CUPRINS

1. Notiuni generale

2. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2.1. Criterii de clasificare 2.2. Categorii de nulitati 2.2.1. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa

3. Regimul juridic al nulitatii

4. Efectele nulitatii 4.1. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii 4.1.1. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. Repunerea partilor n situatia anterioara 4.1.2. Situatia contractelor cu executare succesiva 4.1.3. Situatia debitorului de buna-credinta 4.2. Efectele nulitatii fata de terti 4.3. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii

1

NULITATEA ACTULUI CIVIL IN VECHEA SI NOUA REGLEMENTARE A CODULUI CIVIL

1. Notiuni generale Etimologia termenului ,,nulitate provine de la termenul latin ,,nullitas si de la termenul frantuzesc ,,nullite`, avand trei sensuri: primul se refera la o lipa totala de valoare sau talent, al doilea la o persoana fara competenta iar al treilea la ineficacitatea unui act juridic din pricina nerespectarii unei conditii de fond sau de forma. Traian Ionascu si E. Barasch definesc nulitatea ca fiind o sanctiune aplicata in urma incalcarii prin act juridic a unei dispozitii legale, inca de la data cand a fost intocmit actul. Legislatia noastra civila nu ne ofera o definitie a nulitatii si de aceea definirea ei, asemeni altor institutii, apartine doctrinei. O definitie care s-a impus prin precizia sa este aceea care defineste nulitatea ca fiind acea sanctiune de derpt material "care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila ". Conform Noului Cod Civil1, nulitatea contractelor este reglementata unitar, cuprinzand o clasificare principala a nulitatilor, regimul lor juridic, principalele cauze de nulitate, efectele nulitatii si nu in ultimul rand, problemele validarii contractului lovit de nulitate. Chiar si in noua reglementare exista lacuna definitiei nulitatii, astfel, literatura de specialitate2 a definit acest concept ca fiind o sanctiune de drept civil ce consta in desfiintarea retroactiva, in totalitate sau partial, a efectelor unui act juridic, ca urmare a nesocotirii dispozitiilor legale prevazute pentru incheierea lui valabila. 2. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil 2.1. Criterii de clasificare Clasificarea nulitatilor se realizeaza dupa urmatoarele criterii:1 2

Sectiunea a 4-a, numita ,,Nulitatea contractului, Titlul II, ,,Izvoarele obligaiilor, Cap. I ,,Contractul. Gh. Beleiu, ,,Introducere n dreptul civil, ed. a XI-a, edit. Universul juridic, 2007, pag. 214; A. Ionacu, ,,Drept civil.Partea generala, Ed. Didactica i Pedagogica, Bucuresti, 1963 pag. 105.

2

a) Dupa natura interesului, care poate fi general sau individual, protejat prin dispozitia legala incalcata la momentul incheierii actului, avem: nulitate absoluta si nulitate relativa; b) Dupa intinderea efectelor sale, nulitatea poate fi partiala-cand desfiinteaza doar o parte din efectele actului juridic, celelalte mentinandu-se deoarece nu contravin legii, si totala-cand desfiinteaza in intregime efectele actului juridic. Clasificare a nulitatilor decurge din conceptia despre nulitate, care a evoluat de la teza nulitatii totale i iremediabile la teza proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii, fiind considerat ca trebuie sa fie inlaturate numai acele efecte care ar contraveni scopului dispozitiei incalcate, celelalte efecte mentinandu-se (nulitatea fiind, astfel, partiala si remediabila). Noul Cod civil stabileste ca acele clauze ce nu respecta ordinea publica si bunele moravuri trebuie sa fie considerate ca fiind nescrise, astfel acestea nu vor produce efecte juridice. Aceasta este o conceptie moderna, care pastreaza regula ca celelalte clauze care sunt legale sa-si produce efectele, actul juridic fiind ferit de sanctiunea nulitatii totale. Conform art.1255 Noul Cod Civil, (1) Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului n intregul sau numai daca sunt, prin natura lor, esentiale sau daca, in lipsa acestora, nu s-ar fi incheiat. (2) In cazul in care contractul este mentinut in parte, clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile. (3) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator si clauzelor care contravin unor dispozitii legale imperative si sunt considerate de lege nescrise. Aplicarea conceptiei ce vizeaza nulitatea partiala o regasim in mai multe materii dupa cum urmeaza: * Conform art. 19 alin. 2 Noul Cod Civil, in materia publicitii drepturilor, actelor sau faptelor juridice sunt considerate nescrise i deci, sancionate cu nulitatea, clauzele vizand renuntarea sau restrangerea dreptului de a indeplini o asemenea formalitate de publicitate, precum si orice clauza penala sau alta sanctiune stipulata pentru a impiedica exercitiul acestui drept. * Conform art. 1699 Noul Cod Civil, este considerata nescrisa si stipulatia vizand exonerarea de raspundere pentru evictiune provenita din faptul insusi al vanzatorului sau din cauze anterioare, pe care, cunoscandu-le la momentul instrainarii, acesta le-a ascuns cumparatorului. * Conform art.1009 alin.1 Noul Cod Civil, este considerata nescrisa clauza prin care, sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia, beneficiarul este obligat sa nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori sa nu solicite3

revizuirea conditiilor sau a sarcinilor. (2) De asemenea, este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru incalcare obligatiilor prevzute la alin. (1) sau pentru contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri. c) Dupa modalitatea de consacrare legislativa, exista nulitate expresa (prevazuta expres de lege) si nulitate virtuala sau implicita (nu este expres prevazuta de lege, dar rezulta neindoielnic, din modul in care este reglementata o anumita conditie de valabilitate a actului juridic3). d) Dup felul conditiei de valabilitate nerespectate, exista nulitate de fond (intervine in cazul nerespectarii unei conditii de fond a actului juridic, cum sunt cele referitoare la capacitate, obiect, cauza, consimtamant) si nulitate de forma (in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem); e) Dup modul de valorificare, exista nulitate judiciara (opereaza pe temeiul unei hotarari judecatoresti) si nulitate amiabila ( are la baza acordul partilor).

2.2. Categorii de nulitati 2.2.1. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa Nulitatea absolua si nulitatea relativa Nulitatea absoluta este aceea care sanctioneaza nerespectarea, cu ocazia incheierii actului juridic, a unei dispozitii legale imperative, care ocroteste un interes general, obtesc4. In acest sens, art. 1246 N.C.civ. prevede: este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general. Nulitatea relativa este aceea care sanctioneaz nerespectarea, cu ocazia incheierii actului juridic, a unei dispoziii legale care ocroteste un interes particular sau individual. In acest sens, art. 1248 N.C.civ. prevede :contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil.

3

referitor la nulitatea virtuala, art. 1253 Noul Cod Civil stabileste ca in afara cazurilor in care legea prevede sanctiunea nulitatii, contractul se desfiinteaza i atunci cand sanctiunea nulitatii absolute sau relative trebuie aplicata pentru ca scopul dispozitiei legale incalcate sa fie atins. 4 art. 1250 N.C.civ. prevede: contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general.

4

Concluzia ce reiese din textele de lege mentionate anterior este aceea ca, sub aspect terminologic, se face distinctie intre nulitatea absoluta si cea relativa pentru ca, in timp ce in cazul celei dintai, contractul este nul, in cazul celei de-a doua, contractul este anulabil. Legiuitorul, prin art. 1252 N.C.civ., instituie prezumtia de nulitate relativa, astfel, daca natura nulitatii nu este determinata sau nu poate fi dedusa din lege, contractul este lovit de nulitate relativa. 3. Regimul juridic al nulitatii Regimul juridic al nulitatii reprezinta regulile carora le este supusa nulitatea absoluta sau relativa. Deoarece regulile aplicabile sunt diferite, de aici rezulta si importanta calificarii si incadrarii corespunzatoare a nulitatii n una din cele doua categorii. Regimul juridic al nulitatii absolute reiese din dispoziiile art. 1247 i 1249 N.C.civ. dupa cum urmeaza: * conform art. 1247 alin. 2 Noul Cod Civil, nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata, pe cale de aciune sau de exceptie. Deci, oricine pretinde si reclama un interes(deci nu numai partile si avanzii lor cauza, dar si procurorul, autoritatile publice competente, alte tere persoane prejudiciate prin actul incheiat si deci, interesate sa obtina desfiintarea actului) poate invoca nulitatea. * instanta are obligatia de a invoca din oficiu nulitatea actului. Aceasta obligatie a instantei rezulta din functia organului jurisdictional de a restabili ordinea de drept incalcata, fara sa reprezinte, astfel, o nesocotire a limitelor investirii sau o depasire a principiului disponibilitatii. * nulitatea absoluta nu poate fi confirmata decat in cazurile prevazute de lege. Aceast regula reiese din natura interesului ocrotit de norma a carei incalcare atrage nulitatea absoluta. Inadmisibilitatea confirmarii nulitatii absolute nu trebuie sa se confunde cu validarea actului prin indeplinirea ulterioara a cerintelor legale, nerespectate n momentul incheierii actului5, validare care decurge din conceptia despre nulitate, dar si din regula potrivit careia conventiile trebuie sa fie interpretate in sensul in care sa produca efecte juridice, iar nu n sensul de a nu produce nici unul6. * nulitatea absoluta poate fi invocat oricand, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, daca prin lege nu se prevede altfel.5 6

de exemplu,obtinerea autorizatiei administrative, pana la anularea actului. Gh. Beleiu, ,,Drept civil romn. Introducere n dreptul civil, ed. a XI-a, edit. Universul Juridic, 2007, pag.227

5

Rezulta, deci, functionarea regulii imprescriptibilitatii in ce priveste nulitatea absoluta, indiferent de calea procedurala folosita pentru valorificarea ei (actiune sau exceptie), cu rezerva situatiilor expres prevazute de lege, cand nulitatea absoluta poate fi prescriptibila7. Regimul juridic al nulitatii relative reiese din art. 1248 i 1249 N.C.civ., dupa cum urmeaza: * conform art. 1248 alin. 1, nulitatea relativa poate fi invocata numai de cel al carui interes este ocrotit prin dispozitia legala incalcata, astfel, de principiu, nulitatea relativa poate fi pretinsa sau opusa numai de catre partea interesata, prejudiciata prin incheierea respectivului act. Exista si situatii in care, in afara persoanei interesate si tocmai in ideea asigurarii unei reale protectii a acesteia, nulitatea relativa mai poate fi invocata si de catre alte persoane, cum ar fi: creditorii chirografari, pe calea aciunii oblice; reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu; ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercitiu restransa sau consiliul de familie; succesorii partii ocrotite (cu exceptia ipotezei in care ar fi vorba despre actiuni strict personale). * conform art. 1248 alin.2, nulitatea relativa nu poate fi invocata de catre instanta din oficiu, deci, daca persoana protejata de norma incalcata nu invoca nulitatea relativa, instanta de judecata nu va putea sa intervina. * conform art.1248 alin.4, nulitatea relativa poate fi invocata, invocare care se poate face de catre de catre persoana interesata sau succesorii ei in drept, expres sau tacit. Ultima modalitate de confirmare poate rezulta, de exemplu, din executarea actului anulabil sau din neinvocarea nulitatii inauntrul termenului de prescriptie. In ambele ipoteze insa, cel in cauza trebuie sa fi cunoscut cauza de nulitate pentru ca astfel, atitudinea lui sa valoreze confirmare a nulitatii. * conform art. 2517 N.C.civ., termenul general de prescriptie este de 3 ani, iar momentul de la care ncepe sa curga este diferit, in functie de cauza de anulabilitate invocata. In ceea ce priveste prescriptia extinctiva, nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune numai in termenul mentionat anterior. Conform art. 2529 alin. 1 N.C.civ., prescriptia curge: a) in caz de violenta, din ziua cand aceasta a incetat; b) in cazul dolului, din ziua cand a fost descoperit; c) in caz de eroare sau in celelalte cazuri de anulare, din ziua cand cel in drept, reprezentantul sau legal sau cel chemat de lege sa ii incuviinteze sau sa ii autorizeze7

exemplu de exceptie: dispozitiile art. 45 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, stabilesc ca prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate (si atunci cand este absoluta), dreptul la actiune se prescrie n termen de 18 luni de la intrarea n vigoare a prezentei legi.

6

actele, a cunoscut cauza anularii, dar nu mai tarziu de implinirea a 18 luni din ziua incheierii actului juridic. Conform art. 2517 alin. 2, cand nulitatea poate fi invocata de o terta persoana (creditor chirografar, reprezentant, ocrotitor legal, etc.), prescriptia incepe sa curga, daca prin lege nu se dispune altfel, de la data cand tertul a cunoscut cauza de nulitate. Daca invocarea nulitatii relative pe cale de actiune este supusa prescriptiei extinctive, in schimb, atunci cand este vorba de valorificarea pe cale de exceptie, anulabilitatea actului poate fi opusa intotdeauna de cel caruia i se cere executarea actului. Astfel, dispoziiile art. 1249 alin. 2 N.C.civ. prevad: partea careia i se cere executarea contractului poate opune oricand nulitatea relativa a contractului, chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare. Indiferent ca interesul ocrotit este general sau particular, actul nul este lipsit de efectele juridice pentru care a fost edictat, de unde rezulta ca nu exista deosebiri de efecte intre nulitatea absoluta si cea relativa. Deosebirile dintre cele doua tipuri de nulitate sunt de esenta regimului lor juridic, dupa cum urmeaza: * nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes, nulitatea relativa poate fi invocat numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului; * nulitatea absoluta trebuie sa fie invocata din oficiu de instanta de judecata, nulitatea relativa nu poate fi invocata de instanta din oficiu; * nulitatea absoluta nu este susceptibila de confirmare, decat exceptional, in cazurile prevazute de lege, nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare de catre partea interesata; * nulitatea absoluta este imprescriptibila, putand fi invocata oricand, pe cale de actiune sau de exceptie, in schimb, nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune doar inauntrul termenului de prescriptie si numai atunci cand este opusa pe cale de exceptie invocarea se poate face nelimitat in timp. 4. Efectele nulitatii Efectele nulitatii reprezinta consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii8, respectiv urmarile survenite in cazul desfiintarii in totalitate sau partial, a unui act juridic lovit de nulitate. Efectul nulitatii se exprima in adagiul quod nullum est, nullum producit effectum (ceea ce este nul nu produce niciun efect) si aceasta, indiferent ca nulitatea este absoluta sau relativa.8

M. Nicolae, ,,Actul juridic civil, ,,Instituii de drept civil. Curs selectiv pentru licen 2009-2010,edit.. Universul Juridic, 2009, pag. 105-106

7

Daca in vechiul Cod civil nu existau texte de principiu referitoare la efectele nulitatii, in noua reglementare efectele nulitatii sunt definite prin dispozitiile art. 12541265. 4.1. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii se refera la fatul ca efectele actului incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale sunt inlaturate nu numai pentru trecut, de la momentul realizarii acordului de vointa, ci si pentru viitor, ajungandu-se sa se considere ca, de fapt, actul juridic nu a fost niciodata incheiat. Principiul este consacrat prin dispozitiile art. 1254 N.C.civ., potrivit carora contractul lovit de nulitate este considerat a nu fi fost niciodata incheiat. Principiul amintit trebuie pus in legatura cu principiul legalitatii, ce presupune sa fie inlaturate toate efectele produse in temeiul unui act pentru restabilirea ordinii de drept incalcate la momentul intocmirii actului, altfel sanctiunea ar fi doar formala. 4.1.1. Consecintele aplicarii principiului retroactivitatii efectelor nulitatii. Repunerea partilor n situatia anterioara Urmeaz a se distinge dup cum actul juridic a fost executat sau nu. a) Daca actul nu a fost executat, eficacitatea lui inceteaza, asa incat nu se mai poate cere indeplinirea prestatiilor rezultate dintr-un asemenea act. Datorita efectului retroactiv al nulitatii, se considera ca intre parti nu a existat niciodata vreun raport juridic generator de drepturi si obligatii, pe temeiul caruia sa se poata pretinde executarea prestatiilor. b) Daca actul a fost executat in tot sau in parte, problema este mai complicata, datorita situatiilor de fapt si de drept care au putut aparea intre momentul incheierii actului i acela al anularii, punandu-se insa problema restituirii prestatiilor, care raman fara temei urmare a anularii actului. Conform art. 1636 N.C.civ, dreptul de restituire apartine celui care a efectuat prestatia supusa restituirii sau, dupa caz, unei alte persoane indreptatite, iar in ce priveste modalitatea de restituire a prestatiilor, aceasta se face prin natura sau prin echivalent (in acest din urma caz, valoarea prestatiilor apreciindu-se la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie9.

9

art. 1640 N.C.civ prevede.: Daca restituirea nu poate avea loc in natura din cauza imposibilitatii sau a unui impediment serios ori aceasta priveste prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent (1). n cazurile prevazute la alin. (1), valoarea prestatiilor se apreciaza la momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie (2).

8

4.1.2. Situaia contractelor cu executare succesiva Conform art.1254 alin.2 Noul Cod Civil, restituirea prestatiilor trebuie sa aib loc n vreuna din modalitatile aratate (in natura sau prin echivalent), chiar si n cazul contractelor cu executare succesiva. Pentru ca inainte nu existau aceste prevederi legale, se considera ca in cazul contractelor cu executare succesiva (ex.: contract de locatiune, de prestari servicii) exista o imposibilitate obiectiva de restabilire in natura a situatiilor anterioare, deoarece serviciul procurat (de exemplu, folosinta bunului pentru locatar) pana la momentul anularii contractului, nu mai poate face obiectulrestituirii. Se considera ca, intr-un asemenea caz, nulitatea opereaza ca o simpla reziliere, producand efecte doar pentru viitor. Conform Noului Cod Civil se prevede si pentru o asemenea situatie posibilitatea restituirii prin echivalent astfel, contractele cu executare succesiva nu se mai pot constitui in exceptie de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii, asa cum se considera anterior n doctrina si jurisprudenta 4.1.3. Situatia debitorului de buna-credinta Conform art. 1641 alin. 1 N.C.civ., daca bunul a pierit in intregime sau a fost instrainat, iar cel obligat la restituire este de buna-credinta ori a primit bunul in temeiul unui act desfiintat cu efect retroactiv, fara vina sa, acesta trebuie sa restituie valoarea cea mai mica dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii, a pieirii sau, dupa caz, a instrainarii. Se observa ca accentul nu este pus pe ideea de protectie a debitorului de bunacredinta (care sa fie exonerat de obligatia restituirii pe considerente de echitate, pentru a nu i se ingreuna situatia), ci pe ideea reechilibrarii situatiei partilor, buna-credinta functionand doar in sensul luarii in considerare a celei mai mici contraprestatii posibile. Are loc deci, doar o atenuare a obligatiei de restituire si nu inlaturarea totala a acesteia, care ar fi de natura sa greveze situatia celeilalte parti. Pe de alta parte, conform art. 1642 alin. 1, debitorul de rea-credinta, deci cel care a distrus sau a instrainat cu reacredinta bunul primit sau contractul a fost desfiintat retroactiv din culpa sa, este tinut sa restituie valoarea cea mai mare dintre cele pe care bunul le-a avut la data primirii, a pieirii sau, dupa caz, a instrainarii.

4.2. Efectele nulitatii fata de terti In principiu, intre parti, nulitatea actului semnifica desfiintarea efectelor acestuia pentru trecut si pentru viitor.9

Chiar daca tertii nu sunt legati in mod direct prin contractul incheiat intre parti, lor nu li se pot impune drepturile si obligatiile ce se nasc din incheierea respectivului contract, acestia au obligatia de a respecta legatura juridica a partilor. Conform art. 1648 N.C.civ., atunci cand bunul supus restituirii a fost instrainat, actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva tertului dobanditor, sub rezerva regulilor de carte funciara sau a efectului dobandirii cu buna-credinta a bunurilor mobile, ori, dupa caz, a aplicarii regulilor privitoare la uzucapiune. Deci, efectele nulitatii se pot rasfrange asupra unor terte persoane care au contractat cu partile si au dobandit drepturi care depind de actul lovit de nulitate. De exemplu, daca este declarat nul un contract translativ de proprietate, aceasta va avea drept consecinta si desfiintarea drepturilor constituite sau transferate de catre dobanditor asupra bunului n favoarea unor terti (dreptul de ipoteca ar trebui sa inceteze, pornind de la principiul potrivit caruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decat are el insusi sau cel potrivit caruia desfiintarea actului principal are drept consecinta desfiintarea actului subsecvent). Astfel, ceea ce ar putea paraliza o actiune in restituire indreptata impotriva tertului ar fi regulile de carte funciara (de exemplu, cazul subdobanditorului de buna-credinta al unui drept real imobiliar inscris in cartea funciara, cand actiunea in rectificare produce efecte si fata de terte persoane). Tertul subdobanditor de buna-credinta al unui bun mobil corporal devine proprietarul acestuia fara ca titlul sau sa-i mai poata fi pus in discutie, chiar atunci cand se desfiinteaz titlul autorului sau. Prescriptia achizitiva reprezinta o alta modalitate de paralizare de catre tert a actiunii indreptate impotriva sa, dupa desfiintarea titlului autorului. Conform art. 1649 Noul Cod Civil, celelalte acte juridice, cu exceptia actelor de dispozitie, facute in favoarea unui tert de buna-credinta, sunt opozabile adevaratului proprietar sau celui care are drept de restituire, cu exceptia contractelor cu executare succesiva, care, sub conditia respectarii formalitatilor de publicitate prevzute de lege, vor continua sa produca efecte pe durata stipulata de parti, dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului constituitorului. 4.3. Modalitati de inlaturare a efectelor nulitatii Exist situatii in care, desi actul juridic este lovit de nulitate, lui i se poate recunoaste valabilitatea, in tot sau in parte, intrucat sunt principii de drept fondate pe ratiuni mai puternice, care in conflict cu regula conform careia actul nul nu mai produce efecte o anihileaza10. Reguli de natura sa elimine efectele nulitatii:10

M. Nicolae, op. cit., pag. 115

10

* conversiunea actului juridic(transformarea unei operatii juridice intr-o alta operatie juridica, determinata de faptul ca un act lovit de nulitate totala poate produce efectele altui act juridic, ale carui conditii de validitate le indeplineste). Pana la adoptarea Noului Cod Civil nu exista o reglementare de principiu a conversiunii, ci doar aplicatii ale acesteia. Pentru a putea opera conversiunea, este necesar sa fie indeplinite urmatoarele condiii: - actul nul sa fie desfiintat efectiv si total; - sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil; - actul socotit valabil sa indeplineasca toate conditiile de validitate, iar acestea sa se regaseasc in chiar actul desfiintat. * validarea contractului( are loc atunci cand nulitatea este acoperita prin confirmare sau prin alte moduri anume prevazute de lege, conform art. 1261-1265 N.Cod Civil). Confirmarea anulabilitatii actului semnifica renuntarea la dreptul de a invoca nulitatea in termenul de prescriptie si trebuie sa rezulte din vointa certa a partii, expresa sau tacita. Cerinte pentru valabilitatea actului anulabil si pentru producerea de efecte de catre confirmare: - conditiile de validitate a contractului trebuie sa fie indeplinite in momentul confirmarii acestuia; - manifestarea de vointa in sensul confirmarii trebuie facuta de parte numai n masura cunoasterii cauzei de anulabilitate, iar in caz de violenta, numai dupa incetarea acesteia; - in lipsa confirmarii exprese, este suficient ca obligatia sa fie executata in mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmata de catre partea interesata; - actul confirmativ, in cazul confirmarii exprese, trebuie sa cuprinda obiectul, cauza si natura obligatiei si sa faca mentiune despre motivul actiunii in nulitate. Confirmarea facuta de una dintre parti nu impiedica invocarea nulitatii contractului de catre cealalta parte, atunci cand fiecare dintre parti ar putea invoca o nulitate una impotriva celeilalte. Altfel spus, actul confirmativ nu produce efecte extensive, de natura sa acopere cauze de nulitate care puteau fi invocate si de alte parti decat titularul actului confirmativ. * validitatea aparentei in drept11 (conform art. 17 N.C.civ., atunci cand actul juridic a fost incheiat intr-o situatie de eroare comuna si invincibila, instanta va putea, tinand11

o aplicatie a acestui principiu o avem in materia casatoriei, conform art. 293 alin. 2 N.C.civ., atunci cand sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si, dupa aceasta, hotararea declarativa de moarte este anulata, noua

11

cont de aceste imprejurari, sa considere ca actul astfel intocmit va produce fata de cel aflat n eroare, aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil (cu exceptia situatiei in care desfiintarea actului nu i-ar produce niciun prejudiciu). * raspunderea civila delictuala (in cazul incapabilului minor, daca acesta ar savarsi un delict civil cu ocazia incheierii actului (de exemplu, prin manopere dolosive, cum ar fi falsificarea datei nasterii din actul de identitate, ar crea o aparenta inselatoare ca este major), el nu va putea cere anularea respectivului act, deoarece cealalt parte ar fi prejudiciat. Astfel, principiul ocrotirii incapabilului cedeaza in fata principiului raspunderii civile delictuale, ceea ce inseamna ca in temeiul regulilor executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura si integrale a pagubelor, actul anulabil va fi mentinut, intrucat reprezinta cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce cocontractantului prin fapta ilicita a minorului.

casatorie ramane valabila, daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta (prima casatorie considerandu-se desfacuta pe data incheierii noii casatorii).

12

BIBLIOGRAFIE1. Cornelia Munteanu, Ovidiu Ungureanu, ,, Drept civil. Partea generala, edit.?, 2011 2. Gabriel Boroi, ,,Drept civil. Parte generala, edit. Hamangiu, 2008 3. M.Muresan, D.Chirica, ,,Contributii la studiul conceptului de sanctiune civila, Studia Jurisprudentia nr.2/1988 4. G.Florescu, ,,Nulitatea actului juridic civil, edit. Hamangiu, 2008 5. M. Nicolae, ,,Actul juridic civil. Instituii de drept civil. Curs selectiv pentru licenta , edit.. Universul Juridic, 2009 6. Gh. Beleiu, ,,Drept civil roman. Introducere in dreptul civil, ed. a XI-a, edit. Universul Juridic, 2007 7. I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, ,,Tratat de drept civil, vol.I, edit. Nationala, 1928 8. A. Ionascu, ,,Drept civil.Partea generala, edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963 9. D. Cosma, ,,Teoria generala a actului juridic civil, edit. stiintifica, Bucuresti, 1969 10. L. Pop, ,,Tratat de drept civil. Obligatiile, vol. II, Universul Juridic, Bucuresti, 2009 ,,Contractul , edit.

11. Gh. Beleiu, ,,Actul juridic civil, Tratat de drept civil, vol. I, Partea generala, edit.. Academiei, Bucuresti, 1989 12. Noul Cod Civil, edit. C.H.Beck, 2011 13. www.juris.ro

13

14