Simona Pruteanu

Numirea curatorului special

În temeiul art. 80 al. 2 NCPC, când legea prevede sau când circumstanţele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant în condiţiile art. 58 alin. (3) NCPC. Instanţa de judecată are obligaţia de a dispune din oficiu numirea curatorului special în cazul existenţei unui conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat precum şi în cazul persoanelor juridice sau a entităţilor prevăzute la art. 56 al. 2 NCPC chemate să stea în judecată care nu au reprezentant legal. Numirea curatorului special se dispune numai la cererea părţii interesate în caz de urgenţă, dacă persoana fizică este lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile sau are capacitate de exerciţiu restrânsă şi nu au reprezentant/ocrotitor legal. Numirea curatorului special se va face prin încheiere de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. În acest sens, fiecare barou organizează un Registru al avocaţilor care pot fi desemnaţi de instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali, în care sunt înregistraţi toţi avocaţii care au consimţit să îndeplinească activitatea de curator special [art. 911 din Statutul profesiei de avocat]. Instanţa, în temeiul art. 80 al. 4 NCPC, este obligată să arate prin încheiere limitele şi durata reprezentării. În cazul persoanei fizice lipsite de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile şi a persoanei cu capacitate de exerciţiu restrânsă, durata mandatului curatorului special încetează la numirea reprezentantului legal. În caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat, durata reprezentării durează până la momentul încetării conflictului. În cazul persoanelor juridice, asociaţiilor, societăţilor sau altor entităţi fără personalitate juridică, constituite potrivit legii, durata reprezentării se întinde până la data desemnării organelor de administrare în sensul arătat de prevederile art. 209 al. 2 C.Civ. În cadrul activităţii judiciare, în îndeplinirea acestei sarcini, avocatul are toate drepturile şi obligaţiile reprezentatului legal judiciar, acesta putând pune, în conformitate cu dispoziţiile art. 83 al. 1 teza a II a NCPC, concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului atât în etapa cercetării procesului cât şi în etapa dezbaterilor fără a mai fi necesară să fie asistat de un alt avocat. Însă nu este exclus, ca acesta, dacă apreciază că este necesar, să angajeze un avocat.Curatorii speciali numiţi de instanţa de judecată care judecă procesul în condiţiile art. 58 NCPC nu sunt aceeaşi cu cei numiţi de instanţa de tutelă în condiţiile art. 150 al. 1 C. Civ. Dacă în primul caz, curatorii speciali au calitatea de avocaţi, în cel de al doilea caz, curatorul special poate fi orice persoană fizică cu capacitate deplină de exerciţiu care este în măsură a îndeplini această sarcină şi pentru care legea impune în condiţiile art. 83 NCPC să fie asistată de un avocat (cu excepţia ipotezei în care este licenţiată în drept şi este soţ sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu cel reprezentat) în vederea depunerii concluziilor asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului atât în etapa cercetării procesului cât şi în etapa dezbaterilor. Avocatului desemnat i se vor comunica de către decan înştiinţarea de numire, precum şi copia încheierii prin care a fost numit curator special. În caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate, acesta poate refuza exercitarea mandatului primit în temeiul art. 153 al. 1 din

Statutul profesiei de avocat. Refuzul nejustificat al acestuia constituie abatere disciplinară. Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin aceeaşi încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată. Întrucît munca prestată de avocat este similară serviciilor de asistenţă juridică conţinute de Protocolul nr. 113928/2008 privind stabilirea onorariilor avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă juridică în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă juridică şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru

asigurarea serviciilor de asistenţă juridică privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală, s-a apreciat că “pentru evitarea inechităţilor între justiţiabilii care avansează remuneraţia curatorului, dar şi pentru evitarea inechităţilor între avocaţii desemnaţi de barou pentru îndeplinirea acestei obligaţii profesionale, ca în privinţa cuantumului remuneraţiei, completele de judecată să se raporteze, după estimarea complexităţii cauzei, la limitele valorice din acest Protocol ” 1 . În conformitate cu dispoziţiile art. 48 şi urm. din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, obligaţia avansării remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 NCPC revine:

1. persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului;2. celeilalte părţi, dacă o asemenea măsură este în interesul continuării procesului;3. bugetului statului, în mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare şi dacă nici nu

sunt îndeplinite condiţiile pentru a proceda potrivit art. 48 al. 2 din O.U.G. nr. 80/2013. Plata remuneraţiei pentru activitatea de curatelă care se suportă din bugetul statului se efectuează numai prin barou. Sumele destinate plăţii remuneraţiilor pentru activitatea de curatelă se virează într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Baroul va comunica instanţei detaliile contului bancar aflat la dispoziţia sa în vederea plăţii sumelor stabilite prin încheiere cu titlul de remuneraţie a curatorului special [art. 911 al. 5 din Statut].

În aplicarea prevederilor art. 48 al. 2 din O.U.G. nr. 80/2013 şi ale prevederilor art. 58 al. 4 NCPC care obligă la remunerearea efectivă a curatorului, litigiul îşi va urma cursul doar după ce la dosar a fost depusă dovada plăţii remuneraţiei curatorului care poate fi făcută atât cu un înscris eliberat de o unitate bancară (dacă remuneraţia se depune într-un cont bancar) cât şi prin emiterea unei chitanţe de către avocatul numit a fi curator2. Sumele avansate constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul. Dacă partea ocrotită prin numirea curatorului a pierdut procesul şi este lipsită de venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea asistenţei juridice gratuite, sumele avansate din bugetul statului rămân în sarcina acestuia. Obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanţă fiscală. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligaţia de plată către stat a sumelor avansate din bugetul statului, constituie titlu executoriu şi se comunică de îndată organelor competente. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor fiscale.  Observaţie Înscrisul care atestă calitatea de curator este încheierea de numire a curatorului emisă de judecător, nemaifiind necesară eliberarea unei împuterniciri avocaţiale.

Notă: 1, 2 http://www.baroulsibiu.ro/documente/CURATORI%20-%20PLATA.pdf

_____________