“ Nu din vorbe, ci din fapte se cunoaşte omul virtuos”

Sf. Vasile cel Mare

Editura Neutrino

Prietenul nostru

NUM 2009ĂR SPECIAL DE CRĂCIUN

Biserica “Sf. Arhangheli Mihail,Gavriil şi Rafail”

Paris

- Ast

Ńiei d

Ńi-L !

CE CITIM:

ăzi s-a născutHristos !

Crăciun de criză

“Amintiri din copilăriei- colindatul -

Constatări

Legendele Crăciunului

Bucuria rela ăruire-iubire-iertare,

în lumina Na

ăm bradulde

- Hristos.. Întâmpina

-

-

-

-

-

şteriiDomnului Hristos

De ce decor-

Crăciun

2

Ca n fiecare an, luminatul praznic alNa terii Domnului nostru Iisus Hristos neumple sufletul de o negr it bucurieduhovniceasc , pentru c aceast zi reprezintmplinirea f g duin elor i n dejdilor pe care

Dumnezeu le-a dat oamenilor de la nceput, candemn de c l uz pe drumul ce duce spre

m ntuire.Ascult nd istorisirile minunate din Sf nta

Evanghelie despre cele petrecute n noapteasf nt a Na terii, sim im n inimile noastre otainic chemare de a porni cu cugetul pe urmelemagilor de la R s rit, cu ochii a inti i spresteaua c l uzitoare spre Betleem, unde s-an scut Hristos. Acolo, n pe ter , n ieslea ceas rac , Pruncul nou-n scut a venit pe P m nt

s sfin easc pe om, s -l fac s la dumnezeiesc. mpreun cu p storii auzim i tr im i noi frumuse eafermec toare a c nt rii ngere ti:

.Aceste sfinte nt mpl ri din Betleem trezesc n sufletele noastre n primul r nd recuno tin pentrunem surata dragoste a Tat lui Ceresc fa de noi, oamenii, i pentru marea jertf pe care a f cut-o prin Fiul S uca s ne m ntuiasc .

An de an bucuria s rb toririi Na terii Domnului pune st p nire pe ntreaga noastr fiin . Este, de fapt,partea comuniunii noastre la bucuria cea sf nt i f r de sf r it a vie ii dumnezeie ti, pe care o zugr ve teSf ntul Apostol i Evanghelist Ioan c nd afirm :

(I Ioan 1, 2-3). Aceast m rturie exprim o lucrare vie, c ciprin ntruparea i Na terea Sa, M ntuitorul Iisus Hristos ne-a adus-o i ne-a mp rt it-o ca via dumnezeiasc ,nemuritoare. Descoperindu-se oamenilor ca „p inea vie ii” (Ioan 6, 48) i l murind c aceast p ine este TrupulS u pe care l va da pentru „via a lumii” (Ioan 6, 51), M ntuitorul Iisus Hristos a ridicat via a omeneasc laplin tatea vie ii dumnezeie ti i a ar tat, peste veacuri, c via a este bunul i darul suprem de care trebuie s sebucure nu numai omul, ci i ntreaga f ptur . S rb toarea Na terii Domnului este, astfel, s rb toarea vie ii. Prinntruparea sa, Fiul lui Dumnezeu ne-a descoperit valoarea i frumuse ile vie ii. M ntuitorul a venit n lume

pentru a da un sens nou existen ei omene ti.„Ziua de na tere a Domnului este ziua de na tere a p cii”, spune un sf nt p rinte al Bisericii, ntruc t Fiul

lui Dumnezeu a venit pe p m nt ca s mpace pe om cu Dumnezeu i pe oameni ntre ei. O frumoas c ntarebisericeasc ndeamn :

„Hristos se na te, m ri i-LHristos din ceruri, nt mpina i-LHristos pe P m nt, n l a i-v ”

Totul este bine c nd tr im n lini te, iar bucuria noastr este deplin c nd avem siguran a zilei de m ine.Hristos a cobor t din ceruri, pentru ca noi s -i ie im ntru nt mpinare prin tr irea virtu ilor care duc la

des v r ire. S avem, a adar, mereu n inimile noastre fiorul sf nt, tr it de magii care au mers s se nchineM ntuitorului, aduc nd daruri Celui ce S-a f cut om, pentru ca noi s ne ndumnezeim prin credin a i faptelenoastre.

Purt nd n inimi i n cugete bucuria acestei sfinte s rb tori, v doresc tuturor s o petrece i cu pace,s n tate i alese bucurii, potrivit datinilor str bune.

AST ZI S-A NĂ ĂSCUT HRISTOS!

îş

ă ăă ă ă ă

î ă ă Ń ş ăî

î ă ă ăâ

â âî

â ă ş Ń îă

ă ă Ń Ńă ă

ă î ş ă îă ă ă ă â

ă Ń ă ă ă ă ş Î ă ă ş ă ş Ńă â ă î ş

î â ă î î â ş Ńăă ă Ńă ş ă ă ă

ă â ăă ă ş ă â î ă Ńă

â ă ş ă ă â ş Ń ş ă şâ ş â ă

ă ă ă ăÎ ş ş â ş î ă ăş Ńă ă

â Ń ş ă ă ă âă î Ń â Ń ă

ă Ń ş ş ă ă Ń ş ăş î ă ă ă ă ş ă ă Ń

Î ş Ń Ń â îŃ ş

ş ş ă â ă î âă â ă î ş î ă â

ă î ăş ă Ń

î â Ńă â î ă Ń Ń ă

â ă î ş ă ă â Ń ââ ă ş î î â ă Ń

ă â ş ă ş î â ă ă îâ â ă ă î Ń ş

â î ş î ă ă ă ă Ńă ă ş ă

„Slav ntru cei de sus lui Dumnezeu i pe p m nt pace, ntre oamenibun voire ”

„Via a s-a ar tat i am v zut-o i v m rturisim i v vestimvia a de veci, care era la Tat l i s-a ar tat nou ”

ă î ş ă â îă

Ń ă ş ă ş ă ă ş ăŃ ă ş ă ă

REDACłIA V

ł I AN I !

Ă UREAZĂ CA ANUL 2010 SĂ FIE PLIN DEBUCURII !

LA M U L

3

Cr ciun de criz ...ă ă

mp r ia lui Dumnezeu este n untrul vostru (Luca 17, 21)Î ă ăŃ î ă

Nu pot ignora realitatea, atmosfera trist a celor ce nt mpin n aceastperioad s rb toarea Cr ciunului: n locul pruncului a ap rut demult figura lui MoCr ciun simpatic i burtos, industria reclamelor i a comer ului te–ndeamn ,,s fifericit’’, iar tot ceea ce-a teapt unii de la ,,Mo ul’’ e s aib ceea ce este mai bun pemas , s fie nconjura i de familie i prieteni i s nceap petrecerea Ambalajultradi iei i-al obiceiurilor, a dorin elor i-a intereselor personale, a influen elorsociet ii, i face s piard din ,,vedere’’ i cele mai mici leg turi cu cele sfinte, cuadev rata s rb toare a Cr ciunului: Na terea Domnului Nostru Iisus Hristos. Sunt a ade mul i cei care la s rb tori v d numai str lucirea vitrinelor, a artificiilor, sau aluminilor din brad (brad cu ,,arom ’’de plastic ).

Prezent nd realitatea a ceea ce s-a petrecut n urm cu 2000 de ani la Betleem, apostolul Ioan spune:“Cuv ntul S-a f cut trup, i a locuit printre noi... plin de har i de adev r…” (Ioan 1,14). Cuv ntul, care la nceputera cu Dumnezeu, Cuv ntul, prin care au fost f cute toate lucrurile, Cuv ntul, care este Dumnezeu adev rat din

Dumnezeu adev rat, s-a f cut asemenea nou , venind nlumea noastr , prin Fecioara Maria.

Aceasta-i minunea pe care o s rb torim laCr ciun. n rest, toate celelalte tradi ii i obiceiurilume ti p lesc n lumina minunii Na terii Sale, minunece chiar dac nu se mai repet , totu i n fiecare an,binecuv nt rile pe care El le ofer sunt mari experien ei realit i, tr ite de cei care trec dincolo de aparen ele,

de criza actual , de nemul umirile de zi cu zi...,,Hristos (totu i) se na te... ’’ ntr-o lume din ce

n ce mai indispus s -L primeasc ... Mai cu drag sunta teptate primele n bani i bonurile de mas (pentruunii) felicit rile, cadourile, juc riile...ofertepromo ionale i reduceri, nebunie i nghesuial desezon... colind tori cu sau f r stea, cu sau f rcolinde.... rom nii nu primesc dec t promisiuni de la

mai marii zilei, speran e i binecuv nt ri de ocazii... organiza ii filantropice i partide politice ce se-ntrec n a- itr mbi a generozitatea....z mbete terse, ochi uimi i i indiferen i, cadouri (de la ,,patruzeci’’) cu bani pu ini,s rb tori f r cadouri, cu ,,mo i cr ciuni’’din China...

Printre toate acestea ns nu trebuie s uit m de noi n ine... de sufletul nostru... de prilejul n care secuvine ca Domnul s fie invitat la masa noastr , n casa noastr , n rela iile dintre noi, n tot locul unde lipse tec ldura, dreptatea, binele i adev rul.

ă î â ă î ăă ă ă ă î ă ş

ă ş ş Ń ă ăş ă ş ă ă

ă ă î Ń ş ş ă î ăŃ ş Ń ş ŃăŃ î ă ă ş ă

ă ă ă ă ş şŃ ă ă ă ă

ăâ î ă

â ă ş ş ă â îâ ă â ă

ă ă ă îă

ă ăă Î Ń ş

ş ă î şă ă ş î

â â ă Ńş ăŃ ă Ń

ă Ńş ş î

î ă ă ăş î ş ă

ă ăŃ ş ş î ă

ă ă ă ă ăâ â

Ń ş â ă Ń ş î şâ Ń â ş Ń ş Ń Ńă ă ă ă ş ă

î ă ă ă î ş îă ă î ă î Ń î ş

ă ş ă

Prof. Diacon Emil VARGA

Iat , vin colind tori, Dumnezeu adev ratflorile dalbe, florile dalbe,

Noaptea pe la c nt tori, Soare-n raze luminatflorile dalbe. florile dalbe.

i ei vin mere, mereu, Noi v zicem s tr i i,florile dalbe, florile dalbe,

i-L aduc pe Dumnezeu ntru mul i ani ferici i,florile dalbe. florile dalbe.

IAT , VIN COLIND TORIĂ Ă

ă ă ă

â ă

Ş ă ă ă Ń

Ş Î Ń Ń

4

„Amintiri din copil rie”- colindatulă

Pentru acest num r al revistei noastre, m-am g ndit s scriu despre momentelec nd mergeam la colindat cu ceilal i tineri din cor.Ne adunam n Seara de Ajun la Biseric mpreun cu p rintele i cu al i oameni de-aiBisericii i mpodobeam bradul. Era ontreag veselie, ne ntreceam careleag mai multe saloane pentru a lepune n pom, care pune mai multegloburi, care e mai harnic. Bine n elesc pe l ng glume i r sete se auzeaui colinde pentru c ne preg team s

plec m n colindat.P rintele era cel care ne d dea

idei n ceea ce prive te colindele, pecare s c nt m i cum. Odatmpodobit bradul ne organizam iplecam mpreun spre enoria ii carene a teptau s le umplem casa dec ntec i de spiritul Na terii Domnului.

E foarte pl cut s mi amintesc cum mergeam c tre diferite case spun nd glume,g ndindu-ne la faptul c era seara n care Hristos se n tea, la faptul c to i copiii la teptau pe Mo Cr ciun. E un sentiment pl cut s mergi la colindat deoarece tii coamenii se bucur consider ndu-te un vestitor al celei mai frumoase ve ti pentrucre tini.

Cred c nu o sa uit niciodat ultima oprire, la tanti M riuca, o doamn dr gu carene a tepta cu bra ele deschise oric t de t rziu am fi ajuns. Ne a tepta cu chiftelu e,c rn ciori, vin ro u, pentru a ne nc lzi i o gr mad de alte bun ta i tradi ionale. Latanti M riuca ajungeam ultima dat deoarece ne pl cea tare mult s putem sta lapove ti f r s ne mai gr bim la alte case, atunci aveam vreme de alte glume i pove ti.De fiecare dat c nd plecam la colindat p rintele Berbentia ne amintea c a doua ziavem concert la Biseric i c nu ar trebui s st m prea mult. Noi, ca ni te copiineascult tori, ne intindeam la discu ii p n c tre diminea i c nd mergeam laBiseric pentru concert eram tare adormi i sau r gu i i, dar mereu ne adunam ireu eam s c nt m pe m sura a tept rilor tuturor.

Singurul lucru de care mi pare r u este c am crescut i nu m mai pot bucura decolindat i nici de Seara de Ajun a a cum o f ceam atunci. Acum totul se rezum la aface prea mult m ncare pentru prea pu ine zile. Sigur, sunt momente speciale,precum mpodibitul bradului sau ascultatul colindelor, ns nu mai este la fel.

Ultimul meu sfat se ndreapt c tre copii i adolescen i: BUCURA I-V DECOPIL RIE, MERGE I CU COLINDA PENTRU C SUNT MOMENTE CU CARE NUO S V MAI NT LNI I

ă â ăâ Ń

î ă î ă ă ş Ńş î

î ă îă

îî Ń

ă â ă ş âş ă ă ă

ă îă ă

î şă le â ă ş ă

î şî ă ş

ş ăâ ş ş

ă ă î ââ ă î ăş ă Ń îş ş ă ă ă ş ă

ă â şş

ă ă ă ă ă Ńăş Ń â â ş Ń

â ă ş î ă ş ă ă ă Ń Ńă ă ă ă

ş ă ă ă ă ş şă â ă ă

ă ş ă ă ă şă Ń â ă ă Ńă ş â

ă Ń ă ş Ń şş ă â ă ă ş ă

î ă ă ş ăş ş ă ă

ă â Ńî î ă

î ă ă ş Ń ł ĂĂ ł Ă

Ă Ă Î Â ł .

ă

Alina- Mihaela FETESCU

5

CONSTAT RIĂstela_teologie@yahoo.fr

Am constatat cu surprindere, at t deCr ciun, c t i n perioadele de dinainte i dup s rb toare, c n-amprea auzit colinde cam de loc n cadrul programelor .

De asemenea n marile magazine pe unde ne-am f cutcump r turile, n loc s te nso easc to i clopo eii ur torilor deCr ciun, r sun din plin o muzic zgomotoas , care- i perturb totinteriorul.

A nu avea colinde de s rb toarea Cr ciunului este sinonimpentru mine cu a nu purta c ma a, la costumul na ional. S nu uit m cne sunt specifice, ne reprezint i caracterizeaz .

Ele dau "tonul"s rb torilor le ne transpun n starea des rb toare. Si poate, importan a lor este cu mult mai mare dec tcredem, p c le-am mo tenit din vechime, de la nainta ii no tri, care, peste timp ne transmit i ne nva prinintermediul acestora s binecuv nt m clipa urm toare, s pres r m g nduri bune, s ur m de bine tuturor, siert m, m car atunci, de Cr ciun, c nd cerurile se deschid i Dumnezeu se uit la noi.

Cr ciunul.....i acest Cr ciun mo tenit i reinventat de p rin i pentru a d rui cadouri copiilor, tot a a cum i Dumnezeu

ni l-a f cut cadou pe Fiul S u, s ne m tuiasc . Cu aceast ocazie, p rin ii au reu it s nm nuncheze laolaltreligia, tradi ia, credin a.

Ca ncheiere a ad uga: at t timp c t ne numim rom ni, colindele s fie nelipsite la s rb torile de iarn , eleechiv l nd cu t v lugul care distruge tot ce este r u n jurul nostru i ne face progr m ri de speran spre Lumin .

Stela erbanBibliotecar

Facultatea de TeologieTimi oara

în anii ce au trecut, ââ î

î de televiziune, î

î î Ń Ń ŃŃ

ŃŃa noastr

, e îŃ â

entru î î Ń, â â

â

Ńân Ń î

Ń Ńî â â â

a â î a Ń

ă ă ă ă ă

ă

ă ă ă ă ă

ă ă ă ă ă ă

ă ă ă

ă ă ă ă

ă ă via ă

ă ă

ă ă

ă ă

ă ă ă ă ă ă ă ă ă

ă ă ă ă

ă

ă ă ă

ă ă ă ă ă ă ă ă ă

ă ă ă ă ă

ă ă ă ă ă ă

ş ş

şş

ş ş ş ş

ş

Ş ş ş ş ş

ş

ş

ş

Ş

ş

Ca la multe alte popoare i la rom ni, b tr nii (mo ii) s-au bucurat de mult stim i respect, mai ales nvechime. Respectul fa de ace tia s-a p strat i dup moartea lor, ntr-o asemenea m sur nc t unii dintre ei au

devenit un fel de eroi a c ror amintire a r mas ne tears n memoriacolectiv . Un astfel de personaj b tr n i celebru este i Cr ciun, p storulmitic, a c rui legend s-a mpletit foarte frumos cu momentul sf nt alNa terii Domnului.

Legenda spune c , f r acordul so ului, Cr ciuneasa o prime te ngazd pe Fecioara Maria, oferindu-i ad post n grajd. Afl nd acest lucru,Cr ciun se nfurie i i taie m inile, ns Maica Domnului i le pune la loc.Minunea l converte te pe Cr ciun.

De bucurie c nevasta sa a sc pat nev t mat de fapta lui necugetat ,Cr ciun aprinde un rug din trunchiuri de brad n curtea lui i joac o hor cutoate slugile lui. Dup joc, Cr ciun mparte Sfintei Familii daruri p store ti:lapte, ca , urd , sm nt n .

De aici s-a ajuns la transformarea lui Mo Cr ciun ntr-un sf nt, careaduce daruri copiilor de ziua na terii pruncului Iisus, obicei care sesuprapune cu amintirea darurilor pe care, dup relatarea evanghelic , le

aduceau regii-magi n staul din Betleem, la ieslea n care s-a n scut Mesia.C ntecele de bucurie c ntate de slugile lui Cr ciun s-au transformat n... Colinde.

LEGENDELE CR CIUNULUIĂş â ă â ş ă ă ş î

Ńă ş ă ş ă î ă ă î âă ă ş ă î

ă ă â ş ş ă ăă ă î â

şă ă ă Ń ă ş î

ă ă î âă î ş î â î ă

î ş ăă ă ă ă ă ă

ă î ş ă ăă ă î ă ş

ş ă â â ăş ă î â

şă ă

î î ăâ â ă î

Sursa: internet

6

Bucuria rela iei d ruire - iubire - iertare n luminaNa terii Domnului HristosŃ ă , î

ş .

Prof. Nicolae-Adrian P UNESCU

Dintotdeauna s rb toarea Na teriiDomnului sau Cr ciunul, a a cum este cunoscut npopor, a reprezentat o bucurie pentru oameni. De ceoare? Pentru c postul cur mintea de p cate, iarsufletul de patimi i ndemna, totodat , pe oameni lacultivarea sentimentului de evlavie cre tin .

Istoria multisecular a BisericiiOrtodoxe rom ne ti m rturise te faptul c , ntrecut, oamenii manifestau o mai mare deschiderefa de s rb torile de iarn ; n zilele noastre, ns ,oamenii moderni, m cina i de influen ele nefasteale secularismului i a globaliz rii, tind s trateze cusuperficialitate orice emo ie religioas , pe care arputea-o trezi n suflet o s rb toare. De regul ,s rb torile de iarn sunt nesocotite din punct devedere spiritual, accentu ndu-se n exces laturamaterial . Foarte pu ini dintre contemporanii no tri n eleg ce se nt mpl la biseric n cadrul slujbelor legate depraznicul Na terii Domnului; iar ceilal i privesc s rb toarea Na terii Domnului ca i prilej de chefuri, de be ii saudesfr u, spun nd c a a trebuie s se manifeste bucuria acestei s rb tori. Or, nu este a a. Ei se n al crez nd c potlegitimiza p catul n cadrul rela iei cu Dumnezeu, deoarece, n cadrul sfin eniei nu poate rezida vreun p cat,oric t de ne nsemnat ar fi.

Spiritul cre tin al poporului rom n a nceput u or-u or s apun i s se identifice cu cel „european”,uit nd de substratul religios, care a f cut acest popor s reziste at t de mult. Tradi ia str mo easc men ioneaz oserie de tradi ii legate de s rb toarea Na terii Domnului, tradi ii care nt reau leg turile dintre oameni i sporeauprieteniile. Ast zi, aceste tradi ii par a fi ni te prostii pentru oamenii contemporani. Este p cat c trebuie srenun m cu u urin la anumite tradi ii, care ne personalizeaz ca i popor. Dar mai r u este faptul c i uit m i pefra ii no tri rom ni, care sunt dincolo de grani ele rii i care sunt desconsidera i i lua i n der dere n modfrecvent de cei din ar . Dac noi manifest m astfel de atitudini, atunci cum mai putem vorbi despre d ruire,despre iubire sau despre iertare?

Rela ia d ruire-iubire-iertare trebuie s fie ancorat n M ntuitorul Iisus Hristos, fapt care se petrecenumai prin credin i jertf . Degeaba d ruie ti cadouri celor dragi, dac nu-i iube ti sau dac faci acest lucrunumai pentru a primi la r ndul t u cadouri. D ruirea se manifest prin iubire, iar iubirea prin iertare. C i dintrenoi d ruim iubire n acest moment i iert m pe cei din jur, care ne-au gre it?

Ar trebui ca, n aceast perioad minunat , cea a s rb torilor de iarn , s ne apropiem cu mai multdragoste de cei de l ng noi i s ne mp rt im din dulcea a acestor s rb tori. Nu trebuie s fim arogan i sauignoran i fa de cei de l ng noi. Nu trebuie s venim la biseric cu inute extravagante sau de fi e, prin care s near t m opulen a sau gusturile mai slabe n ale vestimenta iei. Nu trebuie s venim be i la biseric , ca s ne ar t mc t suntem noi de tari n fa a celorlal i sau s -i jignim pe cei ce ne apostrofeaz pentru aceast atitudine. Nu trebuies ne l s m tineretul s arate ca ni te clovni, doar pentru a respecta anumite standarde ale modei. Trebuie doar sd ruim iubire din suflet i s iert m celor ce ne-au gre it. Trebuie s adopt m atitudinea cre tin de alt dat i sne bucur m unii de ceilal i. Trebuie s nu-i uit m pe fra ii no tri rom ni, de dincolo de grani e, pentru c ei sunt aino tri i poate c Bunul Dumnezeu se va ndura ca odat s ne unim i s respect m cuvintele psalmistului David:„Iat , ce este bine sau ce este frumos,dec t numai a locui fra ii mpreun ”

n ncheiere, doresc s transmit at t fra ilor rom ni din Serbia, de la Toracu-Mare c t i celor dinUngaria, de la Micherechi, dar i celor din ar , ca sfintele s rb tori de iarn s le fie prilej de bucurie, de s n tate,de pace, de lumin n suflete i de m ntuire.

Bunul Dumnezeu s i in ntru mul i i ferici i ani.„S rb tori Fericite tuturor ”

„Cr ciun Fericit ”

Ă

ă ă şă ş ă î

ă ăŃă ăş î ă

ş ăă

â ş ă ş ă î

Ńă ă ă ă î î ăă Ń Ń

ş ă ăŃ ă

î ă ă ăă ă ă

â îă Ń ş î Ń î â ă ă î

ş Ń ă ă ş ş Ńâ â ă ş ă ă ă ş î ş ă â ă

ă î Ń î Ń ăâ î

ş â î ş ş ă ă ş ăâ ă ă â Ń ă ş ă Ń ă

Ń ă ă ş Ń î ă ă şă Ń ş ă ă ă

Ńă ş Ńă Ń ă ş ă ă î ă şŃ ş â Ń Ńă ş Ń ş Ń î â î

Ń ă ă ă ă

Ń ă ă ă î âŃă ş ă ă ş ă ş ă

â ă ă ă âŃă î ş ă ş

î ă ă ă ă ă ă ă ăâ ă ş ă î ă ăş Ń ă ă ă Ń

Ń Ńă â ă ă ă Ń Ń ăă ă Ń î Ń ă Ń ă ă ă ă

â î Ń Ń ă ă ăă ă ă ă ş ăă ş ă ă ş ă ă ş ă ă ă ş ă

ă Ń ă ă Ń ş â Ń ăş ş ă î ă ă ş ă ăă â Ń î ă

Î î ă â Ń â â şş Ń ă ă ă ă ă ă ă

ă î ş âă î Ń ă î Ń ş Ń

ă ăă

7

ă ăDe ce decor m bradul de Cr ciun?

Obiceiul provine probabil de la egipteni, care i ornau caselecu frunze de palmier n ziua solsti iului de iarn . Obiceiul a fostpreluat de romani, care au folosit, n locul palmierului, brazii. Darpovestea ncepe cu adev rat prin secolul al VII-lea, c nd unc lugar din Devonshire a venit n Germania pentru a r sp ndicuv ntul Domnului. Legenda spune c s-a folosit de formatriunghiular a bradului pentru a simboliza Sf nta Treime. nEuropa secolului al XII-lea, cu ocazia Cr ciunului, bradul eraat rnat de tavan cu v rful n jos

Se pare c bradul a fost decorat pentru prima dat la Riga n1510. La nceputul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decoratbradul cu lum n ri, pentru a le sugera copiilor s i sclipirea stelelorde pe cer.La mijlocul secolului al XVI-lea, apar n Germania primele t rgurispecializate n v nzarea de cadouri, de obicei m ncare sauobiecte de folosin practic .

Figurile modelate din paine de brutari, care apoi erau ag ate n brad ca ornamente, aveau maretrecere. Se p streaz n acest sens m rturia unui vizitator al ora ului Strasbourg n 1601. El descriebrazi decora i cu astfel de figurine, cu acadele i ornamente din h rtie colorat . nc rc tura biblicatribuia bradului astfel mpodobit simbolul pomului paradisului, al bel ugului, al cunoa terii i alinocen ei.

Beteala a fost inventat n Germania pe la 1610. n acea vreme nu era numai argintie, era chiar dinargint Argintul era durabil nsa oxida repede, astfel c au fost ncercate diverse aliaje de plumb icositor, dar produsul era at t de greu, nc t se rupea sub propria greutate. Astfel argintul a fost folositdoar p n la mijlocul secolului al XX-lea.

n Marea Britanie, obiceiul bradului de Cr ciun a p truns prin intermediul negustorilor germanistabili i nAnglia, care obi nuiau s - i decoreze casele de s rb tori.

Decora ia bradului consta n beteala din argint, lum n ri i m rgele, toate produse n sec. XVII nGermania i Europa de Est. Obiceiul cerea ca fiecare membru al familiei sau invitat s aib c te un micbrad a ezat pe mas n dreptul lui, cu cadourile al turi.

n 1846, Regina Victoria i Prin ul Albert (de origine german ), apar n “Illustrated London News”,mpreun cu copiii, n jurul bradului de Cr ciun. Popularitatea familiei regale a f cut ca obiceiul s ser sp ndeasc repede printre supu i. Bradul a devenit “la mod ” nu numai n insulele britanice, ci i pecoasta de est aAmericii.

rile din spa iul mediteranean nu s-au ar tat prea interesate de brad, prefer nd scenele biblicea ezate pe platforme triunghiulare (ceppo), bogat ornamentate.

nAmerica, bradul de Cr ciun apare pe la 1747, n comunit ile germane din Pennsylvania, dar ser sp nde te abia o dat cu dezvoltarea comunica iilor, n secolul XIX.

n 1882 este patentat becul electric, iar n 1892 el este adaptat pentru pomul de Cr ciun. Tot naceast a doua jum tate a secolului al XIX-lea, obiceiul mpodobirii bradului p trunde dinspre nord ipe teritoriul actual al Rom niei. Obiceiul s-a suprapus peste cel al butucului de Cr ciun. Ritual azidisp rut, dar atestat nc de la romani, butucul de Cr ciun, un trunchi de brad t iat (jertfit) i ars pevatr n noaptea de 24 spre 25 decembrie.

Secolul XX aduce un val de nout i: dup 1918, din cauza problemelor de export, Germania numai este principalul furnizor de decora iuni. Locul s u este luat de Japonia i SUA.

n 1930 brazi de mari dimensiuni sunt amplasa i n locuri publice.La mijlocul anilor ’60 din sec. XX, ideile moderniste se r sfr ng i asupra pomului de Cr ciun.

Brazii din aluminiu argintiu, importa i din America, sunt foarte la mod . n anii ‘70 apar brazii artificialicu aspect foarte realist. Spre sfarsitul anilor ‘90, decorarea bradului se ntoarce spre ideile Victoriene,dar cu teme i concepte noi.

Oare ce ne rezerv mileniul al III-lea?…

îşî Ń ă

îî ă â

ă î ă ââ ă

ă â Îă

â â îă ă î

îâ ă ă

î âî â â

Ńă ăăŃ î

ă ă î ă ş îŃ ş â ă Î ă ă ă

î ş ş şŃ

ă î Îî ă î ş

â î ââ ăÎ ă ăŃ î ş ă ş ă ă

Ń î â ă ş ă î îş ă ă â

ş ă î ăÎ ş Ń ă î

î ă î ă ă ăă â ă ş ă î ş

łă Ń ă âş

Î ă î ăŃă â ş ă Ń î

Î î ă îă ă î ă ş

â ăă î ă ă ă şă î

ăŃ ăŃ ă ş

Î Ń îă â ş ă

Ń ă Îî

şă

Sursa: internet

Hristos … nt mpina i-Lî â Ń

F c nd un exerci iu de imagina iencerc s -mi dau seama despre ce am vorbitanul trecut de Cr ciun, pentru a nu mi repetapovestirea i cu siguran nu o s m repet.Acum doi ani, aproape de prazniculCr ciunului, la lucru s-a pus o ntrebare: „ces rb torim de Cr ciun”. Un coleg care dinp cate era c t se poate de serios, a r spuns:“pe Mo Cr ciun…”, iar r setele au persistatmult timp. Noi, ce s rb torim de fapt?Cr ciunul sau na terea lui Hristos?

Dar p n la s rb torirea propriu-zis ,cum l nt mpin m pe Hristos? C r ile despecialitate (religioas ), ziarele, chiar i celede sport, revistele, toate abund n mesaje debucurie, n indica ii pentru suflet, dau sfaturi,etc. dar foarte pu ine ncearc s ne mi tesuflete te. Adev ratul mesaj e in sufletelenoastre, trebuie s plece din con tiin anoastr . Spunea un mare i regretat artist,Michael Jackson, (si mul i al ii, teologi,oameni simpli i plini de credin ): „ I`l startingwith the man in the mirror” ( : o s ncepcu omul din oglind ). n noi st puterea de a schimba ceva, de a ne face via a mai bun .Un suflet curat sau cur it nseamn mult. P n la urm nseamn un staul mai curat ncare Hristos se poate na te. Sufletul nostru este locul in care Hristos vrea s se nascde 2000 de ani ncoace. Dar noi dac s rb torim pe Mo Cr ciun, El unde s ses l luiasc ? Nu caut locuri fabuloase gen Tahiti sau Bora-Bora, el vrea c ldurasufletelor noastre, simplitatea lor, caut acel „om din oglind ” care l dore te cuadev rat, care a pornit schimbarea din interior. Cum l nt mpin m pe Hristos, cuportocale i turt dulce i vin fiert? El nu asta vrea, vrea pace pe p m nt si ntre oamenibun voire (Luca 2, 14). Hristos face ceva (pentru noi), ne caut sufletele, caut un stauln care s se nasc , nu un loc „plin de must”, nu o discotec sau un sac f r fund n carecolc ie sarmalele i fripturile, el vrea pu in normalitate, pu in lini te, pu in bun tate,pu in din acel ceva ce nou ne cam lipse te (fiecare cunoa te defectele sale).

De i suntem a a cum suntem, Hristos ne iube te. Hristos ne caut si bate la u asufletelor noastre, caut staulul n care s se odihneasc . S ne g ndim c acum emomentul, c nd dup 2000 de ani Hristos e obosit i caut un loc unde s - i plececapul… i ce g se te… sarmale i fripturi, zdr ng nele, pe Gu care c nt la maxim…

nu e nicidecum acea „noapte de vis” cum spune colindul.Hristos… nt mpina i-L. Hristos se na te, nt mpina i-L cu daruri g tite. Hristos

vine, nt mpina i-Lcu p ine i sare. Hristos ne iube te, nt mpina i-Lcu iubire

ă â Ń Ńî ă

ă îş Ńă ă ă

ă îă ă ăă â ă

ş ă âă ă

ă şâ ă ă ă ă

î î â ă ă Ńă ş

ă îî Ń

Ń î ă ă şş ă

ă ş Ńă ş

Ń Ńş Ńă

ă îă Î ă Ń ă

ăŃ î ă â ă ă î ă îş ă ă

î ă ă ă ş ă ăă ăş ă ă ă

ă ă î şă î î â ă

ş ă ş ă â îă ă ă

î ă ă ă ă ă îă ş Ń ă Ń ă ş Ń ă ă

Ń ă ş şş ş ş ă ş

ă î ă ă ă â ăâ ă ş ă ă ş

ş ă ş ş ă ă Ńă â

î â Ń ş î â Ń ăî â Ń â ş ş î â Ń !

tradus

ă

Teolog Sergiu DALEA

8

Periodic al Bisericii Ortodoxe Române Toracu-MareFoaie de cultură şi zidire sufletească

Num ul 16, 2009ăr special de CRĂCIUN

Hristos se naşte!PuteŃi citi:

- Pace pe pământ

- Crăciunul, praznic al

-Sf. Arhidiacon

Bucuriei

- Gânduri de Crăciun

- Învă ătura Ortodoxă

- Sf. Ierarh Nicolae,îndreptător al credin

Ń

Ńei

- Plinirea vremii

Ştefan

TORACU MARESERBIA

Apare cu bunăvoinŃa ăriei din Săcălazşi cheltuiala Prim

ISSN 1842-6522

BIRUINłA

2

ă îPace pe p m nt“Pace pe p m nt, ntre oameni bun voire”.ă î î ă

Acestea sunt cuvintele ce s-auauzit din cer, vestite de ngeri, c nd s-a n scutlumii, n Bethleemul Iudeei, PrunculDumnezeiesc Iisus Hristos. Era o noaptesenin , cum nu a mai fost alta pe p m nt. Olini te ad nc peste totp m n t u l . D i nnem rginitul i naltulCerulu i p icura pep m nt ca o pacesf nt . Mii de stelestr lucitoare, ce- itremurau lumina pebolta cerului ca totat tea mii de candelecere ti animate det ria cerului, veghiau laNa terea PrunculuiDumnezeiesc. Dar ceamai str lucitoare erauna spre r s rit, caremersese pe cer p n seo p r i s e d e a s u p r aora ului Bethleem.

ngerii dinceruri c ntau: “Slavntru cei de Sus luiD u m n e z e u i p ep m nt pace, ntreoameni bun voire”.Vestitorii cere ti ai voieilui Dumnezeu rosteau lumii n elesul acesteiminunate Na teri. Pruncul ce se n tea aveas fie “Domn al p cii”, “Hristosul P cii”.

Sunt multe veacuri de c nd cerultrimitea pe p m nt acest mesaj de pace, acestcuv nt de pace i de bun n elegere ntreoameni. Dar nu a fost bine primit de oamenide la nceput, nici c nd a fost trimis nici dupaceea, c nd a fost propov duit i t lm cit deDomnul Hristos, deApostoli i de ucnicii S i ide urma ii lor. i nici mai t rziu n cursulveacurilor ce aveau s fie, de i pacea a fostnecontenit propov duit de Biserica cre tini de slujitorii s i.

Nu este pace pe p m nt i bun voirentre oameni, pentru c p catul a orbitomenirea at t de mult, nc t ea nu a tiut apre ui darul ceresc ce i se f cea. Acest dareste Fiul lui Dumnezeu ntrupat pe p m nt

pentru a mpr tia mincina i r t cirea p g n .Hristos este Adev rul Dumnezeiesc care avenit s spun lumii dezordonate i imoralecuv ntul luminos i hot r t a lui Dumnezeu,P rintele S u. Cuv nt de ndreptare, de cinste,de nfr nare, de lep dare de sine i de jertf . Eladucea porunca vie uirii morale i spirituale, avenit s nve e p zirea legii, s ndemne trufia

s se smereasc , l comias f i e d a r n i c , slini teasc m nia, smpace vrajba, s fac sdomneasc n lumep a c e a , b u n t a t e a ,bl nde ea, iertarea, fr iai iubirea.

Acest mesaj necheam s -l primim cutoat cinstea i pietatea,inima noastr s nu fie oiesle rece i s rac , ci oinim bun , primitoare au n u i o a s p e t eD u m n e z e i e s c , s - iaducem daru r i caodinioar magii de lar s rit: aur, smirn it m ie; aurul faptelorn o a s t r e b u n e , a lmilosteniei binef c toarei al d rniciei ngere ti,

smirna frumoaselor i alb i n e m i r o s i t o a r e l o rsim minte suflete ti a

credin ei, a dragostei i a n dejdi cre tine;t m ia cucerniciei i a piet ii inimilornoastre,a vie ii noastre cre tine ti.n ad ncul sufletului nostrum, care trebuie sfie cel mai curat loc, s -i g tim loc de cinste,unde s troneze Fiul lui Dumnezeu ntrupat, in toate zilele vie ii noastre s ne fiendrum tor, p zitor, ajut tor la nevoi i

M ntuitor sufletelor noastre.Na terea Domnului s nsemne rena tereareligioas moral a vie i noastre, s nsemnechemarea la o via nou de mai multcredin i dragoste cre tin . S aduc maimult pace pe p m nt i bun voire ntreoameni.

î î ăî

ă ă îş î ă

ă îă ş î

ă îî ăă ş

îş

ăş

ăă ă

î ă

şÎ

î ăî

şă î î

ăş

î Ńş ăş

ă ă ăî

ă îî ş ă î Ń î

î î ăî ă ş ă ă

ş ă şş Ş î î

ă şă ă ş ă

ş ăă î ş ă

î ă ăî î î ş

Ń ăî ă î

î ăş ş ă ă ă î ăă

ă ă şî ş ă î

ă ă î îî î ă ş ă

Ń şă î Ń ă ă î

ă ă ăă ă ă

ş ă î ăî ă ă ă

ă îă

î Ń ăŃş

ă ăă ş

ă ăş ă ă

ă ă

ă

ăă ă ă şă î

ă ăş ă î ş

ş

Ńă şŃ ş ă ş

ă î ş ăŃŃ ş ş

Î î ăă ă

ă Î şî Ń ăî ă ă ă ş

îş ă î ş

ă ă Ń ă îŃă ă ă

Ńă ş ş ă ă ăă ă î ş ă î

ăProt. Dr ghicescu Petru

3

Cr ciunul,praznic al bucuriei, al p cii i al bun t ii

ăă ş ă ăŃ

Acum te las, fii s n tos i vesel de Cr ciun / Dar nu uita, cand e ti voios, rom ne s fii bun”.

Taina Na terii Domnului nostru Iisus Hristos, ca ar tare a iubirii i bun t ii cov r itoare a lui Dumnezeu pentruoameni, ne aduce mult bucurie, lumin i speran n suflet i totodat ne ndeamn la o lucrare a binelui n tot timpul i locul.

pentru c aduce n inimile noastre bucuria r scump r rii:

spune sf.Ioan Gur de Aur, iar sf. Leon cel Mare zice: De la aceastbucurie nu este alungat nimeni, pentru c pricina bucuriei este comun tuturor oamenilor.

Este praznicul bucuriei, pentru ca an de an Iisus, Pruncul Divin vine s se nasc n sufletele noastre, ignor nd r ut ilei r ceala care este de multe ori cuib rit n inima noastr . El nu obose te, vine mereu, cum minunat observa maica Teodosia n

una din poeziile sale:

Pentru ca bucuria noastr s fie deplin la aceast s rb toare, trebuie s ne cur m sufletul de spinii p catului, sducem o via lini tit i s ne ncalzim inima la focul credin ei.

, pentru c nsu i ngeriic ntau la Na terea Domnului: “M rire ntru cei de sus luiDumneze i pe p m nt pace, ntre oameni bun voire”.

Din noaptea aceea mesajul de pace a r mas n lume iomenirea i-a f cut din el cel mai nobil ideal, pentru care luptast zi cu entuziasm i nfl c rat pasiune.

Pacea e o stare de lini te, de echilibru i de siguran asufletului. Pacea este o stare de armonie social care d un mediufiresc dezvolt rii normale a fiin ei umane.

C t de pre ioas este pacea n fa a divinit ii se vede dinfaptul c pentru realizarea ei Dumnezeu L-a trimis n lume pe FiulS u ca sol al p cii: “ a venit i pacea a binevestit vou ” (Efes. 2,17).

Cunoa tem cu to ii faptul c evreii nc l a teapt peMesia . . . At ta timp c t n lume sunt r zboaie i v rs ri de s nge,at ta timp c t copiii se r zboiesc cu p rin ii, c nd fra ii se omoarntre ei, c nd oamenii se du m nesc at t de mult . . . zic ei - Hristos

n-a putut s vin Proorocul Isaia, motiveaz ei, zice c atunci c ndMesia va veni, “lupul va locui laolalt cu mielul, vi elul i puiul de leu vor m nca mpreun i un copil i va pa te”. (Isaia 11,6).

Dar noi tim c Mesia a venit, tim c “ i c El a zis “Ferici i f c toriide pace” Pentru o fericire adev rat , s c ut m pacea n sufletele noastre, n familiile noastre i apoi s o propov duim nsocietatea noastr .

, pentru c din bun tate i din iubire L-a trimis Dumnezeu pe Fiul S u n lume.Bun tatea i dragostea lui Dumnezeu s-au nduio at (Tit 3,4) i s-au ntrupat s ne mbrace pe noi n slava cereasc ..Din bun tate El s-a f cut om ... S-a f cut ce suntem noi ca s ne fac i pe noi ce este El, fii ai lui Dumnezeu. Dar nu

numai ce este El, ci i cum este El ... Dac El este bunatate i dragoste, nseamn c a venit s ne fac i pe noi s fim mai afectivii mai buni.

Din bun tatea Sa Dumnezeu ne-a facut un dar, ni l-a dat pe Fiul S u pe Domnul nostru Iisus Hristos care s-a n scut nieslea din Betleem. ntr-o oarecare m sur noi urm m exemplul Lui: de Cr ciun ne facem daruri unii altora. . . dar lui Dumnezeuce daruri i facem ? ce a teapt El de la noi ?

A teapt s fim mai buni, s d m dovad de dragoste, de iubire i de mult bun tate n raporturile noastre cu semeniino tri, a teapt s nl tur m certurile, du m nia, ura i r utatea, a teapt s -I d m grijile noastre, via a noastr dar mai alesinima noastr .

Ast zi, c nd foarte adesea iubirea i bun tatea din inimi este nlocuit cu ur i r utate, c nd faptele bune sempu ineaz , iar cele rele se nmul esc, praznicul bucuriei, al p cii i al bun t ii ne cheam la mai mult aten ie i la mai mult

lucrare a faptelor bune.Nu zadarnic a p truns ndemnul Evanghelic at t de ad nc n evlavia poporului nostru, n colindele acestui sf nt

praznic, c ntate an de an de ntreaga suflare rom neasc .S ascult m a adar fiecare dintre noi glasul Pruncului n scut n ieslea Betleemului, dar i al colindelor ce ne

spun: “

ş ă ş ă ăŃ â şă ă ş Ńă î ş ă î ă î ş

ă î ă ă ă

ă ăă ă

ă ă î â ă ăŃş ă ă ă î ă ş î

ă ă ă ă ă ă ă ăŃă ă ăŃă ş ă ş ă î Ń

ă î ş îâ ş ă î

ş ă â î ăă î ş

ş ă ăă ş î ă ă ă

ş ş Ńăă ă

ă Ńâ Ń ă î Ń ăŃ

ă îă ă ş ă

ş Ń ă î ă Î ş ăâ â î ă ş ă ă â

â â ă ă Ń â Ń ăî â ş ă â

ă ă ă ă âă Ń ş â î ă ş î ş

ş ă ş ă ş ă Ń ă ăă ă ă ă ă î î ş ă ă î

ăă ă ş ă î

ă ş î ş ş î ă î î ăă ă ă ă ă ş

ş ă ş î ă ă ă ă ş ăş

ă ă ă îÎ ă ă ă ă

î ş ăş ă ă ă ă ă ş ă ă î

ş ş ă ă î ă ă ş ă ş ă ş ă ă ă Ń ăăă â ş ă î ă ă ş ă â

î Ń ă î Ń ă ş ă ăŃ ă ă Ń ş ă

ă î â â î î ââ î â ă

ă ă ş ă î ş

Cr ciunul este praznic al bucuriei

Cr ciunul este praznicul p cii

Cr ciunul este praznicul bun t ii

ă

ă ă

ă ă ăŃ

“Toate puterile ngere tise bucur i cinstesc aceast sf nta pr znuire, contempl nd dumnezeirea pe p m nt i omul n ceruri. Cel mai presus de toates l luie te acum jos pe p m nt pentru a noastr m ntuire, pentru ca cel aflat jos sa fie ridicat mai presus de toate”

“M ntuitorul nostru n sc ndu-se ast zi, to i s ne bucur m...”

Ast zi S-a n scut Hristos, Mesia chip luminos”

î şă ş ă â ă â ă â ş î

ă ăş ş ă â ă ââ ă â ă Ń ă ă

ă ă

“Mai vii i ast zi Mila iar te poart Spre duhuri vii, cu ngeri de lumin ,De sus, spre staulul din Vifleem? Spre inimi vii, cu str lucit alai

Din lume n-ai cules destul blestem? Da-n iesle nu e nici un fir de paiIubirea Ta nici ast zi nu e moart ? E numai piatra goal , numai tin . ”

ş ă ă î ăă

ă ă ă ă

ă ă ş ă ş â ă

Preot Iosif H ndaTimi oara

âş

4

G nduri de Cr ciunâ ă

( Troparul Na terii Domnului)

O veche legend spune c n ziua de Cr ciun clopotelescufundate n ad ncul m rilor ncep a suna. Sun arama nad ncul apelor, parc ar dori ca m car o dat pe an s - iuneasc glasul cu dang tul clopotelor bisericilor i alcolind torilor care vestesc na terea Domnului.

Este o pioas legend , ns n chip simbolic ea exprimun mare adev r. La s rb toarea na terii lui Hristos toatesufletele credincio ilor r sun voios. Oric t de slab ar ficredin a, oric t de slab ar fi dragostea fa de cele sfinte, las rb toarea aceasta to i tresalt ntr-un elan de bucurie mare.

Care este izvorul acestei bucurii? Pomul de Cr ciun culuminile lui feerice? Cadourile pe care le primim? Obiceiurileat t de pitore ti legate de praznic? Mesele nc rcate cu toatebun t ile? Acestea sunt, ce e drept, lucruri care ne nveselesci ne fac pl cere.

Dar miezul dinl untrul s rb torii, n elesul ei ve nic, estec Cel n scut n Betleemul Iudeii este M ntuitorul fiec ruiadintre noi. Izvorul bucuriei celei mari de Cr ciun este c noisuntem izb vi i prin dragostea Celui care se ntrupeaz din s nul Preacuratei N sc toare deDumnezeu. Ziua na terii Domnului nostru Iisus Hristos este ziua p cii, e ziua bucuriei, s rb toareangerilor i a colind torilor, s rb toarea copiilor i a p rin ilor. La na terea Domnului s-a unit cerul ip m ntul. Atunci ngerii au c ntat i s-au bucurat pentru m ntuirea noastr , pentru c s-a n scutmp ratul cerului i al p m ntului, Iisus Hristos, Mesia Cel proorocit din vechime.

Dar Dumnezeu nu numai c ne-a scos prin ntruparea Fiului S u n lume din os nda de veci, cine-a ridicat la demnitatea de copii ai S i preaiubi i. „ Dumnazeu a trimis pe Fiul S u n scut dinfemeie... ca s primim nfierea. A a c nu mai e ti rob ci, fiu, e ti i mo tenitor”.(Galateni 4,4-7)

„Hristos se na te, m ri i-L. Hristos din ceruri, nt mpina i-L. Hristos pe p m nt, n l a i-v ”.S ne p trund n inimi n elesul s rb torii na terii Domnului i s -l proclam m prin via a noastr

de zi cu zi. S -L pream rim pe M ntuitorul i s -I fim recunosc tori pentru tot ceea ce a f cut pentrunoi: pentru umilirea Lui, pentru s r cirea Lui, pentru lacrimile v rsate pentru noi. S -i facem locDomnului Hristos n inimile noastre, s se nasc acolo cu harul i puterea Lui. C ci oare la ce ar foloside s-ar na te El de o mie de ori n Betleem i nu ar avea unde s - i plece capul n inmile pe care le-azidit pentru El?

Fie ca praznicul Cr ciunului s -l pr znuim cu bucurie mare iar roada acestei bucurii s fieasemeni ceea ce au c ntat ngerii deasupra locului sf nt al na terii:” M rire lui Dumnezeu, iar pep m nt pace ntre oameni bun voire”.

Parohia Adormirea Maicii DomnuluiTimi oara , Calea Aradului

“ Na terea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, r s rit-a lumii lumina cuno tin ei, cntru d nsa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au nv at s se nchine ie, Soarele

Drept ii i s Te cunoasc pe Tine, R s ritul cel de sus. Doamne, m rire ie ”

Preot Pop - Dumi Daniel

ş ă ă ş Ń ăî â î ăŃ ă î ł

ăŃ ş ă ă ă ă ă ł

ş

ă ă î ăî â ă î ă î

â ă ă ă ă şă ă ş

ă şă ă î ă î ă

ă ă ă şş ă ă â ă

Ń â ă Ńăă ă Ń ă î

ă

â ş î ăă ăŃ î

ş ăă ă ă î Ń ş

ă ă î â ăă ă

ă Ń î ă â ă ăş ă ă ă

î ş ă ă ă ş ă Ń ş şă â î â ş â ă ă ă

Î ă ş ă âă î ă î â

ă Ń ă ăă î ş ă ş ş ş ş

ş ă Ń î â Ń ă â î ă Ń Ń ăă ă ă î î Ń ă ă ş ş ă ă Ń ă

ă ă â ş ă ă ăă ă ă ă

î ă ă ş ăş î ş ă ş î

ă ă ă ăâ î â ş ă

ă â î ă

ş

5

NV TURA ORTODOXΠóà Ă

„ E cu neputin s petrecem ziua de ast zi n mod evlavios.Dac nu ne g ndim c aceasta este ultima din via a noastr i ntr-adev r este de mirare c p n i p g nii auspus un lucru asem n tor n acest sens. C i ei presupuneau c filozofia se cuprinde n g ndul de moarte”.

. i a f cut Dumnezeu pe om

dup chipul s u: dup chipul lui l-a f cut; Fac.1, 27

„ i a zis Dumnezeu s facem om dup chipul i asem narea Noastr , ca s st p neaasc pe tii,

m rii,pas rile cerului, animale domestice, toateviet ile ce se t r sc pe p m nt. Fac.1,26.

„Sau nu sti i c trupul vostru este templu Duhului Sf nt, Care este n voi , pe care l ave i de la

Dumnezeu i c voi nu sunte i ai vo tri”.

Ńă ă ă îă î ă Ń ă Ş î ă ă î ă ş ă î

ă ă î ă ş ă î î

Ş ă

ă ă ă ă

Ş ă ă ş ă ă ă ă î ă ş

ă ă ăŃ î ă ă î

Ń ă î î î Ń

ş ă Ń ş

Omul nu este doar trup, nici doar suflet, i nici alipirea acestora am ndou , ci este o

fiin personal frumoas , zidit de Dumnezeu dup chipul S u cel ve nic viu

. Datorit „negr itei leg turi” dintre suflet i trup, st rile

suflete ti ale omului se manifest n trup i reciproc. Dumnezeu dore te cu un mare dor ca omul s fie dup

asem narea sa.

Adic s tr iasc

via a lui Dumnezeu, via a ve nic i fericit a comuniunii dumnezee ti. IAR ACEAST DES V R IRE

OMUL NU O POATE TR I DEPARTE DE DUMNEZEU, N AFARA LUI DUMNEZEU CELUI VIU I

IUBITOR DE OAMENI.

Omul nu- i este lui i izvor al vie ii, ci a primit via a ca dar de la Dumnezeu Cel viu i

de via d d tor. De aceea starea vie i lui de plin tate sau de mpu inare duhovniceasc , este dat de rela ia cu

Dumnezeu. Cu c t omul se une te mai mult prin iubire i trupul devine „templul Duhului Sf nt”, se

nduhovnice te, se umple de har, ridic ndu-se peste limitele firii create. A a dup cum citim n Epistola 1

Corinteni cap 6,19

n concluzie, Ortodoxia pune totdeauna n lumin Adev rul ca Persoan , pe

M ntuitorul Iisus Hristos i iubirea lui fa de oameni. Prezent ntre credincio i, n Biseric , n r nduelile ei

sfin itoare i m ntuitoare.

Orice inova ie, orice abatere de la Sf nta Scriptur i de la Sf nta Tradi ie a

Bisericii Ortodoxe, orice „tradi ie”mistic sau practic ce iese din tiparele cumin eniei Ortodoxiei , este str in

de DuhulAdev rului i nu duce laAdev r, nu duce la M ntuire.

Prof. Ionel Miat

Sf ntul Ioan Sc rarulî ă

ş î ăŃă ă ă ă ă ă ş

ă ă ă ş ăş ă î ş ş ă ă

ăă ă ă ă

Ń Ń ş ă ş ă ş Ă Ă Î ŞĂ Î Ş

ş ş Ń Ń şŃă ă ă Ń ă î Ń ă ă Ń

â ş ş âî ş â ş ă î

Î î ă ă ăâ ş Ńă ă î ş î ă î î

Ń ş âŃ â ă ş â Ń

Ń ă ă Ń ă ăă ş ă î

Sf ntul Ierarh Nicolae,ndrept tor al credin ei i mplinitor al faptelor bune

âî ă Ń ş î

Prot. Gheorghe Sutac

Unul dintre cei mai iubi i i mai populari sfin i ai Bisericii noastredreptm ritoare este renumitul arhiepiscop al Mirei Lichiei, Sf ntul Ierarh Nicolae.

nc din cele mai vechi timpuri, cultul acestui Ierarh a cunoscut o largr sp ndire, numero i scriitori cre tini istorisindu-i via a plin de nt mpl ri minunate,pictori dintre cei mai de seam zugr vindu-i at t chipul bl nd c t i nenum rate scenecuprinz nd faptele sale vrednice de laud i tot n amintirea lui numele i este purtat delocalit i, familii sau persoane precum i ca hram de multe biserici din ntreaga lumecre tin ; importan a de care marele ierarh se bucura n Imperiul Bizantin se vede i dinaceea c cel pu in jum tate din sigiliile de plumb, ce se foloseau la pecetluirea actelorpublice, i purtau chipul.

Sf ntul Nicolae se na te n anul 270 n ora ul Patara din provincia Lichia,regiune aflat azi n sud-vestul Turciei, ca singurul fiu al unor cre tini, cu stare, Teofani Nona.

Ń ş Ńă âÎ ă ă

ă â ş ş Ń ă î â ăă ă â â â ş ă

â ă ş î îăŃ ş î

ş ă Ń î şă Ń ăî

â ş î î şă î ş

ş

( urmare în pag.7)

6

Dup spusele biografilor s i, marele ierarh de mai t rziu, de mic copil a fost crescut i educat n duhul cur ieitrupe ti i al evlaviei suflete ti, reu ind ca i dup moartea p rin ilor, ce s-a petrecut destul de devreme, s - i p strezetinere ea curat i via a ne ntinat de toat murd ria i putreziciunea moral specific acelei vremi ce marca sf r itul uneiciviliza ii de trist amintire.

Via a ne ntinat ca i faptele sale de iubire i d ruire n folosul semenilor, l-a consacrat pe t n rul Nicolae pecalea preo iei. n timp ce activa ca preot i nscrie numele n cartea nemuririi prin acel bine f cut unui enoria al s u, careajuns n pragul disper rii din cauza s r ciei ce s-a ab tut peste casa lui, era pe calea de a- i azv rli cele trei fiice pe caleadesfr ului; tot n timp ce era preot, ntr-o c l torie spre ara Sf nt p rintele Nicolae potole te, cu rug ciunile sale, ofurtun ce s-a iscat pe mare, amenin ndu-le corabia, tradi ii pioase spun nd c tot atunci l-a i nviat pe unul dincor bierii ce c zuse din v rful catargului.

Faptele sale minunate, via a lui curat , ca i d rnicia sa, ce-i devenise o constant a vie ii, au f cut ca odatrevenit de la Locurile Sfinte, de la care se ntoarce numai la chemare dumnezeiasc , pentru c el voia s r m n acolo is - i duc via a n pustnicie, ndat dup moartea b tr nului episcop al Mirei, un mare ora al provinciei Lichiei, Nicolaes fie ales n scaunul arhieresc.

De i ini ial, din smerenie, nu se credea vrednic de o atare responsabilitate, n eleg nd totu i c acesta e voindumnezeiasc , alegerea lui f c ndu-se n urma unui semn dumnezeesc, Nicolae prime te s fie episcop la st ruin eleinsistente ale cre tinilor din Mira i ntr-adev r arhip storirea s-a dovedit una dintre cele mai str lucite, el nfrunt nd at tpersecu iile mp ra ilor Diocli ian i Maximian, c t i cultul idolesc ale c rui temple i oracole mai existau nc , ora ulMira av nd un astfel de templu chiar n centrul s u i reu ind s risipeasc ntru totul din eparhia sa at t cultul p g n c t itoate supersti iile lui.

Odat ce biserica i-a c tigat libertatea prin ajungerea t n rului mp rat Constantin cel Mare la conducereaImperiului Roman, c nd erezia Arian a nceput s dezbine Biserica n interiorul s u, Nicolae va lupta contra acesteierezii cu o d rzenie ne ntrecut , episcopia sa fiind printre singurele n care aceast nv tur gre it n-a putut p trundepentru a sf ia unitatea Bisericii celei una, a a cum o f cuse n alte p r i, c tig nd astfel pe deplin ndrept irea de a finumit „ ndrept tor credin ei”, a a cum este numit n troparul ce i este nchinat de c tre Biseric .

Ierarhul Nicolae, cu toat bl nde ea sa, s-a ar tat at t de intransigent fa de aceast erezie nc t la Sinodul IEcumenic, convocat n anul 325 la Niceea, tocmai pentru a l murii problemele aduse n biseric de preotul Arie, c nd av zut c acesta i sus inea cu nc p nare r t cirea, cu toate argument rile Sfin ilor P rin i, prezen i la Sinod, s-a ridicatdin scaun i l-a p lmuit.

Alte calit i prin care acest mare ierarh exceleaz , sunt at t dorin a sa de a fi de folos oamenilor n suferin inecazuri c t i d rzenia sa ne nduplecat de a lupta pentru dreptate; amintim n acest sens sc parea de la moarte a celortrei tineri nevinova i pe care guvernatorul Lichiei, Eusta iu, i condamn f r ca ace tia s fie vinova i, precum ieliberarea celor trei bravi ofi eri din armata mp ratului Constantin cel Mare care este vestit n vis de nedreptatea ce erape cale s o fac , vis dup care marele mp rat nu numai c i elibereaz , salv ndu-i de la moarte, ci l i pedepse te peAblavie intrigantul, care era i adev ratul vinovat.

nzestrat de Dumnezeu cu darul faceri de minuni, marele ierarh se dovede te i dup mutarea sa la cele ve nice,n anul 341, un grabnic ajut tor i un izvor de alinare pentru to i cei ce-l cinstesc i-l cheam n rug ciuni.

Din sfintele sale moa te, izvor toare de mir, care din anul 1087 se g sesc n ora ul Bari din Italia, multe p rticeleau fost aduse n diferite biserici dinApus i din R s rit, ntre care i n Rom nia, i s-au dovedit a fi de mare ajutor pentruto i cei ce s-au plecat cu credin i pietate n fa a lor.

Credin a de neclintit pentru care Sf ntul Nicolae a suferit persecu iile cruzilor mp ra i romani i cu care anl turat p g nismul i a risipit supersti iile i ereziile din Eparhia Sa ca i deosebita iubire de oameni ar tat prin faptele

sale bune, l a eaz pe sus amintitul ierarh la un loc de cinste n r ndul sfin ilor; cu supranumele s u de „Mo Nicolae”, eldevine sf ntul cel mai ndr git i a teptat de copii, care cu mult grij i preg tesc nc l mintea i le pun n ferestre, ca„Mo Nicolae” s - i lase darurile, lucruri de care ne amintim, cu mult nostalgie n suflet, c le-am f cut fiecare dintrenoi n copil rie.

Via a acestui mare sf nt al cre tin t ii ne oblig odat mai mult, pe noi cei ce vie uim ntr-o comunitate ce-ipoart numele, s ne rug m Sf. ierarh Nicolae s ne ajute s -i putem urma pilda vie ii sale sfinte; s ne p str m dreaptacredin n aceste vremuri de plin secularizare i s ne iubim mai mult ntre noi, acum c nd la orizont se ntrez rescvremuri tulburi i totodat s ne dea putere pentru s facem tot ceea ce ne st la ndem n pentru instaurarea drept ii i abunei n elegeri ntre oameni.

(Urmare din pag. 6)

ă ă â ş î ăŃş ş ş ş ş ă ă Ń ă ş ăŃ ă ş Ń î ă ă ă ş ă ă â ş

Ń ăŃ î ă ş ş ă î â ă

Ń Î îş î î ă ş ăî ă ă ă ă ş â

â î î ă ă ł â ă ă ş ăă Ńâ Ń â ă ş î

ă ă âŃ ă ş ă ă Ń ă ă

î ă ă ă ă â ă şă ş ă Ń î î ă ă ă â şă î

ş Ń î Ń â ş ă Ńăă ă â î ş ă ă Ń

ş ş î ă ă ă î â âŃ î ă Ń Ń ş â ş ă ş î ă şâ î ă ş ş ă ă î â ă â â ş

Ńă ş âş â ă î ă

â ă î ă î ăâ î ă î ă î ăŃă ă ş ă ă

âş ş ă î ă Ń âş â î ăŃî ă Ń ş î î î ă ă

ă â Ń ă â Ńă ă î âî ă î ă â

ă ă îş Ń î ă ăŃâ ă ă ă Ń ă Ń Ńş ă

ăŃ ă â Ń î Ńă şâ ş â î ă î ă

Ń Ń î ă ă ă ş ă Ń şŃ î ă î

ă ă ă î ă ă î ă â î ş şş ă

Î ş ş ă şî ă ş Ń ş ă î ă

ş â ă î ş ăî ş ă ă î ş î â ş

Ń Ńă ş î ŃŃ â Ń î ă Ń ş

î ă ă â ş Ń ş ş ă ăî ş ă î â Ń ă ş

â î ă ş ş ă ă îş ă î ă Ńă ş îş ă ş ă î ă ă

î ăŃ â ş ă ăŃ ă ă Ń î

ă ă ă ă ă Ń ă ă ăŃă î ă ş ă î â î ă

ş ă ă ă ă î â ă ăŃ şî Ń î

Sfântul Ierarh Nicolae, îndrept Ńei...ător al credin

Protopop Gheorghe Sutac

n Epistola c tre Galateni Sf.Ap. Pavel spune „ Dumnezeu a trimis pe Fiul S u,n scut din femeie, n scut sub lege, ca pe cei de sub lege s i r scumpere, ca s dob ndim nfierea”.

Trimiterea aceasta sau,pentru a nl tura i a trege limitele n elegeriiomene ti i a neputin ei vorbite de a cuprindeg ndirea dumnezeirii, cu termenul consacrat,ntruparea celei de a doua persoane sauipostasuri a Sf. Treimi, a avut loc ntu-unmoment bine determinat de iconomiadumnezeiasc , moment pe care Apostolulneamurilor l nume te „plinirea vremii”.Termenul ca atare a fost acceptat i n eles deg nditorii teologi numai n raport cu miile de anipe care Dumnezeu le-a l sat s se scurg p nla aceasta „plinirea vremii” . Pentru cDumnezeu , fiind atot tiutor i atemporal,cuno tea din veac c derea primilor oameni. idovada acestui lucru, precum i a faptului comul nu a fost abandonat de mila i iubirea Lui,sau condamnat ve nic la starea deplorabil dinurma c derii, este protoevanghelia, sau primaveste bun pe care Dumnezeu o dprotop rin ilor no tri i nou tuturor, prinblestemul adresat arpelui: „Du m nie voi punentre tine i ntre femeie, ntre s m n a ta is m n a ei aceasta i va zdrobi capul, iar tu veimpunge c lc iul ac. 3,15.

Deci Dumnezeu nu a doriti nici nu era drept ca omul s fie ridicat din

starea lui numai prin ajutor extern, n cazulacesta divin, ci i prin meritul propriu. Iar acestmerit propriu s-a eviden iat prin recunoa tereai tiin a c numai un ajutor dumnezeiesc l va putea ajuta s renasc spiritual. Sunt de notat deci

aspectele ntunec rii min ii a sl biri voin ei , a nv rto rii inimi spre r u, spre p cat, pervertireacon tin ei deci toate care sau accentuat n timp, dup c derea str mo ilor i de care omul trebuia s

i dea seama. Cu alte cuvinte, el trebuia s treac prin toate aceste st ri, trebuia ca ele s seagraveze, pentru ca s - i simt i s - i cunoasc neputin a i nimicnicia. Numai atunci Dumnezeu asocotit c a venit vremea ca Fiul S u s coboare pe p m nt, spre a- i ar ta deplin tatea iubirii fade creatura Sa.

n acest context „plinirea vremii” este clipa care a f cut s se reverse oceanuliubirii divine peste tot p m ntul , iar acela al bucuriei s cov r easc toat f ptura este momentulc nd „Cuv ntul lui Dumnezeu s-a f cut trup i s-a s l luit printre noi” (Ioan 1,14), vremea c ndiudeilor i p g nilor, diferit preg ti i pentru primire ve tii bune , a Evangheliei lui Hristos, a m ntuirii,cerul ntunecat de norii patimilor li s-a deschis i li s-a ar tat soarele drept ii. Asfel a nceputvremea c nd omul trebuia s r spund imensei iubirii a lui Dumnezeu, prin iubire. Numai cur ndu-ne de noroiul p catelor purific ndu-ne suflete te i trupe te, vom putea face ca fiin a noastr s fiecapabil s primeasc imensa bucurie a Na teri Domnului nostru Iisus Hristos, iar buzele noastres c nte mpreun cu ngerii „ m rire ntru cei de sus lui Dumnezeu i pe p m nt pace ntre oamenibun voire” .

PLINIREAVREMII

Î ă ăă ă ă î ă ă î î

î ă ş ş î Ńş ş Ń

îÎ

î

ăî ş

ş î Ńâ î

ă ă ă â ăă

ş şş ă Ş

ş ăş

ş ăă

ă ăă Ń ş ş ă

ş ş ăî ş î î ă â Ń şă â Ń , îŃ

î ă â ” F

ş ăî

şŃ ş

ş ş Ń ă î ă ăî ă Ń ă Ń î â şă ă ă

ş Ń î ă ă ă ş ş ăîş ă ă ă ă

ă ş ă ş ă ş ă Ń şă ă ă ă â ş ă ă Ńă

Î ă ăă â ă â ş ă ă ă ,

â : î ă ş ă ăş îş ă î ă Ń ş â

î ş ă ăŃ îî ă ă ă ăŃi

ă î ş ş ş Ń ă ăă ă ă ş

ă î î ă î ă î ş ă â îă

Pr. Cornel Teaha - Timi oaraş

8

Consiliul Parohial al Bisericiie â e

ş t ă m:

ă fă ă fericite

m Ń a !

Ortodox Rom n din Toracu Maredore te tuturor or cenilor ari, ori

unde s-ar aflaCr ciun ericit,

S rb torii

La ul i niŞ

â ş î â ŞSf ntul arhidiacon i nt iul mucenic tefan

,, i l loveau cu pietre pe tefan, care se ruga i zicea: Doamne Iisuse,prime te duhul meu i ngenunchind,a strigat cu glas mare: oamne nu le socoti lor p catul acesta ... i zic nd aceasta ,a adormit. ”

Ş î Ş ş ş Ş îD ă Ş â

F Ap VII,59-60

Sf ntulArhidiacon tefan a fost unul dintre cei 7 b rba i ,, plini de Duh Sf nt i de n elepciune” sslujeasc n cadru slujbelor religioase, c t i s supravegeze buna or nduial la mesele comune. Ei predicaucuv ntul evangheliei, botezau i ajutau la desf urarea cultului.

Din f nta radi ie afl m c sf ntul arhidiacon tefan era un t n r frumos la chip, dar mai ales avea odeosebit frumuse e sufleteasc . Fiind de neam iudeu se presupune c a nv at ca i sf ntul apostol Pavel lacoala rabinic a marelui nv at din vremea aceia, Gamaliel. Era un g nditor ad nc i un vorbitorndem natic, bun psiholog cu un sentiment religios excep ional de puternic, nsufle it, sensibil, bun la suflet i

dedicat cum rar nt lne ti la o personalitate oric t de puternic i de complex ar fi ceea ceroste prin cuv nt plinea prin fapt .

La scurt timp dup a ezarea n slujba aceasta, uni din sinagoga ce se a libertinilor i a cirinenilori a alexandrinilor i a celor din ilicia i din sia, au nceput cu tefan o cert . Ea a pornit de la faptul ca unii

ziceau despre M ntuitorul c este profet, al ii c este un n el tor, iar al i c este Fiul lui Dumnezeu. Ap r ndcredin a cea adev rat cu privire la M ntuitorul Iisus Hristos, ace ti iudei s-au hot r t s l . A fostacuzat fals de blasfemie contra lui Moise i a lui Dumnezeu, i dus n fa a sinedriului spre a fi judecat. Iat c lao jum tate de an dup sacrilegiu s v r it fa de Hristos, procedura se repet . S-au g sit desigur i de dataaceasta martori mincino i care s mint c l-au auzit vorbind blasfemiator la adresa lui Moise, a templului luiSolomon i a lui Dumnezeu.

n fa a sinedriului Sf ntul tefan roste te o cuv ntare lung n care o asuprapoporului iudeu, extr g nd din profe i adev rul c Hristos este Mesia cel prezis de ei

i c iudei sunt vinova i de uciderea ui. n continuare nl tur i anuleaz acuza ile nedrepte aduse mpotrivalui ar t nd valoarea egi i a profe i lor pe care le-a des v r it Hristos. Auzind ei acestea frem ntau de furiei scr neau din din i, iar sf ntul tefan ridic ndu i ochi spre cer a v zut slava lui Dumnezeu a strigat: „Iat

v d cerurile deschise i pe Fiul Omului st nd de-a dreapta lui Dumnezeu ”. Auzind cuvintele acestea to i ceiprezen i i-au astupat urechile i rup ndu i hainele l-au scos afar din cetate i l b t cu pi tre, iar tefanse ruga zic nd: „ Doamne Iisuse prime te duhul meu” i ngenunchind a strigat cu glas mare:” Doamne nu lesocoti lor p catul acesta”

n cinstea Sf ntului tefan a fost ridicat o biserica cu hramul Sf. tefan pe colina de la cap tul v ii osaf,iar din apropierea biserici poart numele sf ntului indic nd astfel poarta prin care a fost scos dincetate i ucis.

Biserica Ortodox l pr znue te pe Sf ntul tefan n fiecare an la 27 decembrie.

.

â Ş ă Ń ă ş î Ń ale ăă î â ş ă â ă

â ş ăşS â T Ń ă â Ş â ă

Ń ă î ăŃ ş âş ă î ăŃ â â şî â Ń î Ń

î â ş , â ă ş ă . De fapta â îm ă

ă ş î i numea şş ş C ş A î ă

â Ń ă î ş ă Ń ă ă âŃ ă ă â ş ă â ă- omoare

ş ş î Ń ă ăă ă ă â ş Ńă ă ş

ş ă ă ăş

Î Ń , â Ş ş â î face incursiune istorieireligioase a ă â scrierile Ń lor ă ă,ş ă Ń L Î î ă ă ş Ń î

, ă â L i ş Ń i â ş , âş âş Ń â Ş â -ş , ăă ş â , Ń

Ń ş ş â -ş , ă ş -au ă ut e Şâ , ş ş î ,ă .

Î â Ş ă Ş ă Iintrarea , â , â

şă î ă ş â Ş î

şi

ş

Ştefan,

Ş

şi

ă

ă ă

ă

ă

ă

ă

ă

ă

ă

ă