de Studiimiversitar

la.A

ryolumelor

{,Institutul

CIPRIAN-BENIAMIN BENEA

NUCLEARULCLIMA, ENERGIE $I RAZBOI

Prefafi de SILVIU NEGUT

INSTITUTUL EUROPEAN20ll

CUPRINS

PREFATA / e

I. NUCLEARUL $r CLrMA / 13

Introducere/ 13

1.1. Schimbarea climatici - cea mai complexi problemi din istoria omenirii / 18

1.2. Tendin{e posibile la nivel global determinate de schimbarea climaticil I 22I.3. Zonele ce prezintdrisc ridicat de tensiuni datoritd schimbirii climei I 241.4. Criza cea omniprezentd I 261.5. Schimbarea climaticl qi ciza resurselor vitale regenerabile I 28

1.5.1. Apa / 301.5.2. Terenul agricol / 331.5.3. Alte surse energetice regenerabile I 36

1.6. Dezvoltarea economicd gi resursele energetice / 37

1.7. Energia gi schimbarea climaticl I 401.7.1. Expansiunea nuclearului / 43

1.8. Motivafa alegerii unei strategii de expansiune masivi a energiei ntcleare I 52

1.8.1. Programul nuclear ftancez I 56

1.8.2. Programul nuclear japonez I 57

1.9. Dilema nuclearului / 58

n. iNrnp TRECUT gr vIIToR/ 6s2.1. Nuclearul intre trecut gi viitor / 652.2.De ce energie nucleard I 7l2.3. Emisiile gi energia / 762.4. Petrolul, dezvoltarea durabili qi schimbarea climaticd I 78

2.5. Ruperea legdturii dinhe producfia de energie, securitatea energetici qi

schimbarea climatici / 81

2.6. Nuclearul gi schimbarea climatici / 88

2.7.Energia ca element-cheie pe agenda tuturor statelor / 91

2.8. Economiile emergente gi foamea de resurse energetice / 99

2.8.1. China qi India. Geopolitica energiei in Oceanul Indian / 100

2.8.2.Brazilia I 1042.8.3. Rusia / 105

2.9. OECD, principalele economii emergente gi consumul de energie / 105

2.10. Transporturile qi emisiile de CO2 / 1092.11. Industria gi emisiile de CO2 I ll32.12. Cdi de combatere a cregterii emisiilor de CO2 I Il4

2.l2.I.China /tt42.12.2. Rusia/ 1152.l2.3.Brazilia / lt52.12.4. Orientul Mijlociu / il6

2.I3. Utllizarea resurselor energetice / I l72.14. Rolul petrolului, gazului gi cirbunelui in industria energetic[ / r 192'15' Gopolitica resurselor qi reducerea riscurilor aferentZ situafiei actuale.

Solufia: Nuclearul / 1232.16. Riscurile generate de expansiunea energiei nucleare / r29

rrr. AToMUT Nrnr nAzeol $r PACE / 1333.1. Nuclearul, umanitatea gi inovafia / 1333.2. Nuclearul gi rizboiul / 1363.3. Motivaliile inarmirii nucleare / 140

3.3.1. Securitatea / 1423.3.2. Prestigiul / 1443.3.3. Factorulintem / 1463.3.4. Factorii tehnici / 1483.3.5. Factori economici I l4g

3.4. Motive de abandonare a unui program nucrear militar / 1503.5. Despre forlele nucleare / 153

3.5.1. Rusia / 1553.5.2. SUA / 1583.5.3. Marea Britanie / 1613.5.4.Fran[a /1623.5.5. Chinai 1633.5.6.India / 1643.5.7. Pakistan / 1653.5.8. Israel / 1663.5.9. Siruafia materialului fisionabil / 166

3.6. Momentul Obama / 1683'7. Multiplicarea energiei nucleare gi reducerea numdrului de arme nucleare / 1723'8. cdteva elemente ale regimului neproliferdrii. Negocieril" furtut" pentru

crearea lor I 7783.9. Doctrina puterilor nucleare / 1g5

3.9.1. SUA/ 1863.9.2. Rusia / 1883.9.3. Marea Britanie / lg93.9.4.Fran[a I 1893.9.5. China/ 1903.9.6.tndia / t9t

6

I ttgacfuale.

A-l

\ r4,"

3.9.7. Pakistan / l9l3.9.8.lsrael / I92

3.10. Criza actual5, schimbarea doctrinei strategice gi dezarmareanucleard,l 1923. 1 I . Pagii parcurgi gi de parcurs pe calea dezarmdrii nucleare / 1973.l2.Unregim al dezarmirii gi al expansiunii pagnice a nuclearului I 2063.13. Un nou START pentru dezarmare qi o noud postUri / 2133.14. hanul, Corea de Nord gi regimul neproliferirii / 2I83.15. Nuclearul qi terorismul /224

Bibliografie / 231R6sumd / 241Abstract I 249

CAPITOLUL I

NUCLEARUL $I CLIMA

Introducere

Multiple evenimente au gocat lumea dupd anul 2000. Impactul lorasupra percepliei oamenilor a fost gi va rdmdne considerabil la nivel mondial;daci intrebi un om ce evenimente au marcat destinul lumii in ultimul deceniu,oriunde s-ar afla acesta pe Pdmdnt, cu condilia s[ aib[ acces la intemet sau lamijloacele de comunicare in mas6, nu ar intdrzia si spund despre septembrie2001, despre Madrid qi evenimentele din martie 2004, despre teribilul tsunamidin decembrie 2004, despre Londra gi atacurile din iulie 2005, despre august2005 gi efectele devastatoare ale uraganului Katrina. Sunt doar cdteva din marileqocuri care au zguduit lumea inceputului de mileniu.

Alte evenimente, al ciror sunet se aude mai pulin deslugit - poate dincauzd cd ne-am obignuit cu ele, devenind parte a vielii noastre de zi cu zi -,determinS insl modificdri la nivel global, al c[ror efect se va face simfit inviitor, generdnd modificdri de structurd la nivelul intregului sistem internafional.Daci privim spre Irak nu poate si nu fie adusi in disculie problema petroluluil,in paralel cu cea a rivalitdlii dintre marile puteri2. Daci privim spre Sudan,apare din nou pe agendd problema petrolului, care insi de aceasti dat6 nu vinesingurl: al[turi de ea este cea a rdzboiului civil - Sudanul av6nd o societateextrem de pestri!6, ceea ce favorizeazd conflictele interne, cele 38,6 de milioanede locuitori sudanezi fiind divizate din punct de vedere etnic in peste cincizeci

Andrew E. Kramero ,,Iraq, with U.S. Support, Voids a Russian Oil Contract", New YorkTimes, noiembrie 4, 2007 .

Edward Lucas, The New Cold War. Putin's Russia and the Threat to the West, PalgraveMacmillan, New York, 2008, p. 191.

13

NUCLEARUL. CLIMA, ENERGIE $I RAZBOI

de grupuri, din care 60% sunt africani, iar 40% anbi,70yo fiind musulmani, iar30% creqtini sau credinciogi cu alti aparten"nlet -, u ;;i;il;"rer-, precum qicea refugiafilor3.

Daci unele din evenimentele amintite mai sus nu au ra bazd,o acliuneumani directd - cum este cazul uraganului sau al valului trrrrru-i -, celeraltesunt realizate in mod voit gi direct deiitre om.Lumea ce rdsare in fala noastri are in compozilia sa elemente cu tofulnoi: pe scena lumii se ivesc problemele schimbdrii climatice _ cu toate necu_noscutele qi temerile pe care aceasta le ridic5, inclusiv ."r" pti"itta fenomenelemeteorologice extreme 9i imposibilitatea controlarii efectelor lor -, ale rdzboa-ielor generate ca unnare a dorinlei de a crea acces la resurse vitale, ale unorameninfiri cu caracter cu totul nou, lindnd seama de tehnologiiie existente.gocul pe care intreaga lume l-a avut la auzirea""$ti?;;;re atacurile din11 septembrie 2001 a fost urmat de misuri drastice tuate ae-catre mai multestate.din lume (in special din occident), dar gocul p".*"-l-u, crea un atacterorist nuclear intr-un oraq occidental i schimba ain"ilit ii ireversibil falaintregii lumi. Gravitatea unui astfel de eveniment reiese din cele afirmate deMohamed ElBaradei cu privire ra terorismul nuclear, care este ,,cel mai marepericol cdruia lumea trebuie sd-i fac6 tqef#.chiT li nropaganda rearizatd.prin firmele americane indici din plin spreaceasti posibilitate. lnci in 2004, secretarul general al ONU a identificat cea maimare ameninfare la adr91a pncii gi securitnlii intemafional" .u fiirrd *.nin1*"u

nuclear5: colapsul ordinii internap'onare in siera nucrqri * urr.u o..pt consecinfiun atac nuclear terorist sau chiar un rdzboi nuclear, iar orice om cdruia ii pasi deluT.9

-in care hiiegte ar trebui si faci tot ceea ce-i sta ?n putin!6 pentru a preveni oastfel de catastrofi. un asemenea atac ar transforma a"n"iti"-"iufiL oragele lumii,

I dyce la restdngerea libertililor civile la nivel mondiur si a, g"nera semne deintrebarecuprivirelaviabilitateaordiniinucleare5.'- -- D'

Perspectiva aceasta pare plauzibil[, daci avem in vedere menfiunile dinraportul inaintat congresului qi noii administra{ii de la washington de citrecomisia pentru prevenirea proliferdrii Armelor ae oistrugere in tuase qi aTerorismului, din care reiese ci dac[ lumea continu[ s[ inaiiteze pe drumul pe

Jill Shankleman, Oil, Profits, and Peace. Does Business Have a Role in peacemaking?,USIP Press, Washington DC,2006,p. 117.

1* Pr Elhance, Hydroporitics in the Third worrd. Conflict and cooperation inInternational River Basins, USIp press, Washington DC, 1999,pp. lZ-iC.-Barah Mikail, ,,(Jn fleuve sous haute tension: t"" Nit.-v.., une configuration beliqueuse{an1 la basin du Nil?,,, Futuribles,nr.346,noiembrie 200g, p. 36. -Graham Allison, ,,Nuclear Disorder. surveying Atomic Threats,,, Foreign Alfairs,vol. g9,nr. 1, ianuarie-februarie 2010, p. 7g.Ibidem,p.75.

I4

6i,70Yo fiind musulmani, iara apei gi hranei2, precum gi

sus nu at la bazd, o acfiuner alului tsunami -, celelalte

pozilia sa elemente cu totuli climatice - cu toate necu-sir. cele privind fenomeneleefectelor lor -, ale rdzboa_

s la resurse vitale, ale unortehnologiile existente.:a t,egtii despre atacurile din:e luate de cdtre mai multeI pe care l-ar crea un atacdefinitiv gi ireversibil fafa

reiese din cele afirmate detr. care este ,,cel mai mare

rericane indici din plin spret ONU a identificat cea maiionale ca fiind ameninlarealrd ar avea drept consecint[r orice om cdruia ii pasi dein putinld pentru a preveni ofinitiv viala in oraqele lumii,rdial gi ar genera semne de

n in vedere menliunile dine la Washington de citreDistmgere in Masi gi asi inainlg2s pe drumul pe

{m'e a Role in peacemaking?,

lo,i'iict and Cooperation in99.pp. ;:-l+.une confi _euration belliqueuseP--:6.:ars''. Foreign ffiirs, vol. g9,

Nuclearul Si clima

care se aflr in prezent, posibilitatea unui atac terorist nuclear sau biologicundeva in lume in urmitorii cinci ani este mai mare ca niciodatir.

Ceea ce trebuie insd menlionat este faptul c6, indirect, omul concuri laproducerea unor evenimente ce atrag consecinle nefaste pentru el: licomia uma-ni, alituri de invenliile tehnice din ultimele doud secole, nu numai ci au datnaqtere la lupte pentru controlul resurselor sau pentru controlul cdilor detransport al acestor resurse, ci au creat premisele unei modificdri a mediuluiinconjuritor, ca unnare a folosirii acestor resurse gi a incdlzirii climei - feno-men datorat in mare parte acliunii omului. incdlzirea climei atrage dupd sineschimbiri ce pot fi cu greu intrezdrite qi delimitate cu exactitate, dar care cusiguranli vor duce la o reconfigurare a relafiilor intre state, daci se doregte cuadevdrat perpetuarea unui habitat prielnic menlinerii civilizaliei pe PimAnt.Riscul neluirii, sau chiar al amdndrii lulrii unor mlsuri de prevenire a feno-menului de schimbare a climei este atdt de mare, incdt numai un om care nu aauzit despre acest fenomen sau pe care nul intereseazd"in ce stare restituie elPdmdntul generafiilor viitoare gil poate asuma.

Istoria lumii este presdrati cu rizboaie gi de cele mai multe ori aceastiqtiinfi este studiati prin prisma rdzboaielor care s-au succedat pe Pdmdnt;neluarea unor misuri de prevenire a schimbdrii climei nu ar face decAt sdpregdteasci scena pentru noi rdzboaie, care de aceasti datl nu ar avea doar uncaracter de cucerire, ci ar avea un caracter aparte, dat de motivafii ce ar puteatrece dincolo de orice previziune gi calcul pur militar.

Nu ar fi exagerat si se spund cd unele din aceste rdzboaie ar fi rdzboaieduse de o populalie disperatS, aflatd in ciutare de resurse ftrl de care viala nu ar fiposibili: apa qi hrana. Caracterul lor nu ar fi unul de cucerire, ci de supraviefuire,elementul ralional in acest cazftnd mult mai redus sau lipsind cu desivdrqire, ceeace le-ar face greu de conffolat gi de solu,tionat. O atenfe speciali trebuie acordatd,aldturi de problema hranei gi populaflei, resurselor de care cei mai sdraci oamenidepind: apa, pddurile gi resursele de peqte. Problemele de mediu au qanse sd

conduci spre efecte sociale care vor creqte riscul conflictelor violente2.Doar o privire aruncati pe scrierile lui Voltaire este de-ajuns pentru a

vedea cd cele trei mari rele care au riviqit lumea de-a lungul istoriei suntfoametea, bolile qi rizboiul; daci primele doui pot apdrea la un moment datindependent de voinla omului, ultima dintre ele, care este pomiti de om, aducecu siguranld cu sine pe primele dou53. in viitor insd schimbarea climatici ar fifenomenul ce ar aduce cu sine bolile gi foametea, care la rAndul lor ar genera

1lbidem,p.78.t Tho-as Homer-Dixon, Environment, Scarcity, and Violence. Princeton University Press,

. New Jersey, 1999.' David Williams (ed.), Voltaire. Political Writings, Cambridge University Press,

Cambridge,2000, p.7.

15

4"

NUCLEARUL. CLIMA, ENERGIE $I RAZBOI

rdzboaie, amplificdnd ceea ce schimbarea climatic[ a inceput. S_ar intra astfelintr-un cerc vicios, din care incercarea de a scipa are ganse extrem de mici, ceamai buni politici fiind evitarea intririi in el.Lumea se afl6 la o mare rdscruce: orice int6rziere in luarea unor deciziiinspirate gi infelepte ar putea genera egecul unei acfiuni uiierioare. Daci petermen scurt qi mediu cea mai mare ameninlare vine din partea unui atac teroristnuclear - aspect conex probremei proriferdrii nucleare'-, f" ,"r,n.r, mediu gilung ameninfarea la-adresa intregiiomeniri este date Je .rn'.qr" in prevenireaschimbdrii ireversibile a climei.Dar existi qi. o speranfd: mintea uman6 nu este orientatd doar spre agandi cum si facfl rdu..cea mai importanti resursd de pe pa*arrt - minteaumani - poate fi folosit[ pentru a gesi cele mai tune sot,ilii pentru propigireaumanitifii. Dac6 mintea umani a ganait cum s6 faci arme care pot distrugeviala pe Pemant, tot mintea uman[ poate gisi solufii i"g.rriour".Ne afl[m la o rdscruce, avdnd in centrul slu atimur. o solulie cu carac_ter radical ar consta in redirecfionarea creierelor ce ganaesc cum se fie folositienergia produsd de atom pentru a ameninfa cu aiiruge;-;* identificarea

unor cii de promovare a rispdndirii energiei atomice, i"n ..opir.i exclusiv pag_nice. Nu numai ci prin inmulfirea ""nt

il.lo, uto-it" ,-ur'gasi noi ocupafiipentru oamenii de qtiin![ din domeniul atomic, dar cregterea ionderii energieiatomice in energia produsi la nivel mondial u, urig".u ,i-itan o mai mareindependenfi' wn de fdrile exporratoare de.resurse";r;;;;; crasice qi falecomplicaliile ce pot si apard de-a lungul crilor de up.orriZiorrur" cu aceste re-surse, precum qi o solufie la problema emisiilor de

-co2, principalul gaz res_ponsabil de incilzirea climei, ca unnare a producerii o"

"n!rgi" prietenoasi fafd

de mediul inconjuritor.Atomul s-ar putea transforma astfel din esenfd a unei probleme interna_

fionale - terorismul n-uclear gi proliferarea nucleard - in parte a solufiei ce arasigura o dezvoltare durabile, piin cregterea ponderii energiei atomice in totalulenergiei produse la nivel mondial. Aceasti mdsur[ este cu atdt mai necesard cucdt se agteapti ca cele mai spectaculoase cregteri ale populafiei, concomitent cucreqterea nivelului veniturilor, sd se inregistreze in'1iri din Asia gi AmericaLatin6. A.tgmul ar putel fi astfer parte isen,tiard a'dezvortIrii durabile 9i apromovrrii unui climat de pace ra nivel globai, prin expansi"nlu ,u in Asia qiAmerica Latini.

Aqteptirile oamenilor din aceste !6ri emergente ar cre$te pe mdsuracreqterii veniturilor lor, iar obignuinla oamenilor ain'lerite dezvoltate de a tr6iconform unui anumit standard ar constitui premisa creirii u*i pr.ri.rrri mariasupra resurselor energetice convenfionale; atomul ar putea fi parte a soluliei desuslinere a propdgirii civilizalieiin ,tdrile emergente gi in !6rile deztoltate, fn,d aaduce atingere intereselor cetilenilor acestora pe termen lung.

16

i a inceput. S-ar intra astfelre $anse extrem de mici, cea

irziere in luarea unor deciziiactiuni ulterioare. Dacd pe

: din partea unui atac teroristLeare -, pe termen mediu qiita de un egec in prevenirea

r este orientatd doar spre asd de pe PdmAnt - minteane- solulii pentru propdgireaaca arrne care pot distrugengenloase.atomul. O solufie cu carac_gAndesc cum sd fie folositistrugerea spre identificarea:e, in scopuri exclusiv paq_nice s-ar gisi noi ocupaliicretterea ponderii energieigura simultan o mai marer energetice clasice gi fafnlprovizionare cu aceste re_CO2, principalul gaz res-

de energie prietenoasd fatd

!5 a unei probleme interna-- in parte a soluliei ce arenergiei atomice in totalulne cu atdt mai necesard cupopulafei, concomitent culari din Asia qi Americadezvoltarii durabile qi a

expansiunss sa in Asia gi

ente ar cre$te pe masuratErile den-oltate de a trdicreirii unei presiuni mariputea fi parte a soluliei dein Frile dezr.oltate, ftri a:n lung.

Nuclearul Si clima

Pentru aceasta insi este necesari parcurgerea unui drum extrem deanevoios, 9i pagii trebuie fdcufi impreuni gi concomitent de citre toate statelelumii, fie ci in prezent apar,tin clubului nuclear, fie c6 sunt in afara acestuia.Desigur, sunt necesare ajustiri dureroase, care ar afectaprestigiul anumitor stateqi care trebuie calculate astfel inc0t sd fie asigurat un climat de securitate lanivel global; dar daci aceste mrsuri nu sunt luate, pe termen lung ar putea fiafectate inseqi interesele vitale ale respectivelor state, alituri de cele ale tuturorstatelor. o dovadd a faptului cd aceste ajustiri sunt atAt de greu de realizat oconstituie negocierile de dezarmare, care sunt atAt de lungi gi complicate, inc6tpdnd in prezent nu s-a realizat scopul lor: dezarmarea nucleari generald gicomplet6.

Existen{a armelor gi a materialelor nucleare face posibili utilizarea lorde citre grupiri teroriste sau de c[tre state, iar eliminarea totali a riscului unuiasemenea atac se poate face numai prin reducerea acestui tip de armament, gimai apoi, prin eliminarea sa in totalitate.

Totodatd, promovarea utilizdrii atomului in scopuri pagnice ar generabeneficii pe termen mediu, prin reducerea dependenfei de surse energeticeconvenfionale, gi pe termen lung, prin aceea cdreducerea nivelului de co2 emisin atmosferi ar crea condiliile dezvoltdrii durabile, generaliile viitoare bucurdn-du-se pe deplin de fructele civilizafiei.

Desigur, existenla unor centrale nucleare nu exclude riscul unor acci-dente, dar riscul acesta este mai mic decat certitudinea haosului generat de oexplozie nucleard sau de o schimbare climatic[ ireversibild. Se poate vedea c[problema dezarmilrii nucleare gi cea a schimbdrii climatice depiqesc cadrul na-fional gi interesul pur statal, generdnd premisele focalizdrii eforturilor gi resur-selor pe interesele pe care le are intreaga omenire: mentinerea unui mediu priel-nic perpetu[rii civilizaliei umane.

incepAnd cu anii '70, o crizd energetici avdnd trei dimensiuni iqi mani-festa prezenla in lume; acum ea este gi mai acuti pe toate trei planurile, astfel c[se pot identifica efectele unei schimblri climatice dramatice , cartzatd in prin-cipal de emisiile de dioxid de carbon ca unnare a arderii combustibililor gi caresunt asociate cu emisiile altor gaze ce concur[ la producerea efectului de ser[,al5turi de tot mai presanta problemi a securitilii aprovizionirii cu petrol, linAndseama de tulbur[rile politice gi militare in cea mai mare parte a !6ri1or expor-tatoare de petrol, in special in Golf, acestea fiind insolite de problema prolife-ririi armelor nucleare gi a potenfialelor legituri cu aceasta, pe care le ridici rds-p6ndirea acestui tip de energie cu scopul prevenirii schimbdrii climaticel. Toateaceste trei elemente sunt ins[ intim legate intre ele, gi tocmai din aceasti cauz6

t Ariun Makhijani, carbon-Free and Nuclear-Free. A Roadmap for u.s. Energt poricy,IEER Press, Maryland, 2007, p. xv.

T7

NUCLEARUL. CLIMA, ENERGIE $I RAZBOI

analiza lor qi identificlTel ungr solulii viabile ridicd omenirii cea mai complexiproblemi pe care a intdlnit-o de-a lungul istoriei ei.o diferenli esenfiald intre provocdrile viitorului gi cele ale trecutului

este aceea ci schimbarea climei ,,cre$te incertitudinile privind interconecti-vitatea intre variabilele mediului inconjuritor, ridicdna-potenliat,rl crizelordatorate factorilor de mediu, care nu fac decdt sd exacerbize wlnerabilitdlilesociale existente"l.

1.1. Schimbarea climatici _cea mai complexi problemi din istoria omenirii

Centrul de cercetdri Pew privind Schimbarea Climatici Globald descriedezbaterile privind schimbarea climatici, care se desfrgoari sub ochii nogtri, cafrind ,-,cel mai complicat si mai interconectat set de negocieri cu implicaliiglobale din toatd istoria diplomayiei',z.

- oriunde ai privi gi oriunde te-ai afla pe pdmdnt in zilele noastre, polivedea in jur elementele geografice, vei simli imediat influenfa umiditilii, atemperaturii din acel loc, vei putea observa caracteristicile solului gi, dacdacesta se poate utiliza p.fn, producfia agricold, daci existi apd sau nugi dacieste potabil5, ce vietdfi qi plante sunt in jur, precum gi cali oameni sunt in acelloc. Acesta este un cadru relativ familiar. Ar fi in1"t"pt s6 ne intrebim ins6 daciacest cadru nu se poate modifica in timp, dacd ar putea suferi modificiri deasemenea anverguri incdtvizitarea acelui loc peste c6teva decenii sd dea nagtereunei realitdli care sr.nu mai corespundd cu amintirile despre acel loc. begiacesta este un scenariu destul de sinistru, ar fi indicat s6 iu excludem posi_bilitatea triirii sale, chiar dac[ nu de cdtre generafia actual6, dar poate de cdtregenerafiile ce vor veni; acestea s-ar putea intreba - pe buni dreptate - ce auputut si facdinaintagii lor de le-au restituit imprumutul intr-o asemenea stare...S-fi o intrebare justificatd dac[ ar vizitaun loc pe pdmant despre care ar puteaciti ce in trecut oferea un habitat prielnic, iar ei ar vedea doar dovadaimposibilitdlii susfinerii viefii in acel ioc. Desigur, nu peste tot pe pdmant aravea loc o asemenea transformare, dar in locurile unde aceasta s-ar manifesta, aravea loc o modificare drasticd a felului de a trii al oamenilor gi al tuturorvietSlilor. Atunci ar putea constata direct semnele dureroase (gi poate ire-versibile) ale schimbdrii climei.

carolyn Deere-Birkbeck, ,,Global governance in the context of crimate change: thechallenges of increasingly comprex risk parameterc,',Internatiorot ,lyoirr, g5: 6 (2009),p.1176.citat din Bernice Lee, ,,Managing the interlocking climate and resource challenges,o,International Afairs,85: 6 (2009),p. 1109.

18

5 omenirii cea mai complexd

torului qi cele ale trecufuluirdinile privind interconecti-idicdnd potenfialul crizelorexacerbeze vulnerabilitilile

rria omenirii

:a Climaticd Globali descriesfi5oard sub ochii nogtri, cade negocieri cu implicalii

rmdnt in zilele noastre, pofi:diat influenta umiditdlii, acteristicile solului qi, daci;5 existi api sau nu gi daclr qi cAli oameni sunt in acel:pt sd ne intrebdm ?nsi dac[putea suferi modificdri de

dteva decenii sI dea na$tereirile despre acel loc. Degilicat sd nu excludem posi-actuald, dar poate de cdtre

- pe bund dreptate - ce aurtul intr-o asemenea stare...timant despre care ar puteaei ar vedea doar dovadanu peste tot pe P5mdnt ar[e aceasta s-ar manifesta, aral oamenilor gi al tufuror: dureroase (gi poate ire-

'nterl of climate change; thenaional Afairs,85: 6 (2009),

are and resource challenges",

--"rer.

Nuclearul Si clima

Activitatea umand, a$a cum s-arealizat in ultimele dou6 secole gi cumse realizeazd in prezent, cauzeazd, rdni ireparabile mediului inconjuritor, cres-c6nd nivelul emisiilor de co2 la un nivel ce pune in pericol, ca unnare acregterii temperaturii,viala multor specii de animale gi plante, gi chiar colapsulinhegului ecosistem.

un anumit cadru climatic specific unei anumite zone geografice deter-mind pentru vietdfile din acea zoni un anumit tip de comportament, pentruoameni determindnd pdni gi modul in care aceqtia iqi procurr cele necesaretraiului, ce tip de alimente cuprinde hrana lor, cum oblin ei aceast[ hrani qi cumo pdstreazd, dacd au resurse de api la indemdnd gi cum le folosesc. Agadar,habitatul respectiv determini anumite agtept[ri gi moduri de comportament. oschimbare a mediului in care acegtia triiesc poate avea consecinfe greu de pre-vdzut; daci schimbarea este de o asemenea manierr incdt nu depigeqte capa-citatea de adaptare, atunci oamenii nu-qi pirdsesc habitatul; dac6 schimbarea areinsd o asemenea anverguri incAt depdgegte capacitatea de adaptare, singurasolulie pentru a supraviefui este mutarea din acel lor. Acesta nu este o problemiatdt timp cdt numdrul de oameni care se mutl nu este mare, dar dacd acestnumdr este semnificativ, atunci mutarea lor determind cregterea presiunii asupraresurselor din zonele neafectate de aceast6 schimbare qi spre care refugialiiclimatici se indreapti.

O cregtere a numirului oamenilor intr-o anumitd arie geograficd nunumai cI poate pune in pericol capacitatea de a supravielui a populaliei ce lo-cuia acolo anterior, dar cregterea numdrului de locuitori intr-o suprafald geogra-ficd poate determina tensiuni sporite intre membri acelei comunitili.

ln aceasti scurti prezentare am atins doar probleme cirora ar trebui s[le facd fafi oamenii, dar in aceeaqi mlsurd ar fr afectate gi flora qi fauna. Pel6ngd schimbdrile de comportament ale tuturor vietdfilor, gi pe l6ngi mutareasau refugierea lor in locuri unde ar trebui si se adapteze, apadliaunor noi boli,ca urnare a deplasdrii lor, ar ayea ca efect noi traume, cate at necesita noieforturi pentru a fr depdgite.

Se poate vedea ci atunci cdnd aducem in disculie cuvdntul climat,acesta are legituri cu tot ceea ce se intAmpld pe Pimdnt. Tocmai din aceastdcauzd, problema climatici este o problemi global5 gi de cea mai ridicaticomplexitate. Niciodatd in istorie nu au existat dezbateri de o complexitate mairidicati decAt cele care au ca subiect central clima qi schimbarea climatici. Eleaduc in prim-plan problema resurselor vitale qi a distribu{iei lor in prezent,precum gi evolulia probabild a acestora; problema populaliei gi tendinleleacesteia la nivel global, precum gi in anumite zone geografice; problema acce-sului la resursele neregenerabile qi la resursele energetice; problema schimbdriiregimului precipitaliilor qi, ca unnare, modificarea regimului debitelor rdurilor,ca derivate ale acestei probleme fiind aspectele ce lin de capacitatea de susfinere

19

NUCLEARUL. CLIMA, ENERGIE $I RAZBOI

a agriculturii intensive lazat2pe irigafii gi aspecte ce privesc producerea deenergie hidro qi atomicd, problema f.gt"t"i gi'a evolul[i-."""*"to. de pegtefolosit ca hrand pentru popurafie; ptobl"-u secetei .u.. a, afecta suprafele totmai mari pe Pdmant; probremere provocate populaliei gi agricurturii de creqterearapid[ a debitelor acestor r6uri, ci s-ar solda

"u *uri i"""[qii""'rmare a unorploi foarte abundente; problema cregterii nivelului apelor *erito., ceea ce arobliga locuitorii situali de-a lungul ldrmurilor joar" ,e're *.rte, rard ca acegtia s6mai poati obline hrana aga c.nn o6ig.rrriau inainte; problema reamplas[rii gi areconfiguririi centrelor urbane ca urmare a acestei crlgteri, cu toate implicaliilegi consecinlele politice gi sociale ce ar rezulta inainte $i dupr luarea unei

asemenea mdsuri.Mai mult, cea mai rungi gi complexr negociere finarizatd cu succesdupi 12 ani de tratative, av6nd ca subiect dreptul riarii, u. t

"trri redeschisd: arfi impusi reintroducerea pe agenda internalionau a proutem"iaenmitdrii miriiteritoriale gi a zonei economice exclusive in zonele afectate de cregterea nive-lului apelor mirii din cauza topini ghe,tarilor,

"u ur-ur" u li.gt"rii temperaturii

apei mdrilor gi a aerului. De exemplu, pentru Bangladesh, o cregtere infimi anivelului apei mdrilor ar determina inundarea co-astei p" ,"t" de kilometri.Potrivit prevederilor convenfiei Dreptului Mdrii, zona economic[ excrusivd aBangladesh-ului s-ar reduce in mod dramatic, piasdnd ,"r"*"i" de petrol dinzona aflatd in prezent in zona economicd .*.l*i*r[ a Bangladesh-ului in apeleinternafionale, ceea ce ar putea ridica solicitrri pentru ;ej h exploat'areaacestor resurse din partea firilor vecine, India giMyanmart. Dar mai apare o]n]rebare, neprevizuti in momentul in care se negocia convenlia DreptuluiMirii: ce ar trebui si se facd din punct de vedere iuiiaic in cazul ir,

"ur" intreg

teritoriul locuit de o nafiune ar fi acoperit de apele mirilor? Dacd atolul ruvaluar trebui evacuat ca urmare a inundirii sale iermanente? Ar dispdrea Tuvaludintre entitilile politice ce aparfin sistemului internalionar a"t*rr $i-ar pierdeacest stat locul in cadrul Organizaliei Nafiunilor Unite2?

Mai mult, topirea calotei glaciare de la polul Nord ridicd mari problemein aplicarea prevederilor convenliei Dreptului M6rii, in aceasti zond exist6ndprovociri nerezolvate p6ni in prezent: aici se afld cel mai necunoscut gi maicomplex platou continental, greu de delimitat intre cele cinci state cu firmmaritim in zond, aici se afl6 punctul nodal legat de definirea:*iai"a a Treceriide Nord-vest, a delimitirii granifelor maritirie intre suA gi'canada in MareaBeaufort qi intre Norvegia qi Rusia in Marea Barents, pr".*o li regrementareanavigafiei vaselor ce urmeazd a naviga pe aici sub paviiion de convenienfd; aici

cleo Paskal, ,,How envirorrmental change alters the geopolitical and geo_economicalequation", International Affalrs, g5: e p,OOSy,p. 1154. - !Ibidem, p. I155.

20

te ce privesc producerea de:volufiei rezervelor de peqtei care ar afecta suprafele totiei gi agriculturii de cre$tereari inundafi ca urmare a unori apelor mdrilor, ceea ce arsd se mute, ftrd ca acegtia sd; problema reamplasirii gi acreqteri, cu toate implicafiilehainte gi dupd luarea unei

rociere finalizatd, cu succesrdrii, ar trebui redeschis[: ar. problemei delimittuii mdrii: afectate de cregterea nive-rare a cregterii temperaturiirladesh, o cre$tere infimi aastei pe sute de kilometri.rona economici exclusivd adnd rezervele de petrol dina Bangladesh-ului in apelentru accesul la exploatareaIr'anmar'. Dar mai apare ogocia Convenfia Dreptuluiridic in cazlJin care intregndrilor? Daci atolul Tuvalunente? Ar dispirea Tuvaluational actual? gi-ar pierde:e-?

Nord ridici mari problemei. in aceastd zoni existAndcel mai necunoscut gi maie cele cinci state cu lirmlefrnirea juridicd a Trecerii: SUA gi Canada in Mareas: precum gi reglementarearrilion de convenien[d; aici

rpolitical and geo-economical

Nuclearul Si clima

se afl6 o zond de interes major datoritd rezervelor de hidrocarburi din platoulcontinenlal gi a deschiderii unor noi cdi de navigalie prin nordul Rusiei qi alCanadeil. Calota glaciari din zona ce in timput RazUoiutui Rece era ,,cel maimrlitafizat spafiu maritim de pe glob"' ocupa in septembrie 2007 jumitate dinsuprafala ocupati in urmi cu cincizeci de ani3.

Iati cdteva exemple ce sunt prezentate doar pentru a ne lumina cuprivire la implicafiile pe care schimbarea climaticd le aduce din nou pe agendastatelor lumii, gi care privesc doar sfera dreptului mirii. Dar nu trebuie omiseproblemele ce privesc speciile de viefuitoare din aceastdzond geografici: rngiipolari sunt in pericol, peqti nemaiintdlni,ti in aceasti zond migreazd, cdtre apeleacum mai calde; tundra din Siberia face loc unor pdduri specifice climatuluitemperata.

De zece milenii, clima a permis ciclurilor stabile ale apei gi oxigenuluisi funclioneze in anumili parametri, care au asigurat un cadru propice dez-voltirii civilizaliei. Industrializarea din ultimii 250 de ani a pus o presiune mareinsd atdt asupra resurselor planetei, cdt gi asupra mediului inconjuritor, in pre-zent planeta fiind amenin[atd, atdt de penuria resurselor, cdt qi de incdlzireaglobal6. in perioada 1900-2000 temperatura planetei a crescut cu 0,3-0,6 gradeCelsius5.

Un salt major l-a inregistrat omenirea dupi cel de-al Doilea RizboiMondial, cdnd are loc o explozie industrial6, economici gi sociald, insolite decregterea emisiilor de CO2, perioadi in care a inceput si se identifice o cregterea temperaturii p6r,tii de jos a atmosferei, concomitentl cu rdcirea stratosferei6.Din 1960 sunt identificabile modificdri ale anotimpurilor, insolite de modificdriin cregterea vegetafiei gi in perioadele de inmugurire, insolite de reducereaumezelii solurilor - consecinlele imediate sunt schimbarea modului de viali aldiverselor specii qi schimbarea cadrului migratoriu al acestoraT.

Se poate spune ,,cu mare incredere ci recentele schimbiri regionale aletemperaturii au un impact deslugit asupra multor sisteme fizice gi biologice"8.

I Scott C. Borgerson, ,,Artic Meltdown. The Economic and Security Implications of Global

^ Warming", Foreign Affairs,, vol. 87, nr. 2, martie-aprilie 2008, pp.63-77.' Ibidem,p.68.3 lbidem,p.63.4 lbidem,p.67.' Mircea Malila, Zece mii de culturi, o singurd civilizalie. Spre geomodernitatea secolului

Xf,d EdituraNemira, Bucuregti, 1998, p.213.u lbidem.

lDIAem.t Martin Parry, Osvaldo Canziani, Jean Paultikof, Paul van den Linden, Clair Hanson (ed.),Climate Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability, Carnbidge UniversityPress, Cambridge, 2007, p. 8.

21

NUCLEARUL. CLIMA, ENERGIE $I RAZBOI

creqterea temperaturii in ultimii 60 de ani se datoreazi ,,cregterii observabile aconcentr5ril or de gaz antropogenic',1.creqterea temperaturii, aducdnd cu sine schimbarea climaticd, ar afectape multiple planuri v.iala pe pim6nt: se p'ne problema rezerveror de apr proas_pitd gi a administrdrii acestor-re zerve, a iroduselor agricole, a aspectetor pe carele-ar putea inregistra regiunile costaie *" ain ,oo"l" situate in apropierea 1ir_murilor maritime av6nd artitudini reduse, a impactulu[;;;.;'r.himbarea cli_

lei l-ar avea asupra.industriei, locaritdlilor qi societalii in g"n"rut, asupra st6riide sdndtate a populaliei,.

1.2. Tendinfe posibile la nivel globaldeterminate de schimbarea climatici

Astfel, ca urmare a cregterii emisiilor de co2, este posibil d, apaitiaunor fenomene ce ar putea genera anumite tendinfe in un"1y1it" ffi-"i" r.,I#f,-o in zonele de uscat, mai multe gi mai frecvente zile gi nopfi cdlduroase, ceea cear duce la inmullirea insectelor, la schimbar.u ,u&.rlui'resurselor de apd ce

sunt oblinute din topirea zdpezii,la reducerea cererii de energie pentru i|cil-zire, concomitent cu cre$terea cererii pentru rrcire, la sciderei calita,tii aeruluiin marile oraqe, inregistrandu-se efecte vizibile gi in ao*.rriut turismului deiarnd;

o intensificarea qi cregterea numdrului valurilor de cdldurr, cu efecte imediateasupra capacitilii de producfie agricold din zonele calde, inso{ite de riscurilegenerate de intensificarea incendiilor, cregterea cererii de apd,'acdrei calitateeste pusd in pericol ca urnare a inmullirii algelor, toate acestea aldturi dereducerea calitdfii viefii in ariile calde gi'de crJgterea riscutui de deces avAnddrept cauzd" c[ldura (fiind vizali in special bitranii gi bolnavii cronici);

o precipitafii abundente, a ciror frecvenld va creqte in mai multe zone, afectdndproduclia agricoli (din cauza eroziunii solului gi a suprasaturdrii cu apd),calitate-a. apei de suprafali gi subterane, contaminarea adesteia av6nd o mareprobabilitate de rcalizare, ceea ce indicr spre posibilitatea penuriei de apd,spre un risc crescut de deces gi de boli infeciioase, respiratorii qi boli de pie'le,toate acestea insolind intreruperea activitdlii din locafitnfile'urbane, a co_merfului gi transporturilor gi exercitdnd presiuni asupra infrastructurii dinmediul rural gi urban;

Ibidem, p.9.Ibidem,pp. ll-18.Ibidem, p.18.

22