SERIA II. ANCIL III. No. 493 Editia a treta DUMINICA, 29 IITNIE 1897

NUMARUL 10 BANiBONAAIFNTELE

t&cep la 1 si 15 ale ile -eirel lunT Ii se plätesetot -d'a -una inainte

In Bucure¢ti la Casa AdministratieiIn judete ,i etreinätate prin mandate pintaleUn an in tara 30 let ; In streinatato 50 leiSase lun; ... 15 , s , 35 ,

tel lunT . 8 , , , 13 ,Pr numar in streinatate 30 ban]

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA

I;F.DACTIAPio. 3 STRADA CLEMENTF1 No. g

E ocTELEFON

ZÀI'ÀCE lUIAr fi vremea

La o adira, foarte putin ne pri-veste pe noi dezbinarea din partidul liberal ; si tara inca si mal pu-tin are sa tie socoteala de dînsa.

D. Sturdza intelege intr'un felrostul part:dulut liberal si '1 con-duce dupa vederile sale; o mareparte din liberali inteleg alt -fel lu-crurile si sunt nemultumiti de con -ducerea d -lui Sturdza.

In aceasta neintelegere, e foarteputina pricina politica nilnicatoata!si foarte multa pricina baneasca.

Ori cum ar fi însä, noua ne eabsolut indiferent ce se petrece en-tre liberal! : singurul lucru ce neintereseaza, e activitatea guverna-mentala a partidulul liberal. i nieitara nu poate avea alt punct devedere: ce se petrece in cînul par-tidulul liberal e treaba lu!, vorbae de ceca ce face partidul la gu-vern.

Foloseste Rominia de pe urmaguvernaril liberale, or! pagubeste ?

Asta e intrebarea. Restul nuintereseaza pe rimeni, afara de li-berali.

Apol, cartea guvernamiutului li-beral e deschisa si in ea poate ori -cine sa citeasca.

Regimul era bine asezat la Ia-nuarie 96. Se facusera alegerile,guvernul obtinuse unanimitati sise facuse revista trupelor parlamen-tare. Toate eran mal bine de cîtputea sa le doreasca chiar Gel malpretentios liberal.

Anul 96 a trecut issa t'ara o sin -gura lucrare serioasa, t'ara eel malmic fotos pentru tara. E peste pu-tinta sa se descopere, in activita-tea legiuitoare din acest an, unsingur pas mainte ; s'aü facut cïr-pel!, in buget si in cite -va lega siinstitutiulli ; s'a luat de ici si s'apus dincolo ; dar nu ne -am urnitdin loe.

In schimb s'a Meut Inuit van.S'aü zdruncinat o suma de insti -tutiuni, s'aü facut o suma de in-curcaturi si s'aü provocat framin-tari cari an ostenit tara întreagasi aü descurajat -o, Ar fi plictisi-tor sa ma! amanuntim activitateanegativa a guvernulut liberal in a-rel an.

Tot asa de vatatnatoare a fostactivitatea in afara a regimulul.De la neplaceri si pina la umilintlcrude, tara a Post silita sa co-boare toata scara durerii s'a ru-sinit.

Politica interna, adu -T si-1 dezbraca.Politica externa, da -le ,si -i impara.

In ultima analiza, acesta a fostprogramul pe care partidul liberal1 -a aplicat eu sfintenie in guverna-mintul san din 96.

In al douilea an de domnie s'aprodus o schimbare intru cit pri-veste politica interna. S'aü potolitfrainintarile din primul an ; s'aüreparat, intr'o foarte mica parte,stricaciunile materiale, lasindu -seneatinse ruinele morale.

Dar nici in acest an, pina acumn'am avut de inregistrat vre -o lu-crare in folosul tari!.

In trasaturi generale, tara stape punctul pe care se afta acumdon! an!, eu deosebirea ca lumeae ostenita, dezgustata.

Din pricina ateste! nelucrarl a-vem de suferit, pe toate terenurile,o suma de urinar! rele. Toate sehodorogesc in tara Incetul Cu in-cetul si vom ajunge sa ne infun-

dam eu desavirsire, daca lucrurilevor urina sa mearga tot asa.

In politica externa Irisa, regimula mers mainte pe calea luata de laînceput. Greselile si umiliatele s'antinut lant.

Vra sa tica, in aproape doul an!de guvernamint liberal, tara n'a fo-losit absolut nitnic ; in acelast timp,demnitatea si interesele el an sufe-rit atingeri foarte grave. A fost, intot timpul acesta, par'ea un fel deconspiratie impotriva Romîniel, con -spiratie pe care partidul liberal aservit -o de Inmune. Se vede ca dez-voltarea Rominiel in ultimi! an!desteptase prea multa invidie sichiar ingrijiri; trebuia o zdruncinare,care sa slabeasca edificiul Romî-nie! ; si s'a produs zdruncinarea.

E cu putinta sa mergem ma! de-parte pe Galea asta ?

Opiniunea publica, pe cit i -a festcu putintg, a spus limpede ca nu.

Ar fi vremea ca tot] faetoril ho-taritor! sa'l spuie cuvîntul.

CATERISIREA D-LUI STUROZA

Drapelul" a gasa in fine un punctde program pentru a se deosebi de di-rectiunea d-lui Sturdza : El se declaradin principin in contra ori-oarel selli apartidlilui liberal.

Org4,nu1 d-lui Aurelian in numärul saüde eri declara ca sefia de partid e oinstitutie reactionara" si ca partidul li-beral care a desfiintat privilegiile si dis-potismul trebuie sa oborasca sefia departid.

«De eînd,prin imitarea adversarilors'aü început printre liberali ïncercarl d'asa crea un sef, strajnic si autoritar deatunci aü început desidentele»...

Sa vede ca domnil de la Drapelul so-cotesc ca nu e destula zapaceala in tarasi spera ca turburînd apa va putea d.Aurelian sa mal pescuiasca ceva.

SITUATIA IN ORIENT

Cu doua zile mainte de suspendareatrathrilor pentru pac.ea turco-greaca,oficiosul «Temps» din Paris, plingindu-se dc incetineala negocierilor, spunealrotarit ca «pina in zece, dona-spre-zecezile trebuie neaparat sa se ispraveasca».

Suspendarea nogocierilor face eu to-tul problematica realizarea acesteT do-rint.r.

Vina intreruperii tratarilor o poarta,dupa cit se poate intelege din spuseleoficiosulul fiancez, nu numaT Turcia, cili Grecia.

Sultanul sustine ca, il e foarte greüa impaca pe poporul saü cu ideia re-nuntariT la Tesalia. Turcii, zice SublimaPoarta, aü cucerit Tesalia cu armele sisocotesc cä ea trebuie sa ramiie Tur-ciel.

Acest punct de vedere nu-1 poate inr-partasi Europa. 0 provincie crestina, odata deslipita de Turcia--zice le Tempsîn nicl un caz nu se mal poate intoarcesub stapinirea turceasca ; la acest prin-cipiu Europa a t.inut in tot-d'a-una eustrasnicie.

Dar li Grecia e vinovata ca negocie-rile nu ajung la niel un rezultat. Pute-rile se silesc sa facA pe Turcia a se mul-tumi cu indemnitate de rasboiü; Grecianu se grabeste insä a face demersurile ne-cesare pentru a se pune In pozitie dea putea pläti despagubirea ; insä cindGrecia nu va face aceasta, nimeni nupoate cere serios Turciel sa paraseasca'l'esalia.

Situatiunea e dar foarte dificila.Depesile de er! nu ne-aía semnalat niel

o intburratatire.

NUMA.RUL 10 BANIA]1tUNCI Uliil ll.lt.

In Bucure,gt1 judete se ,rrsnwacAdministratie

In streinatate, direct la adminiszraFia si' tatoate oflciile de publicitate

Anuncinri la pag. IV (1,30 b. tini.', » III 3.--- i61 4

, , , TI 3.--insertiile reclamate 3 loi riud:;'

(1i11::/0

Un numir echiú if) bn,nlADMINISTRAI' IA

llo. i STRADA CLII:aIENTF.I No. -

DE LA INTERNEZäpäceala de la interne

MIMParea prefectoriald.. Proecteled-lui Fereehide.Prima coranbina-

tie.Prefee.tura;d-Inìi L. loues-eu. Iuters-en4ia Drapelu-1ni,.Delegatia Mn Flatp-

ca.Yotu4a popo-rului-

11litiearea prefeetoriatciAú curs säptäm£nr multe, de ciad zia -

relede toate nuanlele anunlaü o faimoaset mifcare administrativa, pregätitäde d. Ferechide, actualul miniatru de in-terne.

punem de toc la indorata bunele in-tenlii ale d -lui Ferechide. Anim.at de do-rinla de a putea cäpätui pe tilt -va dintrefidelii sai, marele vornic al lares a fäcutplanuri peste planuri, a îngrämädit com-binalir peste combinali!, pentru realizareatinter ce 'fi propusese.

Era natural ca presa sä se faca ecoulacestor combinatiuni. De fi concepute intrepatru pereli, ele ail transpirat, ca o nouaclovadi despre adevärul secular. cd, pereliiaìíc avut in tot -d'a -una urechi de auzit.

Prima cotnbinafienereufitä a d -lui Ferechide a fost a-

ceea a inlocuirei d -lui Gr. Giani, actua-lul prefect de Ilfov, prin d. Paul Stä-tescu, inspector administrativ, Gel d'intuiïcurmind sd treacä in postul acestui dinurma.

Combinalia, bond in principiù, avea unsingur desavantaj, acela cä nu intruneaconsimlimîntul celor doni funcionar ,cari trebuiail sä schimbe slujbele intredinfii.

Cind d. Ferechide a vroit sä faca actde autoritate fi sä impunä voinla sa, a-tuncr s'a lovit de interventil superioare,de consideralir malte de partid, cari l'ailfäcut sä dea înapoi, in remanierea ce 'fipropusese sä faci fi sä renunle la combi-nalia, pentru care decretele e; aü deja [4-cute.

Se vede de aici cil, de fi titular al mi-nisterulur de interne, d. Ferechide nueste absolut stäyyin in departamentul sáú,neputind si faca tot cesa ce vroiefte.

Nu e numar atit insä : ministrul de in-terne este prizonierul propriilor sai par -tizani, dupa cum vom vedea mai departe.

Prefectura d -lui L. lonescuD. Ferechide a vroit atunci sä speie e-

Secul ce suferise in directia Ilfovului, in-dreptindu -Si privirile spre Constanfa. Demult prefectul Chintescu incetase de a'imai placea fi vroea s4'1 inlocuiascä. D.

Luca Ionescu, actualul secretar general alministerului de interne, se parea minis-trului un excelent prefect de Dobrogea, unal douilea Remus Opranu.

i cum d. Ferechide este un om de ac-liune fi de rezolulii prompte, numirea ci luiLuca Ionescu la Constanla a fost decisa.

Intervenfia ,,Drape/ale/PiCe furtunä s'a stirnit atunci pe capul

ministrului !Prezumtivul prefect a protestat Gel

întîiil. Nu numar cä refuz prefectura deConstanfa, a spus d. Ionescu, dar imi daüdemisia Si din secretariatul ministeruluide interne, daca mi se va impune sä pri-mesc prefectura.

i aläturea cu d -sa. tori colectiviftii,cu deosebire Aurelianiftii, ai început säfaca mare zgomot.

(Noi speräm, scrie Drapelul, cä d. Fe-rechide nu va primi demisiunea d -lui LucaIonescu, daca ea va fi cum -va data.

«Meritele d -lui Luca Ionescu, recunos-cute fi de Ion Brätianu, fac din d -sa unom prea apreciat de toatä lumea, pentruca ministerul ole interne ad se poatet lipside serviciile d- sale,.

Stili ci marele bärbat numise pe d.lonescu floarea partidulul. Or, cum te polidispensa de serviciile unes c fiori» P

Intreg partidul find dar pe capul mi-nistrului, atesta ninnai avea alta de fäcut,de cit doarä sä cedete.

Delegafia din FlaleaTot atit de fericit a Post d. Ferechide fi

in hotär£rea de a schimba pe prefectul deVlafca, d. Christu, cäruia ii gäsise unexcelent succesor in persoana d -lui Bibisaü Mimi. ceca ce e aproape tot una.

Aici dificultatea a fost fi mai mare.De indatä ce a auzit de intenlia mini -

strului de a remania personalul prefecto -rial, d. Christu, om cu multa prudentä,a expediat la Bucurefti o delegaliune,compusä din representanlii judelului ficiti -va fruntafi din Giurgiú.

Cum e asta -zi, d. Ferechide hotärise po-mäzuirea d -lui Bibi fi a doua zi, la 12ore, delegaliunea era la ufa cabinetu-lui saü.

Ce a cerut delegaliunea, e lesne de in-teles. Christu e cal mai bun isprav-nie ce a avut judel ul nostru vre -o dati.Va rog sä nu '1 schimbali, d -le ministro,.

Vä puteli inchipui capul acestuia. De

astä datä, holärïrea sa se lovea de voinlapoporulur.

lllinietrtttt nenorocitIzbit din toate pärfile, neputind ïnlocui

nici mäcar pe un epistat, d. Ferechide segäsefte într'o situalie din cele mai ri-dicule.

Dupa ce a avut imprudenla de anuntain toate pärlile faimoasa sa remaniareprefectorialä, ministrul de interne se vedepus as14-zi in trista poziliune de a re-nunla la ea.

Singura ïnlocuire care n'a ridicat, pînäacuma, nici o protestare in situa parti-dului fi n'a provocat nid o delegaliune,este acea a d-lui V. Caligari, prefectul deFälciü.

D. Ferechide se teme insi. ca nu cum-va mïine, cînd decretele vor fi gala, sä so-seascä o delegaliune din Huf'r, care säcearä mentinerea ispravnicului mazilit.

atunci se va fi sf£r$it cu proiectelesale de remaniare prefectorialä !

41111.1..

EFULAurelianistil nu voiesc ça partidul libe-

rar sá aibá un lef. «Doctrina liberala, zicel, nu admite un sef unit si perpetuú, ci malmolli conducátori, toll egall si de egaláimportan!á, dintre cari presedintele st fie«prirnus inter pares».

Asa este. Nid odatá, in scurta ;i pli -pinda lor viali, nu ail suslinut o maldreaptà parere, împártásitá de toll autori]streinl si indigeni, cari s'ait ocupat cu a-ceastá cliestiune. Este de ajuns sá amintimpe Goron, ale cárul páreri in materie facautoritate. Fostul set al poliliel de sigu-rantá din Paris spune in memoriele salecl mndelungata sa experienlá 1 -a convins dldoctrina liberalá, care esclude autoritateaunul sef, este pe deplin împártásitá de tollaceia cari aveai_I ceva daraverl eu sigu-ranla. Cu deosebire autoritatea gefurui desigurantä este cu totul contestatá de pik-pokeli! Parisulul.

Nu odatá Goron a fost nevoit sa as-culte urmátorul discurs :

Ce, domnule ? Cine est! d -ta ? ,Sef ? !Nol nu recunoastem ,sef. Nol avem malmulll conducátori toi! egall si de egaláimportanlá. De acestia ascultám noi.

Adicá, daeá s'ar opune feful sl întrebepe d. Mirzescu :

Ce al fäcut Mirzescule cu Wachtel ?la sá -mI dal socotealá.

Mîrzescu ar avea dreptul st ráspundá :Poftim ? ,Si in ce calitate ml intrebi ?

Estl §ef ? Nu te recunosc. In partidul li-beral eú recunosc mal mulll conducátorltoll egall si de egalá importanlá. Unul dinacestia este d. Aurelian ; totusl nid chiard -sale nu i am dat socoteala.

iatá de ce aurelianistil aú dreptate cîndnu vor sa aibá un sef cu autoritate.

KIRITOPOLII SI FERECHIDE

Ceea-ce se petrece la ministerul deinterne este in adevär de necrezut.

De o luna de zile ministrul Ferechidese trudeste sa faca o miscare intre pre-fect! li pina az! nu a putut ajunge laIriCt un rezultat. Chestiunea a fost adusáchiar inaintea consiliulul de ministri. Sipentru ce aceasta zabava? Pentru ce mi-nistrul nu poate indeplini miscarea pro-ectata ?

Este oare vorba de a gasi prefectimal buni in locul acelora cari se inlo-cuesc, oare este vorba ca sä se ga-seascä persoane cari sa corespunda ma!bine nevoilor administrative ?

Nu.La ministerul de interne toatä cearta

este pentru persoane. Va fi scos cu-tare prefect, pentru a se fare loe enta.-ruT favorit, saü, va fi scos cutare pen-tru a se numi un altul, in locul cäruTtrebue numal de cit sa numeascä unal treilea.

l'aptul este confirmat si oficios. Cac1un ziar guvernamental vorbind de a-ceasta chestie , insira toate motivelepersonale, toate staruintele li toate de-legatiile cari aü zadarnicit miscarea.Este primul caz cind un ziar g(iverna-mental spune ca functiunile publice sintrezervate favoritilor si ca ele se daüdupa indemnul cutarul saï' cutlírul pu-ternie al zilel, san dupa interesele ace-luia care este chemat a face numirile.

In timpul acesta administratia tare!suferä, prefectil se Ingrijesc sa cautesprijin pentru a's1 mentine locul, iartara plateste scump neintelegPrile dintreonorabilil Kiritopoli si Ferechide.

NON

TRIBUNA LITERARA

De la B. P: HASDEO

III

D. Hasdeü crede ca literatura unennatiunl nu se poate ridirà la o treaptain adevër !natta, pina cand swietateanationalä si Statut national n'aü ajunsla rea mal Inaltä treapt.ä de putére.'Societatea noastra. si Statut nostru suntîncä pe drumul de suis. Aü fost grelepasurile de pina acum, grele si fararagaz. Momentele de liniste si de re-suflare, prin car! trecem astazl dupaalatea veacurl grele, nu surit decitt nnscurt popas pe calea destinatelor noas-tre. ldeea romanismulnl se intremeazäastazr printr'un scurt repaus, pentru casa porneasca, hotarita, catre telul 'elfinal, catre culmea desvoltaril sale.

Mal sus ! Avem _inca de mers ...mal sus !

E aorta inspiratie in glasul savantu'ulpoet cand graeste aceste vorbe, acatavointa in tontat lui profetic, in e U mësimt ridicat fard de voe si porait eu elcatre un viitor de glorie romaneasca, destralucire national.' care, or! cat arfi dedepartat, este real, palpabil, inevitabil,

Literatura romana de astazr? zice d.Hasdeü, zimbind eu bunatate... Ineerearlmal mult sa mal putin fericite, avtêud malmult saü mal potin noroc de isbandaa momentulu! si datorindu'sl mil ade-seaorl model atat succesul - trec Otorcat si impledicarea unul sucres mal du-rabil. Iata un exemplu : Eminescu. E+ni-nescu este incontestabil un talent, eutoute defectele lut ; dar Eminescu, desìa avut dupa moarte norocul de a trecepentru catvà Limp la moda, din act-ealcauza, tot din cauza model, -i avut ne-norocul sa luereze sub o directiune ab-solut straina de spiritul romhuese, odirectiune specifica, regionalá, eterogenafati eu ideatiunea poporulul nostru, subdirectiunea, la moda pe atunrl, a unel.stoll literare sub direetiunea scolie pesi-miste- schopenhauerist.e germane. Afaráde forma externa a producerilo lut, ade-sea prea situa, aproape nimie nu esteoriginal sali macar specific romanesc.Mal tonta opera lui este un rësad al i-deilor pesimiste- schopi-nhatieri-ite, catiaü Meut moda calva timp in Universi-tatile germane ; e marfa c -ftina a stu-dentimit germane de pe la mijlorul se-colului, in urma confuziunilor politice,redata, sub eticheta locala si, firest.e,Cu multa dibacie, tinerimil românebudhismul antic, fiert inca odat.a in cra-tita nemteasca si de acolo facut clorbaa treta oara intr'o oala romîrneasca, drept'hranä proaspétä pentru ïntarirea nouelor noastre generatiunl.

Nu, nu ! adaoga d. Ilasdeü... Emi-nescu a avut talent, dar e departe de.a se putea mimi un mare poet na-tional.

- Dar, intreb ea eu sti:ila, annelacare e, dupa dv., d -le Hasdeü, cea riïaImare figura a literaturil noastre ?

D. Hasdeü imi rëspunde, fara a staun moment la gandul! :

Alexandre... Fars nit! o lndoialä,Alexandri... El este representantul eelmal puternic, cet mal complet al gân-diril li simtiril romanestl. El a cântattoate dorintele, el a plans toate nevoilesi necazurile Romanimil. El a incurajat,a indemnat si a imbarbatat neamul lutin felul in care acest neam putea malbine sä inteleagä ; a fost vesel, trist,viteaz, cuminte, rabdator, plia de spe-ranta si de credinta, plumet si inteleptca poporul roman insusr. In mintea lutintreaga n'a Post loe pentru nimia cen'ar fi fost specific romanesc, si in ta-lentul lui ni ao pornire care sa nu fifost specific romaneasca. Alexandri estegloria nediscutabilä a literatura romií-nesti in secolul acesta. La o asir inal-time nu mal vëz alta.

Dar altul, tot mare, nu avem ?Eliade, de sigur. lata inca o fi-

gura gigantica, cu atat mal minunata,Cu rat puterea nu 'I sta in talent, ci invointa. Iata un om care, la un momentdat cand nimenT aproape nu gfui-deste detat intr'un mod fragmentai- lacultura unul neam-- inchipue cu vasta-1inteligenta o sistema completa rte evo-care a fortelor spiritulul national :inte, literatura, arte, filosofie, religie,politica, tot lncape pentru el intr'o sis -tema inchegata. Fora sa reuseasca aface in deosebt o opera de mare va-loare, apuca, eu o egala putere, toate

E P O C A

enurile literare si atiintifice, intemeind,ta baza neclintitä a culturil si desvol-täril neamulul romanesc, ideea natio-nale. Eliade n'a fost, poate niclodataun mare scriitor ; ceea ce ansa e in-discutabil este ça a fost o mintemare, o vointa mare un oro caruiageneratiunile attuale, eu judecata forInca nesigura, nu pot intelege cet il da-torese, dar pe care o generatiune cuconstiinta mal lmmpede si cu mintea malinzestratä il va onora ça pe una dincele mal strälucite figurl ale renasterilromane. 5i la Eliade ça si la Alexan-dri, credinta si vointa s'ali manifestai cutoatä binefacëtoarea for inriurire pentruneamul nostru.

E bine inteles cä eia, ca reporter, datiaci numal intr'un mod imperfect pare -

rile ilustrulul academician. Sub toren-tul ideilor sale eta nu pot nota decatlineamentele fundamentale tilt se poatecu mal multa fidelitate.

Act, à proposito de opera lui Eliade,si de influenta pe care a exercitat -o a-ceasta opera, d. Hasdefl face o bogatadigresiune asupra scolii (Junimil ».

Dar spatiul me obliga sä me oprescacs. In numërul de Lunt dimineatä pen-tru marti, voiü continua.

Litere, Artá, StiinRAZELE X IN CHIRURGIE

O meritoasä si de actualitate lucrare afost prezintata si sustinuta, ça teza pentrudoctoratul In medicina, de d. Dumitru Min -oulescu (din Pitestl), fost intern al spitalelorcivile din Bucuresti. Lucrarea poarta titlulde Bazele X in chirurgie si este impar-titä lu doua mari Capitole : 1) Istoricul, Incare se arata fazele prin care a trecut a-ceasta mare descoperire stiintificä si 2) A-pticaitnile acestel descoperirl stiiutifice, siImpartite In doua miel sub diviziuni : apli-eatiunt prin Radioscopie si prin Radiogra-fie, obtinute ln serviciul d -lui profesor dr.Severeanu.'

Iii deosebi stsrueste autorul asupra ma-tematicel medicale, esci se stie, ça razeleX, faimeasa descoperire a d -rulul Roentgena introdus matematica in chirurgie. Asa,de unde pena acum, spre a extrage uncorp strein, intrat ire organism, Chirurgultrebuia sa fata o taetura mare, astazl, gra-tia razelor acestora dupa un calcul matematie, se poate aplica bisturiul direct pelocul unde s'a oprit corpul, evitind ast -felränile mal mari.

Cartea d -lui D. Minculescu este un ad-mirabil isvor, vrednic de consultat de ca-tre specialisti ; intr'Insa se poate gasi inrezumat aproape tot ceea ce se poate stiln lumea medicala, asupra acestor raze,precum si numeroase fapte de experieritafacuta In serviciul d -rulul Severeanu.

Se starueste mult, asemenea, asupra a-plicatinilor acestor raze In Radiografie, a-plicatiunl cari sunt de cinel felurl dupanatura afectiunilor respective : la fracturl, iu-troducere a corpilor straini, luxatil, neoplaziiosoase si afectiuni teratologice.

Lucrarea are 28 de plance continind deo -sehite cazurl de experienta, cu aceste raze.

Trebue, spre lauda d -lui Minculescu, samal facem o declaratie de Inuit pret pen-tru noi eel neinitiati In tainele lui Hip -pocrat :

Se stie ça doctoril sunt cani certati custilul. D. Minculescu are meritul de a -slfi scris lucrarea Intr'un stil curgator, co-rect si nu atit de impregnat cu termeniitechnics. 0 poste citi eu plscere si cu fofos orisi cine.

Zara.

In No. Aprilie -Maiü al cuno,cutei revistefrancese Revue des langues romanes sa gasevteo dare de seama asupra cartii d -lui D. Dan,Din Toponimia romineasca.

Recensentul reviste( francese gaseste cartead -lui Dan ea fiind de mare valoare atiintifice.Articolut san termina co urmatoarea apreciare !

[Far& a lua parte pentru saü contra etirno-.logiilor propuse de d. Dan, totuv! nu 1 se postecontesta acestuia ca argumentatiunea sa si -a«eondua'o eu multa metodä si ca aflrmatiunile«sale ati fost spr.jinite pe numeroase exemplev.

Se stie ca la not in tarit. acum cite -va luntciad a aparut lucrarea d -lui Dan. aprecierileapecialiailor nostri asupra valoarel e1 eraüfoarte impartite.

Streini par in or! -ce caz ca sunt mal ohiectivt.

IIEPOCA" IN PROVINCIETULCEA

Guvernul liberal,in marea sa solicitudinepentru Dobrogea, din primul moment al ve-nirel sale la putere a gasit de cuviinta sanumeascä la Tulcea prefect pe renuniitulPaul Statescu, foslul satrap al colectivitatel,eue s'a irconjurat Cu o droae de cament,de care partidul conservator scapase aceastan enorocits provincie. Printre alti functionarla numit ca avocat al statulul pe ruda saNieolae Silvia Baboeanu Droe, pe care fos-tul prefect, veneratul d. Colonel Sturdza,l'aprias cu o n'ultinre de escrocherii, faptpentru care guvernul d'atunci, In consiliulde ministri, i -a ridicat autorizatia de a malpleda in acea parte a tares, fácindu -1 gra-tta de a nu'! da si lie judecats. Aces[ tristpersonagiü, care tripoteaza cu tot ce'i malstricat dintre bulgari (neamurl ale femeelsale care este bulgares) nu a putut fi tole -rat ca avocat al statulul niel chiar de uu-vernul liberal, fiind lnlocuit de d. Aurelr:nIn postal ee'! ocupa.

Acum ne avind nid o ocupatie a inceputa scoate o gazeta Ciuperca colectivista»,care nu face alt -ceea de cet sa Injure toatslumen. si sa laude pe Paul Statescu. Elserin ca dintre tot! prefectis Dobrogei nu-mal d. Remus Opran si Paul Statescu anPost la inaltimea rnisiunel tor.

A compara pe Remus Oprau eu PaulStatescu este a insulta pe cet dintiiü.

Dar tel maitre, tel valet. Cum e Babo-eanu Droe ara si Paul Statescu.

Ca dovada, iatá coni a terminat Paul Sta-tescu, laudatul lui Baboeanu, Prefectura.

Imediat dupa inlocuirea sa la 1888, a a-vut un proces corectional pentru cä gar-distil 'I tntrebuinta la mogia sa din Cata-loin, (cflci acest domn 1s1 cumparase si mo-sie cil a fost prefect,) si un mandat dealucere a fort lansat In contra sa. Numalgracie interventiei fratelul sail, d. EugeniuStatescu a putut Scapa de acest fapt la in-structiune.

La plecarea sa a fost huiduit de toatspopulatiunea din Tulcea, ba chiar $i bátutmal nainte.

S'a imprumutat 1a creditul agricol ;i parisasta zi n'a platit datoria, fiind trecut Inscripte ca insolvabil pentru 1500 let. Si cul -

mea nerusinarct, cet a foss prefect al poli -tiel Capitalel, s'acum ca este Inspector, nus'a gasit de cuviiita ca sa i se opreasrsaceasta suma din salario, fiind banal Sta-tulut, si prin urmare leafa lui putind fi ur-marita.

La inlocuirea sa din prefect de TulceaIn 1888, ridicase cu un an mainte 7000 lei,bansl taurilor ce trebuia cumparati pentrujudet, si d. G. Berceanu, atuncl procuror giasta -zi avocat In Braila, Il urmarea pentruaceasta sunrä, si nunai vinzindu -sl mogiasi platind urmsrirea, s'a revocat.

Lasam la oparte toate scandalurile pro -duse de acest domn prefect al colectivitatelln tot timpul prefecturel sale, care se des -

legarl pe la Curtile eu jurati din tara ; nueste oare o rusine, pe linga o indrasnealaprea mare, a compara pe acest nenorociteu d. Remus Opreanu saü eu alti prefectscari al) fost in Dobrogea ?

Dar de la un Baboeanu care nu vede sca-parea sa de cet in venirea la prefectura aprotectorulu! Si rude! sale, ce se poate pre -

tinde.Tots inteleg In Tulcea ca se prefers prin

acest jurnal, revenirea la prefectura Tulcela lui Paul Statescu, dar credenr ca proniacereasca va feri aceasta provincie de o a-semenua nenorocire, cadi niel colectivistiinu ar avea curagiul sa'! numeascs.

Il YI110 VITAAlegerea dellega4innei juddene

Consiliul judetean de Dimbovita, casi cele-l'alte consilil din tara, a fost con-vocat in sesiune extraordinarä zileletrecute, ctnd pe linge alte cestiunl malinuit saü mal putin importante, a fostchemat sa aleagä pe membril si su-

notipleanii delegatiunel judetene pe un noperiod de doul anl. Intre amatori, amremarcat pe d-nil Theodor Andronescu,Iancu Filip si Alecu Constantinescu, malcu sema pe d. Al. Constantinescu, celmai agreat de prefect, era cerut cu in-sistentä sä se aleagä.

Vot de blam prefectulalCea mal mare parte dintre consilierl,

väzind impertinente pi'efectului, vestitulVasilake Dumitrescu, de a le impuneCu ori-ce pret se voteze pe d. Al. Constantinescu, persoanä simpatica, s'aüdecis sä dea o zdravänä lertiune pre-fectulu! si aü votat pe d. Ion Diaco-nescu. D. Constantinescu pe lingä votulsaü, n'a mai obtinut de cit doua voturl.

Acest blam, dat personal prefectululV. Dimitrescu, l'a fäcut sä turbeze sisa se rosteasca cu fel de fel de expr'e-siunl necuviincioase la adresa d-lor con-silierl cari n'aü votat pe candidatulsaü, expresiunt cari de alt-fel, prindeaüde minune pe acest saltimbanc de bilciüajuns prefect färä stirea lui.

LipQA de preatigiñIn tot timpul cit a durat sedinta con-

siliulul, un domn consilier mi-a atrasatentiunea asupra lipsei de prestigiü aprefectulul in fata sa, la biuroü. staïrtoläniti picior peste picior secretarul sicomptabilul, cari eu tigärile in gura, in-tr'o atitudine putin respectuoase, bom-bardaü pe seful lor prefectul, din ciraiin clnd, eu fum de tutun.

N'are prestigia de fel, zise unconsilier.

Nu se simte, objecta altul.Ce te asteptl de la acest «èspece

de gens du boutiques», adäoge un altreilea.

Cäp#.tnellAm dori sä stim in virtutea cärul text

de lege se voteaza comptabilulul jude-tulul pe lingä leafa si 500 IeI diurnepentru deplasarl in judet spre a initiape functionarif comunali in intomireacompturilor ? De ce functionaril cornunall nu fac uz de instructiile si formu-larile trimise In 1895 eu cari s'aü chel-tuit ban! ? Dacä nu e prit ep, sub-pre-fectil ce pazesc de nu le explica ? Safisi daca sub-prefectii sunt tot ca pri-mari! si notant de ce nu-I trimete laresedirita judetulul sä li se faca scoalä?

5'apói sa stie cä pe li:ngä ceI 500 leivin si alte recompense pentru intocmi-rea fie cari! compt in parte. Acesteanu le putem numi de cit cepätueli, pepunga judetulul.

Nixl.*,Baile CAMPINABine instalate eu un otel si restaurant

confortabil sunt deschise si puse la dis-positia onor. public, eu preturl foartemoderate.

Musica Reg. 4 de rosiorl este angagiatasi va cinta tot timpul stagiunel.

Pe lingä o buna ingrijire, pe care pa-cientil sunt sigui-I de a o gasi, apol ae-cul si apele bine cunoscute ale aceste(statiunl constitue un factor puternic carele poate asigura vindecare la boalele decare sufer.

INFORIIIATIIConsiliu! technic superior, de pe lingä

ministerul de luorärt publim, a opinaipentru alimendarea Bucure§tilor cu apäsubteranä.

Mercuri 14 Iulie st. n. fiind ziva ani -versärel serberei na f ionale a Republi-cet franceze, va fi receptiune la lega -tiunea francesa din Capitala.

D. d'Aubigny, ministrul Frantei, vaprimi la orele 2 p. m., colonia francezä.Seara se va da un bancbet, la care vorlua parte colonia francesa si intreg personalul legatiunel.

D. conte d'Aubigny va presida acestbancbet.

D. G. Orèscu, sub-director al lucrarilortechnice, ne trimite o scrisoare prin care saapara In contra acuratiunei de incapacitatece-1 a fost adresata de ziarul nostru, ars-tind ca d-sa a fost notait sub-director ded. Filipescu.

Adevarul e ca d. G. Orèscu, care ereainspector general al serviciulul technic, afost facut de d. Filipescn din inspector subdirector si peste d-sa a fost numit d. Cucu.

Prin urmare d. Filipescu, 1-a gasit pe d.Orè3cu la primarie. 5i de oare-ce d-sa ereafunctionar al prinrariel de 13 ani, a fost pas-trat in serviciü, fiind ca erea in deprinde-rile administratiutrei noastre de a respectadrepturile clstigate.

In functia de sub-director d. Orèscu n'aavut de cit sa se ocupe de lucrara de can-celarie curente sub privegherea d-lui Cucusi niel o-data n'a fost Insarcirrat eu vre-olucrare niai de seama.

Nic! o data nu 'I s'a dat, ca acum, sarcinad'a se ocupa de o cestiune atit de gingasaca cestiunea apel si nu 'I s'ar li tolerat casa faca asupra cestiunel apel rapoarte princari sa atace pe seful saü si sa stinjeneascadirectiunea lucrarilor de la mersul el nor-mal.

Din cercurile militare ni se asigura caministerul de räzboiü a revend asupra Iro-tarirei sale in privinta Inaintarilor In ar-mata.

Toate avansärile, afara de acele ale ele-vilor scolilor militare, la gradul de sub-lo-cotent, aü fost animate pe ziva de 30 Au-gust viitor, aniversarea luarei Grivitel.

D. Ion Bäleceanu, ministrul taret laLondra, este asteptat in Capitala in eu-rind, In virtutea unui congediü.

Pina la toamna nu se va numi cel deal treilea efor la Eforia Spitalelor ci-vile, in locul rainas vacant prin moar-tea Printulul Dim. Ghica.

Fund -ca competitoril pentru acest loenu lipsesc, guvernul '1 reserva pentrua satisface vr'e -un nemultumit mal defrunce. 1

Numärul ordinelor noastre nationalese va îmbogäti inca eu unul.

E vorba de infrintarea une! medalil, des-tinata sa respleteascä meritele aceloracari se vor distinge, prin curajul si de-votamentul lor, în accidentele grave.

Noua medalie va purta numele de«Medalia Salvärel».

Ultimul buletin oficial arata o descrestere a febr'eI tifoide in Focsanl.

Din 168 bolnavl, semnalati serviciu-lui sanitar pe ziva de 25 lunie, 20 s'ailinsänatosit in aceste din urina zile.

D. D. Petrescu, consulul general alRominie! la Constantinopole, neputindobtine transferarea sa, a obtinut uncongediü de 2 (uni.

D. Georgescu, vice- consul, a cärul a-tasare la ministerul afacerilor streineam anuntat'o deja, se va intoarce laConstantinopole ca sä tie locul d -lu!Petrescu.

D. N. San- Marin, ref de cabinet alministrului de externe, care era sa piecela Constantinopole spre a tine locald -lui Georgescu, in urma noue! dispo-sitiunl luate, va pleca in congediü.

D. Dim. Sturdza, primul ministru, vapleca peste cite -va zile In streinatate invirtutea unul congediü de o luna, intimpul caruia d. M. Ferechide, ministrude interne, '1 va tine local, la ministe-rul afacerilor sereine.

D. comte de Lalaing, ministrul Bel-giel in Capitala, a plecat aseara la Si-naia, unde va petrece o parte din vara.

Hirotonisirea In archierie a arclrimandrittului Conon Arainescu Donics, de la mitro-polia din Iasi, care orma sa se faca ln zivade s -tas Petri' si Pavel, a fost aminata pen-tru Septembrie viitor.

Lipsa episcopilor sufraganti, cari se allaIn congediu, ait adus aceasta Intirziere tuacordarea darulul archierese arclrimandri-tulul Conon.

Sunt Inscrisl la examenul de haca-laureat, care s'a inceput ieri, 476 de can-didatt.

Probele scriptice se fac la liceulI.azäi'.

Excursiunea stiintifica a studentilor in li-tere, care trebuea sa lnceapa eri, 27 Iunie,s'a anrtnat pe ziva de 3 Julie, din cautacs d -1 Tocilescu este Inca suferind.

Vizita Printulul Bu'garieiCredem a §ti ca. Priníul Ferdinand

al Bulgarie va sosi £n tard, In ziva de15 Iulie vütor.

PrinÍul se va duce direct la Sinaia.Numai la plecarea A. Sa se va opri inCapitale.

In aceasta priviníä Corespodenta l'o-litica din Viena zice :

«Stirea ca Principele Ferdinand al But-..garlei va face In curind o vizita regelul Carolal Rominiei nu lipsita de oarecare impor-tanta politica, In Imprejurarile de fata. Decit -va timp, o parte putin importants, ce edrept, din presa bulgara si cea romli'a, ceareasit arate ci relatiunile antre cele doua tarisont Incordate. Presa romtna profita mal alesde toate iucidentele 1n cari guvernul bulgararate dispozitil simpatice pentru Rusia, sprea se deda la atacuri contra printulul bulgar,pe care il acuza ca voeste pria o atare ati-tudine, sa faca demonstratil contra altor pu-tera. Ctt despre presa bulgara de opozitie,care are aceleasi veden, si densa firesteface cor cu jurnalele romane. Afars de asta,unele dintre acestea atribuesc mereü Bul-garie( aspiratiuni asupra Dobroges.'

Organul oficios vienez crede ca. vizitaprinfulut Ierdinand al Bulgarie( la Re-gele Carol al Rom£niet va da o desmin-fire tutulor acestor aserfiunY.

Dupa cum am anuntat in numarulnostru de eri, Ex. Sa Munir -Bey, re-prezentantul extraordinar al M. SaleSultanulul la sei-barile jubilare din Lon-dra, reintorcindu-se din calatoria sa, asosit eri in Sinaia.

Ex. Sa a fost primit in audienta deM. Sa Regele.

Iats numele ofiterilor cari air terminat cusottes cursurile scoalel speciale de artileriesi geniir :

Bacaloglu Victor, Botez C -tin, Botez Nicolae,Constantinescu Athanase, Constantinescu D.Gheorghe, Constantinescu G. Gh.. CondensenIon, Dimache Gh. Dnmitrescu Eracle. Davides-eu Alex., Filiti George, Florescu Alex., Ghel-megeanu V., Ghinescu Ion, Grigorat George,Grigorescu Artur. Gherculescu D -tru, GlodeanuDumitru, Iavobescu C -tin, lacobescu Paul, Ilol-ban Nicolae, Linaru Grigot e, Mar -oviei Simion,Macarovici C -tin, Marculescu C -tin, ManolescuGh., Maldarescu C -tio, Nadejde C -tin, ObedeanuEduard, Popovici Sturdza, Popovici Nicolàe,Pastis Alex., Popeseu Thorns, Poenaru Gh ,Racan Ion. Sidery C -tin, Serbescu C -tin, TubaGh., Stirbey D -tru, Stefanes-u Gh , Taut C -tin,Vanghele st., Vasilescu N., Zvoranu Ion, ZittiAlex.

qTIRI MtiRUNTE* D. general Warthiade, comandantul re-

giunel fortificate Namoloasa- Focsani, a ve-nit In Capitala pentru doua tree zile.

* Ministrul instruc-tiunet a fost autorizata primi legatul de 20 000 lei, facut de d.Stroe Beloiescu, fest profesor in Birlad,

de stipendie la 5 elevi ro-mini de religiune cregtina, din liceul Co-dreanu din acel oras.

* Presedit t t societatet «Reuniunea femeiafor Romine» din Iasi, doamna Elena Mar -zescu, a petitionat ministrulus internelor,cerind sa permita Italienilor din Florenta,fratil Guarnaccia, sa desfaca, prin loterie,timp de 30 zile, 15000 obiecte de marmorn,In hilete de cite 1 lea 50, din care loteriesocietatea va avea un profit de 600 let.

Se stie cä comisia loteriilor refuzase ce-rerea Italienilor si atunes pretul biletululera numal de un 1 lea.

Acum ministrul a cerut coin ocarea dinnota a comisiunei, spre a se pronunta asu-pra cererel d nei Marzescu.

* Camera franceza a votat creditul de500.000 lei pentru cälatoria PresediuteluiRepublicel In Rusia.

Creditul a fost adoptat cu 447 voturi,contra 29 ale socialistilor.

Senatul a votai cu cite va tile Inaiute a-celass proect de credit In unanimitate.

* D. Dim. Sturdza, primul ministro, s'aintors asta -zi la amiazi de la Sinaia.

ECOITRi* ** Preotul Georgescu, profesor de reli-

gie la scoala normala Vasile Lupu dinIasi, a fost numit protoierea al acestu! ju-det, In locul economulul V. Creanga, de-cedat.

* ** Asta-z1 Simbaia se va reprezentala Gradina Casino: Mignon de AmbroiseThomas I) Racont II) Dc.o o des Hirondellessi intreg actul al patrulea ; actul III) dinEmani de Verdi si actul II) dire Trovatorede Verdi.

Dominica 29 Iunie, pentru prima oare seva cinta Favorita de Donizetti.

* ** Nu putem recomanda lectorilor nos-tri o mai buna scoala de velocipedie de titacea din sir. Academiel 24, attt ca localtit si ca organizatie.

De o egala buna reputatie 3e bucur sibicicletele « Rochet' ce se gäsesc in de-pozitul aceste! scoli.

4111111.

IIIY R SE.DIN CAPITALA

Otnortt de un zid. Un accident nenoro-cit s'a intimplat a - seria la sueursala tramwaiu-lui nota din strada } erban Voda 154.

Lucrätorul italian Victor Perozaa, de fel dinVc natia, pe cind era ocupat cu darimarea unuizid vechiü, zidul fiind foarte slab, l'a ucis peloc.

Din ordinal parchetulul, cadavrul nenoroci-tului luerätor a fost transportat la Morga.

Intra Ilie vi Teodora Stancescutraiaü de mai muli Limp in neintelegere; intimpul din urina, din cauza acestor nelntele-gers, Teodora Stancescu a si parasit casa dinstrada Fratilor 44, undo traisel rupreuna eu so-tul san. Ramas& singura, vieta i s'a parut foarte

grea femeel Tudorita ai se gindea zi vi noaptecum sa -si amelioreze situatiunea. Dupa multagindire femeea a gasi[ o solutiune practicaasta noapte avi pus -1 In ezecutiune. i

Cu ajutorul unui bine voitor agent de politie,care vedea loteo camera vecina eu fostul elbärbat, Tudorita a reuvit sa se introduca incasa acestuia, spargind o uva care punea In co-municatiune odaea agentului cu restul caselorlui Stancescu vi profitind de lipsa acestuia deacasa i -a furat mai toate ohiectele de valuarece a gasit la Indemana vi suma de 450 lei Innumerar.

Pagubavul a reclamat politiel.

DIN ARA

Accident nenorocit. Ni "se comunicadin Constanta cä alaltaeri, pe rind locuitorulFata Dragomir din comuna Haidar, acel judet,se intorcea cu caruta de la cimp, Impreunacu un copil al sao In virsta de 4 ant, minindeau! In grana mare, caruta s'a rasturnat vi atitDragomir cit vi copilul ata fost trintiti la pa-mint.Sarmanul copil a fost strivit vi ucis pe loede roatele vehiculului cari i -ail trecut pestecorp, fiar fatal, foarte gray ränit,aramas pe loeín nesirntire pina ce Pata ridicat cousateniicari veneaü in 'Irma lui.

Nenorocitul a fost transportat in cautareaspitalutui din apropiere, undo starea lui esteconsiderata ca foarte grava.Parchetul, find ínstiintat de aceasta nenoro-cire, a autorizat inmormintarea cadavrului.Träznisi. Ni se comunica din Calarani cazilele trecute locuitorul Nicolae Barsan din ca-tunul Traian, Ialomita, fiind surprius la camp,unde se afta irnpreuna eu femeia sa la seceri-sul griulut, de o ploaie torentiala, s'a dus sase adaposteasca vi el si femeia llaga o clae deznopl. 0 lovitura de träznet cäzind in timpulfurtunei, Btrsan a foal ucis pe loe, fiar femeia n'afost de loe atinse.* ; De asemenea, alaltaeri, femeea StefanaBercaru din comuna Ograda, Ialomita, pe cindse intorcea de la camp eu un copie mie de trotan!, a fost lovita de traznet si ucisä pe loc.Copilul, care din cauza puterniculul curent ra-masese zapacit, s'a venit in fire peste cateva ore.

DIN STREINATATE

Clara Lardinois. Sub acest title, zia -rele ungurevti vorbese despre disparitia cinta-rote! Clara Lardinois pe care lumea bucurev-teana o cunoaste de asta -iarnä de la «Ilugo..In cercurile artistica din Budapesta serie'Pester Lloyd. se comenteaza foarte mutt dis-paritia acestel artiste, mal ales intru cif lumenvorbevte ca ar fi avut soarta tragica a cíntare-te! Ana Simon, pe care, se s ie ca a omorit -ola Filipopol rapitano1 bulgar Boitceff,

Clara Lardinois este originare din Liège,undo locuesc si parintii el. De mai multe sap-tamini ansa parintil Claret n'ali primit niel o.tire de la ea, lucru care '1 -a facut sa se inte-reseze prin un cunoscut din Budapesta despreso [fiate( t

Acestarta

prieteuor.

al families Lardinois a raspunstatälut cintaretei, ca aceasta s'ar 'afla I Bucu-revtf unde a p imit un angajament.

P;irintit ingrijiats ali cercetat prin autorita-tile belgiene, vi la Bucuresti dospre existentaClaret Lardinois, dar pira aeum n'ali aflat ni-mic positiv,

Dupe afinnarea ziarulul «Pester Lloyd. s'aconstatat d'ocamdata numal atit ca Clara Lardi-nois a plecat intr'adevar din Buda-Pesta la Bu-curesti, unde 's s'a pierdut urma

La Buda -Pesta se vorbevte cä Clara Lardinoisar fi plecat spre Bucuresti, fiind insotita de unturar romín.

Arn reprodus, dupa ziarele unguresii, aceastatire pentru a da prilegiü politiel noastre saalunge bänuielile preaei maghiare, care credeea s'ar afla vi la noi vr'un 'Boite ff..O transac(iune ciudaiä. E aproapeun an de clad doni cultivators, Jacob Zeltar siBrecht lenna, sosind la Beloit, un mie seluletdin imprejurimile Cantonulu! (Ohio) iaü cu a-renda o movie in apropiere de a-est satulet si

se instalara chiar in acel loe pentru a face cul-tura pämintulul in tovarasie. Yenna era bäiattinar si avea oars -care paralute ; Zellar dincontra, însurat de opt any, era talai a 6 copi!vi nu avea niel un gologan. In luna lu! Apriliatrecut asociatiunea colon doul cultivator! se des -facu prin consirntimint mutual. Zellar nu eraniultumit eu mieul civtig pe care il aducea mogia,mal cu seama fata cu greutatile pe cari i le im-puneaü nnmeroasa sa familie; iar Yenna erachiar foarte satisfacut sa cultive singur moriaarendata si sa la singur beneficiul. Se stabilideci, de comun acord, ea Zellar sa meargä a -sicauta norocul aiurea, dar dopa corn nu se gin -dea de loc sa-si in nurneroasa lui familie eu din -sul, se invoi cu Yenna de a 'i o ceda in s him -bul partel sale de cistig din movie. Dupa. oare-care gindire Yenna primevte propunerea tova-resu?n! sat vi tirgul acesta singular a fost in-tarit in prezenta mal multor martori, Yenna adat 100 de dolarl fostului san tovaras care a siplc cat pe data fait sa spuna undo, si in acelaviLimp se gasi in capul unei numeroase familildeja construita.

Ce e mal nostim, femeea lu! Zellar nu a pro -testat de loc In contra act stet transactiunl careIl schimba barbatul intro clips.

NI»

ULTIME INFOAMATIUNI

Din 5linaiaDin Sinaia ni se comunica cä #tarea

senätätei A. S. R. Principelut Ferdi-nand continua a fi cat se poate de sa-tisfäc,etoare.

Suveranil ad lost ,Fi eri dupa amia-zi la caslelul I+'oifyor, spre a vedea peA. S. Ilegalä.

* **

Peste cite -va zile este a§teptate la cas-telul Foi §or, A. S. Marea Ducesä deCoburg, mama A. S. Principeset Ma-ria.

A. S. Ducesa de Coburg va lita intara o luna de zile.

Orasul Tirgoviste este autorizat säcedeze ministerultlt de räsboiü o por-tiune de teren, pentru constructiuneaunor adaose de cladirt la scoala decavalerie din localitate.

Din Galati ni se anunta cä senatorulGlr. Cavalioti a refuzat sä primeascävre-o lista de subscriptie pentru victi-mele inundatiilor.

In acelasi Limp, n'a vroit niel sä sub-scrie o sunlä cit de mica.

Prirnarul Plesnilä, pus in cunogtintäde acest fapt, a spus :

E P O C A 3

Sa mai pofteasca d. Cavalioti sä'sipuna candidatura de senator.

D. Haret, ministrul cultelor si instruc-tiunel publice, obtinind un congediü deo luna, pleaca asta seara in >;trainatate.In lipsa d-sale interimatul ministeruluicultelor va fi tinut de d. Al Djuvara,dupa cual deja am anuntat.

D. Chiru, directorul general al poste -lor si telegrafelor, soseste astä searsin Capitala, venind din Wasington.

Curtea din Galati si -a constituit ast-fel sectia de vacantie :

d. Gh. Sisman, prim - preedinte, sid -nil Victor Rimniceanu si Fr. Pap, con -silieri.

Asupra incidentulul produs futre d. Ga-brilescu, prim - procuror at tribunalulul Co-vurlul si d. Parizianu, functionar al minis -terulul de finante, putem da astä -zi o relatiune exacta.

Iuta ce ne strie corespondentul nostrudin Galati :

In ziva de 22 curent, d. prim-procuror C.Gabrilescu a mers la deb rcaderul vaporu-lui de Braila, intr'o birja, spre a asteptape soacra-sa, d -na Sassu, care trebuia säsoseasca dill Braila.

D. Gabrielescu intra In salonul de astep-tare, ltsitld birja la scar &.

Cind a venit vaporul, d. Gabrilescu, in-sotit de soacra d sale, In zadar cauta bir-ja sa. Ea era ocupata de citi -va domni, räüdispuse In acel moment. D. Gabrilescu lespume ca birja este a d -sale si sä tact binea i o ceda, ceea ce domnil cari o ocupaün'aü vrut sa Inteleaga. Mai ales d. Parizianu a adresat d -lut Gavrilescu cite -va gra-tiositati.

D. Gabrilescu 1sí decline, atunci calitateade prim- procuror si Invita pe acest domeParizianu sa fie cuviincios. Neisbutind, dis -pune a se lncheia d -lui Parizianu un pro-ces verbal de ultragiü.

Asa s'aü petrecutlu crurile. Nu -1 pria ur-mare vorba de nice o arestare si, de nisiun abus de putere.

111fine incepe In Sala Ateneului dis-tribuirea premiurilor.

D. Gr. Stefanescu, primul presedinteal tribunalulul Ilfov, care a fost in in-spectiunea judecatoriilor de pace dinjudetul Ilfov, s'a intors aseara in Ca-pitala.

D-sa va depune in curind un reportaratind rezultatul inspectiunet Meute.

Iatä amänuntele ,sedinfel de eri a pro-cesului Robescu :

La deschidere, d. Economu, presedintelesecf ieï, anun f ä cä d. consilier Tanoviceanueste bolnav si înfreabä pärtile, atî.t pe a-pärare cit $i pe procurorul general, ceconcluziuni pun.

D. G. Panu, apärätorul d-lui G. C. Ro-bescu, cere aminarea cu citarea din noda pärtilor.

D. procuror general, declarä :-fard cucazul de forfit majora, nu mä pot opune,n'am ce face, de cat sä consimt la ami-nare.

Curtea a amînat apol procesul pentru3 Septembrie, admifind citarea din noi4 apär(ilor.

Asta seara, Simbata, consiliul comu-nal al Capitale se intruneste sub pre-sedentia d-lui C. F'. Robescu.

Ministerul de interne a aprobat bud-getul case! pensiunitor comune! Roto-sani si modificarea budgetuluf zecimilorjudetului Dolj pe exercitiul 1897-98.

Ineendiul din Ititefilne010 telegrama sositá azi dimi-

nea fa din Botopni ne aduce trista,aire cel de asta noapte, tirgul ,5rte-faneeï din acel judef , este in flacciri

Pina azi dim.ineafä, 200 de casetrait distruse.

Panica este mare. Sute de fa-sunt rämase pe drumurï

fard adeipost ;si cu tot avntul lordistrus de Pelai.

Administratia locala a ceruttelegrafie ajutorul pompieriloral annate'', din Botopni Si Iasï.

Pina acum focul nu a putut filocalizat ftacärile se întind cufurie peste tot oräplul. Daca a-jutoarele nu vor rosi in graba,intreg tirgul este ameninfat se" fiedistrus.

Ni se comunica din Galati ca d. maiorloanac, din intendenta, care a fost mu-tat zilele acestea la 1as1, 'si va da de-misiunea din armata.

'loti candidatil cari s'ad pnezentat laconcu'rsul timst erg la ministerul aface-eilor straine pentru titlul de secretarde legatie clasa Ill, ais reusit.

Printre acestia se alla si d. C. G.Manu, actualmente atasat de legatie,fiul d -lui general Manu.

Dupa cuan am anuntat, d. 'Take Io-nescu a plecat aseara la Sinaia, undeva petrece vara.

Tot! inspectoria scolari ail fost con -vocatl pentru asta -zI Sitnbatä, la minis-terul instructiel.

D. Haret a tinut ca, mainte de pleca-rea d-sale in congedid, sa le dea ulti-mele instructif.

Nimic nu s'a putut hotärt inca laministerul de interne in cestiunea mis-carel prefectorale.

Zvonul irisa ce s'a raspindit desprenurnilea d-lui Chlistescu la prefecturade Teleorman, a facut ca o delegatiunecompusa din fruntasia liberali din acestjudet sa se prezinte eri la d. )lerichidecerind mentinerea actualulut prefect.

Pe de alta parte d. Basile lepurescua fost eri la ministerul de interne undea staruit ca d. Christu sa ramie lapostul sad.

D. Iepurescu se teme ca nucumva d.Mimi, candidat la prefectura de Giurgiu,sa nu asculte de sfaturile sale si sa selase a fi condus de cel alt grup liberal,representat prin d. Vasile Christopolu.

Se stie cä d. P. Fântänariu, inspec-tor scolar primar, este si membru alcomitetulul teatral din lásf.

Cumulul acesta de demnitati in per-soana tinarului profesor a facut pe mi-nistrul instructiel sä '1 ceara telegraficdemisia din comitetul teatral, ceea ced. Fântanariu s'a si grabit a face.

Ministrul de interne, printr'o circularáa(lresatä tuturor prefecfilor de judef, in-vita pe to(i funcfionaril judefului sä con-vinä a li se scädea 101a sutä din salariiin folosul victi milor inunda f iilor.

Odatä cu aceastä circulará. s'aïa datordine si delegatiunilor judefene de a a-visa la mäsurile de luat pentru a se veniin ajutorul inunda}ilor.

D. P. S. Aurelian a plecat asta-zi laPloiestf, unde incep, Luni, alegerile pen-tru consiliul ,judetean, pentru a se in-telege cu partizanfl d-lor Stanian si Gri-goreseu asupra acestor alegeri.

Consiliile generale ale judetelor Tul-cea si Constanta sunt convocate in se-siune extraordinara pentru ziva de 30lunie spre a aviza la mijloacele nece-sare pentru repararea drurnurilor si po-durilor din aceste judete, si cari ad fostdistruse de inundatiuni.

D. Ione! Bratianu, eroul de la Galati,a sosit eri Vinent in Galati.

D -sa s'a dus insotit de d. T. Vasiliu,inspector de politie din Bucuresti, side patru agenti secreti !

D. Bratianu a luat aceasta mäsurade precautiune, temindu -se sä nu fieraü primit de populatia revoltata a o-rasuluf, iar pe de alta parte neavindincredere in populatia netrebnicä a d -luiD.Zorilä din Galati.

Din Gahiti, eroul s'a dus cu vaporulla Tulcea, de unde nu s'a reintors decit spre sears, cünd a plecat la Bucu-resti.

Se asigurä cä d. Ione! Bratianu s'adus la Galati, cu intentia, de a inspectalucrarile de pompare a apel din Ba-dala n.

Depesile de eriSERVICII7L «AGENT[EI ROMÂNE«

Coudra, 27 Iunie.Camera contunelor. Aceasta adunare

a adoptat in a treia citite bilul autori-zind intrarea in vigoare a sistemuluimetric pentru masura si greutätf.

New-York, 27 Iunie.Se asigura ca d. Mac Kinley nu va

publica, probabil, vr'un mesagiü asupracestiunel monetare.

Depesile de eri

Servicial Agentiel Romîne"

Teleg -awn ln,peiratuJa4 Aut5llrteiíceilre Sultan

Viena, 27 Iunie.Corespondenta Politica anon fá ca Sul -

tanul a adresat Impáratului Frantz Jo-seph o telegrams facind apel la senti -mentele sate de buna vecinátate In afacerea rectifirárit granite! In Tesalia.

Wiener Abendpost publicá textul räs-punsulul Lnpáratulul Frattz Joseph laa,ea.4tá telegrama : «Amicifi'i sinceratealá ce am pentru Mojestatea Voastró,zite Imp4ratu+. Iii pe care o invoacá cudrept cuvtnt in imprejurárile de fa(i),tart impune datoria de a sfátui In pro -priai saü interes ,qi in acela al inipe-riului sali, o íncheiere repede a päcitCu Grecia, pe basa condifiunilor formu-late de ambasadori la Constantinopol.Lini,z propusá de comisiunea ,ataya-filor militari ráspunde principiutui rec-ttficarii strategice adoptatá in primalinie de Majestatea Voastrá ,gi constitueou cele- l'alte condifiunt de pace, maximul concesiunilor recunoscute ca el hita-bile, de concertul puterilor marl, care,tare ,qi unit in hotaririle sale, fine maiinainte de toate sa Breeze o stare de lu-crurt oferind Europei garantit solidede pace ,qi de liniilte.

Rog deci pe M':jestatea Voastrá sá issfaturiile mele In considera fiune serioasá,,yi profit de aceasta ocasie pentru a -ireinoi expresiunea sentimentelor mele detnaltd stami ,qi de mare amici! ie.

Paris, 27 Iunie.Camera deputatilor a adoptat proiectul

de lege cadenas eu 425 voturi contra 110.Consiliul municipal din Paris a adoptat

proiectul de drum de fer metropolitan cu54 voturl contra 13.

Sofia, 27 Iunie.Directia serviciulul sanitar a ordonat pen-

tru pelerinii venind din Meca In Bulgaria,o carantina de 5 zile de suferit la Hebit-chew, Burgas si Varna, plus 10 zile de ob-servatie la domiciliu de catre doctore. Toatelucrurile venind din Turcia vor fi desin-fectate.

Berlin, 27 lunie.Reichs Anzeiger anunta ce, dupa o co

municatie a Portil, cele doua fare din capSt. Jean In Creta, care fusesera stinse dincausa resboiului, atï reintrat In activitatela 24 Iunie.

Petersburg, 27 Iunie.Novoie Vremia anunt& cä detasamentul

inginerului Bichanow, Insarcivat sa trasezedrumul de fer chinez In proiect, a fost ata-cat In Monaciurea de niste tllhart chinezi.Un lucrator a fost ranit. Trel ttlharf, prin-tre cari seful lor, aü fost omorltl. Peste 300de tintai." ameninta sa rasbune moarteacarnarazilor lor. Lucr&rile continua sub pro-tectia cosacilor.

Constantinopol, 27 Iunie.

Atnbasadorul Franciel a Post primit Inaudienta de Sultan dupa Selamlik.

Viena. 27 ¡unie.Se anuntä din Constantinopol cä am-

basadorii ad remis eri Portil o nota in-sistînd In mod ferm asupra întelegeril§i solidaritatil puterilor in cestiuneagranite!.

SPECTACOLEGlràdiva Rauca, strada Academies. Di-rectiunea d -lui Simion Petrescu. In fie -care

seara reprezentatiunl variate a la Koster etBiais din New -York. teatru, gimnastica, danturl,concerturl si pantoinine.

Preturile locurilor: Loja 10 lei, Stal 12 let.Stai It 1 leü. Militari! si copil plates, pe ju-mät rte.

Calvino de Parle, strada Academiel. Infie -care seara reprezentatil date de opera italiana.

Asta seau A, Simbata, se va reprezinta Mignon,actul ai III lia din &'roani, sial II -lea din Tro-vatore.

Duminicä se va cinta Faforita de Donizetti.Hall de l'Indépendance. Cinematograf

In toute serile sedinte de la ora 8 jumatatepana la 10 jumatate. Vedevi rominestl. Intrarea50 haul.

Gradina Mme. Teatru de varietati. Intimp de ploie, in sala Hugo.

Glrlädina C'entralä.- Concert dat de or-chestra D. Dinicu.

Societ+tea leoalei «Moria,, va da Du-toinicä 29 c. o mare serbare cimpeneaccä Ingradina Bragadiru.

Intrarea 1 leu de persoana.

.BIBLIO GRAPIIUrmatoarele cani didactics ale d -lui pro-

fesor Tb. D. Sperantia se afta In depozitla Librtria La Biserica Albä (Bucuresti,catea Victories 85).

1) Curs practic de catire si recitatiunipentru cl. I secundará, 1.20.

2) Curs practic de compositiuni, citire sirecitatiuni pentru cl. II secund. 1.50.

3) Curs practic de compositiunl, catire eulitere ciriliane si recitatiuni pentru cl. IIIsecund. 1.40.

4) Curs practic de stil si compositiunipentru cl. IV secund. 2.

Sub tipar :Gramatica latini pentru cl. I secundará,

de Th. D. Sperantia.*

Tot In depozit la libraria «La BisericaAlba» :

Anecdote ed. lux. vol. I ln toc de 4 lelnumal eu 2 40 de Th. D. Sperantia.

Orner Intinerit in loe de 2 lei numal 1.20de Th. D. Sperantia.

Pacala de P. Dulfu a 1.50.

BURSAPe ziva de 27 (9 Julie) Iunie 1897

DIN STREINATATE(prin fir telegratlo)

VIENANapoleonul 95.16Rubia 196.68Credit. Anstalt 368.15Cred. fonc. auatr. 459.

angar 89a.Dram de fier auatr. 354.Lombarde. 85.Alpine. 119.10Loanrl turie5ti. 58.Rent] hirtle austr 102.05

arg. 102.16sur 123.

ungari 122.90

BERLINNapoleonul . .

RubiaDisconto . . .

licalmb- Londra. .Paris .

AmsterdamViena .Belgl . .

Italia . .

PARISBanos OtomanA .Loser( Turoettl .

Impr. Egyptian .Heteale. .

Drum de fer saeta.AlpineRent.. Fran. 31/1 0/o

3 0/,Renta 1 abani . .

Ungarll . .

. 16.25216 25

. 206.

. 20 295

. 81.10

. 168.65

80.76. 77.85

. 572.50

. 110.50

. 537.

. 776.167

. 107.35

95.90

RENTELE ROMANEBERLIN

Routa Rom. 50/0 101.. 1890 4 3/0 90.30

1891 41/0 89.901896 4 % 89.60

PARISRenta Rom. 5 3/0 102 775

4 V. 91.651896 4 0%

FRANCFURTRenta Rom. 5 0/0 100.90

. 40 /«

DiN BUCUREST1(Dupl cota °1101 ä)

l'apr. de stat rom:n50/0 Renta perpetui . . 10360/0 R. amori. 1881 . 1003',50/0 (Im. 1892) . 993/460/0 . Gin 1893 . . 993/416% . . 1894 0.5.. . 963440/0 (Im.32' /, mll.) b7'/,40/0 (Im. 60 mil) . 8940/0 (Im. 274 m11.) 893/440/0 . f Im. 45 mil.) 91 8940/0 (Im.120 mil) 94 894/.. (Im. 90 mil.) 96 8958/o O. F. R. (Cony.60/0 Sohversehr).6% Oblig. stat (C. rur.) 102'/410 Oblig. Carel Pens. --

a 800 lei

ImprumuturT de ora.,e

60 /o Oblig. C. Bue. 1885. 96Idem Idem 1884. . -

1888 . .

1890. . 97!441/, 1895. . 9614

Imprurnuturi de Societ31Tbolo Bor. fana. rurale. . 921!,504 arb. Bao. . 88350 /o Iail. . 80/3

Acliun8

Banos Nat. Rominlel . 1845Bancs Agrlooll. .B.noa RAmiulel -Boa. abig. Deoia -Rom. . 419

. National' . . 460reas. Patrie . 115

rom. eons. lue. pub. 156de Basait artifo. . 335p. fabr. hart. Blstrt,rp. form. mutt. (tI ¡no.p. ell fer. el tramway 820Bala Central]. . . 110

201

S C Il I M BLondra .

Paris . .

Viena .

Berl'n . .

. tek. 25.211/,3 Inn!. 25.121/,

tek. 100.853 lent. -

cek. 2111/48 lnnl. 209 /,

cek. 128 808 Inn!. 122.95

MINISTERUL JUSTITIEI

PablicatluneDomnul Alexandru Wechsler din Iasi, a

scut cerere la acest minister pentru sthim-barea nurnelul s &ü patronimic de Wechslereu acela de Valeriu, spre a se numi A-lexandru Valeriu.

Ministerul publica aceastä cerere, conformdispozitiunilor art. 9 din legea asupra nu-melui, spre stiinta celor interesanl, cari firvoi sa faca opositiune in termenul prevazutde aliniatul 2 al zisulul articol.

D. dr. David Grünberg (acum prin botezDumitru), din comuna Dragasani, jud. Vil-cea, a facut cerere la acest Minister pentruschimbarea numelui saü patronimic de«Grünberga in acela de «Gallane, spre a senumi «Dumitru Galiano'.

Ministrul public.& aceasta cerere, conformdispositiunilor art. 9 din legea asupra nu-

spre stiinta celor interesati, cari arvoi s& fata opositiune, In termenul ,previzut de aliniatul 2 al zisulul articol.

D -1 Serbaci l'anase, telegrafist, din comunaFalciu, judetul Falciu, a facut cerere la atest minister pentru adaogirea la numelesita patronimic de «Tanases a celui de «Hu-sanu», spre a se numi «Serban T nase Hu-sanup.

Ministerul publica aceasta cerere, conformdispositiunilor art. 9 din legea asupra nu-melul, spre stiinta celor interesan, cari arvoi sa faca opositiunile In termenul pre-vazut de aliniatul 2 al zisulul artico!.

D-nul Gheorghe Ion Ilie Purcea (zis siPurcea Ilie, sergent de oras In Bucuresti,a facut cerere la acest Minister pentruschimbarea numelul sau patronimic de«Purcea» in acela de «Mitranap spre ase numi «Gheorghe Ion Ilie Mitrana».

Ministerul publica aceasta cerere, con-form dispositiunilor art. 9 din legea a-supra numelul, spre stiinta celor inte-resati, cari ar voi sa faca opositie intermenul prevazut de aliniatul 2 al zi-suluf articol.

Publícatíui><ePentru construirea spitalulul «Anton

Cincu' din orasul TecuciüSe da In intreprindere construirea unid spi-

tal in erasul Tecuciü in valoare dupa deviz insuma de 218.000 lei.

Conditiunile generale, caetul de sarcinl, pro -iectele si devizele se pot vedea la Tecuciü lad. Theodor Cincu, insärcinatul comisiunel insti-tuite de defunctul Anton Cincu pentru aceststop.

Ofertele se vor pl ami inscris Si sigilate In zivalicitutiunel la d. Theodor Cincu, in Tecuciü, endeva fi intrunita comisiunea; ele vor fi insotitede o garantie provisor le in banl saü efecto invaloare da 5o/o din valoarea devizulul.

Efectele se primesc si in detaliu de fie -carelucrare si in total, specificindu -se detaliat anu-me lucrurile pe care se angajaza ofertatorul ale face.

La deschidelea ofertelor, comisiunsa este indrept daca va credo de cuviinta a tine si liei-tatiune orala.

Asemenea se vor primi si supra - oferte, pinain termer de 8 zile de la cea d'intäT licitati-une; supra ofertele vor fi eu eel putin 50/0 malios de cit pre u 1 esit la prima licitatie.

Garantia definitiva va fi de 10 °/o din valoareapretulul oferit de acela asupra caruia a rimaslucrarea.

Licitatiunea va avea loe In ziva de Duminica22 lunie, iar supra- licitatia in ziva de 29 Iuniea. c.

Teenriti, 7 Aprilie 1897.

Bile BäItätetTi) Bí ile Minerale calde cloro -so-

dice, iodurato rii broulurate, analoageeu apele : Kreutznaeh. Hamburg, Ischl, Reichen-hall, Aussee, etc. speciale contra limphatismu-lui, scrofulel, rachitismulul, supuratia glan ielorlimphatice, abrase reef. boale de piele, maladieleoaselor, debilitatel genorale, precum !si in toateboalele de femei: metrite acute si eronice, eu-dometrite, salhingite, etc. tuinorilor uterulul sianexelor.

2) Isvornl Cuza -Voris. Isvorul Cuza-Vedä, api de baut, foarte hogat In sutfat desodiz4 analog eu apa de Karlsbad si Vichy, isvordin care se extrage : sarea purgativa de Bzl-leiiteet, este foarte folositor In toate boalele destomah si anexele tubulul digestiv, precum : dis-pepsie, catar acut si Ironic al stomahulul, ulcerprecum si contra eancerulul stomahal, consti -patia opiniatra, colicele de neat si rinichi, cirosahepato - splenica, hydropisiile si ohesitatea. Tateceste maladif se vindecä in urina une] curesistem tice Meula eu apa salt sarea de Baltate,tl.

3) Stabilltmentul de Inhala(4ie rii Pul-verisatie miueralá.- Noul stibiliment deInhalatie eu brad, terebentina, goaiaeol ereozot`rucaliptol saü orI -ce esenta l'ouata de pulve-eisatie de apa minerale; arangiat dupa sistemulReichenhall si Ischl, este foarte folositor intoate boalele de ras, gat si mai eu seama inbronchiti, emphiseme, astma tuberculosapulmonare. Rind eel mal sigur mijloc de a introduce saruri In organism.

4) StNbiliment de Hydroterapie euduturl ecoseze, frictiunl, iinpachetari, masage,executat de un masseur si o masseuse sub di-rectiunea mea.

Stabilimentele situate intr'un vast pare debrad, poseda camere elegant mobilate si restau-rantul de prima ordine eu preturi fixe.

Inchirierile de camere pentru intreaga lunaIunie si August, se fat eu reducers de 25 ° /e.-Sesonul ineepe de la 1 Iunie st. v. pina la ISe)ltenibrie.

Pentru ori -ce intormatianT, ea : angajarl decamere, comenzl de sare de bai, sare purgativaa se adresa la'

Doctoral SlasnatinBucureltl', str. Veste] 7

Pira la 1 Iunie st. v. iar de la aceasta data labaile de la Baltatesti, judetul Neamt.

VIILE BRATIANU11, Str. Itegalii, 11

Trimite dupa comanda lazy eu12, 24 Si 36 sticle eu VIN san cuTUICA, la ors -ce statia de drum defier. Plata se face cu ramburs.

Cheltuiala pentru îinpachetat silade, le[ 2.

Vinul Beef Lavoixpregatit de titre d -rut Pillet din Paria cu hazade carne, quinquina agi fosfat de calce. Acestvin care Io Franfa este protejat de cätre cor-

medical, este iudiapensabil in forma(iuneanutrilianta octant, nervilor ¢i a Ornai mus.

culare . Vinul Beef - Lavoix, estesun adevärat a-timent' si rcpresinta valoare a 50 granit decarne priu 'i' pahar de vin. El pe l'aga caeste folos itor copiitor, este indispensubil ana -mtcilor si persoauelor vrìstnice.

Intrepo +it : Aveneua Victoria, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru, Altiu Rosu, Thüringer si latoale farmaciile din tara.

Biscuitil d -rulul 011ivier din ParisVindecarea ra ticalä a boalelor sifilitice re-

cante sat! invechite la barbati, femei 1 copilAcademia Nationale de medicine din Paris. adeclarat to raportul sari titre guvernul fran-cez ca Biscui(il Olivier pot aduce mari fo-laose omenire>;. Biscuit» 011ivier sont sinenriicar: aú Post aprobali de cätre Academia de me-diienä ,gi ainguril cari ail primit din toatä lu-mea o recompensä nationalä de 24000 Id.

Biscuitii 011ivier sont adoptatl in toate spita-lurae din Paris Tratament lesnicios, rapid fieconomic. Intreposit general : str. Rivoli No. 3in Paris. In detail : Farm. Brus, Altin, RosuThtlrinver si In tonte farmatiile din tara

BORSEKTRANSI INA *IA

Stagiunea Bailor BORSEK cu renumi-tele -f ape deschizindu -se la

1 I u Z t e st. n.Directiunea are onoare a face cunoscutonor. public cá a stabilii o legatura dediligenta tntre Peatra -N. si BORSEK cupreturi foarte avantagioase si anume: 10tel de persoana. Pentru copi] pretul ju-matate; far pentru familia se face si rabat.Tot odatä se face cunoscut ca la restau-rantul Remeny se vor prepara mincärlrominesti. Directiunea va face tot posi -bilul ca domnil vizitatorl sa ramie pedeplim mul uniti.

Biletele de Diligenta si informatiuni se pot luadela antreprenorul Wass rman in Peatra -N.,strada Pieter, si la Directiune in Borsek.

Directiunea Bililor- BorseikTransilvania.

MAGAZINUL NOSTRUDE

Manufacture §i BrasovenieEn -gros si Detail

din strada Blrñtiei No. 5 ali 7, s'a mutatvis -à -vis, in localul säìí propria

12, Strada Bäriitle1, 12.Cu aceastä ocaziune anunfäm clien-

tele! noastre ,si pe Onor. public, cdposedäm tot felul de

PÂNZÂ1II11Ecu deosebire pentru Poloage, pentruZiblae de carat producte, precum $i

lit USAMA L Ede páanzä alba uqure, negudronatä,

ISIPERMEABILA ( pris. care nu trece apa)pentru învelitul Masinelor,gi altor tre-buinfi la agricultot-i, precum si totfetul de FRINGHIERIE : Odgoane,Streanguri $i Cipestre de cinellä find.

Toate acestea, produse ale fabricelmecanice de

PÂNZÄRIE rii FRIN(3HIERIEdin SOSEAUA BONAPARTE

Deosebit de acestea posedäm tot fe-lul de Saci englezesti fi Saca de pineddin fabrica de aici.

Tonte acestea en preturi moderate.Cu stimi,

Dräghiceanu Popescu.

LA PARCUL_REGAL"Galea Victories, No. 00.Alaturi de «Au Petit Parisien»lneeilfiiminle de Munte

Ineflleiminle ale Bielefeld, per. lei 16lneálfeiastnte ale lawn Tenntet.

OH-ce lucialtùminte'ventru Bdrbafï',Danne fl -Copts.

Lucrate pe forme COSTA din ParisDiferite unnori englezetttl

Marca E. BROWN & SON, London.

Doctorul Galimirde la facultatea din Paris

Special pentru boalele de stomae27- Strada Dommnei -27

Consult. 2 -4

11Io5le de areiidatBiserica Si. Nicolae din Brasov da In a

rend& pe 9 ani consecutivi, lncepind din 23Aprilie 1898 st. v.Mo *ia Meteleu Lipänetltli

din plasa Câmpnlul, judetul BnzIti din RominiaLicitatia verbala se va tinca Joui, 3 Iulte

st. v. a. e. la 12 ore p. m. In Hotelul Univer-sal, strada Gabrovenl, In Bucuresti, iar pinala 2 Iulie a. e. se primase oferte In saris lacasa d -tor C. Steriu & C -nie, in Bucuresti,insotite cu cautiunea provizorie de 5,000 leisi In ziva de licitare pina la 12 ore se pri-mese asemenea oferte la biuroul de licitare.Conditiile de arendare se pot vedea la casad for C. Steriu & C -ie, Bucuresti, si la Co-mitetu stub- semrlat.

comitetul parochial al Bisericel RomaneOrt. Ra <. de la Sf. Nicolae, Brasov.

Varllie Volna, presedinteDr. Vasilie Satto, secretar.

1)e vl.iizarearum

O CASAFrtunoasä, Siknàtoassl rii foarte solid

zidIta.Situata In strada EJCULIP, No. 10.

DE ARENDATmosia PITIGAiA-ORESTI, ,judetul

llfov, plasa Dimbovita, pentru 5 ani. Seva tine licitatie, priu oferte sigilate, la10 Septembrie a. c., ora 9 dimineata, Incancelaria Epitropiel Bisericei Sf. Spiri-don -Noie, Bucuresti, strada Dionisie, 17,unde se si pot tua informatiunl in zilede lucru, la ora sus indicata.

E P O C A

FOITA 'LIARULUI (EPOCA,

.1

MASSON FORESTIER

ORAULCRIMEIROMAN

ln seara ceia, Eoullas se hot.ari sa nujoace. De aceia cind se dusese la masa,se dusese cu gandul sa stea mal multsi sa faca cunoslinta cu Nieulae Vo-roncea.

Erea un baiat tapan, rominul asta,Cu parul lins ce vadea in suvite pefruntea angusta ; gura -T exprima senzua-litatea meridionale si ochil il eraü ne-gri ca ciresile negre st patea erat fardfund.

In totul parea un om blajin, foarteamabil, gata sa -te serveasca, ori ciad,si vocea f1 era dulce ca de ferree.

Era cam mina Sparta si se intelegede la sine ca toate dragutele din Mo-naco, ale caror moravurT nu trag mulila eantar, se tineati lant dupa dinsul.

Voroncea era tinar si l'ara experienta.Cind suferea. de lipsa de baril avea nu-mal sa bata o telegrama la intenden-tul lui din Bucurestl.

Si slava domnulul ! a batutel multe te-

legrame. Si cum capata banil, nustiu cum dracu ca se si ducea !

II íncintaü cu tot felul de povestl ;il viriserit in minte ca el o sa dea iamain banil bancel, c'o sa devie nabab ; sipentru vorbele astea dulcl, facindu -1 sacreada intr'o avere vitto: re, il tocaticare cum putea mal bine. Asa ca fn-tr'un rind, cum astepta un mandat tele-grafie, pe care il ceruse tot prin tele -graf se pomeni cu raspunsul intenden-tulul ca nu mal sunt parale.

Voroncea fu foarte mirat. F'acu atunclsocoteala banilor pierdutl si cheltuiti,si adunind'o vazu In adevar ca papasemilionul.

Ce sa faca ? Cum s'o dreaga ? Inco-tro s'apuce? Pe Voroncea nu '1 mal a-ajungea capul.

Si stand tot asa pe gindurl, mihnitpina in adancul sufletulul, nuncai ce i sespune ca stapinul hotelulut unde sta,il pofteste : ori sa -1 pläteasca, ori sa semute.

Ce sa faca ? Se eluse la stapinul ho-telulul cEtoile d'Oriente si atesta incre-zator in vorbele sale, ca va piati, ilprimi.

* **

Intr'o zi, vazindu -1 esind de acasanoul lui patron zise catre Eoullas :

Asta n'o sa sfirsasca bine.Si totus1, raspunse Eoullas, d -na

Amelia am! spune ca mal er! a primitinca o suela destul miricicá de lael acasa.

Ei ! ce -a primit ? zece mil de franc!

pe cari in mal potin de o ora i -a siperdut. Mal inuit : sunt tâte -va ceasurlde rand i -a venit alte parale, de lasora lu! din Milan.

Sera lui he ! nu face bine cal tri -mete cA uite zaü : e parat.

Ar trebui sal sfatuiestl d -ta siipiece acasa in tara lut, zise Eoullas.

Da, ce sa faca acolo ? Nu, la- virstalui ma! are o singura scapare,"un sin -gur drum de apucat : sa intre in legiuneastraina, cum a Meut suedezul cela, stilbaronul Flalgren.

... Ah ! domnule ! nu l'al cunoscut peomul cela : o gradina de bäiat, frumossi inalt ! dout metri si ceva !

i Baiat cu vlaga. Saracul ! a muritanul trecut la Tonking. L'aü surprinsnoaptea, pirata si...

... Ah ! dar aud ca vine Rominul.In adevar.Voroncea cobora scarile, spilcuit, in-

manusat, Cu pardesiíï cenusiü deschis,ghetre albe, tilindru cenusiü, si inorfoleaun trandafir futre dint!.

Ajuns jos, se opri o ciipa. Si zarindpe Eoullas la o masa, se aproprie dedinsul si -! zise :

Bonjur, boerule ; ce 'ti mal facemartingala?

Face bine, ce sa faca?Eü, sa ma bata. Dumnezeü, n'as

avea niel pe sfert dir. rabdarea d -tale.M'as apuca de alte treburl, zaü.

Dar d -ta poate... mal stil, ha ?... orisa nu te mal intreb ?

Ba zaü ! nu zaü ! raspunse Eoullasridicind in sus miinile.

Si pe un ton pe care vola sa '1 facadulce :

Crede, boerule, crede ca-1 buna.Poate s'al noroc, sa te scapi. Cearca,veza !

Multumesc matale, multumesc dom-nule ! Nu ! n'am ed vrerne pentru d'alde- astea. De seara risc toate bumastilece mal am, in trel lovituri.

Ah ! daca m! -ar reveni norocul dealta data.

Am avut, nene, ieri...Dar ce sa 'tt mal spun ? Imi vine

rad.Norocul, norocu -! totul. Uste: Rusul

a cistigat eri de opt or! in sir.

Dar sa-t1 zic ramas bun. Ne vedemde seara pe cimpul de lupta, ce zicldomnule Eoullas ?

-- Ne vedem, cum de nu ! Se poatesa nu ne vedem ?

Pe la ceasurile zece, Eoullas alfgin-du-se cu un cistig de cease sute franclse opri putin din jot s! fsi rotea ochiain toste partile.

De o data el vazu pe Voroncea catot se'nvfrtea printre mese, eu sprin-cenile fncretite si muscindu -sl cu dintilun capat de mustata.

Hm ! semn raü ! 1st zise in gindEoullas. Dar nu se misrä din loc.

Un teas mal tfrziü, cum pontase peo sumA maricica, simti o mina pe u-mar ul lui. Era mina sul Voroncea.

ET merge ? merge ?Merge. Dar d -ta cum stai ?Dar d -ta cum stat?De minune, domnule, de minune.Cu alit mal bine. Dar da -mi voie...Da. Vad. Estl acum íntr'un minut

critic... Drace? Al pierdut ? EI vez!? Nu -1tocmai buna martingala!

Ba da. la sa cistig pumal data cevine.

Dar cum? Nu pot! doar dubla?Cu ajutorul cl -tale. 0 sa pun 2500

fr. aci la dreapta, si d -ta, pentru mine,la stinga, tot pe atita.

Tine domnule Voroncea, is banil ! darbal» ma! repede!

Dar poate sa -ti fiü piaza rea?De ce? doar est! in cistig acuma?

(Urmarea in numarul do Dnminica)

CELE MAI BUNE STOFEPENTRU

COSTUME SI PARDESIURIDE

BARBATILAe

GRUN&COMP,

DEPOULFABRICELOR de POSTAV

BircRTEIT16 STRADAi IIPSCANI16

A se observa bine firma elnu rnärul 16.

VINZAREA IN DETALIUpe pretnrilo originale ale fabricelor

® wessavassurammoommeess140 Typografla EPOCA se affil de vin-Eure hirtie maeulaturá en 50 baril ki-loYr. iu Dßehetede t!ite lO kilojrrarllp.r

Fabrica UNIVERSALÀDE

SOBE $I MASINÌ DE BUCATA RIEB AY I

D US U URI SistematiceEELINAISE

VENTILATIÏ de AERVentilatóre YOLPEIST'

U4lt de Co4urrl eu cherOrnamente de zinc

ARTICOLE de ánenagiúI1ECITORÍ Sistematice

Mobile de Grdtlind

Jean KlaperBUCIIRESTÏ

DEPOSITUL : Strada CAMPINEANU, No. 17.FABRICA : Calea V1TAN, No. 19 (statia Tramwayulul Dudest)

Se primesc comenzl si reparatiunT in aceasta branse.

AVIS IIliPOR,TAINZ`Aduc la cunostinüa onor. public din Capitalki si provincie ca am mutat

fabricele mele de :

Umbrele, Corsete $i Cravatedile !STRADA GIABROVENI No. 47

in STRil)A CAROL No. 04 (etagiul de sus)FOST DEPOUL D -LUI PRAGER LA URSU..

Fiind foarte bine asortat spre a putea satisface ori -ce cerera a onor. pu-blie, rog sa binevoiascä a visita Depoul met) onde se va putea convingeatat ce soliditatea märfurilor cut si pretuiile foarte convnabile.

Cu distinsä stinti, I. IJOSENBAI U1M.Sucursale : Calea Vietoriel No. S Ili No. 33 si Str..lelarü No. 22

tan

APA MINERAIA DE BORSZEK (BORVIS)Pentru excelentele sale proprietatl a primit la expozitia universala din

Viena diploma de distinctiune si la expozitia din Paris medalla de argint.Multe autoritatl medicale aü recunoscut ca aceasta apa minerals

poseda o excelentá putere de vindecare in diverse casuri. Prin gustulsad eel placut $i bogatul continut mineral, aceasta apa amestecatacu vin, e recunoscuta ca o bautura placuta si racoritoare, superioaraaltor ape minerale.

Exportator! generali : D -ni! Lazdr 4. Verzar in BrasovDepositul general pen- Strada COVACItru Capilalä la D-nul RASILE Ufl UIU No. 17.In provincie la diferiti depositari principali.

Constantin SimionescuDoctorznd in Medicine

Paris, Boulevard Montparnass 152Stabilit de mat mult tinip In Paris si

Hind in relu il cu tots specialisti1 si ce-lebritä file Medicale din Paris, pot oferiservicille mele persoanelor cari vin laParis sä se consulte eu Dr. specialists,asemenea se poate face consultatiune siDrin corespondents.

IIMIMhawm

Pentru numai Lei 7.25contra ramburs expe-diez un superb Aecor-deon de Concert cunoise molle Claviaturicu arcurl, earl aufostbrevetate in diferitestate. Pria aceastanoua Claviaturä se va

economiti Cumpärätorului mult necaz sicheltuell de reparatiune. Acest instru-ment are 10 klappe, 20 tonus duble,2 bassuri, 2 registre, claviatutä deschisäde nickel, garniturä Tmprejur tot diracest metal si complectä, 2 burdufuriduble sí fórte tari, 2 bnchisäturf, sine deburduf asortate si in colt, de nickel.Märime 35 Centimetre. Metodá do anu lita de a capta singur Qi amhalagiugratis. Porto 2 Lei. A se face comandelela Henri Sdhr, Harmonika Export la

Netienrade, Germaria.

liáile Iierculane ( tilehadla )(Herkulesfürdö, Ungaria)

Slafi+eue de cale feralti, Portla' TelegrafRENIIMITE TERME SULFUROASE §i SARATE

Cu Tomperaturä toresträ de 55° C.

var` lnceputul sesonulul la 1 MalliLoe de curi climatie!1. Gitnnasticä suedezä si massagiu. Bal elettrice.Hidroteraphil. Rendezvous international. Situatiune admirabila in valearomantica a Cernez. Promenade si locurt de excursiune. Clima favorabilä.Situatiune scutitä de vint. Aer ozonic si liber de praf. Palaturl de bat,hotelurl splendide. salon de cura. Luminatiune elettrica. Musica proprie.

Orfeu (Teatru Variété).Dar MEDICI ROMINI ';

CONSIILTATIIINI " toate filabile enropene.June1 iune cu treuil] Expres si Orient - Expres ; dela Orsova cu navile dunärene

Bilete cu pretura reduce. Frecuenta 1n anus 1896: peste 10.000.

M. KOHAN, GaIatÏ Si BräilaDEPOSIT de MAINÌ Agricole Industriale

DIN FABRICELE

BROWN &MAY LIMITED DEVIZES (England)LOCOMOBILE de la 4 ping la 50 de cal putere.TREERA'I'OARE sistem tel mal perfectionat p. RomaniaMOTOARE VERTICALE fncepind de la 1 cal putere.MORI CU POSTAMENT de FER Si eu petre frantuzescl.CAZANE pentru ABUR de toate marimele.MASINE de SECERAT Simple cu Legat

DIN FABRICELETHE MASEEY-HARRIS Company Limited din Toronto (Canada)

Peste 1,500 matins in lucre In fard.Prefurii eureute tie Irisait dupa' cerere, gratis ref franco

STUDII Pregätitoare si EXECUTAREA INTREPRINDERILOR de ort-ce felBUCURESTÏ.-- Strada Sf. Dnmitrn, 3.

11iotoare originale O T T O"eu Gaz, Beuziois Petroleu

Peste 100 bucñti de 1/e-60 caf patere iustalate tu Bomtula

1/IAINE ItlI CAZANa cu ABURMAtfINI- IINELTE pentru LEMNE 1cI METAL

MASINÏ pentru INDUSTRIA TEXTILÄ LOCOMOTIVE, POMPE delaSÄCHd. MASCHINENFABRIK fost RiCH. HARTMANN din Chemnitz

Furnisate lu sutimi de exemplare color mal mari slabilimeute ale Stalululvi ale particulaellor din llomfuia.

MARE DEPOU DE ARTICOLE TECIINICEALE FABRICELOR :

SCHÄFFER fi BUDENBERG Magdeburg, Mohr fi Federhaff Mannheim

CURELE I)E 'TRANSMISITINIATELIER DE CONSTRUCIUNI

ATELIER PENTRU REPARATIUNI E MAt}INP1

LA FILARETTURNATORIA DE IKETAL

1

VECHIUL MAGASINDE

LAMPI, SOBE, MA$INÏ DE BUCATESI ORI -CE INSTALATIU NI

MARCUS LITTMAN SUCCESOR II WAPPNER61. Calea Victorieï, 61 (vis -à -vis le Episcopie)

Recomanda Onor client! instalatiunile de bai, lucrate numal inZinc, cu diferite sobe de asma pentru fncalzit apa.

BRII de AB URÎ Hfglenlcerecomandate de toti medici! celebri, poate sa faca or! -cine in casa

DUSURI SISTEAIATICECU AER COMPRIMÂT

ohne

CLOSETE «tout a l'atout' higienice si sistematiceSTICLE pentru CONSERVE, COMPOTURÏ si DULCETURÏ

hermeticeste incluse, de toate mär;mileUnicul DEPOU in tara Lu malint de bucatarie din renumita

fabrica GEBRÜDER BOEDER din «Darmstadn, precum si splen-didul sor asortiment de LAMPI ELEGANTE pentru atirnat simasa, eu masinele Americane (WUNDER», toate eu aer.

MEDICAMENT PHOSPHATIC

IN DE VIAI,VINUL DE VIA'- este un modificator pu-

ternie al organismuluT in casurile de :ebdilitate generala, crescerea lntârziati, con-

valescente lunga, anemia, perderea ape-titulul, a fortelor släbiciunel nervoase.

Dosa este de un paharel de lichior 1n-naintea mese!. El complecteaza nutritiu-nea insuficientA a bolnavilor si a con-valescentilor.

Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 fi in toate farmaciile.

BUCURESTI Tipografia

KARLSBADISVOARELE SALE CELEBRE S[ PRODUCTE DE ISVOARE SUNT:

Beinediul NaturalCel mai bun la boale de Stomac, Pleat, Spliná, Rinichs,

Organelor ndulns, Prostates : la Diabetnl Ment ( boaläde zahár), Concremente biliare, Vesicale si Renale,Artrita, Renmatism cronic, etc.

Apele minerale naturale de KarlsbadSARE NATURALA SPRUDE ,IANA

CRIST. SI PULVERl1 OR1IIAPEJTR U

C UR AI DE 'SAUT ÎN C A1 SACAT SI PASTILE DE KARLSBAD, SAPUN SPRUDELIAN,LESIE SPRUDELIANA SI SAREA DE LESIE SPRUDELIANA

SE AFLA DE VÎNZARE LALa toate DROGUERIILE FARMACIILE

EgPEDITIA PRODUSELOR DE APE MINERALE

Löbel Schottländer, Karlsbad, Boemia

" executá tot felulTde lucrä,rt atingátoare de aceasta al

4111111 1

IPOBAFIA ,,EPOCA

WATSON át YOUELLMA$1NÏ AGRICOLE I INDUSTRIALE

BUCURESCÏ. Strada Academiei, 14 (fost Rasca)laalats, Strada Portulni. Brilla, Strada Regalá.

REPRESENTANTI GENERALI AI FABRICE!

MARSHALL SONS & Co., GAINSBOROUGHLOCOMOBILELE, cele mal perfectionate $i cele mal solid construiteTREERATOARELE unica care treeri cet siai mult si scoate cet

mal carat.BATOZELE DE PORUMB, singurele cari bat cantitatea osa mal

mare scotînd boabele curat.STABILE pentru puterile cele mal marl, cu

sad fArä condensatiune, orizontal eeau verticale.

CAZANE multitubulare, canne Cornwall cuunu sad doua tuburl de foc.

CAZANE tabulare eu stabili saprapusi.CAZANE tabulare ou stabili dedesupt.MACINI de macadamisat (presat) gosele.

TOT FELUL DE MAiIM AGRICOLEOalaloage iJsialrate gratia 4l franco.

EPOCA Strada Clementes 3. BUC[JRESTI

`.+LC i+.-..: