Anul XIII Numărul 2 (194) 9 februarie 2012

Întâmpinarea

Evolutiv – istoric, până în secolul al IX-lea Biserica nua pus „în circulaţie” ecumenică o slujbă proprie Căsă-toriei, separată de Dumnezeiasca Liturghie (22). In-clusă în cele şapte taine ale Bisericii, Căsătoria s-a„modulat” temporalmente după cutume, dupăcanoane, după învăţătura Bisericii şi după legislaţiaimperială şi statală (a Ţărilor Româneşti) (23).Bisericeşte, Banatul seolului XVIII era sub autoritateaepiscopiilor Timişoara (înfiinţată la 1686 – 1687),Caransebeş – Vîrşeţ (1695) şiArad (1705) (24). Căsă-toria a fost o „practică socială care mobiliza toate cate-goriile sociale” (25), care ritma „ciclul de viaţă alOmului” (26). Graţie unor circulare (27) - VichentiePopovici, Iosif Ioanovici Şacabent şi Pantelimon Jiv-

covici – putem evalua întrucâtva, ce „temă” adminis-trativă şi pastorală era „Cununia” în secolul XVIII înBanat:• Circulara din 21 noimbrie 1784 a lui VichentiePopovici face „trimitere” la cununia militarilor care,chiar dacă se subordonau Comandei Militare, atuncicând venea vremea însurătorii, trebuiau să aibe„scrisoarea cea slobozitoare” (permisia) de la autori-tatea Armatei. Această „ţidulă” era obligat să o aibe„la mână” şi „ofiţârul”.• Circulara din 4 ianuarie 1785 a episopului Vichentie,porunceşte clerului că „deslgare de a treia strigare înBiserică numai la o mare lipsă şi la întâmplare să dă”.• Circulara din 9 ianuarie 1785, revine şi adaugă că, pe

lângă întreita strigare „în protocol să o puneţi ca să leprescrie”.• Circulara din 22 ianuarie 1785, aminteşte „eparhial-nicei preoţii” că creştinii ortodocşi din „crăirea Un-gurească”, nu pot face „nuntă cu sila” (fără bunăînvoire) „precumă oamenii cei de legea luterineascăşi calvinească, dar să aibă dezlegare între a treilea şi alpatrilea spiţă de nemotenii care sântă kuscriile” pen-tru că „treptele rudeniilor, într-altă kipă să numără laBiserica noastră a Răsăritului cea Provoslavnică, nuca la cea rimocatolicească”.

- continuare în pagina 6 -

„Munca stăruitoare biruie toate” - Vergiliu

Poate mai mult ca niciodată, acest raport areo anumită conotaţie administrativă, fiindmenit să ofere cetăţenilor informaţii despreactivitatea desfăşurată pe parcursul unui ande zile.

Sunt convins că ne dorim cu toţii ca adminis-traţia publică locală, în contextul ei, să fie câtmai autonomă decizional, dar şi financiar,astfel încât activitatea acesteia să răspundătuturor nevoilor specifice comunităţii.

Primar,Dr. Iosif Ionel TOMA

- continuare în pagina 2 -

Căsătoria. Excurs istoric în Banat (Secolele XVIII-XX) - II

Raportul primarului privindstarea economică, socială şide mediu a comunei Giroc

pe anul 2011

O lecţie de administraţie locală pe viuZiua de 24 ianuarie a rămas o dată memorabilă pen-tru elevii clasei a V-a de la Şcoala cu clasele I-VIIIdin Giroc. Atunci, împreună cu domnul profesorLiviu Râmneanţu şi directoarea şcolii, doamna Me-lentina Costa, au făcut o vizită la Primăria din Giroc,unde au putut să cunoască şi să pătrundă o parte dintainele administraţiei locale. Acţiunea a avut loc încadrul proiectului “Elevii şi administraţia locală”, unproiect care va fi definitivat odată cu încheierea anu-lui şcolar 2011-2012.Oaspeţii au fost întâmpinaţi de edilul-şef alPrimăriei, domnul primar Iosif Ionel Toma, care i-aprimit cu multă bunăvoinţă şi dragoste pe micuţiielevi. “Lecţia” de administraţie a început cu o micădescriere despre ce înseamnă munca în Primărie, fă-cută de domnul primar, apoi copiilor li s-a vorbit des-pre hotărârile Consiliului Local, precum şi desprecum aceste două importante instituţii comunale seaflă în slujba oamenilor din Giroc şi Chişoda.

Petru Vasile TOMOIAGĂ- continuare în pagina 4 -

“Ziua porţilor deschise”la Primăria din Giroc

Copiii grupei pregătitoare de la Grădiniţa cu programprelungit din Giroc au sărbătorit cu mult entuziasmziua de 24 Ianuarie, Ziua Unirii. Au învăţat cânteceşi poezii ori au ascultat povestea ,,Moş Ion Roată şiUnirea”.Marţi, 24 ianuarie, preşcolarii îndrumaţi de doam-nele educatoare Laura Gherban, Lidia Blidăran şi decătre domnişoara Lăcrămioara Şerban, care a contri-buit la pregătirea copiilor pentru dans, au prezentatun program artistic la Primăria comunei Giroc. Aiciau fost întâmpinaţi de domnul primar Iosif Ionel

Toma şi de către angajaţii primariei.În deschiderea evenimentului, domnul profesor Oc-tavian Gruiţa a prezentat momentele care au dus laUnirea din 24 ianuarie 1859, iar domnul profesorLiviu Râmneanţu ne-a vorbit despre însemnătateaUnirii.

Educatoare: Claudia Lidia BLIDĂRAN- continuare în pagina 5 -

Ziua Unirii, sărbătorită de copiiipreşcolari de la Grădiniţa din Giroc

La 40 de zile de la Naşterea Domnului, se sărbătoreşte uneveniment deosebit de important din viaţa pământească aMântuitorului, un mare praznic împărătesc: ÎntâmpinareaDomnului, una din cele mai vechi sărbători religioase creş-tine.Întâmpinarea Domnului s-a petrecut când s-au împlinit 40de zile de la naşterea Pruncului Sfânt, Care a fost dus laTemplul Ierusalimului, după Legea lui Moise, potrivitcăreia orice întâi născut de parte bărbătească trebuia săfie închinat Domnului şi să se dea jertfă o pereche de tur-turele sau doi pui de porumbel, pentru purificarea mamei.

Preasfânta Fecioară Maria, deşi nu avea nevoie de pu-rificare, deoarece a născut fără stricăciune pe IzvorulCurăţiei şi Sfinţeniei, s-a supus cu smerenie Legii tim-pului.Fiul lui Dumnezeu întrupat a fost purtat în braţe de Fe-cioara Maria, care I L-a încredinţat în biserică dreptu-lui Simeon care I S-a închinat cu smerenie. Marecărturar al Legii Vechi, dreptul Simeon s-a născut cu360 de ani înainte de Naşterea Domnului şi ducea o viaţăsfântă.

- continuare în pagina 6 -

Domnului

2 DIALOG CU CETĂŢENII

- continuare din pagina 1 -Deşi au fost implementate, ani de zile,măsuri importante de descentralizare aserviciilor, este necesară, în continuare,o reformă a finanţelor publice.Aici, la această reformă, s-au blocatmulte şi importante măsuri care tre-buiau făcute, favorizând dezvoltarea lo-cală fără o planificare durabilă şi fărăorizont.Astăzi, noi putem vorbi despre o reuşităîn acest sens, pentru că măsurile luatede către administraţia publică locală auales din multitudinea de surse de fi-nanţare cele mai propice, care au fost înmare măsură dirijate înspre infrastruc-

tură şi servicii, abordându-se într-unmod curajos, dar nu complet realizat,fondurile europene prin programele dedezvoltare.Consiliul local şi aparatul de speciali-tate al primarului au dat dovadă de ma-turitate în alegerea soluţiilor pentru arăspunde repede şi sustenabil nevoilorsesizate, făcând posibilă transpunerea înviaţă a mai multor proiecte de mare an-vergură.Sustenabilitatea acestor măsuri a fostdovedită prin acceptarea consensuală adeciziilor, ceea ce denotă că autorităţileadministraţiei publice locale au dovedito capacitate în planificarea strategică decare aminteam.Desigur, există foarte multe idei şifoarte multe propuneri, dar şi nevoi pecare comunitatea doreşte să le de-păşească.Din nou, elaborând Planul Strategic deDezvoltare Durabilă a comunei Girocs-au stabilit priorităţile, s-au asumat an-gajamente şi s-a urmărit strict în-deplinirea promisiunilor.Există un segment (destul de mic) alpropunerilor dar şi al promisiunilor carenu s-au putut realiza din cauza insufi-cienţei resurselor financiare, mai alesacelea care ar trebui să fie alocate co-munităţii locale prin diferite programede dezvoltare naţionale, dar şi restricţi-ilor legislative, regăsite în articole dis-tincte în legile adoptate în virtutea crizeieconomice mondiale.Cu siguranţă, există păreri critice laneîndeplinirea acestor indicatori, însăvă asigur că investiţiile au fost făcuteconform unei planificări îndelung dis-

cutate şi dirijate înspre infrastructură,dar şi în dezvoltarea învăţământului.Există soluţii pentru a rezolva toateproblemele comunităţii, indiferent dedomeniile la care se referă, însă toateacestea sunt legate în primul rând de ca-pacitatea financiară, dar şi de planifi-carea strategică. Se poate vorbi deanumite insatisfacţii privind investiţiileîn cartierele nou dezvoltate, dar existăşi explicaţii pertinente privind în-târzierea acestora şi nu renunţarea saunepăsarea în îndeplinirea lor.Începând cu anul 2011, Consiliul local aluat hotărârea privind investiţiile înaceste cartiere într-un ritm constant, cu

posibilităţi de majorare a sumelor înfuncţie de criteriile de selectare a ofer-telor pentru efectuarea acestor lucrări.Rezolvând problema reţelelor princi-pale de colectare a apelor menajere, lu-crare care a costat câteva sute de mii deeuro, depăşite de altfel ca şi propunere aanului 2011, s-a dat startul investiţiilorîn infrastructura acestor planuri urba-nistice zonale, care au o dezvoltare câtde cât constantă.Trebuie înţeles faptul că doar cartierulPlanişte are o capacitate de a se construide până la aproximativ 1.000 delocuinţe, iar ritmul în care acest lucru seface ne solicită o atenţie deosebită înpăstrarea investiţiilor făcute deja,evitând pericolul distrugerii lor de cătreutilajele de transport greu cu specificpentru construcţiile civile.Acesta ar fi şi motivul întârzierii ame-najării drumurilor de acces prin as-faltare.În cea mai mare măsură, creşterea cali-tăţii vieţii cetăţenilor care compun lo-calitatea noastră depinde de măsurileconştiente abordate în sensul atingeriicunoaşterii măsurilor de dezvoltare alcelorlalte localităţi similare din stateleUniunii Europene.Obiectivul principal urmărit de aleşii lo-cali a fost, este şi va rămâne acela ca,prin întreaga lor activitate, să găseascămodalităţi de creştere a capacităţii deacţiune, de găsire a resurselor de fi-nanţare, dar şi a eficienţei administraţieipublice locale.Plecăm de la premisa că problemele dinmediul încă rural al comunităţii noastre,dar mai cu seamă rezolvările acestora,

transced (depăşesc) orice doctrine,convingându-ne de faptul că nimic nueste similar, indiferent de orientărilepolitice şi de factorii de decizie, execu-tivi şi deliberativi.Chiar dacă realitatea de foarte multe orimerge în alte direcţii decât cele dorite,nu trebuie să cedăm nemulţumirilor şisă creăm stări conflictuale, ci să neunim eforturile pentru a escalada acesteobstacole. Sunt convins, de asemenea,că oricât de nemulţumiţi am fi astăzi,putem deveni mulţumiţi mâine prinrodul unui efort de gândire şi deapreciere a realizărilor care sunt deja unpalmares pentru administraţia noastră.

Reiterez ideea că orice administraţieeste vremelnică, fie la nivel central, fiela nivel judeţean sau local şi că nicio-dată nu a existat coloratură politică, nicia primarului, nici a membrilor consiliu-lui, aleşi cu încredere de către cei caresunt în măsură să o facă.Sunt convins că avem nevoi comune şică acestea trebuie să fie prioritare faţăde cele de grup sau individuale, că exis-tă tendinţa de a fi dat uitării ceea ce s-arealizat cu zeci de ani în urmă şi că exis-tă căi paşnice de rezolvare a tuturorproblemelor. (...)

Concluziile raportuluiCunoaşterea realităţilor localităţiireprezintă una din condiţiile sine quanon pentru reuşita activităţilor aflate înderulare sau concepute pentru viitorulapropiat.După mulţi ani, poate mai mult caoricând, avem de spus lucruri de o valoa-re inestimabilă cu o acurateţe complexă,ceea ce înseamnă o muncă intensăprivind organizarea administraţiei lo-cale, cercetarea realităţii în care trăim şinecesităţile comunităţii noastre.Acţiunile care au fost întreprinse auavut la bază o documentare temeinică,în special în zona investiţiilor, unde aufost întocmite studii de fezabilitate şi,uneori, chiar studii de prefezabilitate.Am pornit întotdeauna cu ideea că su-perficialitatea poate deveni o armă peri-culoasă îndreptată împotriva celor pecare îi reprezentăm şi care şi-au pus

nădejde în noi, iar diagnosticele şireţetele privind dezvoltarea viitoare sădevină o frână în evoluţie.Cunoaştem cu toţii că satul este o enti-tate de viaţă bine închegată, un tot so-cial indivizibil, de aceea avem şansa dea reuşi doar dacă vedem adevăratelenevoi şi dacă le tratăm cu simţ derăspundere, eliminăm în totalitate “mi-cile interese”.Prin eforturi conjugate, am pututdemonstra că viaţa la ţară, chiar dacă seregăseşte într-un mediu periurban, poatefi ameliorată, cu toate că până lacăderea regimului totalitar aceasta se al-

terase zi de zi.Despre modul în care am parcurs îm-preună acest an, cu realizările şi nerea-lizările conform aşteptărilor, vă las pedumneavoastră să apreciaţi.Am totuşi convingerea, din propria ex-perienţă, că evoluţia comunităţii în caretrăim a fost de neoprit, mai ales datorităunor idei şi concepţii sănătoase pe carele-am promovat, alături de o gestiuneriguroasă a banului public, acestea con-ducându-ne în vârful comunităţilor simi-lare din ţară.Dacă astăzi suntem studiaţi ca având celmai rapid grad de dezvoltare din ţară,înseamnă că am muncit bine, că amgăsit soluţii, uneori alternative de dez-voltare şi am fost mereu conştienţi devalorile umane şi de bogăţiile pe careDumnezeu ni le-a dat în acest colţ deţară.Nu aş dori ca această interpretare să fieuna simplă, ci una profundă, cu rezo-nanţă în sufletele trăitorilor acestor vre-muri care, cu siguranţă, nu mai trăiescde mult în mediocritate, bucurându-selaolaltă de ceea ce s-a realizat printr-ovoinţă de neclintit şi de o permanentăbinecuvântare. Primar,

Dr. Iosif Ionel TOMA

Din motive de spaţiu editorial,publicăm din “Raportul primaruluiprivind starea economică, socială şide mediu a comunei Giroc pe anul

2011” doar introducerea şi concluzi-ile finale. Raportul complet poate fi

citit pe pagina de interneta Primăriei Giroc, www.giroc.ro

Raportul primarului privindstarea economică,socială şi de mediu a

comunei Giroc pe anul 2011

3DIALOG CU CETĂŢENII

Şedinţa din luna ianuarie a ConsiliuluiLocal a avut pe ordinea de zi 15 puncte,proiecte iniţiate de primarul Iosif IonelToma. Toate acestea au primit girulaleşilor locali, care au votat proiecte dehotărâre vizând aprobarea Planului Ur-banistic Zonal “Extindere zonă lo-cuinţe cu funcţiuni complementare” înextravilan Giroc pe parcelele 408851 şi408833 în suprafaţă totală de 86.784mp; aprobarea bugetului local pe anul2012; aprobarea transferării sumei de113.000 lei din Secţiunea de funcţio-nare a bugetului local pe anul 2012 însecţiunea de dezvoltare, sumă necesarăpentru plata investiţiilor în continuarela obiectivul “Extindere dispensar înlocalitatea Chişoda”; aprobarea tarife-lor de bază lunare pentru închiriereaspaţiilor din imobilele proprietate pub-lică sau privată a comunei Giroc, pre-cum şi a tarifelor minime deconcesionare a terenurilor din proprie-tatea publică sau privată a comuneiGiroc; aprobarea dezmembrării terenu-lui situat în intravilanul localităţiiChişoda, înscris în CF 401514 Giroc,

nr. cad. 401514, în suprafaţă de 20.477mp; aprobarea dezmembrării terenuluisituat în intravilanul localităţii Chişoda,înscris în CF 401635 Giroc, nr. cad.401635, în suprafaţă de 10.774 mp;instituirea şi acordarea burselor demerit şi a burselor de ajutor social pen-tru elevii din unităţile de învăţământpreuniversitar de stat din comunaGiroc; înfiinţarea Centrului de perma-nenţă Chişoda-Giroc; modificarea art.1 din HCL nr. 47/31.03.2009 privindacordarea unui ajutor lunar de excepţiedoamnei David Klara, mama copiluluiDavid Sebastian-Iulian; stabilirea reţe-lei şcolare la nivelul comunei Giroc înanul şcolar 2012-2013; stabilirea nive-lului impozitului pe anul 2012 pentruautovehicule de transport marfă cumasa totală autorizată egală sau maimare de 12 tone; aprobarea casării şivalorificării unor mijloace fixe; apro-barea parteneriatului cu Mitropolia Ba-natului şi Fundaţia CulturalăArtmedia;aprobarea înfiinţării Fundaţiei “DavidVoniga”.

Vasile TOMOIAGĂ

Din agenda Consiliului Localal comunei Giroc

Trageri în Poligonul ChişodaÎN PERIOADA 17.01.2012 – 29.02.2012, ÎN POLIGONUL DE TRAGERECHIŞODA SE EXECUTĂ TRAGERI ZIUA ŞI NOAPTEA CU ÎNTREGARMA-MENTUL DE INFANTERIE ÎN URMĂTOARELE ZILE:FEBRUARIE: 14, 15, 16, 21, 22, 23, 28 şi 29

Alocareanumerelorcadastrale

La sfârşitul anului 2011, Oficiulde Cadastru şi Publicitate Imobi-liară Timiş a recepţionat Planulparcelar pentru tarlaua A 91/2Chişoda, parcelele 1-27, şi s-aualocat numere cadastrale imobi-lelor componente. Această activi-tate are ca beneficiu diminuareacosturilor aferente înscrierii încartea funciară.În vederea înscrierii în carteafunciară a imobilelor, cetăţenii ceau titluri de proprietate pe tar-laua A 91/2 se pot prezenta la Bi-roul de Cadastru şi PublicitateImobiliară Timişoara având asu-pra lor copii legalizate ale înscri-surilor doveditoare ale dreptuluide proprietate.

Valentina BERARIU

De câţiva ani încoace, la nivel mon-dial, este dezbătută o problemă carepare să ne afecteze pe toţi, dar pe caremulţi o ignoră: problema consumuluiexagerat şi nejustificat de energie elec-trică.Cantitatea de energie electrică folosităeste rezultatul arderilor unor combus-tibili, iar emisiile de gaze rezultate po-luează aerul pe care îl respirăm şi auefect de seră. Efectul de seră determinăîncălzirea globală şi duce la modifica-rea condiţiilor climatice.Fie că ai o latură ecologistă dezvoltatăsau că eşti preocupat mai mult de re-ducerea costurilor de întreţinere a lo-cuinţei, există o serie de modalităţiprin care poţi reduce consumul deenergie electrică. Toate aceste moda-lităţi vin în ajutorul tău fără a-ţi afectavizibil confortul personal.- Foloseşte becuri economice! Acesteaconsumă cu aproximativ 60% mai

puţin decât becurile incandescente.Chiar dacă sunt mai scumpe, au o du-rată de viaţă mai lungă, deci costurilevor fi recuperate în timp. Un alt avan-taj ar fi că nu emit atât de multă cal-dură ca şi cele incandescente, deci veifi recunoscător că ai optat pentru ele înnopţile caniculare de vară.- Achiziţionează electrocasnice etiche-tate în clasa A (sau chiar A+, A++) deeficienţă energetică; aceasta înseamnăcă aparatul respectiv are un randamentfoarte ridicat, performanţe tehnice lacel mai înalt nivel şi consumă cele maimici cantităţi de energie dintre apara-tele din gama sa.- Opreşte monitorul computerului,scoate din priză încărcătorul telefonu-lui după ce acesta s-a încărcat!Aparatele electrice consumă chiar şiatunci când sunt în stand-by.- Izolează-ţi bine locuinţa! Este o me-todă extrem de eficientă de reducere a

emisiilor de CO2 şi a consumului deenergie.- Iluminează numai locul din încăperea

în care te afli. E bine să optezi pentruexistenţa cât mai multor surse lumi-noase într-o încăpere în locul unei sin-gure surse amplasate pe tavan.- Întrerupătoarele cu reglaj continuu altensiunii de alimentare sunt folositoarepentru reglarea intensităţii luminii în

funcţie de nevoi şi astfel nu veiconsuma mai mult decât ai nevoie.- Instalează senzori de prezenţă carevor activa sursa de lumină doar dacă teafli într-o încăpere.- Nu folosi aparate electrice pentru în-călzirea locuinţei (radiator, aerotermă,calorifer electric). Utilizarea lor repre-zintă cea mai costisitoare metodă deîncălzire.Acestea sunt câteva dintre metodetelecare reduc consumul de energie elec-trică. Până când energia alternativă(solară, eoliană, hidroelectrică, a ma-reelor etc.), care foloseşte puterea ine-rentă a unor surse naturale, va cunoaşteo creştere a popularităţii printre furni-zorii de electricitate, e important să nuignorăm problemele pe care le cauzămplanetei prin consumul nejustificat deenergie electrică.

Insp. Petronela FLOREA

Reducerea consumului de energie electrică

Încă de la începutul anului, activitateaServiciului Poliţiei Locale s-a axat îndeo-sebi pe prevenirea furturilor din locuinţe,ca urmare a semnalelor existente în zonametropolitană, respectiv localităţile situateîn imediata vecinătate a municipiului Ti-mişoara.Astfel, s-a luat legătura cu Secţiade Poliţie I Rurală, secţiile 2 şi 3 din ca-drul Poliţiei Municipiului Timişoara, pen-tru a acţiona în patrule mixte în zona decompetenţă, cu scopul de a acoperi o maimare parte din teritoriu. Am avut în ve-dere şi verificarea păstrării în bunecondiţii de trafic a arterelor de circulaţie,ca urmare a condiţiilor climatologice, res-pectiv înlăturarea efectelor fenomenelornaturale, cum sunt poleiul şi zăpada, atâtîn interiorul localităţilor, cât şi în zonelelimitrofe aflate în responsabilitateanoastră. De asemenea, tot pe această linie,am verificat starea şi integritatea mijloa-celor de semnalizare rutieră, ocazie cucare am constatat distrugerea oglinzii re-trovizoare de la intersecţia străzilor Primă-verii cu N. Firu, modificarea poziţieiindicatorului de orientare (DN 59 – C.Şagului) de pe strada Primăverii, lipsa in-

dicatorului “cedează trecerea” la interse-cţia străzilor Oituz şi Oltului. Arătăm căorice faptă săvârşită cu intenţie (sustra-gere, distrugere, degradare, modificareapoziţiei, instalarea altor mijloace de sem-nalizare rutieră fără autorizarea instituţii-lor competente reprezintă infracţiune laregimul circulaţiei pe drumurile publice.În perioada următoare, conform competen-ţelor, vom efectua verificări în zona car-tierului Planişte şi pe Calea Timişoarei,pentru depistarea existenţei unor adăpos-turi improvizate, pe domeniul public, pen-tru câinii vagabonzi, făcute de cătrepersoane care locuiesc în aceste zone. Oa-menii hrănesc câinii, însă aceştia creazădisconfort multor locuitori din aceste zoneşi pun în pericol chiar viaţa şi integritateamultor persoane. În cooperare cu SPCLEPGiroc vom efectua verificări în vedereapunerii în legalitate a cetăţenilor care nuau solicitat eliberarea actelor de identitateîn termenele prevăzute de lege, respectivpersoanele fără acte de identitate ori cuacte de identitate expirate în anii anteriori.

Şef Serviciu Poliţie LocalăJr. Daniel SGURĂ

Activitate intensă pentru poliţiştii localiTăierea pomilor fructiferi (I)Tăierea pomilor fructiferi se face toamna şi primăvara. Există mai multe tipuri de tăieri. Tăie-rile de formare se fac după plantare, în funcţie de forma de coroană pe care dorim s-o obţinem.Acestea poartă numele de tăieri pentru formarea coroanei. De obicei, formarea unei coroanese obţine în 3-4 ani de la plantare, prin diverse operaţii de modificare a poziţiei de creştere aramurilor şi lăstarilor (aplecare, arcuire etc.), prin tăieri propriu-zise, prin scurtări sau supri-mări de ramuri.Tăierea de formare a pomilor fructiferiUn pom fructifer care nu este tăiat(tuns), poate să dea deja rod din anul următor plantării. Ra-murile se încovoaie şi nu mai cresc sub povara fructelor. Pe măsură ce pomul înaintează în vârs-tă, recolta este din ce în ce mai slabă. Cu cât atârnă mai multe fructe de o ramură, acestearămân mici şi de calitate slabă. Formarea unei coroane se obţine în 4-5 ani de la plantarea po-mului, prin tăieri propriu-zise, prin scurtări sau suprimări de ramuri sau prin diverse operaţiide modificare a poziţiei de creştere a ramurilor şi lăstarilor. Cu ajutorul foarfecelui, prin tăierivom dirija energia pomului spre ramurile tinere, astfel încât ajutăm pomul să îşi dezvolte ra-mificaţii puternice şi să îşi păstrează capacitatea vegetativă. După formarea coroanei, pomultrebuie ajutat în anii ce urmează prin tăieri de întreţinere şi tăieri de fructificare.

- va urma - Insp. Maria HANEŞ

4 DIALOG CU CETĂŢENII

“Ziua porţilor deschise”la Primăria din Giroc

O lecţie de administraţie locală pe viu

- continuare din pagina 1-

Astfel, elevii au putut aflacă la Giroc sunt aleşi prin vot de cătrecetăţenii comunei 13 consilieri locali,iar ei se ocupă cu adoptarea hotărârilorcare privesc bunul mers al localităţii.Apoi, hotărârile luate în Consiliul Localprind viaţă prin grija executivului, careare responsabilitatea ca acestea să se în-făptuiască la timp şi întocmai cum aufost legiferate.De asemenea, elevii au putut afla că şifuncţia de primar este eligiblilă, adicăobţinută prin votul cetăţenilor, iarfuncţia de viceprimar este obţinută prinvotul consilierilor locali. Elevilor li s-amai spus că secretarul comunei are ofuncţie publică de conducere, concursulpentru ocuparea acestei funcţii orga-nizându-se la Bucureşti, la AgenţiaNaţională a Funcţionarilor Publici.Ceilalţi angajaţi ai primăriei, cum ar ficontabilul, juristul, inspectorii demediu, social sau agricol, obţin pos-turile prin concurs organizat la nivelulPrimăriei.Dacă la început elevii au fost mai reţinu-ţi, pe măsură ce au vizitat PrimăriaGiroc, îndrumaţi de edilul comunei, eiau devenit din ce în ce mai interesaţi, auînceput să pună întrebări şi au “dialo-gat” prieteneşte cu domnul primar.Cu acest prilej, elevii clasei a V-a dinGiroc au vizitat “Sala Romană” aprimăriei, sală unde domnul primar le-aprecizat elevilor: “Aici sunt oficiatecăsătoriile care au loc în comuna noas-tră şi tot aici au loc întâlniri şi specta-cole cu diferite ocazii sau suntsărbătorite evenimente cum a fost cel deastăzi, când prin discursurile domnilorprofesori Octavian Gruiţa şi Liviu Râm-neanţu, precum şi prin programulcolegilor voştri de la Grădiniţa dinGiroc, a fost marcată Ziua Unirii Prin-cipatelor Române, festivitate la care aţiparticipat şi voi”.Apoi, domnul primar Iosif Ionel Toma aprezentat sală cu sală birourile şi ser-viciile din Primăria Giroc.Astfel, eleviiau trecut prin birourile Agricol, Social,de Mediu, de Taxe şi Impozite, biroulJuridic şi cel de Urbanism, dar aupoposit cu multă plăcere şi în birouriledomnului viceprimar Ionel Popazie şi aldoamnei secretar Valentina Berariu,precum şi în cel al consilierului per-sonal al primarului, domnul Ionel

Moisă. Cel mai mult le-a plă-cut însă copiilor în biroul dom-nului primar Iosif Ionel Toma,unde au putut să afle omulţime de noutăţidespre ce face un primar, dacă e greusau nu să fii primar, au admiratdiplomele şi cupele obţinute de giroceniîn diferite competiţii şi, plăcerea ceamai mare, au “încercat” la propriu, perând, fotoliul de primar, visând fiecareîn felul lui la vremea când va deveniedil în Giroc.Apoi a fost vizitată Sala de protocol,unde conducerea primăriei se întâlneştecu oaspeţii de seamă care ne calcăpragul, după care, cu toţii, s-au deplasatîn Sala de Consiliu Local a PrimărieiGiroc. După ce jumătate dintre elevi auocupat locurile consilierilor şi al prezi-diului, fiecare dintre ei a fost curios săafle pe locul cărui consilier s-a aşezat,întrebări la care domnul Iosif IonelToma le-a răspuns cu multă răbdare şiînţelegere. În continuare, după ce a fostdesemnată o “primăriţă” dintre elevi,sub îndrumarea domnului primar, aurmat o şedinţă de consiliu în toată regu-la. Pe ordinea de zi s-au aflat două prob-leme: aprobarea unei excursii în Franţapentru elevii clasei a V-a din Giroc şicumpărarea de laptopuri pentru fiecareelev al şcolii din Giroc. Şedinţa a fost“furtunoasă”, cu păreri pro şi contra,după care, democratic, s-a supus la vot,iar cei cu voturi majoritare au avutcâştig de cauză. Importante au fost dez-baterile care au avut loc pe subiecteleordinii de zi, elevii desluşind astfel peviu rolul Consiliului Local şi, mai ales,mecanismele democraţiei.Ziua Porţilor Deschise la Primăria dinGiroc a fost pe cât de instructivă şi edu-cativă pentru elevi, pe atât de plăcută,vizita desfăşurându-se în armonie, într-oînţelegere şi un dialog perfecte.Câştigurile din această vizită s-au con-cretizat pe mai multe planuri: elevii auînvăţat într-un chip plăcut multe lucrurinoi, doamna directoare Melentina Costaa concluzionat că e foarte bine ca acestproiect să continue şi cu alţi elevi aiŞcolii cu clasele I-VIII din Giroc şiChişoda şi, nu în ultimul rând, domnulprimar Iosif Ionel Toma a constatat cumultă bucurie că are demni urmaşi lafotoliul de primar şi că, peste ani şi ani,va putea lăsa destinele Girocului pemâini de nădejde.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

5DIALOG CU CETĂŢENII

- continuare din pagina 1 -Preşcolarii au cântat, au recitat versuri despreUnire şi apoi, pe ritmurile Horei Unirii, s-auprins în dans, de la cel mai mic până la celmare.La eveniment au participat domnul primarIosif Ionel Toma, angajaţi ai Primăriei, profe-sori şi educatori. Au prezentat momente din is-

toria Unirii Principatelor domnii profesori Oc-tavian Gruiţa şi Liviu Râmneanţu. Prinaceastă activitate, care face parte din Proiec-tul Educaţional Interjudeţean ,,O punte întretrecut, prezent şi viitor”, ne-am propus să lecultivăm copiilor dragostea de neam şi ţară,ataşamentul profund faţă de locurile natale, încare au trăit şi au luptat strămoşii, în care îşi

clădesc viitorul cele mai plăpânde vlăstare aleţării.Un patriot adevărat trebuie să poarte patria însuflet, în orice clipă şi oriunde ar fi, să-i cu-noască istoria, trecutul de luptă, înfrângerileşi biruinţele şi să înveţe din pilda strămoşilor.

Educatoare: Claudia Lidia BLIDĂRAN

Ziua Unirii, sărbătorită de copiii preşcolaride la Grădiniţa din Giroc

File din istoriaUnirii Principatelor

RomânePrima unire a poporului român,aşteptată de acesta veacuri întregi,s-a înfăptuit pentru prima oară şi pen-tru scurtă vreme sub domnia luiMihai Viteazul, în anul 1600.Aceastase destramă în anul 1601, odată cuuciderea mişelească a domnitoruluiunificator, pe Câmpia Turzii. Visul deaur al poporului român, unirea, aveasă se înfăptuiască doar după veacuri,în prima etapă la 24 ianuarie – 5 fe-bruarie 1859, când Alexandru IoanCuza este votat Domn al Moldovei şiDomn al Ţării Româneşti, de celedouă camere de deputaţi, mai întâi decea de la Iaşi, apoi şi de cea de la Bucureşti, urmând cala 1 Decembrie 1918 ea să fie pecetluită prin MareaUnire, când României aveau să i se alăture Basarabia, Bu-covina, Ardealul şi Banatul.Primii paşi către Unirea Principatelor de la 1859 aveausă fie făcuţi odată cu evenimentele Revoluţiei de la 1848,care - deşi a fost înăbuşită - a demonstrat în mod catego-ric dorinţa de unitate a românilor. Din păcate, neţinândcont de interesul poporului român, Imperiul Otoman şiRusia Ţaristă au încheiat la Balta Liman (cartier înConstantinopol), în primăvara anului 1849, o convenţievalabilă şapte ani, care afecta grav suveranitatea Princi-patelor. În cursul anului 1853 s-a declanşat Războiul Cri-meii, ca urmare a neînţelegerilor dintre puterile acelorvremuri, iar înfrângerea Rusiei a permis ca, prin tratatulde pace încheiat la Paris în 1856, Principatele Române sătreacă sub protecţia puterilor semnatare şi să aibă dreptulde a face propuneri de reorganizare, care să se înfăp-tuiască ţinând cont de dorinţele românilor.Odată cu anul anul 1853, paşoptiştii moldoveni şi mun-teni, reîntorşi masiv în ţară, au organizat o formaţiune po-litică numită “Partida Naţională“ şi au format Comiteteale Unirii.Lucrările Adunării Ad-hoc s-au deschis în septembrie1857, atunci când - pentru prima oară - au fost prezenţi şideputaţi ţărani, iar forţele sociale şi politice erau chematesă se pronunţe în legătură cu această problemă atât de im-portantă.După mai multe dispute, în Adunarea Electivă a Moldo-vei a fost propus şi ales Alexandru Ioan Cuza - “om noula legi noi”, după cum aprecia Mihail Kogălniceanu. ÎnŢara Românească la Adunarea Electivă - într-o şedinţăsecretă datorată agitaţiei vremurilor - deputatul VasileBoerescu a propus, în 24 ianuarie 1859, alegerea luiAlexandru Ioan Cuza - propunere acceptată în unanimi-tate. Alegerea aceluiaşi domn în ambele Principate a re-prezentat o victorie însemnată a poporului român în luptasa pentru formarea unui stat naţional unitar.Întrunite la Paris pentru Conferinţa desfăşurată între 26august şi 6 septembrie 1859, marile puteri europene aufost nevoite să accepte unirea înfăptuită de români.Alexandru Ioan Cuza a fost recunoscut ca domn al Prin-cipatelor, recunoaşterea sa fiind limitată, însă, numai pedurata vieţii acestuia.

Prof. Octavian GRUIŢA

Figură luminoasăa istoriei

românilor –Alexandru Ioan CuzaAlexandru Ioan Cuza a rămas în isto-ria poporului român ca una dintrecele mai luminoase figuri. Cu prile-jul centenarului naşterii sale, în 1920,Nicolae Iorga spunea că dacă ar doricineva “să cuprindă într-o formulămarea personalitate a lui Vodă Cuza,ar trebui să spună că el a fost un omvrednic de legenda sa şi că în jurulsău s-a creat o legendă vrednică dedânsul”. Sub domnia lui, pentru în-tâia oară, ţăranii au căpătat pământ.

Pentru aceasta şi pentru multe alte forme progresis-te ale sale, Cuza a fost preamărit de masele popu-lare, iar figura lui a intrat în creaţia folclorică,alături de cele ale lui Ştefan cel Mare şi Tudor Vla-dimirescu.Înfăptuirea celor două mari reforme, agrară şi elec-torală, i-a îndârjit pe reprezentanţii boierimii conser-vatoare, ca şi pe exponenţii aripii de dreapta aburgheziei, care uniţi într-o coaliţie cunoscută înistorie sub denumirea de ”monstruoasa coalitie”l-au silit să abdice (la 1 februarie 1866) şi au adusîn locul său pe prinţul străin Carol de Hohenzol-lern.În noaptea abdicării sale de la Cotroceni, Cuza aspus: “Să dea Dumezeu să-i meargă ţării mai binefără mine, decât cu mine” şi a încheiat spunând “Sătrăiască România!”.La 12 mai 1873 Cuza sosea la Heidelberg în Ger-mania, iar din cauza unei boli de inimă, la ora 1,30noaptea, la 15 mai 1873, a încetat din viaţă.Murea, astfel, de fapt, departe de ţară, unul dintrecei mai mari fii, unul din aceia care contribuiserăla înălţarea şi întărirea României, la luminarea po-porului român.Trupul neînsufleţit al fostului domnitor a fost adusla Ruginoasa, judeţul Iaşi. Kogălniceanu a rostitcuvântul de despărţire, în care s-a arătat căAlexandru Ioan Cuza a simbolizat renaşterea Ro-mâniei, conştiinţa naţională, că şi-a ţinut întotdeaunacuvântul, că era gata să-şi sacrifice tronul, per-soana sa, numai ca să-şi apere ţara de orice pericol.Nu greşelile lui l-au răsturnat pe Cuza, ci faptelelui mari. Aceste fapte mari rămân nemuritoare, eleopresc chiar moartea.Alexandru Ioan Cuza nu poate să moară, o dove-desc lacrimile unui popor întreg, lacrimi care senasc de oriunde se vorbeste româneşte. Veşnica luiamintire nu se şterge din inimile noastre şi ale fii-lor noştri şi cât va avea ţara aceasta o istorie, ceamai frumoasă pagina va fi aceea a lui AlexandruIoan Cuza.

prof. Liviu RÂMNEANŢU

6 DIALOG CU CETĂŢENII

În vara anului 2011 au început lucrărilede amenajare a spaţiului destinat func-ţionării creşei Chişoda. În acest sens,s-au renovat patru încăperi, două băi şi uncoridor, spaţii care aparţineau grădiniţeiChişoda. Lucrările de amenajare a creşeis-au terminat în luna septembrie 2011,creşa deschizându-şi porţile celor mici îndata de 26 septembrie 2011. Pentru bunafuncţionare a activităţii s-au achiziţionat30 de paturi, opt mese şi 32 de scaune,trei mese pentru schimbat copii, un dulap

de lenjerie şi un dulap pentru veselă, 12dulapuri mici, necesare desfăşurării ac-tivităţii didactice pe centre de interes,s-au amenajat vestiare. Consiliul Local alcomunei Giroc suportă cheltuielile salaria-le pentru personalul de îngrijire, precumşi plata celorlalte utilităţi. În anul 2011-

2012 la creşă au fost înscrişi 32 de copii.Deşi şi-a început activitatea ”timid” aşputea spune, creşa a dobândit notorietateîn rândul locuitorilor, crescând solicitărilevenite din partea părinţilor pentru copiiilor. În prezent, zilnic vin părinţi săviziteze creşa, să se intereseze de condiţi-ile şi serviciile oferite şi doresc să îşi îns-crie copiii la creşă. Creşa îşi desfăşoarăactivitatea după următorul program: 7,30– 8,30 - primirea copiilor; 9,00 –9,30 -servirea micului dejun; 9,30 /9,45– 11,50 – activităţi didactice şi

recreative cu copiii; 11,50 –12,00 – pregătirea copiilorpentru prânz; 12,00 – 12,30 –servirea mesei de prânz;12,30 – 13,00 – pregătireacopiilor pentru somn; 13,00 –15,00 / 15,30 – ora de somn;15,30 – 16,00,/,16,30 – activi-tăţi recreative cu copiii; 16,00/ 16,30 – 17 00 – plecareacopiilor.Personalul creşei, având ur-mătoarea componenţă: asistentă

(Nina Marincu), infirmieră (CristinaAciobăniţa), îngrijitoare (Simona Mâţ),îngrijitoare (Mariana Tcaciuc), a făcut totce i-a stat în putinţă pentru a oferi serviciide calitate în ceea ce priveşte îngrijireacopiilor, dar şi curăţenia localului.Copiii au început să-şi însuşească norme

şi reguli de bază de comportare într-uncolectiv; norme şi reguli igienice; să so-cializeze; să-şi formeze deprinderea de aasculta liniştiţi o poveste, de a învăţa uncântecel, o poezie; să-şi formeze de-prinderi de bază pentru activităţile artis-tico-plastice şi practice pe care le vordesfăşura în viitor (de exemplu, să ţină uncreion în mână, să coloreze pe o suprafaţădată, ”frământarea plastelinei” - familiari-zarea cu plastelina, dactilopictură).

În ultima săptămână de şcoală a semes-trului I, prichindeii de la creşă, ajutaţi depărinţi şi de personalul instituţiei, aurecitat poezii şi au cântat. Emoţionaţi şicu ochii înlăcrimaţi, l-au întâmpinat peMoş Crăciun, care nu a întârziat să aparăcu o mulţime de daruri.

Prof. înv. preşc. Simona CHEIE

Creşa din Chişoda, scurt bilanţ de activitate Premii pentrumerituoşi, lao nouă ediţie

Şcoala „Iosif Ciorogariu” din Chi-şoda şi-a făcut o tradiţie din a răs-plăti, cu orice prilej, performanţelede orice fel ale elevilor săi. Oca-zia, de această dată, a fost fidelita-tea faţă de şcoală a elevilor claseiaVII-a.Acum, când una dintre se-rioasele probleme cu care se con-fruntă şcoala românească esteabsenteismul, cinci elevi au reuşitsă încheie primul semestru al aces-tui an şcolar fără nicio absenţă.La iniţiativa dirigintei clasei,doamna profesoară Gabriela Vla-sie, precum şi cu ajutorul finan-ciar al părinţilor clasei, s-a reuşitpremierea merituoşilor, cu cărţi,dulciuri şi obiecte necesare ele-vului. Dar iată care sunt aceştia:Larisa Coclea, Simona Huţuleac,Denis Magda, Nicoleta Spînu şiDeian Stanoiev.Felicitări lor şi părinţilor lor, care,conştienţi de importanţa şi bine-facerile şcolii, îi educă în spiritulrespectului de sine, dar şi în spiri-tul respectului pentru actul de cul-tură, pentru şcoală şi dascălii ei.

Prof. Marieta DENEŞ

- continuare din pagina 1 -• Circulara din 26 februarie 1785 se adresează tot preo-ţilor din Graniţa Militară, să fie „oprită nunta la feţelecele milităreşti care este fără de slobozirea stăpâniriidela care să cuvine la ce să află în slujba mili-tărească”.• Circulara din 6 martie 1786, deşi este păstrată in-completă, „atinge” câteva puncte importante în ceeace priveşte cununia:- „a lăsa judecăţile şi despărţirile în toate lucrurilenunţilor, proţesurile care să vor lua înainte judeţuluimirenesc”;- nu se pot căsătorii „care nu sântă în vârstadesăvârşită fără de voia părintelui sau a moşului lor”;- despărţirea e îngăduită la „neâmplinirea datorinţeisoţască” precum şi dacă unul dintre soţi „îndeamnăcătre moravurile sale” pe celălalt;- „nuntă fără de putere şi de nimica” este când „să vaafla muerea de altul mai înainte de cununie îngreu-nată”;- femeia „naintea nunţii înceluită” (înşelată) să nu secunune;• Episcopul Iosif Ioanovici Şacabent, prin circularadin 10 mai 1787 aduce la cunoştinţa preoţilor şi acredincioşilor „împărăteasca rezoluţie” care admiteşi a patra cununie.• Un alt ierarh Pantelimon Jivcovici, în Criculara din14 martie 1844 (deşi am „sărit” deja în secolul XIX),deplânge faptul că „devreme ce într-atâta s-au stricatnăravurile în zilele noastre, cât multe fecioare des-prindu-să de cuvincioasa sfială şi pretându-să orbiudesmărdăciunilor pe ascuns părăsesc căşile părinţilorşi pleacă după fiecine fără a luva în socotinţă de ceneam şi de ce stare sânt tânării aceia cu care-ş vor

lega capul”. Păstorul învinovăţeşte „negrijireapărinţilor de creşterea pruncilor, pe cari lăsându-i sin-guri la joc, la şezătoare şi la alte petrecanii a tânărilorîn birturi şi în alte locuri ascunse, fiind îndepărtaţi deochii lor”. Fete amăgite „câştigă soartea robiei în casabărbaţilor”.

Note22. A. Zavialov, Brak, în EncyclopédieThéologique Orthodoxe, Vol. II, A. P. Lopoukhin,Ed., Petrograd, 1903, pp. 1029-1030, 1034, apudVasile Gavrilă, Cununia – viaţă întru Împărăţie,Bucureşti, 2004.23. Vasile Gavrilă, Cununia – viaţă întru Îm-părăţie, Bucureşti, 2004, pp. 106-119; G. P. Gheor-ghiu, Drept Canonic, f.a.24. Toader Nicoară, Transilvania la începuturiletimpurilor moderne (1680-1800). Societate ruralăşi mentalităţi colective, Cluj-Napoca, EdituraDacia, 2001, pp. 15-16.25.ConstanţaVintilă –Ghiţulescu, Să-mi ridic piatrade fată din casă: strategii matrimoniale şi conflictefamiliale în societatea românească (sec. al XVIII-lea), în Sorina Paula Bolovan, Ivan Bolovan, Cor-neliu Păduran, coord. Om şi Societate. Studii deistoria populaţiei României (sec. XVIII-XXI),Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2007,p. 107.26. Doru Radosav, Sentimentul religios la români,Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997, p. 129.27.Circularele au fost copiate de studenţii luiGh.Co-toşman de laAcademia Teologică din Caransebeş.

Viorel Dorel CHERCIU- va urma -

Căsătoria. Excurs istoric în Banat(Secolele XVIII-XX) - II

Întâmpinarea Domnului- continuare din pagina 1 -

Cu 250 de ani î.Hr, împăratul Egiptului, PtolemeuFiladelful a hotărât să fie tradus din limba ebraică în ceagreacă Vechiul Testament numit şi Septuaginta. Pentruaceasta a adus în Egipt 70 de cărturari şi înţelepţi iudei

care să seocupe de tra-ducere. Întreaceştia se aflaşi dreptulSimeon căruiai-a fost rânduitsă tălmăceascăscrierile profe-tului Isaia.Când a ajunsla profeţia încare se vor-

beşte despre întruparea şi Naşterea Domnului, în care sespune “Iată, fecioara va lua în pântece şi va naşte Fiu şivor chema numele lui Emanuel”(Isaia 7,14), dreptulSimeon a socotit că ar fi o greşeală, spunându-şi că nueste cu putinţă acest lucru, notând că o tânără, tăinuităde bărbătul ei, va lua în pântece. Când a vrut să însem-neze din nou, după propria gândire, Arhanghelul Gavriill-a apucat de mână, spunându-i să nu se mai îndoiascăde această taină şi, pentru că nu a crezut în cele pro-roocite de Duhul Sfânt, nu va muri până ce nu se va îm-plini profeţia de a-L vedea şi purta în braţe pe HristosulDomnului. Astfel că atunci când s-a împlinit profeţia,Simeon, iubitorul de Dumnezeu, l-a luat pe prunc în braţeşi mulţumind Domnului, a rostit cuvintele pe care leauzim repetate la fiecare slujbă a vecerniei: “Acumslobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, căochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înainteafeţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea nea-murilor şi slavă poporului Tău Israel” (Luca 2:29-32).

Lumea teatrului de păpuşi îi introduce pecopii într-un univers feeric, populat dezâne şi spiriduşi hazlii. La teatru, copiii sedistrează şi învaţă în acelaşi timp lucrurifolositoare. Ziua de 30 ianuarie a fost unaspecială pentru copiii Grădiniţei P.P. Giroc:personajele din povestea ’’Pinochio’’ ausosit la instituţia noastră. Fascinanta lumea

a poveştilor ne-a cuprins pe toţi, de la celmai mic, până la cel mai mare.Păpuşarii au fost răsplătiţi cu ropote deaplauze la finalul spectacolului, iar copiiiau învăţat că „minciuna are picioarescurte” şi au promis că nu vor minţi ni-ciodată. Educatoare,

Claudia Lidia BLIDĂRAN

Teatru de păpuşi la Grădiniţa PP Giroc

7DIALOG CU CETĂŢENII

DDaarriiaa CCrriissttiiaannaa GGoollbbaann55 aannii,, CChhiişşooddaa

DDaavviidd AAlleexxaannddrruu GGoollbbaann11,,77 aannii CChhiişşooddaa

AAnnddrreeii FFlloorriiaann GGoollbbaann--LLuuccaa66 lluunnii,, CChhiişşooddaa MMiihhaaii EEdduuaarrdd VVrruuţţăă

66 aannii,, CChhiişşooddaa

File de istorie giroceanA

Deportarea nemţilor din GirocS-au împlinit în acest an, la mijlocul lunii ianuarie, 67de ani de la deportarea nemţilor din Giroc, alături de altesute de mii de etnici germani din Banat şi din alte regiuniale ţării, în URSS.În 17 ianuarie 1945, grupuri de jandarmi însoţiţi de sol-daţi ruşi şi civili giroceni au început percheziţionarea tu-turor familiilor de nemţi, ,,ridicând” toate femeile între18 şi 30 de ani şi bărbaţii între 17 şi 45 de ani. După douăzile, oamenii erau îmbarcaţi în vagoane de marfă şi trans-portaţi în URSS, unde, în lagăre de muncă, au fost puşisă muncească în mine, şantiere sau colhozuri, pentru ,,re-facerea ţării”.Iată cum descria în anul 1995, într-un interviu acordatrevistei ,,Lumina satului” din Giroc, doamna FranciskaLuchinger momentul deportării: ,,Aveam 23 de ani peatunci. În acea zi de ianuarie 1945 plecasem cu fratelemeu, Adam, spre prăvălia lui Stelzner. Pe drum, ne în-tâlnim cu nişte oameni trimişi de autorităţi să ne ducă laPrimărie. De aici, la Freidorf, cu toţi ceilalţi. Ne-au urcatîn vagoane de marfă păzite. Trei săptămâni am tot mersînfruntând gerul iernii până am ajuns în lagăr. Erau acolomii de oameni... Am stat în barăci, ne-am făcut singuricuptoare. Am lucrat şi eu în mină un an şi jumătate, câteopt ore pe zi. Apoi, am muncit într-o echipă de zidari...În 1951, toamna, ne-am întors acasă şi, ca şi când nu ne-ar fi fost de ajuns cele îndurate, ne mai reţin trei luniîntr-un lagăr lângă Ploieşti”.Dintre nemţii din Giroc au avut o asemenea soartă ur-mătoarele persoane: Franziska Fendler, Anna Schmadl,Elisabeth Petla, Iosef Schipfe, Magdalena Rohs, There-

zia Mellinger, Katharina Gerber, Katharina Grundhau-ser, Magdaleba Grundhauser, Terezia Hipp, Adam şiFranciska Löchinger, Therezia Frey, Katharina Frey,Barbara Frey, Elisabeth Blum, Peter Kunz, Iosef Furak,Franz Krebs, Anna Schannen şi Magdalena Keller.Un mic grup a reuşit să se ascundă şi să scape de depor-tare. Bolnavii au fost trimişi acasă în anul 1947: There-zia Hipp, Fendler F., Schmadl A. şi Gerber K., iar restul,în anul 1951, când au fost eliberaţi şi s-au întors în Giroc.În urma deportării părinţilor, mulţi copii au rămas în sat,fără părinţi, în îngrijirea bunicilor.În timp ce, în ianuarie 1945, din lagărele de exterminarede la Auschwitz-Birkenau sunt salvaţi ultimii supravie-ţuitori, în majoritate evrei, sute de mii de etnici germanide la noi şi de aiurea urcau treptele unui alt calvar.De ce atâta suferinţă, cu ce au greşit unii şi ceilalţi şi maiales faţă de cine?

prof. Octavian GRUIŢAprof. Ion MURARIU

Prevenirea şi stingerea incendiilor pentru a salva vieţiomeneşti, animale şi bunuri materiale în situaţii de cala-mităţi şi dezastre naturale a constituit o preocupare a lo-cuitorilor din Giroc, care s-a concretizat în forme deorganizare prin anii 1953-1955. Cu sprijin din partea pom-pierilor militari, a luat fiinţă o formaţie civilă de pompierivoluntari, denumită ,,Paza contra incendiilor” (P.C.I.), apoi,,Prevenirea şi stingerea incendiilor” (P.S.I.). Se cuvine aaminti pe aceşti pompieri, pionieri în domeniu, care au pusbazele acestei activităţi atât de utile şi au alcătuit formaţiaîn prima ei fază: Ioan Avrămuţ (şef de formaţie), PetruAcea, Vasile Buibaş, Iosif Cincu (a lu’ Suva), Iosif Cincu(a lu’ Bârză), Roman Cincu, Ioan Dragomir, Ioan Ba-

bescu (a lu’ Păvilică), Iosif Dragomir (a lu’ Pisat), PetruDegan, Iosif Drăguţ (a lu’ Gaita), Vasile Drăguţ, Eli Ni-colae, Petru Marincu (Miloş), Ilie Jivi, Dumitru Ni-coară, Iosif Seiman, Lazăr Seiman, Roman Gruiţă,Petru Urşica (a lu’ Vergeş), Fănică Valean, Iosif Ţenche,Ioan Lazăr (a lu’ Sulea), Corin Petru, Iosif Dragomir (alu’ Şuboni), Iosif Giurcovici, Ioan Marincu (Ion ăl Mic),Pavel Sfei, Vichentie Marincu, Gheorghe Seiman (a lu’Orz), Ilie Dragomir, Cârsta Dragomir, Ioan Colgeu,Gheorghe Groza, Ioan Avrămuţ (a lu’ Hârghie),Gheorghe Avrămuţ (a lu’ Cecău), Ion Tonea, IulianNeda, Petru Degan, Viorel Grabuescu, Silviu Barany,Răducă Tănase, Mihai Ală mureanu*. În dotarea tehniciide luptă aveau o saca (hipo) şi două pompe manuale cu ba-lansoare, cu accesoriile aferente.În anul 1970 s-a înfiinţat la Şcoala cu clasele l-Vlll dinGiroc cercul ,,Prietenii pompierilor”. Instruiţi de IoanAvrămuţ (Cecău), aceştia au obţinut rezultate meritorii,ocupând locuri fruntaşe la concursurile profesionale, fazajudeţeană şi chiar naţională.Formaţia pompierilor adulţi şi-a continuat activitatea (şefde formaţie devenind Petru Urşica), fiind alcătuită dinpompieri profesionişti de la unele întreprinderi din oraş şidin cei care au satisfăcut stagiul militar la pompierii militari.După revoluţia din 1989, activitatea de prevenire şi stin-gere a incendiilor se reorganizează, prin îndrumarea Ins-pectoratului judeţean ,,Banat” şi sprijinul constant alPrimăriei Giroc. Noua generaţie de pompieri voluntari vaactiva sub denumirea ,,Serviciul public de pompieri civili”(S.P.P.C.), avându-l ca şef-serviciu pe Dumitru Crăni-ceanu. Membrii care au compus S.P.P.C. au fost: GrigorePrecupaş (locţiitor şef-serviciu), Petru Urşica (şef for-maţie), Aurel Dragomir (ajutor şef-formaţie), Laza Vidu,Ioan Drăghici, Ilie Marincu, Iosif Blidăran, BeniaminCrăiniceanu, Ioan Blidăran, Nicolae Marincu, Moise Crăi-

niceanu, Petrişor Petcu, Florin Ştirban, Gelu Marincu,Gelu Iancu, Marin Brăşneanu, Petru Cojeia, Petru Ma-ruşcă, Eremia Crăiniceanu, Ioan Hendrea, Iosif Pâncotan,Virgil Chira, Nicolae Neda, Marius Mocan, Ioan Lazăr,Viorel Ordean, Adrian Vidu, Cristian Urugiuc, PetrişorHaneş, Dumitru Sitar, Petru Pascu, Nicolae Teleman,Mihai Alămurean, Ionel Cionca, Ioan Moise, Iosif Miloş.Enumerăm rezultatele deosebite în întrecerile profesionaledin ultimii ani: 2001: locul l la faza interjudeţeană şi loculVl la faza naţională a concursurilor profesionale; 2006:locul l la faza judeţeana, (sub denumirea Serviciul Volun-tar pentru Situaţii de Urgenţă (S.V.S.U.) şi locul l la fazainterjudeţeană, locul ll la faza naţională; 2007: locul l lafaza judeţeană şi interjudeţeană, locul l la etapa naţionalăşi titlul de Campioni Naţionali; 2008: locul l la faza ju-deţeană şi la faza interjudeţeană, locul l la etapa naţionalăşi titlul de Campioni Naţionali.În anul 2009 s-au format două loturi în vederea partici-pării la concursuri: un lot S.V.S.U. şi unul al S.P.S.U. ,,Gi-roceana” S.R.L., ambele participând la fazele judeţeană şiinterjudeţeană, calificându-se apoi la faza naţională. Am-bele loturi au obţinut locul l, sporind zestrea de cupe, pla-chete, statuete şi diplome cu care au fost răsplătiţipompierii giroceni de-a lungul activităţii lor. Iată loturileîntinerite care au obţinut ultimele succese: Dumitru Crăi-niceanu, Caius Scutca, Cristian Bordea, Marius Saucă, Va-sile Semin, Iustin Simon, Răzvan Bordianu, CosminCâmpeanu, Ciprian Dumitru, Alexandru I. Marincu, PetruTomuş,Aurel Grada, Adrian Cotos, Mihai Ţugui, GraţianCuciureanu, Gheorghe Sitar, Victor-Paul Lalu, Petrică Cojeia, Virginel Chira.Atât în anul 2008, cât şi în 2009, pompierii noştri au avutcâte 22 de intervenţii la incendii, calamităţi, salvări de ani-male etc., rezolvate cu promptitudine şi profesionalism.În semn de preţuire pentru pompierii voluntari din comunanoastră, care s-au impus în trei ediţii cosecutive ale fazeinaţionale a competiţiei, Girocul a găzduit câteva probe înîntrecerea cu cele mai bune formaţiuni din ţară, în etapanaţională din 2010. Spre cinstea lor, pompierii noştri s-auimpus din nou, ocupând locul l prin SVSU şi locul ll prinSPSU pe ţară.Iată numele celor care au reuşit această performanţă: LotulServiciului Voluntar Pentru Situaţii de Urgenţă: DumitruCrăiniceanu (şef de lot), Ilie Marincu, Cristian Bordea,Marius Sauca, Cosmin Cîmpean, Ciprian Dumitru, ViorelSemin, Răzvan Bordianu (concurenţi), Iustin Simon, Va-sile Codrea, Ioan Blidăran (rezerve).Lotul Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă SC Gi-roceana SRL: Aurel Grada (şef de lot), Caius Scutca, Cris-tian Bordianu, Ciprian Neiconi, Mihai Ţugui, GraţianCuciureanu, Florin Sitar, Mircea Răzvan, Radu Obrejan,Adrian Cotos (concurenţi), Alin Ardelean, Răzvan Lun-can (rezerve).În anul 2011, SVSU Giroc a urcat din nou pe podium, ocu-pând locul doi la faza naţională a întrecerii celor mai buneformaţii voluntare pentru situaţii de urgenţă.Material realizat pe baza informaţiilor cuprinseîn Monografia “Giroc, arc peste timp”, lucrarerealizată de domnul profesor Octavian Gruiţa

* Numele trecute în bold aparţin unor pompiericivili din comuna Giroc care au trecut în eternitate

Formaţia de pompieri civili din Giroc

8 DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

1584/30

68 Colectivul de redacţie:Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie; IleanaSZABO, Gabriel TOMESCU, Codruţa TOMESCU,Viorel Dorel CHERCIU- cultură; Andra COSTA,

Lavinia DAVID - social;David ŢUŢ - tineret, divertisment;

Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, Timiş

Tel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Noul Fischer - 2012Memorialul „Robert Fischer”, desfăşurat în Dum-brăviţa la 21 ianuarie, a reunit la start 88 de partici-panţi din judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şiHunedoara. Juniorii favoriţi de la categoria 10 ani aufost invitaţi de către organizatori să joace în turneulprincipal, alături de seniori. Pretextul sub care a fostfăcută această propunere a fost acela că în turneulsecundar participau numeroşi copii mai puţin expe-rimentaţi, cărora trebuia să li se lase şansa să seafirme. Totul ar fi fost bine, dacă invitaţia ar fi fostînsoţită şi de un set de medalii pentru copiii până în10 ani din turneul principal.În timp ce adulţii au luat premii, într-un turneu încare jucători redutabili, precum Liviu Lung Liviu,Cristian Siclovan sau maestrul internaţional DanBogdan n-au înscris nici măcar 5 puncte din 7 par-tide, cei mai mici dintre concurenţi au fost capabili săînţeleagă că şi experienţa de concurs poate fi un tro-feu. La urma-urmei, se apropie campionatul naţio-nal pentru juniori, care va avea loc în aprilie. Cadovadă că este aşa, Alexandra şi Paul Paraschiv dinGiroc, precum şi Alex Ungureanu din Parţa au alessă joace şi la Cupa Unirii, între 27-29 ianuarie, totîn turneul principal, alături de seniori.Pe de altă parte, în turneul principal de la Dumbră-viţa juniorii mai mari de la Giroc au marcat totuşidouă premii. DenisAlboni a ocupat locul III la cate-goria B12, în timp ce Robert Matiş şi-a adjudecat tit-lul „Noul Fischer”, ocupând locul I la categoria B14.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Cupa Unirii la şahCupa Unirii la şah ediţia 2012 s-a desfăşurat între 27-29 ianuarie laTimişoara, beneficiind de o participare record, de la cluburi din şasejudeţe! Juniorii din Chişoda şi Giroc au ales să participe cu toţii laturneul principal, alături de seniorul Vasile Paraschiv, care îşi îm-bunătăţeşte rezultatele de la un concurs la altul.Poate că traseul cel mai dramatic în turneu l-a avut Paul Paraschiv,juniorul de numai 9 ani care la începutul anului a obţinut medalia deaur la finala Campionatului Naţional Şcolar. Runda întâi, victorie.Runda a doua, remiză cu un senior arădean de categoria I – Gheor-ghe Ioniţă. Runda a treia, câştigă cu negrele împotriva antrenoruluidin Dumbrăviţa, Ilie Uţă. Runda a patra, pierde la Vlăduţ Matei, ran-gul 5 din concurs (ELO 1993). Runda a cincea, un derby cu colegulsăuAlex Ungureanu din Parţa, pe care îl pierde. Runda a şasea, câş-tigă. În ultima rundă remizează cuAurel Ştirb, rangul 7 din concurs(ELO 1948). Cele patru puncte îi aduc locul II la categoria B12.Tot cu 4 puncte – muncite din greu – chişozeanul Denis Alboniocupă locul III la B12. Cum ocupase acelaşi loc la Memorialul “Ro-bert Fischer”, Denis pare să fi scris în ultima vreme “rezervat” pemedalia de bronz. În decembrie 2011 el a obţinut calificarea în finalaţării la categoria B12, care va avea loc în aprilie. În ianuarie 2012,Denis a ocupat locul V la categoria B11 în finala Campionatului Na-ţional Şcolar, dar un plus de concentrare după ce a realizat un startexcelent ar fi putut să-i aducă o medalie.Cel mai bun rezultat pentru Clubul de Şah Giroc l-a adus chişozea-nul Robert Matiş. El s-a clasat pe locul 10 în clasamentul general,între 67 de concurenţi, obţinând şi medalia de argint la categoriaB14. Între concurenţii înfrânţi de Matiş s-a aflat NicolaeAlbescu, ju-cător de categoria I, rangul 10 din concurs (ELO 1846).

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Ediţia a 17-a a tradiţionalei Cupe de Iarnă laminifotbal, rezervată echipelor care acti-vează în Liga a IV-a Timiş, a fost un nousucces. Din păcate, nu şi pentru echipa dinChişoda, ocupanta locului secund după dis-putarea turului de cam-pionat pe teren mare.Formaţia noastră a pier-dut, în sferturile compe-tiţiei, la loviturile dedepartajare, în faţa ocu-pantei locului trei încampionat, CFR Ti-mişoara. Feroviarii aucondus cu 1-0, Chişodaa întors scorul, 1-2, darTescu a egalat pe final şia trimis meciul la lovi-turi de departajare. Dupădouă serii parcă intermi-nabile, feroviarii au obţi-nut biletele pentru semifinale (9-8).Partida pentru locurile 3-4 a fost fără isto-ric. Şagul a marcat de câte ori a vrut, prin-

zând şi un Gottlob obosit după semifinala cuCFR-ul. Timişul s-a impus totuşi după unmeci spectaculos care a făcut deliciul publi-cului cu un scor mare, 8-2.Ultimul act părea adjudecat de feroviari.

Aceştia conduceau cu 2-0 şicontrolau ostilităţile, bravulportar Arpi Mikloş reuşindsă limiteze proporţiilescorului. Şi totuşi, când ni-meni nu se mai aştepta,Bârsanu a redus din difer-enţă, iar după o fază în careceferiştii au avut un con-traatac în superioritate, 4 la1, au pierdut incredibilmingea, iar Moraru a egalatchiar înainte de fluierulfinal.Au urmat două reprizede prelungiri, şi cum nu s-amai marcat, au urmat inevi-

tabilele lovituri de departajare. Dumbrăviţas-a impus cu 3-1 şi a plecat acasă cu Cupa!(A.B.)

Noi succese girocene în sportul minţii

FC Chişoda, eliminată la lovituride departajare, de la Cupa de Iarnă

Câinii de la Shadow of Heaven, rezultateremarcabile în competiţiile internaţionaleCanisa Shadow of Heaven (Umbra Raiului) din co-munaGirocesteocanisămică, cedeţine cinci exem-plare de câini - rasa Terra Nova(Newfoundland), din linii genetice foarte bunela nivel internaţional. Tami şiAdi Secreţeanu,proprietarii canisei, sunt membri aiAsociaţieiChinologice Române, din anul 2010 de-venind şi membri ai Clubului Crescătorilorde Elită Royal Canin. „Baza” canisei a fostprimul mascul,ManuGrandiouse Black, carela nici doi ani este Campion Jr. în România,Serbia şi Ungaria, CampionAdult Serbia şi arenumeroase titluri „Cel mai bun al rasei” în ex-poziţii internaţionale. Nici femelele din aceeaşi cani-să nu sunt mai prejos: de exemplu, AnVallery The PoohBears Flower a câştigat în 2011 Cupa Campionilor Central Est Euro. Cani-sa Shadow Of Heaven mai deţine şi două exemplare varietatea maro (încărară la noi în ţară), femela Indie Grandiouse Black şi masculul Al CamaroShadow Of Heaven – exemplare care şi-au confirmat valoarea în expoziţii(masculul devenind Campion Jr. Serbia la doar 9 luni). Grupul celor patrucare participă în expoziţii este atent supravegheat şi condus de o femeluţăde 7 ani, Bella, care şi ea la vremea ei a fost Campion Ungaria! Pasionaţiide această rasă, dar şi doritorii de viitor căţei campioni, pot afla informaţiisuplimentare accesând site-ul web al canisei, www.newfoundland-kennel.ro