Consta ntin Eretescu

Vrfijltc&rsn f*miiieisi alte legende,

*le arasslnrIumii de azi

companla

Macheta si realizarea: COmpani.a

Redactarea : Adina Kenereq

llustralia copertei : Carmen Nistorescu

Procesare computerizati : Iuliana Lincan

Corecturi : Mihaela Popescu

Procesare filme : Creoprint

Tipirit la Mulciprint Iagi

Descrierca CIP a Bibliorccii N4ionde a Rom6nieiERETESCU, CONSTAI{TIN

Vrijitoarea Amfliei 9i alte legende ale ora,gelor lumiidE ed / Constantin Eretescu ; - Bucurqti : Compania, 2003

320 p.; 18,5 cm.ISBN 973-8119-65-0

821.1,35.1,-32

6l compania, 2003

Str. Prof, Ion Bogdan Nr. 16, Sector 1, 010539 Bucure;ti

Tel:211. 59 64 Fax:211 59 48

Tel. difuzare :21.0 66 90,210 61' 94

e-mail: compania@fr.ro

www.compania.ro

Cuprins

Legendele urbane sau cTteva lucruridespre povestile din zilele noastre

Legende urbaneMontaniStii cine sint ?

Bitrina cu umbreliMingea verde

Cigelul din Chinatown

$obolanul australian

Lrrnele ratacltCigeiugulCigelul mexicanIepurele alb

Fata din sala de disectiePoveste adeviratd.

O'neintelegere

15

4749

50

51

52

54

54

55

56

56

57

58

59,

60

Meciul de fotbal

CoreeanlTedCameea

Vacanga flamingiiorProfesorul BonkCum sI conduci un LamborghiniThunderbird de ocazie

Un poiigist naiv

irrtr-.r.r bar newyorkezlJn profesor neatent

Evadatui

Serviciu completO cini perfectiKFCMisterul muzicii de la Myers

Bfrnza de vaci din creierFata cu coafura bufantiPlanta care merge

Holul din mina de diamante

Bliatul cu gurub de aur

Porcul cu trei picioare

171,1, cdrdmizi

Solugia unui om de afaceri(Jn oaspete neprevizutTrei borcane cu castraveciori muratiBloody MaryBanditul din masini

60

67

62

63

63

64

67

68

69

71,

72

72

73

74',

76

76

77

77

78

78

80

82

83

85

86

87

88

89

Bltrinica din parkingCirligul de la spitalul de nebuniHir;iitul de pe acoperig

Dobermanul care se sufoci< Si oamenii pot si lingi ! >

UrsitulGaura din cap

Profetul din Octunmurky

Folclorul familieiTomChitara lui Salvador Dali,CipgunileTrabucul care spune oratntimplareO porunciTommyStribuniculMosheBetsy

Riul interzisNuiaua salvatoare

Clpitanul Kid gi Colonelul BobCum si construiefti o casi pe lac

Biiat cumintePoveste oarecum pesclreasci

BuniculSfiryitul rizboiului

90

91

91

92g4

94

95

95

99101

102

104

105

106

109

110

110

111

1121.1,3

114

116

117

118

119

121

1.21

Du-te gi arunci-te !

Rifca Ragel

Ochi de tigruHogi proqti......9i un hog degtept

IJn accidentUnchiul FrankScurtl istorie a familieiDan Stevenson

KevinSuperstigii

Cum si-gi ciqtigi un sof

Un primarEvangelista

Un pastuzo

Pindind catastrofele

Conveniunea energieiUn dolar de CrlciunSomnambulesciO afacere pierdutlBemicein Kansas

O noapte de HalloweenCu pluta

O excursie

Excavatorul lui Mike MulliganSud-americanlRose

1.22

123

725

727

1287281,29

137

133

735

138

139

139

1,41

741

143

1,44

1,45

r45146147

1,48

150

151

7521,53

155

156

Un fel de sinucidereCuritenie de primdvariTurnul de dpiSorI gi frate

Bunele maniere, intre teorie ;i practiciMasca de HalloweenPescarul fricosAutobiograficiCopillreasciZoolog1ce

Darul lui Iliou Dion :

Trei dolariHarul vindeclriiO noti gi un rispunsLa un caplt de ogorSatisfacgie garantat| sau...

Lectie de onestitate

Un vis

Tabiri de varlCaterina Negherbomingerul plzitorAutoaplrareO explicagie prea lungiIl gatto

O sI avem nevoie de ea

IJn bunic nu,tocmai penpicaceSuburbanlFuga peste granigi

757

158

158

759

160

761

1.62

163

165

765

167

168

169

170

170

171

171,

772

173

173

774

175

176

177

177

179

180

180

Pendula

Un jurimint respectat

Secgia a 8-aInstrucqie

Prima intilnireMultimilionarTrisnetul nu lovegte de doui ori

in acelaEi ioc ?

O altfel de pipugilntilnire neprevizutiO geacl pregioasi

Cu trisura la MinskCimitirul nouMarinireasclIndianiMamele qtiu mai bineO viziriIstorie veche

Unchiul Sal

Cum au venit ai mei in America

Povestiri cu stafii gi alte spiriteMireasa care face autostopulFata din drumUn hippieBiiatul din dreptul ferestrei

un accident la munteColonelul din Popayan

181

183

184

185

186

186

187

188

189

189

190

19t1.91

192

194194

795

797

198

199201

202202

203204206

10 11

Pedeapsl

Proba tonsuriiintre suroriVisSora mea Pearl

Dusmanul de dinainte de naqtere

O poveste adeviratd.Poveste cu stafiiA fost odati un ciine negruStafia din fereastriStafia de la Bed and BreakfastO confirmareMusafirul ticutDoamna de la casa parohialiCopilul de la San FranciscoBalansoarul buniciiNegrul din baie

Bunicul din gemineu

Cele trei prietene de la'Wells CollegeGreyIazul caluluiO sceni de filmIndianul de la Laguna PuebloFemeia din Seama

Ciinele cu ochi de omYenoldosha 9i alte chesriiFalza

Locatarii din copac

206207

208208209

21,0

21,1

212

21,4

21.6

217

218219

219

221

222

223

224

225

226

227

228

229

229

230232

235

236

Duende

Un mesaj

Whydah

Marq !

ExtraterestriBunica Donahue

Joc in patnr ?

O promisiune uitatiMama

Vulpea din vis

Poveste cu o picturiFemeia de la fereastriFemeia din drumPlpuga cu p5rul lungI-aggaroo

Pata rogie

LIn oaspete curatMollylJmbra poetului

Povestiri istoriceIndependence HillZaher Shah

DetectivO convertire esuati

Robert Bruce

Sabotarea vasului USS Normandie

Zanrona Thomas

237

238239

239

240241

243

244

245245246

247

249

250250251

252,

253256

257259

260261

262

263

267

270

12

Derbedeul cu bombaCine ocupi Oklahoma ?

Noapte cu spioniUn;obolan de runelLa rdzboi, cala rdzboiDisputi religioasiCum a ajuns Sacramento capitala CalifornieiVrijitoarea farnilieiBoii fermecati

Judecata vrijitoarelorVrijiroarele din BucksporrLicoarea magiciIndianul de la Big FlornAbdon CalderonCalul contelui de Cl6sPiazza Navona

271

272

274

278

280281,

282283284285286287

288289

290291

293295297

298298299

299

300

301

301

302

13

Povesti traditionaleItrhiDracui de pe insula Sao MiquelSI te mai legene gi dracu' !

t]n om slracBunica Ryah

$eicul AhmadCasa geicului

tnddritniculTemplul lui SolomonMai aproape de Dumnezev

Ana gi IoachimTeufelsbruecke

O descoperire

ObiceiPoveSte cu balaur

Salrul indrigostitilorPatru-VinturiAnanas(Jn giran norocosStridia qibavaYui-GungCutia fermecatlPariul lui Van HunksLeopardul din Cape TownPrunele uscate 9i tigrulCum arati un elefant

Hogul gi clopotulMula Nastratin

303

304304305

305

306307

309

309

310

31,1

31L

372

313374315316316

14 15

Legendele urbanesau

citeva lucruridespre povestile din zilele noastre

Cei care au prezis de citeva bune decenii iminenta dispari-9ie a folclorului trliesc o surprizi: folclorul nu numai ci nu amurit, ci continui si insoEeascl vietile noastre pe toate me-ridianele, in America, dar gi in Asia, in Europa, ca gi in Africa.

Societlgile contemporane, asemenea celor traditionale,sinr creatoare gi purtiroare de folclor. Legendele au'supra-vietuit. Doar ci povqtile si-au schimbar aspecrul : au dispirutpenonajele fabuloase gi conflictele care morivau actiunileeroilor, naraciunile nu mai au complexitatea gi nici ampli-tudinea vechilor basme. Mai mult, povesriri noi apar -"i.,atit in societitile cu tehnologie avansati, cit gi in ,tirile maiputin dezvolrate. Cele mai multe pornesc de la intimpllrireale sau doar imaginate, intotdeauna plauzibile, reflectindmentalitatea gi anxietitile omului modern in faga unor pri-rnejdii cu care adesea nici nu gtie cum si se confrunte. Fo-vestirile dau deopotrivi glas prejudeclgilor unora despre alteculturi, despre alte grupuri etnice sau sociale.

Contemporanii nogtri preGri si numeascl istoriile pe care

;i le spun < legende urbane >, < legende contemporane )) sau

< legende modeme >1.

De ce < legende r ? Oamenii socotesc ci spre deosebire depoveltile tradigionale - constructii epice inventate cu scopuldeclarat de a distra, de a umple plicut timpul liber - legen-dele relateazdfapte petrecute in realitate. Legendele istoricesau cele despre vieEile sfingilor au impus aceasti convingere -fiind adevlrate, ele trebuie crezute. Acgiunea povestirilor noieste plasati intr-un timp istoric - de reguli, apropiat de cel al

relatirii -, iar evenimentele descrise se des{Sqoari intr-un locdeterminat, i se intimplS unei persoane apropiate sau identi-ficabile. Eroul este, de obicei, un om de rind ajuns in impre-juriri de care nu e rispunzitor, intr-o situaEie iegiti din co-mun; se cunosc insi gi nara,tiuni despre personaje celebre,stafii sau fiinge supranaturale. Legendele sint texte scufte,avind cel mai adesea un singur episod. in sfiqit, de ce < ur-bane > ? Pentru ci istoriile sint produsele folclorice ale lumiimodeme, o lume educati, care triiegte in orage sau in aglo-meriri urbane. Ora;ul- aga cum observa un grup de socio-logi americani - nu este un sat mare, locuit de un amestec

de populagii gi inzestrat cu institugii, ci < o stare de spirit, uncorp de obiceiuri gi tradiqii >2.

I Terminologia enflezl mai cuprinde nume ca asmut (crcagia scii-toruluiJohn Mc Phee, pornind de la ini;ialele formulei an apouiphal storymuch told), dar;i belieJ tale, cotporate legend, Whale Tumor Stoies (de la na-ragiunile despre balena cu fumoare sau, pe scurt, WT$, apocriphal anec-

dotes, urban myth, ca si le citim doar pe cele mai frecvente.2 oThe ciry. Suggestions for the investigation of human behavior in

the urban environment > , in The City - Robert E. Park, Emest W. Burgess

;i Roderick McKenzie, Chicago Univenity Press, Chicago,1925, p.7.

16 17

El are propria lui culturi, diferiti de cea rurali. Conflictelecuprinse in povesririle < urbanilor > sint gi ele specifice aces_tei lumi.

Legendele urbane - ternen pe care-l vom folosi in con_tinuare - constiruie singurul gen folcloric productiv in socie-tatea contemporani. Iar acest gen are toate caracteristicileliterarurii populare.

Asemenea folclorului traditional, legendele urbane circulipe cale oral5. Povestitul, comunicarea verball ocupl in con_tinuare un loc imporrant in relatiile dintre oameni. in modfiresc, ei igi povestesc intimpliri ai ciror martori au fost saualtele pe care le-au auzitla rindul lor. Acestui tip de trans_mitere i s-au adiugat modalitigi noi, inexistenre in societitilegirinegti. Legende urbane sint astizi publicate in ziare sau incdrti, apar la aviziere, circull sub formi de benzi desenate,formeazd, nucleul epic al unor filme artistice, continutul loreste discutat in diverse programe de televiziune, pot fi gisitepe Intemet.

Legendele urbane cunosc variante. Mijloacele modemede comunicarcfac posibili drfuzareapractic instantanee a uneipovestiri in lumea intreagi. Din acest punct de vedere, le_gendele se comporri diferit de povegtile traditionale. ln dm_purile vechi, cind oamenii erau legagi de spagiul in care rri_iau, povestile se rispindeau lent. Era, de aceea, cu putintl sIurmiregti modul in care o poveste i;i extinde aria de circu_lagie gi si determini cu destrili precizie locul ei de nagrere.Acest lucru nu mai e posibil astdzi. Apar gi alte deosebiri.Circulatia exclusiv orali permitea o inve4gie verbali maimare. Fiecare povestitor se simtea indreptitit si mai adaugede la sine cite un detaliu, si mai schimbe ceva, si innoaJe

segmente narafive care nu aveau legiturl intre ele. Rezultaude aici texte diferite care vibrau in jurul aceleiagi intimpliri.Lucrul nu se mai produce cu aceeagi ugurinql in zilele noas-

tre. Respectul pentnr cuvintul scris - clci istorioarele pot fiintilniteli in cir.ti - ii dI textului o relativi stabilitate. in plus,

in culcurile girinegti povestirul era domeniul oamenilor vint-nici. Timpul gi repetitia aduceau cu ele imbogigirea reper-toriului si rafinarea stilului. Or, in cazullegendelor urbane,

colporrorii cei mai fideli sint tinerii. Maturitatea atrage ade-

seori dupi sine abandonarea genului. La aceasta se adaugl 9i

un element care tine de structura materialului. Textul cu-prinde doar citeva detalii esentiale, la care nu se poate renunta

pentru ci existi primejdia de a altera mesajul. Din aceste

motive, textele legendelor urbane tind sI aibi o forml maipugin fluid5. $i totugi, unele dintre ele au produs in timp ver-siuni binecunoscute. Numinrl mare de legende urbane aflate

in circuiagie la un moment dat face ca durata lor de viaqi sifie mai scurti decit cea a vechilor basme. O povestire noulcuceregte atenfia publicului de toate categoriile,'atinge cir-culagia maximl in foarte scurti vreme, iar dupi cit^eva luninu mai capteaz|atentia oamenilor gi este abandonatl. In multeprivinge, legendele urbane au soarta bancurilor, care, odaticunoscute, nu mai trezesc interes. Lucrurile nu stiteau aga

in societigile rurale, in care o poveste riminea ('popular5>

timp indelungat. Sitenii de altidatl evaluau pozitiv ceea ce

le era familiar, iar nu noul, preferind deci naragiunile al cirorcontinut le era cunoscut. Existi insl gi o seami de legende

urbane care continui si-i fascineze pe ascultltori qi si lesolicite imaginagia. Numai asta poate explica de ce istorii pre-cum cele despre farfurii zbur\toare, despre aligatori care tri-iesc in canalele din New York sau despre fata care face auto-

18 I9

stopul circulS qi azi, dupd.mai bine de o jumitate de veac dela prima atestare.

Formulele seamini si ele cu cele din cultura tirineasci.in nenumirate cazuipovestitorul se stridui.qr. ,i puni inevidengi relagia lui cu protagonistul intimplirii pe care onareazd.: < stiu dintr-o sursi siguri >, < prietena unei prietenemi-a spus... )), (( acum cigiva ani, prietenii colegei mele de ca_meri... )) etc. IJneori, in lipsa unei conexiuni directe, po_vestitorul insisti asupra bunei lui credinte : ( povestea asta eadevirati >, iqi asiguri el ascultitorii, sau ( povestea asta chiarci e adeviratl >, ceea ce arunci, flri voie, o umbri de indo-iali asupra altora.

Caracterul anonim aI acestor istorii urbane este o ultimitrisrturi comund cu literatura traditionalr. in ultimele dece-nii, nenumdran gazetari au incercat si meargi pe urmelepovestitorilor pentru a da fie de automl naratiunii, fie de eroulintimplirii. Investigatiile au fost de fiecare datr infructuoase:langul naratorilor cunoscuti se rupea invariabil, povestea inrrain teritoriul folclorului, iar ceea ce piruse iniglJ a fi descrie-rea unui fapt cert se estompa, iqi pierdea conturul, deveneazvo:l sau fictiune.

In Rominia, in pofida izoldni din anii comunismuluidatorati lipsei contactelor cu occidentul gi restrictiilor de ci-litorie, legende urbane au circulat inci din deceniul ,apte -probabil, chiar mai devreme.Jan Harold Brunvand3- autori-tatea americanl in domeniu -, cunoscitor din suni directial fenomenului, s emna^l eazd, pr ezenla unei asemenea legendela noi inci in anii'40. in condiriile foametei de dupi rdzboi,o familie primegre din Statele Unite un pachet care congine

3 Enrydopedia of Urban l*gends, ABC-CLIO, \nc.,2001, pp. 356-357.

un praf negru. In mod firesc, destinatarii presupun ci tre-buie sI fie vorba de ceva comestibil, un posibil praf de supi.DupI ce o buni parte din pachet s-a consumat, sosegte ti oscrisoare din care afld cd,praful negru era cenu$a bunicii emi-grate in America, moarri in timpul rizboiului, cici bitrinaceruse si fie inmormintati in.pimintul Rominiei. O altl le-gendi, apfu*iprobabil in anii '60, vorbegte despre nigte pre-tingi specialiqti care bintuiau cartierele nou construite dinBucuregti ca si ia < probe de aer >. Acescia, in echipe de citedoi, imbrlcati in uniforme gi cu insigne pe piept, sunau la uqisi cereau un vas in care si ia aer din locuingi pentru analizi.Plimbau borcanul prin apartament, ii puneau capac gi eciche-ti, apoi se duceau direct la centrul de colectare a sticlelor,unde il vindeau. Cea mai popuiari legendl urbani rlmineinsi cea despre autostopista care dispare - o poveste care figu-rcazi qi in volume de ficgiune. Versiunile rominegti confinciteva elemente tipice tradigiei noastre. Doui femei tinerefac autostopul. Un automobilist se oferi sI le ia, iar odati "jttlila destinagie urci, la invitagia tinerelor, in apartamentul lorpentru o cafea. A doua zi, Eoferul iqi di seama ci a uitat acoloun obiect care-i apar,tine. Se duce si-l recupereze, dar gisegte

un sigiliu pe ugi. Afli astfel ci locatarele muriserl de citeva

siptlmini. Multe asemenea legende se afli in circulagie orali.Legendele urbane sint, desigur, mogtenitoarele folcloru-

lui tradigional qi, ca atare, se cer culese 9i studiate intocmaica genurile literaturii orale clasice. Cunoscindu-le, vom putea

explica mai bine preferingele, dar;i starea de spirit, compor-tamentele deviante ale semenilor noqtri, temerile lor gi dome-niile in care sint vulnerabili. Imaginarul popular oferi gi inlegendele urbane reflectii asupra noilor articula,tii mitologice.El este - sau poate deveni - sursi de inspiratie pentru crea-

20 21

torii de arti. Din nefericire, acest gen al literaturii nu a ficutpini astizi, in RomAnia, obiecrul cercerlrilor. Si nidljduimcI a venit in sffr9it momentul, cici, dupi cum spune Brun-vand < The rich and well-documenred traditional folk cul-ture of Romania and the harvest ofmodem folklore akeadybegun in Poland and well undei way rhroughout Europe allsuggest thar urban legends in abundance will eventually becollected in Romania. >4

Volumul de fagd, cuprinde narasiuni grupare in cinci cate-gorii : legende urbane, folclor al familiei, povesriri cu stafii gialte spirite, povesriri istorice, povegti tradigionale. prima qi ul*tima clasi de naratiuni sint alcituire in jurul conceptelor de< urban >, < rnodem ys. traditional >, iar celelalte trei sint cate-gorii tematice, cupinzind povestiri care in alte culegeri sintincluse gi ele in clasa atotcupnnzdtoarc a legendelor urbane.La o privire mai atentl, se observi ci toate naragiunile sint,in fapt, moderne. Ele nu se dezvoki in jurul conflictului debazi (moral / irnoral, drept / nedrept, monstruos / uman,bun / riu) care a caracteizat basmele medievale de tip euro-pean. Lipsesc, de asemenea, penonajele din basmele clasice -singurul text in care apare un balaur este o parodie de basm.Categoriile, in pofida unor inevitabile suprapuneri, prezin-ti avantajul de a fi suficienr de generale penfir a ingldui oorganizarc fireasci a materialului gi suficient de bine delimi-tate pentru a pune in evide4gl filiagia morivelor epice.

Textele au fost culese de studengii care au urmat, intre1986 ;i 1996, cursul meu de folclor literar european sau pe

a Op. cit., p. 357.

cel de naragiuni populare ruseqti la Rhode Island School ofDesign, un colegiu de arti din Providence, Rhode Island(USA). Una din probele examenului final consta in culegerea

povestirilor aflate in circulatie in mediile pe care le frecven-tau. Am colectat in felui acesta aproximativ 2 000 de textenarative. O parte dintre din ele sint cuprinse in acest volum.Numele celor care mi le-au furnizatfigarcaziin formi abre-viati'la sfirgitul fiec5rui text - aceastl formul5 indici faptulci informatorii sint doar transmigitorii unor povestiri popu-lare, autori tranzienqr. ai unor texte de origine orali. (In citeva

cazui - puline -, ei sint protagonigtii experientelor pe care

le rclateazd", fiind astfel ( capete de linie > intr-un potengiallant de transmigitori.) Numele este recunoagterea implicitia contribugiei pe care a avut-o informatorul la transmitereamai departe a unei povestiri, el find parte a < biografiei > acelei

povestiri ; este, de asemenea, o referingi la o persoani reall,ale cirei alte texte, preferinge repertoriale sau stilistice pot fiurmirite ulterior.

Llneori, studentii au furnizat informatii despre persoanele

de la care au cules povestirea. Am mengionat aceste surse

atunci cind am socotit ci informaEia aruncd o lumini nouiasupra textului, dar am ignorat-o atunci cind ea se reduceala numele gi, eventual, virsta povesritorului. Unii culegitoriau dat titluri textelor, algii nu. Pentru ca volumul si aibi unc racter unitar, am tiffat toate istoriile. In sfi4it, Rhode Is-land School ofDesign este un colegiu cu un corp studen[esc

variat, dar in care, prin firea lucrurilor, tinerii americani sintmajoritari. Cei mai mulgi dintre ei vin de pe coasta de est a

Statelor Unite. Li se adaugl un numir relativ mare de stu-dengi din diGrite tiri din Asia (indeosebi japonezi, coreeni,chtnez| thailandezi). Numirul studentilor europeni ;i sud-

22 23

americani este destul de mic. Aceasti stnrcturi etnici se

reflectl in textele narative pe care ei le colporteazi qi pen-tru care exprimi, in mod firesc, preferinte. Culegitorii auintre 19 si 35 de ani, dar cei mai multi iqi incheie srudiile injurul virstei de 24 de ani.

Legendele urbane oglindesc menralitlri qi atitudini tipiceomului modern. Aceasti categorie folclorici foarte etero-genI, Ei deci greu de definit, cuprinde povesriri propriu-zise,bancuri, relatiri biografice, incidente paranormale. O seamide specialigti inglobeazd" aici si texte care nu congin elementeuarative, cum ar fi zvonuri, jocuri de cuvince, gaG lingvis-tice, afirmatii sau explicagii pseudogtiintifice - in fapc, actefolclorice distincte. Adiugarea acestor elemente aluvionarela corpusul deja compozit al legendelor urbane se explici siprin lipsa unei bune terminologii analitice.

Varietatea numeroaselor texte este atit de mare, incit fol-clorigtii au socofit ci o clasificare ar fi singurul mod in cares-ar putea orienta prin higlul povesririlor. Cireva morivenarative care alcltuiesc substanta multor legende urbane mo-derne figurau deja in prima editie, din 1932, a lucririi luiStith Thompson, Motf-Index of Folk. Literature. Edigia defini-tivi, din 1956, incoqpora multe alre motive, printre care qi

binecunoscuta Autostopista care dispare (8332.3.3.1). EmestBaughman a propus gi el, un deceniu mai tirziu, o clasifi-care care acoperl spafiul Angliei gi Americii de Nord (Typ,and Motf-Index of the Folktales of England and North Ameica),iarJan Brunvands a realizat o alta, consacrati exclusiv legen-

s < A type-index of urban legends >, in The Baby Train and Other LustyUrban l*gends, New York, Londra, W.W. Norron, 1994, pp. 325-347.

delor urbane. Acestora li s-au adlugat numeroase culegeride texte, analize 9i studii comparative. Legendele urbane au

intrat astfel definitiv atit in conqtiinfa publicuiui larg, cit ;iin atentia oamenilor de gtiingi.

Oricit de riguroase, tipologiile existente sint incomplete.Aproximativ jumitate din textele pe care le-am selectat involumul de fagi nu figureazi in clasificirile curente : e vorbade legende urbane locale, a clror circulagie e restrinsl la osinguri zon| geografici sau la un grup uman. Celelalte sintnaratiuni binecunoscute, multe cu circulagie internagionali.

tlna dintre legendele urbane cele mai des culese este cea

cunoscuti sub numele de Cdlelul mexican.JanBrunvand intrain posesia primei versiuni in 1983. Naragiunea se invirte injurul unor rurigti, dar de obicei e vorba de o femeie care trecefrontiera din sudul Califomiei gi ajunge in Mexic, la Tijuana.Gise;te acolo un cigel pe care-l hrinegte. lncurajat de solici-tudinea femeii, patn:pedul se line dupl ea. Cind vine we-mea si se intoarcl acasi, aceasta se simte prea atagati de elca s5-l abandoneze pe stradi. $tiind ci e ilegal si transporteanimale peste granitl, il ascunde printre lucruri. A doua zide dimineagi, femeia observi cI animalul are bale. fi duce laveterinar gi, supusi unui tir de intrebiri, sfirgegte prin a-i mir-turisi doctorului ci a adus ciinele din Mexic. Aqa afli cI a

transportat de fapt un gobolan de canal. in alte variante, fe-meia mai are acasd o pisicd si un ciine ;i duce toate trei ani-malele la doctor. < Asta-i pisici )), spune veterinarul, < ista-iciine, dar ista e un Eobolan de canal. Pentru numele luiDurnnezeu, ce faci cu el? n in volum am ales cinci versiuniale acestei legende. intr-una^singard (Cdpelul mexican) qobo-lanul este adus din Mexic. In toate c.elelalte, animalul este

strlin de solul igienizat al Americii. Prezenta 1ui in cartierul

24 25

chinezesc al Bostonului se datoreazl, evident, chinezilor, iarcea din parcul newyorkez altor venetici, dovadi ci < plrintii >

americani nici nu recunosc vietatea. De fiecare datd. confuziaeste justificati indirect. Studengii care gdsesc animalul pe cindigi petrec vacanra in Florida, ca;i proprierarii din New yorknu se pricep la animale. Femeia din Boston se intoarce usorchercheliti de la o petrecere. < I se ficu mili de el >, ni sespune, < il bigl in palton ;i-1 lul cu ea. Merseri impreunicu metroul 9i, tot drumul, fata mingiie clgelul ;i-l alinti. >

Cei din jur remarcl mistificarea. < Observi cI oamenii seuitau la ea cam ciudat >, dar nu le dldu nici o atentie. Abiaa doua zi, dupd ce descoperi bucigi din pisica ei rlspinditgprin apartament, igi didu seama ci purrase in brafe un go-bolan chinezesc.

La fel de cunoscute gi apreciate sint povestirile despre uci-ga;ul de pe canapeaua din spate a maginii, criminalul cu cirligde metal in loc de mini, copilul care-si infundi cereale inurechi, piianjenii din coafurl, tarantulele din plante, maginacare miroase, dobermanul care se sufoci. Versiunea clasicla acesteia din urmi este cea despre femeia care.se intoarceacasi de la lucru ;i descoperl cI dobermanul ei se sufoci.Duce animalul la doctor, dar, fiindci nu poate si-i extraglcorpul striin, veterinarul decide si-l opereze. intre timp,femeia se intoarce acasi. De indati ce deschide .rr",

".rJ"sunind telefonul. Este veterinarul: < Nu scoate nici un cu-vint >, o previne acesta. < Iegi imediat din casi. Am chemateu poligia. o intr-adevir, h uja aparramenrului se afli deja doipolitigti care o informeazd. ci din girul ciinelui au fost scoasedoui degete. La investigatja carc urmeazl, in casa femeii estegisit ascuns un individ ciruia ii lipseau doui degete. Coreeandcste o versiune < orientalS > a aceleiagi legende. Femeia se in-