când după plecarea lor au observat, că nu-i urmează nimeni, şl că partidul naţional se reorganizează pe temelii so­lide şl fără ei. A doua deziluzie au avut-o cu prilejul alegerilor generale, când organizaţia jude­ţeană a partidului nostru, în frunte cu vrednicul ei şef d-nul Gheorghe Cuteanu a ales ca re­prezentant în Parlament pe pro. fesorul Ghiulea, pe atunci necu­noscut în judeţul nostru.

Succesul acesta a băgat tn spe- rleji pe cel trei fripturlţt;, cari vedeau cu groază cum ii se des­tramă iluziile. Ce şl-au zis el a* tunel? Vom strâng® chinga la alegerile viitoare. Şi au str&ns*o, conform uzului nenoroc t intro­dus şl la noi. Au dat ordin po- poliţiei sâ oprească depunerea listei.

Abuzul acesta da un revoltă­tor cinism n-a putut fi tolerat de instanţele superioare, cari au luat în considerare contestaţia noas­tră şi au anulat alegerea. Există şi o acţiune penală împotriva

celor cari şl-au permis prea mult,, dar amnestia l-a mântuit de ur­mările legii.

A urmat însă a treia dezllu- z’e, care poate fi considerată ca cea mal grea pedeapsă morală pentru cel trei trădători. Colegiul electoral jadeţean consultat din nou a dat cfişt’g de cauză par­tidului natfonal-ţărănesc, caro a biruit cn 1443 votări. L'sta p. N. Ţ. a Întrunit 8370 voturi, faţă de 6927 voturi întrunite de co* aliţla averesrană'saso-maghiară. Aceasta a fost lovitura lor de graţie şi cea mal mare garanţie că fripturismul nu va mal reîn­via in părţile noastre.

Fireşte că autorităţile adminis­trative au rintrat de vreme în acţiune, pentru a-şl pregăti tere. nul. Primarii fi notarii au fost citaţi Ia prefeitură, unde au pri­mit ordine severe, de a împie­deca pe naţional ţărănişti de a merg® la vot, altcum se joacă cu posturile lor. Propaganda noa­stră a fost cu desăvlrfjre inter­zişi, amenlnţându*ne cu deţine­rea imediată în caz de insubor­donare. Toate automobilele au fost confiscate, pentru a opri pro­paganda noastră.

Localităţile bănuite erau de­clarate contaminate. Astfel co. muna Ii va-mică, care este în­treagă de partea noastră a fost împrejmuită de jandarmi şl de-

; ci a rată contaminată de holeră.Cu ţoale aceste abuzuri şl iri*

mântări partidul nostru a câşti­gat fntr’o luptă neegalfi cea mal straşnică biruinţă, Ints’un judeţ cu 3 0 procente minoritari dlscl* plmaţ’, cari se prezintă în rân­duri compacte, învingerea noas­tră poate fi considerată şi mat strălucită şl mai demnă de laudă pentru poporul nostru. Am avut chiar amb ţja sâ ne prezentăm cu o listă curat românească şl sâ biruim. Este un început lău­dabil de redeşteptare naţiosail şl suntem mândri, câ judeţul no* sîru a dat semnalul.

Situaţia economica a Germaniei

Note din broşura mSituaţla eco ­nomică a Germaniei In cursul anului 1925m de C. G. Rommen • hoeller, consul generai al Ro mâniei la Berlin, pe care am

primit o la Redacţie.Ii.

Trasam fa cercetarea situaţia- aei is diferite ramuri aFe pro- docţiuaef economiei germene, Biza o constltne i gîlcaîssra fiind aceea, csrs produce hrana po­pulaţie!.

Recolta anului 1925 a fost faţă de acela a asului 1924 ex­cepţional de bană. Cea mai mare recoltă este la caitcfi în* trecând chiar recolta dinainte ds iizbof.

Consecinţele recolte! farora* bile a foet o criză a debifenri- iar da dsifacere şi scăderea pre* ţuriior. Această sltasţ;s a dom* mt In deosebi la secară. Ger* minia este o ţară a secărei, a jârel producţie e de aproape îre* ori mai mire ca a grâului. O lecoitâ fitit de mare ca ace­ea de 8 milioane tone na poate fi coasamatâ numai tn interiorul ţări».

Prima condiţlune ce ie im* pune pentru a face posibil ex­portul de secară, este ca preţni să fie cât ce poate de mic, pen* tra a putea suporta concurenţa cu alte articole de hrană, U lup­ta ds coscurenţâ a diferitelor mărfuri, cari se pot ÎbîosbI una prin alt#, in mod natural artico­lul cei mai cftin gon@$i@ după pistă pe cel mal scump.

Cu totul alta este situaţia pe plata grâeisi. Germa?!« este o

ţară importatoare de g âs.Ci toată Insuficienţa caotftâ*

ţii recoltei de gria, Ia 1925 s’a exportat g âs, ai cărui efect a a fos ?â In Februarie 1926, lipsa a armat sâ Le aeopiritfi printr’an import pe preţuri mult m?-S t&sri.

Explicaţie: Grâul german este sărac In gluten însă begat în

pe când grâu! da sită psrk — cel românesc sau a* merican — conţine o mal marş cantitate de gluten ;ecât de sub* stanţe făinoase. Valoarea grâu­lui depinde îssă de conţinutul în glaten şi de aceia cerealele din streinătate sunt Întrebuin­ţate de morari pentru ameste­cul cu produsele indigena pea- tm căpătarea unei calităţi au pe* fio&re. O situaţie specială ocupă podgoria germani.

C* suprafaţă cultivată şl pro- dacţiufie de vin, Germania ie află faţă de celelalte producă­toare cum sunt Italia, Spania şl Franţa mult în armă.

In 1925 situaţia viilor tn ace* sie ţâri faţă de Germania a foit următoarea :Italia 4280 (supraf. in 1000 hi. Franţa 1443 Spania 1353 Germs&ta 73

Situaţia animalelor domestice la 1 Dec. 1925; Numârai lor a- fara de cal şi găini a scăzit faţă de 1924.

Ctnzele acestei ssâderi sunt în iegâturâ ca recolta ia- suficientă de piente furijere i analul 1924, precum şi cu faptsică figricuitorii, pentru a şi pro­cura numerarul necesar, an vândut msi multe salmaSe pen* tra ibfitoare şi coc?a-.u ca de

' obhri sub cond Fud normale. „Rtdatssor r^p^xabfii IÖA.N BROT&sA