MINISTERUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

PROTECŢIA MUNCII

NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU TURISM, ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI TRANSPORT CU INSTALAŢII PE CABLU

45

ORDIN Nr. 55din 29.01.1997

privind aprobarea Normelor specifice de securitate amuncii pentru turism, alimentaţie publică şi transport

persoane cu instalaţii pe cablu

Ministrul muncii şi protecţiei sociale, Alexandru Athanasiu, în baza Decretului nr.591/12.12.1996 pentru numirea Guvernului României, Având în vedere:

-Legea protecţiei muncii nr. 90/1996; -Hotărârea Guvernului României nr.448/1994 privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale; -Avizul Consiliului Tehnico-Economic nr. 113/14.08.1996 al Ministerului Muncii şi

Protecţiei Sociale,emite următorul

ORDIN:

Art.l.-Se aprobă Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentaţie publică şi transport persoane cu instalaţii pe cablu. Art.2.-Normele prevăzute la art.l intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentului Ordin în Monitorul Oficial al României. Începând cu aceeaşi dată, se abrogă Normele departamentale de protecţie a muncii care se referă la turism, alimentaţie publică şi transport persoane cu instalaţii pe cablu.

Art.3.-Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentaţie publică şi transport persoane cu instalaţii pe cablu sunt obligatorii pentru toate activităţile cu acest profil şi se difuzează prin inspectoratele de stat teritoriale pentru protecţia muncii.

MINISTRUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE, Alexandru Athanasiu

SECRETAR DE STAT Mariana Basuc

CUPRINS

PREAMBUL ............................................................................................................... 71. PREVEDERI GENERALE ......................................................................................... 12

2. PREVEDERI COMUNE PENTRU ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICE ŞI TRANSPORT PERSOANE CU INSTALATE PE CABLU ........................................................................................... 14

2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă ........................................ 142.2. Instruirea personalului ................................................................................................ 152.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie ........................................................... 152.4. Repartizarea sarcinii de muncă ................................................................................... 162.5. Măsuri organizatorice ................................................................................................. 172.6. Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor ............................................................. 20

3. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE .................................................................. 213.1. Operaţii şi activităţi desfăşurate zilnic ........................................................................ 213.2. Folosirea aparatelor şi dispozitivelor .......................................................................... 25

4. STRUCTURI DE SERVIRE A MESEI 31

5. EXPLOATAREA UTILAJELOR DIN STRUCTURILE DE SERVIRE A MESEI ……………………………………………………………………………. 38

5.1. Utilaje şi instalaţii pentru pregătirea alimentelor prin tratare termică ........................ 385.2. Maşini pentru mecanizarea muncii în bucătării .......................................................... 535.3. Maşina de spălat vase şi pahare .................................................................................. 625.4. Utilaje pentru distribuit în sălile de consumaţie ......................................................... 64

6. SĂLILE DE SERVIRE .............................................................................................. 71

7. INSTALAŢII ŞI UTILAJE FRIGORIFICE ............................................................... 72

8. MAŞINILE ELECTRICE ŞI MECANICE FOLOSITE ÎN AGREMENT ................ 73

9. TRANSPORT DE PERSOANE PE CABLU ............................................................. 769.1. Generalităţi .................................................................................................................. 769.2. Execuţie şi montaj ...................................................................................................... 77

10. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE PRODUCŢIE UTILIZATE ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICE ŞI STRUCTURILE DE SERVIRE A MESEI ............................................................................................... 95

10.1. Clădiri şi alte construcţii ............................................................................................... 9510.2. Amplasarea utilajelor .................................................................................................... 9810.3. Ventilaţie ....................................................................................................................... 9910.4. Caracteristicile constructive ale maşinilor şi echipamentelor pentru procesele

tehnologice de preparare a alimentelor prin tratare termică .......................................... 10010.5. Caracteristicile constructive ale maşinilor pentru mecanizarea muncii în bucătărie .... 10210.6. Caracteristicile maşinilor şi utilajelor pentru spălarea vaselor ..................................... 10510.7. Caracteristicile utilajelor din liniile de desfacere a produselor prin autoservire 10610.8. Caracteristicile constructive ale instalaţiilor de transportat persoane cu

instalaţii pe cablu .......................................................................................................... 108

PREAMBUL

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională, condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de răspunderea pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective prin instrucţiuni proprii.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:

-Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederile de protecţie a muncii, general valabile pentru orice activitate;

-Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice anumitor activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin aceasta prevederile normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte corelarea prevederile normative, cu pericolele specifice uneia sau mai multo activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin pericol comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitatea muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează:

-EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.-SARCINA DE MUNCĂ: totalitatea acţiunile: ce trebuie efectuate prin intermediul

mijloacelor de producţie şi anumite condiţii de mediu, pentru realizares scopului procesului de muncă.

-MIJLOACELE DE PRODUCŢIE: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materi prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă..

-MEDIUL DE MUNCĂ: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice, psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea securităţii muncii, constituie alături de celelalte reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, baza pentru:

-activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi tehnologice;-autorizareafuncţionării unităţilor;-instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;-cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi responsabilităţilor;-controlul realizării măsurilor de securitate a muncii;-fundamentarea programului de protecţie a muncii.Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentaţie publică şi transportul

de persoane cu instalaţii pe cablu au fost elaborate ţinând seama de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirea riscurilor specifice, astfel încât, pentru fiecare risc, normele să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structura acestor prevederi este făcută pe domenii de activităţi, astfel:

-industria hotelieră şi de cazare;-alimentaţia publică;-agrement;-transport pe cablu pentru fiecare domeniu, prevederile privind o succesiune logică,

corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de lucru.Pe lângă prevederile specifice de securitate a muncii, norma cuprinde şi un capitol cu

prevederi de proiectare privind echipamentele de muncă utilizate în industria hotelieră, alimentaţia publică, agrement şi transportul pe cablu. Capitolul cuprinde prevederi de securitate a muncii care trebuie respectate la proiectarea mijloacelor de producţie (clădiri, maşini, utilaje, dispozitive etc.), prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin standarde în domeniu.

În elaborarea normelor s-au utilizat terminologii de specialitate prevăzute în standardele şi actele legislative în vigoare.

În acest sens, în conţinutul normei se folosesc noţiunile de "structuri de primire turistice şi structuri de servire a mesei " conform HG 114/27.02.1996.

În acelaşi timp, pentru terminologia specifică domeniului securităţii muncii, norma prezintă o anexă în care sunt explicaţi o serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale, nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi forma de prezentare, să fie conform altor acte legislative şi normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conţinutul articolelor care se referă la această problematică, facilitând astfel, pentru utilizator, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.

1. PREVEDERI GENERALE

a. Conţinut

Art.l. Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentaţie publică şi transport de persoane cu instalaţii pe cablu, cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale specifice activităţii industriei hoteliere, alimentaţiei publice, agrementului şi transportului de persoane cu instalaţii pe cablu.

b. Scop

Art.2. Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă).

c. Domeniu de aplicare

Art.3. Normele se aplică persoanelor juridice, precum şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în structurile de primire cu funcţiuni de cazare turistică (hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile, cabane, bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, pensiuni turistice, ferme agroturistice, camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi maritime), în unităţi de alimentaţie destinate serviciilor turiştilor (restaurante, baruri, unităţi de fast food, cofetării, patiserii, plăcintării etc.), de agrement (jocuri mecanice, acţionate de curentul electric, carusel, electroscutere şi miniscutere, minicar, bowling, utilaje zburătoare, tir cu plumb şi tir cu egretă) de transport de persoane cu instalaţii pe cablu (telecabină, telegondolă, telebenă, telescaune şi teleschiuri).

d. Legătura cu alte normative

Art.4. Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.5. Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică şi de standardizare etc., survenite la nivel naţional.

Art.6. Pentru procesele tehnologice noi sau pentru utilajele - din ţară sau import - pentru care prezentele norme nu conţin prevederi, persoanele juridice sau fizice vor întocmi instrucţiuni proprii.

2. PREVEDERI COMUNE PENTRU ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICE ŞI TRANSPORT PERSOANE CU INSTALAŢII PE CABLU

2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art.7. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face conform Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.8. Exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor din dotarea structurilor de primire turistice precum şi a celor pentru transportul persoanelor cu instalaţii pe cablu se vor executa de personal specializat numit prin decizie de conducerea persoanei juridice.

Art.9. Manevrarea instalaţiilor pentru întreţinerea faţadelor se va face numai de către persoane autorizate ISCIR.

Art.10. Lifturile prevăzute cu însoţitor vor fi manevrate de persoane specializate, conform Prescripţiilor ISCIR.

2.2. Instruirea personalului

Art.11. Instruirea personalului care desfăşoară activităţi în structurile de primire turistice precum şi a celor pentru transportul persoanelor cu instalaţii pe cablu se va face conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.12. Personalul care manipulează şi utilizează în activitate substanţe insecticide va fi instruit asupra modului de folosire şi a pericolului ce îl prezintă pentru organismul uman.

Art.13. Persoanele care manevrează sau efectuează revizii şi reparaţii la dispozitivele pentru întreţinerea faţadelor vor fi instruite de către persoane competente în domeniu, numite de conducerea persoanei juridice sau de persoana fizică.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.14. Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face conform prevederilor Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie aprobat prin Ordinul M.M.P.S. nr. 225 din 27 iulie 1995.

Art.15. Personalul care efectuează derularea şi întinderea cablului pe traseu, în cazul instalaţiilor de transport pe cablu, va purta cască de protecţie, palmare din piele şi salopete speciale.

Art.16. Personalul care supraveghează mişcarea cablulu purtător în saboţi sau pe role, va fi asigurat cu centuri de siguranţă şi va purta obligatoriu căşti de protecţie.

Art.17. Personalul care execută schimbarea bateriilor pe piloni, ungerea, verificarea şi strângerea buloanelor va fi asigurat prin centură de siguranţă şi va purta cască de protecţie.

2.4. Repartizarea sarcinii de muncă

Art.18. Repartizarea sarcinii de muncă se va face conforn prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.19. La repartizarea sarcinii de muncă, conducătorul locului de muncă (şef de echipă, maistru etc.) va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile de securitate a muncii ce trebuie respectate. De asemenea, va verifica starea echipamentului de protecţie şi echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitori la lucrarea respectivă.

Art.20. Deservirea aparatelor şi dispozitivelor se va face de.către personal specializat.

2.5. Măsuri organizatorice

Art.21. Se interzice aplicarea unui proces tehnologic sau introducerea în lucru a unor utilaje pentru care nu există norme sau instrucţiuni proprii de protecţie a muncii.

Art.22. In cazul prestărilor de servicii (construcţii, montaj instalaţii etc.) de către diferiţi agenţi economici, în contract se pot stabili clauze referitoare la obligaţiile şi răspunderile privind protecţia muncii.

Art.23. Pe căile de acces unde se circulă cu mijloace auto sau alte mijloace, precum şi la locurile periculoase se vor pune panouri cu semne de interzicere şi avertizare potrivit reglementărilor în vigoare.

Art.24. Pe uşile de intrare în încăperile în care sunt montate instalaţii prin a căror manevrare sau atingere se pot produce accidente, se vor fixa tăbliţe cu inscripţia "INTRAREA INTERZISĂ PERSOANELOR STRĂINE".

Art.25. La locurile unde există pericol de incendiu explozii, intoxicaţii şi surse de zgomot sau vibraţii se vo efectua măsurători pentru determinarea nivelului noxelor în comparaţie cu CMA şi în scopul anihilării surselo acestora.

Art.26. Lucrătorii cu atribuţii de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor din dotare sunt obligaţi ca înainte de începerea lucrului să verifice dacă uneltele pe care le folosesc sunt în stare bună şi corespund din punctul de vedere al securităţii muncii. Se interzice folosirea de unelte şi utilaje care nu corespund acestor verificări.

Art.27. În atelierele de întreţinere nu se admite aglomerarea locurilor de muncă cu materiale sau diferite piese, iar sculele vor fi păstrate astfel încât să nu producă accidente.

Art.28. Este interzisă modificarea sculelor utilizate.

Art.29. Zilnic, înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă (şef de echipă, maistru etc.) va verifica starea de sănătate şi oboseală a muncitorilor. Persoanele care au consumat băuturi alcoolice nu vor fi admise la lucru.

Art.30. Persoanele cu atribuţii de serviciu vor urmări şi vor interzice introducerea şi consumul băuturilor alcoolice în unitate şi la locul de muncă, cunoscând că răspund personal de starea şi capacitatea de muncă a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.

Art.31. Înainte de începerea lucrului, persoanele cu atribuţii de serviciu vor verifica funcţionarea tuturor instalaţiilor, utilajelor şi dispozitivelor de protecţie. De asemenea, vor verifica legătura la centura de împământare a tuturor utilajelor acţionate electric, în cazul în care se constată defecţiuni, se vor lua măsuri pentru remedierea acestora.

Art.32. Utilajele din atelierele de întreţinere (polizoare, maşini de găurit etc.) vor fi bine fixate, legate la centura de împământare, dotate cu dispozitive de protecţie în stare de funcţionare. De asemenea, utilajele vor avea afişate instrucţiunile tehnice de exploatare şi de protecţie a muncii, elaborate pe baza normelor specifice şi a cărţilor tehnice respective.

Art.33. În atelierele de întreţinere în care se execută şi lucrări de sudură la diferite obiecte se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatorului de sudură oxiacetilenă, a transformatorului de sudură electrică, precum şi a paravanelor de protecţie folosite în timpul sudurii electrice. Transformatoarele de sudură electrică vor fi conectate la instalaţia de legare la pământ.

Art.34. Cârpele, câlţii şi alte materiale textile folosite la curăţarea şi ştergerea pieselor sau a mâinilor vor fi păstrate în cutii metalice cu capac de închidere şi evacuate la locuri stabilite în acest scop pentru a fi arse sau îngropate.

Art.35. În atelierele de întreţinere se vor monta indicatoare de securitate conform standardelor în vigoare.

Art.36. Iluminatul locurilor de muncă şi curăţarea corpurilor de iluminat se vor realiza conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

2.6. Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor

Art.37. În încăperile cu pericol de incendiu şi explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, în acest scop pe uşa de la intrare se vor monta plăcuţe avertizoare.

Art.38. Este interzisă păstrarea vaselor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, cu ulei, acizi, vopsele, diluanţi, carbit, în interiorul atelierelor, cu excepţia locurilor special amenajate.

3. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE

3.1. Operaţii şi activităţi desfăşurate zilnic

Art.39. Personalul de administraţie şi salariaţii cu atribuţii de control vor efectua zilnic:-verificarea prizelor electrice la care sunt conectate televizoare, frigidere, veioze, aparate

pentru bărbierit, fonul pentru uscarea părului;-verificarea sistemului de condiţionare a aerului,-verificarea funcţionării ascensoarelor,-verificarea stării ferestrelor şi a geamurilor,-verificarea stării mobilierului,-verificarea instalaţiilor sanitare,-verificarea sobelor de încălzit, în special cele ce utilizează gazele naturale.

Art.40. Remedierea eventualelor defecţiuni depistate în urma verificărilor prevăzute la Art.39 vor fi executate de persoane corespunzător calificate (electricieni, mecanici).

Art.41. Curăţenia şi aranjamentul spaţiilor de cazare, a sălilor comune, culoare şi anexe, schimbarea lenjeriei, prosoapelor, halatelor de baie şi aprovizionarea zilnică cu materiale consumabile (săpun, hârtie igienică, becuri, pahare etc.) se va efectua de personal instruit în acest scop (cameriste).

Art.42. Activitatea de curăţenie se va desfăşura conform instrucţiunilor proprii, după tehnologii specifice gradului de amenajare şi dotare a fiecărui hotel.

Art.43. Substanţele folosite la curăţarea şi dezinfectare obiectelor sanitare se vor utiliza conform reglementările organelor sanitare şi instrucţiunilor emise de furnizori.

Art.44. Este interzisă curăţarea şi dezinfectarea obiectele sanitare fără utilizarea echipamentului de protecţie şi lucru din dotare (mănuşi din cauciuc, halate etc.).

Art.45. Este interzisă spălarea cu lichide inflamabile covoarelor, carpetelor, parchetului etc., precum şi uscarea lor în interiorul spaţiilor ce nu sunt destinate acestui scop.

Art.46. În timpul spălării pardoselilor cu petrosin sau alt lichide inflamabile, focul în camere va fi stins, nu se va fuma şi nu se va utiliza focul deschis, iar geamurile vor deschise.

Art.47. Substanţele inflamabile şi combustibile se păstreză în bidoane închise sau cisterne, indicându-se prin etichete conţinutul acestora, asigurând respectarea normelor PSI.

Art.48. Materialele inflamabile de întreţinere şi curăţenie (neofalină, benzină, ceară de parchet) vor fi păstrate în boxe separate cu respectarea normelor PSI.

Art.49. Utilizarea substanţelor insecticide se va face de către personal de la firme specializate sau de personal propriu specializat în acest scop.

Art.50. Este interzisă folosirea substanţelor insecticide necunoscute.

Art.51. Substanţele insecticide se vor păstra în spaţiu, special amenajat, ventilat natural, în recipiente sau cutii cu etichete care să semnalizeze pericolul pe care îl prezintă.

Art.52. Camerele şi locurile de odihnă vor fi dotate cu scrumiere, iar holurile, coridoarele şi scările vor fi dotate cu scrumiere şi vase cu picior pentru aruncarea resturilor de ţigări şi chibrituri aprinse.

Art.53. Este interzisă amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, lângă balustradele scărilor sau pe căile de evacuare.

Art.54. Aprinderea şi stingerea focului în camerele cu sobe încălzite cu gaze naturale se vor efectua de către personalul de serviciu, instruit în acest scop, care va controla la intervale relativ scurte dacă focul arde.

Art.55. Cheile de închidere şi deschidere a gazului metan se vor păstra de către persoanele de serviciu, fiind interzis chiriaşilor să manevreze robinetele de gaze de la sobele de încălzit din camere.

Art.56. Este interzisă funcţionarea lifturilor fără verificările tehnice periodice, prevăzute de cartea tehnică instalaţiei şi a Prescripţiilor tehnice ISCIR.

Art.57. Întreţinerea şi reviziile tehnice ale lifturilor se fac numai de către persoane specializate şi autorizate în aces scop.

Art.58. Covoarele care acoperă scările vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea accidentală personalului şi a chiriaşilor.

Art.59. Este interzisă utilizarea aparatelor care prezintă pericol de incendiu (reşouri, spirtiere, lămpi cu gaze etc.) în camerele destinate cazării din vile, cabane şi popasuri turistice construite din lemn.

Art.60. Activităţile cu privire la spălătorie, croitorie, lustruit încălţăminte etc. se vor desfăşura pe baza normelor specifice pentru prestări de servicii.

Art.61. Centralele termice proprii structurilor de primire turistice vor fi exploatate de personal calificat şi autorizat, conform normelor specifice şi a Prescripţiilor tehnice ISCIR.

Art.62. Este interzisă curăţarea geamurilor din exteriorul construcţiilor, fără schele, platforme, nacele special amenajate şi fără asigurarea cu centuri de siguranţă a executanţilor.

3.2. Folosirea aparatelor şi dispozitivelor

a. Aspiratorul de praf

Art.63. Aspiratorul de praf, indiferent de tip şi capacitate, trebuie să fie dotat cu cordon electric care să aibă conductor de nul.

Art.64. Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni de funcţionare a motorului sau cordonul de alimentare cu izolaţia deteriorată.

Art.65. Utilizarea aspiratorului se va face după verificare a funcţionării motorului, starea furtunului, anexelor şi a cordonului de alimentare cu energie electrică. Dacă se constată defecţiuni în funcţionare, se va solicita intervenţia persoanelor cu calificare (electrician, mecanic).

Art.66. Folosirea aspiratoarelor care efectuează şi alte operaţii pentru care sunt prevăzute o serie de dispozitive, se va face cu respectarea prevederilor de exploatare, elaborate de către firma producătoare.

Art.67. Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanţelor insecticide sau a substanţelor explozive.

b. Maşina de curăţat podele

Art.68. Maşina de curăţat podele se va utiliza conforn prevederilor instrucţiunilor elaborate de firma constructoare.

Art.69. Înainte de conectarea maşinii la reţeaua de curent electric se va verifica dacă toate dispozitivele sunt fixate.

Art.70. Este interzisă exploatarea maşinii de curăţat podele fără a fi legată la nulul de protecţie.

Art.71. Persoanele numite pentru manevrarea maşinii de spălat podele vor fi instruite în acest scop şi dotate cu echipament de protecţie electroizolant. Art.72. La terminarea lucrului, la maşina de spălat podele, se vor demonta toate dispozitivele folosite şi se vor curăţa, înlăturîndu-se toate impurităţile colectate în timpul spălării.

c. Dispozitive nacelă pentru întreţinerea faţadelor construcţiilor înalte (curăţarea geamurilor)

Art.73. Dispozitivele de tip nacelă utilizate la curăţarea geamurilor în exteriorul construcţiilor înalte vor fi puse în funcţiune după autorizarea ISCIR.

Art.74. Este interzis accesul persoanelor străine în nacelă şi pe instalaţii.

Art.75. Urcarea în nacelă şi coborârea din aceasta trebuie să se facă numai în timpul staţionării şi numai prin locurile special amenajate în acest scop. Urcarea sau coborârea de pe nacelă a persoanelor autorizate trebuie să se facă cu mâinile libere.

Art.76. (1) Este interzisă utilizarea dispozitivelor pentn întreţinerea faţadelor dacă temperatura aerului este sub minus 20°C.

(2) Se vor respecta prevederile prevăzute în carte tehnică a dispozitivelor privind condiţiile de exploatare.

Art.77. Este interzisă depăşirea sarcinii maxime înscrise pe nacela dispozitivelor.

Art.78. Este interzisă punerea în funcţiune a instalaţiile de întreţinere a faţadelor dacă dispozitivele lor de siguranţă prevăzute în cartea tehnică nu sunt în perfectă stare de funcţionare.

Art.79. Este interzisă păstrarea în nacelă a îmbrăcămintei materialelor de şters, sculelor, pieselor de schimb.

Art.80. Toate mişcările nacelelor precum şi frânare acestora trebuie să se execute foarte lin, fără smucituri.

Art.81. Verificările, reviziile şi reparaţiile se vor efectua conform instrucţiunilor prevăzute în cartea tehnică instalaţiei, periodic, în funcţie de orele de utilizare şi vor fi evidenţiate în registrul de bord.

Art.82. La toate punctele unde se acţionează pentru manevrarea nacelei, trebuie afişate indicaţii privind modul corect de utilizare în condiţii de securitate.

Art.83. Pe fiecare instalaţie se vor afişa instrucţiuni cu măsurile ce trebuie asigurate la utilizarea acestora fără pericole, precum şi verificările ce se impun a fi efectuate înainte de punerea în funcţiune, prevăzute de cartea tehnică.

Art.84. Reviziile şi reparaţiile vor fi efectuate de persoane autorizate, conform prevederilor din Prescripţiile tehnice ISCIR.

Art.85. Personalul de exploatare are următoarele obligaţii: -să consemneze în registrul de supraveghere a instalaţiei pe care o deserveşte, starea

acesteia, atât la primirea cât şi la predarea serviciului; -să cunoască instalaţia pe care o deserveşte şi să asigure continuu buna ei funcţionare; -să interzică accesul persoanelor străine în nacelă; -să întreţină curăţenie în instalaţie şi în nacelă; -să urce şi să coboare de pe nacelă numai prin locurile special amenajate în acest scop şi

să aibă mâinile libere; -să cunoască mişcările ce se efectuează cu nacela;-să aducă nacela în parcare la terminarea operaţiei de curăţare a geamurilor, conform

instrucţiunilor prevăzute în cartea tehnică.

4. STRUCTURI DE SERVIRE A MESEI

Art.86. Structurile de servire a mesei sunt obligate să respecte prevederile Normelor sanitare şi ale Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.87. (l)Activităţile ce se desfăşoară în structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea cu marfă, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor în bucătării şi laboratoare de cofetărie-patiserie, precum şi servirea acestora în saloane sau în alte locuri destinate acestui scop. (2)Prevederile de normă privind structurile de servire a mesei se referă la activităţile de pregătire a alimentelor prin tratare termică şi la rece.

Art.88. Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de igienă şi de securitate a muncii, spaţiile de producţie pentru prepararea alimentelor trebuie organizate în funcţie de volumul activităţii şi în funcţie de tehnologiile din producţia culinară.

Art.89. În structurile de servire a mesei cu un număr sub 150 locuri la mese prelucrările primare - tranşare, pregătirea cărnii, peştelui şi a legumelor se pot efectua în cadrul bucătăriei propriu-zise, în locuri special repartizate sau în nişe dotate cu utilaje şi mobilier adecvat acestor operaţii. Fiecare loc de muncă va fi marcat prin indicatoar şi va fi dotat cu mese şi ustensile separate pentru carne crudă şi carne fiartă, pentru peşte, zarzavat etc.

Art.90. Este obligatorie evacuarea resturilor de la prelucrarea cărnii, peştelui, zarzavatului şi legumelor, la fiecare preparare de meniuri sau ori de câte ori este nevoie.

Art.91. Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de producţie şi din operaţia de servire a clienţilor se vor colecta în saci din material plastic, în recipiente etanşe, confecţionate din materiale rezistente, evacuarea făcându-se înainte ca acestea să depăşească capacitatea de depozitare sau să intre în descompunere.

Art.92. Unităţile de alimentaţie publică care au secţii de producţie trebuie să-şi stabilească o zonă pentru depozitarea gunoiului menajer care să fie la distanţă mare de locul alimentar şi amenajat conform normelor sanitare.

Art.93. La instalarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor, aparatelor, precum şi a altor echipamente tehnice folosite în alimentaţia publică (restaurante, cantine, bufete baruri etc.) se vor respecta următoarele: -tehnologia stabilită prin documentaţia elaboraţi de proiectant sau cea indicată prin cartea tehnică, privind exploaterea utilajelor, instalaţiilor, aparatelor etc.;

-prevederile documentaţiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoaşterea componenţei, a caracteristicilor tehnice şi funcţionale precum şi a condiţiilor tehnice de execuţie, montaj şi recepţie, a mijloacelor tehnice din dotare;

-prevederile documentaţiei tehnice referitoare la periodicitatea şi condiţiile tehnice de efectuare a verificărilor şi reparaţiilor;

-instrucţiunile tehnice specifice fiecărui mijloc de producţie, privind exploatarea acestuia;-exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de măsură, control şi automatizare

prevăzută.

Art.94. Personalul din bucătării (bucătari, ajutori de bucătari şi bucătari auxiliari) este obligat să poarte echipamentul de protecţie şi de lucru prevăzut de normative.

Art.95. În bucătării sau alte spaţii de pregătire la cald este interzis lucrul fără asigurarea ventilării încăperilor.

Art.96. Curăţarea locului de muncă se va efectua ori de câte ori este necesar pentru prevenirea

alunecării persoanelor în zona de lucru.

Art.97. Lucrătorii din bucătărie trebuie să fie instruit asupra modului de utilizare a agregatelor la care lucrează (maşini de gătit, roboţi, marmite cu aburi, tigăi basculante, friteuză, cuptoare de diferite tipuri etc.) pentru prevenirea accidentelor.

Art.98. Este interzisă aprinderea focului la maşinile de gătit la care se utilizează combustibil gazos sau injectoare cu combustibil lichid, de către persoane neinstruite.

Art.99. Eventualele defecţiuni ce apar în funcţionarea unor agregate, roboţi de bucătărie etc. vor fi remediate numai de către persoane calificate de specialitate (mecanici, electricieni, etc.).

Art.100. Personalul din bucătărie va purta încălţăminte bine fixată pe picior. Este interzisă folosirea încălţămintei tip papuc (neasigurată la călcâi).

Art.101. Este interzisă aşezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinţi, pentru prevenirea accidentelor prin opărire.

Art.102. Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor şi ustensilele se vor păstra în mod ordonat pe rafturi

a. Laboratorul de cofetărie-patiserie

Art.103. Exploatarea utilajelor şi instalaţiilor cu care este dotată cofetăria-patiseria (malaxoare, mixere, roboţi universali, cuptoare electrice şi cu gaze etc.) se va face numai de către persoane instruite, conform prevederilor cărţilor tehnice respective.

Art.104. Persoanele care manevrează semipreparatele şi preparatele în camerele sau dulapurile frigorifice vor evita trecerea bruscă de la cald la rece, pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

b. Carmangerie

Art.105. Activitatea se va desfăşura în succesiunea operaţiilor, în flux fără încrucişări (tranşat, tocat carne, malaxor, tras mici şi cârnaţi, afumat etc.).

Art.106. Este interzisă folosirea utilajelor acţionate electric din carmangerie fără asigurarea măsurilor de electrosecuritate prevăzute de Normele generale de protecţie a muncii, Normele specifice din Anexa l - poz.11 şi standardele în vigoare, precum şi fără apărători la organele de mişcare.

Art.107. Afumătorul va fi prevăzut cu sistem de evacuare a fumului. Este interzisă funcţionarea afumătorului în situaţia în care emană fum în interiorul încăperii de lucru..

Art.108. Ferăstraiele acţionate electric pentru tăiatul oaselor se vor utiliza conform prevederilor din cartea tehnică, referitor la măsurile de securitate ce trebuiesc respectate, iar personalul va fi instruit în acest scop.

Art.109. Cuţitele utilizate la tranşarea cărnii se vor purta în suporturi speciale (teci). Este interzis purtarea cuţitelor în buzunare.

Art. 110. Resturile rezultate din prelucrarea cărnii şi oasele nefolositoare vor fi colectate în recipiente speciale cu care se vor transporta zilnic la punctul de depozitare a deşeurilor menajere.

Art. 111. Pentru prevenirea riscurilor de alunecare cât şi a unui focar de infecţie, pardoseala se va spăla zilnic, după terminarea operaţiilor respective.

c. Pregătirea peştelui

Art. l12. Bazinele de apă vor fi prevăzute cu grătare de lemn amplasate pe pardoseală, pentru prevenirea riscurilor de alunecare.

Art.113. Tranşarea peştelui se va efectua cu atenţie, folosind cuţite speciale.

Art.114. Operaţiile legate de prepararea peştelui crud se efectuează în condiţiile prevăzute de Normele de igienă a alimentelor şi protecţia sanitară a acestora.

d. Pregătirea preparatelor reci

Art.115. Utilizarea instalaţiilor din dotare (instalaţii frigorifice, vitrine frigorifice, dispozitive pentru stors fructe, maşină de tăiat mezeluri) se va face cu respectarea prevederilor din cărţile tehnice respective, cu privire la măsurile de prevenire a accidentelor.

Art.116. La fiecare utilaj, instalaţie, aparat din dotare se vor afişa, în mod obligatoriu, instrucţiuni de utilizare în condiţii sigure, iar personalul care le exploatează va fi instruit în acest scop.

5. EXPLOATAREA UTILAJELOR DIN STRUCTURILE DE SERVIRE A MESEI

5.1. Utilaje şi instalaţii pentru pregătirea alimentelor prin tratare termică

5.1.1. Utilaje şi aparate care funcţionează cu abur

Art.117. Este interzisă prepararea unor compoziţii fără fluiditate pentru prevenirea încălzirilor excesive şi neuniforme a pereţilor, utilajelor, agregatelor.

Art.118. Utilajul nu se pune în funcţiune, decât atunci când este încărcat complet.

Art.119. Alimentarea cu abur se va face în limitele de presiune joasă (0,4-0,7) bari, cu excepţia autoclavelor şi a altor aparate speciale, la care se indică presiunea maximă de regim.

Art.120. Introducerea aburului în mantaua de încălzire se controlează până la evacuarea aerului din acestea, respectiv până la ieşirea aburului.

5.1.2. Utilaje alimentate cu energie electrică

Art.121. Utilajele acţionate electric se vor exploata şi respectiv instala în condiţiile prevăzute de Normele specifice pentru utilizarea energiei electrice şi în conformitate cu standardele pentru aparatele electrice de gătit.

Art.122. Este interzisă folosirea utilajelor fără echipamentul electric de comandă-control în stare de funcţionare, prevăzut de proiectant.

Art.123. Manevrarea tuturor întrerupătoarelor sau comutatoarelor se va face cu mâinile uscate.

Art.124. In situaţii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu mănuşi electroizolante şi de pe platforme electroizolante sau de pe covoare din cauciuc.

Art.125. Este interzisă răcirea plitelor cu apă pentru a se evita fisurarea acestora şi producerea de scurtcircuite la instalaţia electrică.

5.1.3. Utilaje acţionate cu combustibil gazos şi lichid

Art.126. Utilajele alimentate cu gaze naturale se vor instala şi exploata în conformitate cu normele specifice pentru utilizarea, distribuirea gazelor naturale, Normativului 16-67.

Art.127. Instalaţiile trebuie să fie prevăzute cu un sistem de obturare (clapetă) care să reţină gazul când acesta revină pe conductă după o eventuală întrerupere de la reţea.

Art.128. Pentru spaţiile închise (cuptor, maşini de gătit şi plită cu cuptor etc.) instalaţiile vor fi prevăzute cu sistem automat de ardere a gazului, cu flacără de veghe.

Art.129. În lipsa aparaturii de automatizare, instalaţiile cu arzătoare în spaţii închise cât şi maşinile de gătit cu mai multe arzătoare, pentru siguranţă, vor fi prevăzute cu o ţeavă de fugă a flăcării, care are controlul de reaprindere a arzătorului stins din cauza manevrării greşite sau peste care s-a vărsat mâncare.

Art.130. Evacuarea gazelor se va face prin canale dimensionate conform normelor în vigoare.

A.rt.131. Este interzisă evacuarea gazelor arse prin hota de absorţie cu excepţia reşourilor sau flăcării deschise şi numai în condiţiile prevăzute de Normativul 16-76 .

5.1.4. Tipuri de utilaje pentru tratarea termică a alimentelor

a. Marmită acţionată cu abur

Art.132. Este interzisă utilizarea marmitei fără manometru de presiune în stare de funcţionare, verificat conform normativelor în vigoare.

Art.133. Este interzisă folosirea robinetelor cu garnituri defecte şi fără o etanşare perfectă.

Art.134. La deschiderea capacului, lucrătorul care utilizează marmita trebuie să stea la o distanţă care să-i permită evitarea opăririi cu abur sau cu lichid fierbinte.

Art.135. Scoaterea conţinutului din marmită se va efectua cu multă atenţie, folosindu-se în acest scop polonice cu coadă lungă şi vase de capacitate redusă care să permită o manevrare uşoară.

Art.136. Defecţiunile ce se constată în funcţionarea marmitei vor fi remediate de persoane cu calificare domeniul respectiv.

b. Oale sub presiune

Art.137. Înainte de punerea în funcţiune se verifică dacă robinetul de golire este închis.

Art.138. După introducerea alimentelor în oală se verifică dacă uşa este bine închisă.

Art.139. Este interzisă folosirea oalei sub presiune fără dispozitivele de semalizare şi siguranţă în stare de funcţionare.

Art.140. În timpul procesul de fierbere becurile de semnalizare trebuie să fie aprinse.

Art.141. Este interzisă deschiderea uşii până când nu aude semnalul sonor, becurile de semnalizare se sting, iar cel verde se aprinde.

Art.142. Dacă manometrul de presiune indică în zona avertizare (roşie) se opreşte imediat funcţionarea aparatului şi se apelează la persoane cu calificare de specialitate pentru remedierea defecţiunii.

c. Maşini de gătit cu plită

Art.143. Instalarea maşinilor de gătit cu plită se va efectua de către persoane cu calificare de specialitate şi după caz autorizate.

Art.144. Înainte de punerea în funcţiune a maşinilor de gătit se va verifica starea sistemului de alimentare (electric, cu arzător cu gaze, injector pentru combustibil lichid).

Art.145. Punerea în funcţiune a maşinilor de gătit cu plită încălzite electric, se va face conform prevederilor din Cartea tehnică a instalaţiei respective.

Art.146. Manevrarea comutatorului din tabloul electric se va efectua cu respectarea măsurilor de electrosecuritate pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare.

Art.147. Acţionarea butoanelor de la maşina de gătit cu plită electrică se va face numai cu mâna uscată, stând pe un covor de cauciuc.

Art.148. La maşinile de gătit încălzite cu gaze naturale, înainte de aprinderea focului, obligat se va verifica dacă nu sunt scăpări de gaze, dacă toate robinetele sunt bine închise şi etanşe.

Art.149. În cazul în care se constată scăpări de gaze se iau măsuri de ventilare a încăperii, nu se acţionează întrerupătoarele de la lumină, nu se utilizează foc deschis şi se evită orice posibilitate de iniţiere a unui eventual amestec aer-gaz exploziv.

Art.150. Remedierea scăpărilor de gaze se va efectua de către o persoană autorizată în instalaţii de gaze.

Art.151. La maşinile încălzite cu combustibil lichid este interzisă utilizarea injectoarelor care au scăpări de combustibil pe la îmbinări.

Art.152. Aprinderea combustibilului (lichid sau gazos) se va face utilizându-se o vergea metalică prevăzută la capăt cu un tampon de azbest ce se va înmuia în petrol.

Art.153. Tamponul astfel înmuiat se aprinde cu chibrituri după care vergeaua se va introduce în maşină până în dreptul arzătorului de gaze sau injectorului după care se dă drumul progresiv la combustibil prin robinetul de la conducta de gaz metan sau motorină.

Art.154. Oprirea funcţionării arzătorului şi a injectorului ( stingerea flăcării) se face prin închiderea robinetelor de alimentare cu combustibil.

Art.155. Pentru prevenirea incendiilor la maşinile ce utilizează combustibil solid (lemn, cărbune etc.), acesta va fi, de dimensiuni care să permită introducerea completă în spaţiul de ardere, în aşa fel ca în timpul procesului de combustie să nu cadă în exterior părţi aprinse.

Art.156. Este interzisă arderea combustibilului solid cu uşa deschisă de la spaţiul unde are loc combustia.

Art.157. Este interzisă amorsarea aprinderii combustibilului solid cu substanţe inflamabile cu viteză de reacţie violentă (benzină şi altele similare).

Art.158. Capacele şi ochiurile plitelor maşinii de gătit, trebuie să fie pe timpul funcţionării închise

(la locul lor) pentru a se evita emanaţia gazelor şi fumului în exterior.

Art.159. Este interzisă utilizarea maşinilor de gătit cu plita fisurată sau spartă.

d. Maşini de gătit tip aragaz cu cuptor sau reşou

Art.160. Maşinile de gătit tip aragaz cu cuptor sau reşou se vor utiliza numai dacă au complete toate capacele-ciupercă la arzătoare,

Art.161. Este interzisă lărgirea orificiilor de ardere.

Art.162. Înainte de folosire se va verifica cu apă şi săpun dacă sunt scăpări de gaze la părţile care se îmbină. Este interzis ca aceasta (verificarea) să se facă cu flacără.

Art.163. Este interzisă folosirea buteliilor de aragaz fără, regulator de presiune.

Art.164. Montarea regulatorului la butelie se face după ce în prealabil s-a verificat dacă robinetul este închis, după, care se va deşuruba buşonul de siguranţă.

Art.165. Este interzis transportul buteliei de aragaz fără buşonul de siguranţă (piuliţa) şi capacul de protecţie a robinetului (corpul de bronz) montate.

Art.166. Manevrarea buteliei de aragaz se va efectua fără lovirea bruscă a acesteia.

Art.167. Amplasarea buteliei se va face în poziţie verticală, la distanţa de cel puţin l m faţă de sursa de încălzire.

Art.168. Este interzisă folosirea unor furtunuri de alte tipuri în locul celor special realizate, pentru racordarea buteliei la arzător.

Art.169. Furtunul de racordare trebuie să fie în perfectă stare, să nu aibă crăpături şi scăpări de gaze.

Art.170. Prinderea furtunului de cele două capete, butelie şi respectiv reşou, se va efectua prin colier metalic.

Art.171. Este interzisă încălzirea buteliei cu apă caldă sau cu alte mijloace, pentru mărirea presiunii.

Art.172. Este interzisă utilizarea altor tipuri de butelii decât cele de construcţie standardizată şi verificate periodic de organizaţiile abilitate.

Art.173. Aprinderea aragazului se va face de la o sursă de foc (chibrit, aparat electric de produs scântei etc.) care se va apropria de arzător, deschizând treptat robinetul (buşonul) maşinii ce urmează a fi pusă în funcţiune.

Art.174. Pe timpul cât arzătoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce fierb să nu curgă din vase şi să stingă flacăra, producând acumulări de gaze ce pot determina explozii.

Art.175. Este interzisă aprinderea focului în încăperile în care se simte miros caracteristic de gaze odorizate. în aceste situaţii, imediat se va ventila încăperea prin deschidere ferestrelor sau alte sisteme de ventilare.

Art.176. Remedierea defecţiunilor (neetanşeităţilor) se va efectua de o persoană special calificată.

e. Cuptoare pentru copt şi fiert

Art.177. Cuptoarele încălzite cu gaze vor fi exploatat conform prevederilor instrucţiunilor elaborate de fabrica producătoare şi a Normelor specifice de securitate a muncii (Anexa l poz. 4).

Art.178. Cuptoarele electrice se vor exploata respectând prevederile din cartea tehnică (în funcţie de tipul acestora) şi Normele specifice pentru utilizarea energiei electrice.

Art.179. Dacă la utilizare temperatura mânerelor de manevrare a diferitelor uşi o depăşeşte pe cea din medii normale, acestea vor fi confecţionate din materiale izolant.

Art.180. Burlanele pentru evacuarea emanaţii lor rezulta în timpul procesului de copt vor fi racordate la coşurile de fum care trebuie să fie curăţate periodic.

Art.181. Manevrarea tăvilor şi a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi ridicate, se va efectua cu ajutorul materialelor izolante (mănuşi cu palmă de azbest, bucăţi de pânză).

Art.182. Încăperile în care sunt amplasate cuptoarele vor fi dotate cu instalaţii de ventilare locală şi generală, pentru asigurarea unui climat conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

f. Cuptor cu microunde

Art.183. Este interzisă introducerea obiectelor din metal în cuptor.

Art.184. Este interzisă pornirea cuptorului cu microunde cu uşa deschisă.

Art.185. Este interzisă scurtcircuitarea sau demontarea dispozitivelor de siguranţă.

Art.186. Este interzisă acoperirea cu diferite obiecte a uşii precum şi acumularea de murdărie pe suprafaţa de protecţie a acesteia.

Art.187. Defecţiunile tehnice ce apar în funcţionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate numai de către personal specializat.

g. Tigaie basculantă

Art.188. Pentru prevenirea accidentelor la folosirea tigăii basculante, se vor respecta următoarele reguli :

-în momentul deschiderii capacului, bucătarul trebuie să stea la o distanţă care să-i permită evitarea opăririi cu abur;

-alimentele ce se prăjesc în grăsimi nu trebuie să fie umede, iar introducerea şi scoaterea din tigaie se va face cu spumător plat sau cu furchetă de bucătărie;

-grăsimea folosită la procesul de prăjire se va scoate din tigaie după ce aceasta s-a răcit, prin aplecarea tigăii cu partea din faţă în jos, colectarea efectuându-se în vase de capacitate mare evitându-se deversarea pe picioarele lucrătorului.

Art.189. Tigaia basculantă va fi prevăzută cu hotă pentru captarea emanaţiilor rezultate din procesul de prăjire.

Art.190. După terminarea operaţiei, tigaia se spală cu apă caldă şi detergent. De asemenea se va spăla şi pavimentul în zona tigăii pentru înlăturarea petelor de grăsime ce au căzut din tigaie.

h. Grătar pentru prepararea fripturilor

Art.191. Grătarele pentru preparat fripturi şi alte specialităţi din carne, indiferent de sursa de încălzire folosită (mangal, gaze sau energie electrică) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: -să fie dotate cu hotă pentru evacuarea emanaţiilor rezultate din procesul de frigere; -la grătarele cu gaze, fripturile nu vor veni în contact cu flacăra, difuzarea căldurii se va realiza prin intermediul unei plăci de fontă aşezată deasupra arzătorului; -plăcile (plitele) din fontă vor fi prevăzute cu nervuri şi cu sistem de colectare a grăsimilor ce rezultă din procesul de frigere a preparatelor din carne.

Art.192. Grătarele cu rezistenţă electrică sau raze infraroşii se vor utiliza în conformitate cu instrucţiunile prevăzute de cărţile tehnice şi Normele specifice de utilizare a energiei electrice.

Art.193. Manipularea fripturilor se va face cu ajutorul unei furci lungi din metal cu mânere izolate şi cu cleşte special confecţionat.

Art.194. Este interzisă utilizarea grătarelor cu crăpături în plăcile încălzite electric.

i. Friteuza

Art.195. Instalarea acestui utilaj se va face de către personal calificat, cu respectarea Normelor specifice de utilizare a energiei electrice.

Art.196. Se va respecta nivelul uleiului din cadă (bazin) prevăzut de cartea instalaţiei, în limitele de nivel marcat pe bazin.

Art.197. Preparatele ce urmează a fi prăjite în bazin trebuie să fie bine scurse de apă.

Art.198. Preparatele vor fi aşezate în coşuri metalice, din sârmă, şi nu direct în bazinul friteuzei.

Art.199. Curăţarea bazinului friteuzei se va face când uleiul are o temperatură nepericuloasă producerii de accidente prin arsuri.

Art.200. Este interzisă încălzirea bazinului gol (fără ulei).

5.2. Maşini pentru mecanizarea muncii în bucătării

a. Robotul universal pentru bucătării şi cofetării

Art.201. Este interzisă montarea dispozitivelor anexe pentru efectuarea operaţiilor dorite, fără ca maşina să fie decuplată, în prealabil, de la reţeaua de alimentare cu energie electrică (tablou de comandă).

Art.202. După fixarea dispozitivului-anexă, maşina se pune în funcţiune în gol pentru a se verifica dacă aceasta a fost montată corect.

Art.203. Pe timpul lucrului maşina va fi supravegheată în permanenţă de către un lucrător instruit pentru folosirea acesteia, iar la apariţia unei funcţionări anormale va acţiona butonul de oprire.

Art.204. La introducerea în sistemul de alimentare a produselor ce se prelucrează (carne, legume, fructe etc.) se vor utiliza sistemele din dotarea maşinii pentru operaţia specifică.

Art.205. Este interzisă apăsarea produselor cu mâna spre sistemele active ale dispozitivelor.

Art.206. La terminarea operaţiilor la robot, acesta se deconectează de la butonul de oprire şi de la automatul de pornire.

Art.207. Este interzis a se demonta dispozitivul (anexa) înainte de deconectarea mecanică şi electrică a maşinii.

Art.208. Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spăla, usca şi depozita în dulapul maşinii.

b. Malaxorul pentru frământat şi amestecat

Art.209. Amplasarea malaxorului se va face respectând distanţele care să permită alimentarea şi golirea acestuia cu uşurinţă.

Art.210. Alimentarea sau golirea cuvei malaxorului se va face cu maşina oprită.

Art.211. Este interzis să se introducă mâinile sau alte ustensile în cuva malaxorului, în timpul funcţionării.

Art.212. Este interzisă utilizarea malaxorului fără apărătoare de protecţie la cuvă.

Art.213. Înainte de introducere în cuva malaxorului compoziţia ce urmează a fi prelucrată (carne, aluat etc.) va fi controlată pentru înlăturarea eventualelor unelte, corpuri tari, oase ce ar putea rămâne în conţinutul acesteia.

Art.214. Este interzisă curăţarea maşinii fără a fi deconectată de la reţeaua de alimentare.

c. Maşina electrică de tocat carne

Art.215. (l) Instalarea maşinilor electrice de tocat carne, se va face conform prevederilor din cartea tehnică, de către persoane calificate. (2) Exploatarea şi întreţinerea acestora se va face conform instrucţiunilor proprii.

Art.216. Intervenţia la maşină, în cazul blocării se va face numai după oprirea ei.

Art.217. Este interzis a se utiliza maşina fără pâlnie de alimentare şi fără dispozitivul mâner din lemn sau material plastic, pentru presat carnea, legumele etc.

Art.218. Este interzis presarea cărnii, legumelor, fructelor etc. cu mâna în pâlnia de alimentare a maşinii de tocat carne acţionată electric.

Art.219. Maşina de tocat carne, antrenată prin curele de transmisie, va fi prevăzută cu apărători de protecţie la părţile în mişcare.

Art.220. Fixarea accesoriilor la maşina de tocat carne, se va face după ce maşina a fost decuplată de la tabloul de alimentare cu energie electrică. Curăţarea şi spălarea maşinii se va efectua conform instrucţiunilor proprii.

Art.221. Maşinile de tocat carne vor fi conectate la nulul de protecţie. Este interzisă utilizarea de cordoane electrice improvizate, cu izolaţia defectă.

d. Maşina de spălat şi curăţat cartofii

Art. 222. Maşina va fi instalată de către persoane calificate corespunzător, respectându-se prevederile standardelor şi normelor de electrosecuritate, ţinând seama de condiţiile de exces, de umiditate în care lucrează maşina.

Art.223. La punerea în funcţiune a maşinii se vor verifica următoarele:-dacă discul pietrei abrazive este deteriorat sau prezintă fisuri, iar în cazul maşinii cu tambur se va verifica starea acestuia;-starea fizică şi întinderea curelelor de transmisie; în cazul în care se constată că acestea sunt deteriorate (rupte sau lejere) se va apela la persoane de specialitate pentru remedierea defecţiunii.

Art.224. Înainte de introducerea cartofilor în maşină pentru a fi curăţaţi, se vor controla pentru a nu fi amestecate cu aceştia alte corpuri străine şi tari ce pot deteriora discul.

Art.225. Este interzisă introducerea mâinilor, paletelor sau a oricăror altor obiecte în timpul funcţionării, prin gura de alimentare a maşinii.

Art.226. În cazul în care maşina se blochează, aceasta va fi deconectată prin butonul de oprire şi de la reţeaua electrică prin automatul de protecţie (întrerupător) şi se va apela la o persoană calificată pentru deblocare (mecanic de întreţinere).

Art.227. În dreptul maşinii se va asigura un grătar de protecţie din lemn, pe care va sta lucrătorul care o utilizează.

Art.228. La terminarea operaţiei de spălare şi curăţare a cartofilor, se va opri maşina de la butonul de oprire şi se va deconecta de la reţeaua de alimentare cu energie electrică, prin întrerupătorul de protecţie.

Art.229. Maşinile dotate cu sisteme automate de programare a timpului de spălare-curăţare a cartofilor şi microîntrerupătoare în capacul de alimentare, se vor exploata conform instrucţiunilor din cartea tehnică.

e. Maşina de tăiat mezeluri sau pâine

Art.230. Amplasarea maşinilor de tăiat mezeluri şi acelor de tăiat pâine se va face în aşa fel ca accesul la ele să se facă cu uşurinţă.

Art.231. Fixarea mezelurilor pe masa mobilă se face cu dispozitivul din dotarea maşinii prevăzut cu mânere de presare a produselor şi manevrare a masei mobile.

Art.232. Este interzisă ţinerea mezelurilor şi a pâinii cu mâna în timpul tăierii acestora de cuţitul maşinii.

Art.233. Feliile de mezeluri sau de pâine vor fi luate cu o paletă destinată în acest scop.

Art.234. Este interzisă manevrarea maşinilor de tăiat mezeluri şi pâine de persoane neinstruite.

Art.235. Curăţarea maşinilor se va face după ce acestea au fost deconectate de la sursa de curent prin scoaterea ştecherului .

f. Mixer fix pentru maioneze şi creme

Art.236. Maşina se instalează de către un specialist care trebuie să respecte prevederile standardelor de electrosecuritate şi ale Normelor specifice de utilizare a energiei electrice precum şi prevederile privind distanţa faţă de alte utilaje etc.

Art.237. Este interzisă intervenţia la maşină pentru înlăturarea unor defecţiuni precum şi pentru curăţarea acesteia în timpul funcţionării.

Art.238. Pentru remedierea unor defecţiuni precum şi pentru montarea şi demontarea sculelor la axul de acţionare, maşina se va deconecta, în prealabil, de la reţeaua de alimentare, prin acţionarea întrerupătorului.

Art.239. Cuva malaxorului va fi prevăzută cu mânere pentru manevrare şi va fi bine fixată pe batiul maşinii cu cleme basculante pentru împănare.

Art.240. Sistemul de antrenare (motor - axul sculei) va fi protejat cu o apărătoare fixată prin şuruburi care nu se va îndepărta decât în situaţia intervenţiilor pentru remedierea unor defecţiuni.

Art.241. Este interzisă funcţionarea mixerului fără apărătoare în zona activă a sculelor (bătătoare).

g. Maşina de preparat îngheţată

Art.242. La punerea în funcţiune a maşinii de preparat îngheţată se va verifica dacă toate dispozitivele sunt corect montate.

Art.243. Este interzisă utilizarea maşinii de preparat îngheţată fără apărătoare de protecţie deasupra cazanului unde se prepară amestecul respectiv pentru îngheţată.

Art.244. Montarea şi folosirea maşinii se va face, în funcţie de tip, conform instrucţiunilor emise de firma constructoare (cartea tehnică).

Art.245. Este interzisă funcţionarea maşinii, în timpul alimentării cu compoziţia de îngheţată.

Art.246. Este interzisă introducerea în maşină a compoziţiei de îngheţată în stare fierbinte. Răcirea compoziţiei se va face într-un loc care să prevină accidentarea prin opărire a persoanelor.

Art.247. Amestecarea compoziţiei în timpul fierberii se va face în aşa fel încât .să nu se producă stropiri sau deversări.

Art.248. Remedierea eventualelor defecţiuni ce apar în funcţionarea maşinii se face numai de către persoane calificate, de specialitate.

Art.249. Demontarea diferitelor dispozitive şi spălarea maşinii, se va face după ce acesta a fost deconectată da la reţeaua de alimentare cu energie electrică.

h. Aparate de bucătărie acţionate electric

Art.250. Aparatele de bucătărie acţionate electric se vor instala şi exploata în condiţiile prevăzute de cărţile tehnice.

Art.251. Este interzisă folosirea aparatelor de bucătărie conectate la prize electrice fără nulul de protecţie şi dispozitive de deconectare automată la apariţia eventualelor defecte.

Art.252. Este interzisă folosirea aparatelor fără aparatură de măsură şi control în stare de

funcţionare.

Art.253. Este interzisă folosirea aparatelor când părţile care nu sunt, în mod normal, sub tensiune curentează.

Art.254. Repararea, curăţarea şi spălarea aparatelor de bucătărie se va face după ce au fost deconectate de la reţeaua de alimentare cu energie electrică (scoaterea ştecherului din priză).

i. Unelte şi scule pentru bucătărie

Art.255. Uneltele şi sculele pentru bucătărie vor întreţinute corespunzător şi se vor păstra pe sortimente, locuri destinate acestui scop.

Art.256. Este interzisă folosirea uneltelor fără mânere, cu margini agăţătoare, reparate improvizat, cu fisuri, ruginite etc.

5.3. Maşina de spălat vase şi pahare

Art.257. Maşina de spălat vase va fi amplasată într-un spaţiu complet separat de bucătărie.

Art.258. Instalarea maşinii de spălat vase se va face de către persoane calificate (mecanici, electricieni) care vor respecta măsurile de electrosecuritate prevăzute de standardele şi normele specifice, ţinând seama de mediul umed în care lucrează.

Art.259. Respectarea modului de exploatare şi întreţinere se va face potrivit instrucţiunilor furnizorului.

Art.260. Instalaţia electrică şi echipamentul aferent se vor verifica periodic de către personal autorizat după deconectarea maşinii de la reţea.

Art.261. Este interzisă funcţionarea maşinii cu părţile laterale ale maşinii neînchise complet.

Art.262. Personalul care deserveşte maşina va purta echipamentul de protecţie necesar (cizme, şort şi mănuşi din cauciuc).

Art.263. Curăţarea maşinii se va face după ce a fost deconectată de la reţeaua electrică, urmată de golirea acesteia, prin manevrarea vanei de golire.

5.4. Utilaje pentru distribuit în sălile de consumaţie

5.4.1 .Linii şi utilaje pentru prepararea şi desfacerea prin autoservire

a. Utilaje frigorifice

Art.264. Utilajele frigorifice (dulapuri, tejghele, vitrine, mese reci şi agregate) se vor instala şi exploata, potrivit prevederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru instalaţii frigorifice.

Art.265. Amplasarea instalaţiilor frigorifice se va face cu respectarea distanţelor prevăzute de Normele generale de protecţie a muncii, asigurând condiţiile normale de lucru, evitând incomodarea vânzătorilor şi cumpărătorilor.

Art.266. Se va asigura răcirea condensatoarelor cu aer, prin curăţarea periodică de praf şi neacoperirea canalelor de aerisire şi a aripioarelor de răcire cu prosoape, materiale etc.

Art.267. Este interzisă depozitarea diferitelor materiale pe instalaţiile frigorifice şi echipamentele aferente

Art.268. Evaporatoarele se vor dezgheţa prin oprirea utilajului, deschiderea uşilor sau a geamurilor glisante şi îndepărtarea gheţii cu apă caldă.

Art.269. Pentru prevenirea alunecării şi protecţia lucrătorilor se vor folosi grătare din lemn depuse pe pardoseală în zona de lucru.

Art.270. Personalul de deservire va fi instruit cu privire la modul de folosire a instalaţiilor frigorofice în condiţii de securitate, conform prevederilor cărţilor tehnice.

Art.271. Defecţiunile ce apar în funcţionarea instalaţiilor frigorifice vor fi remediate numai de către persoane de specialitate calificate.

b. Utilaje calde

Art.272. Exploatarea utilajelor calde prevăzute cu rezistenţe electrice libere (în aer) (mesele calde, spaţiile calde de sub grătar) vor fi dotate cu apărători care să asigure atât circulaţia aerului cât şi prevenirea atingerii directe a rezistenţei de către lucrători.

Art.273. La utilajele cu rezistenţe electrice imersionate în lichide de tip termoplonjor se va controla în mod sistematic dacă nivelul lichidului este în limitele de nivel, marcate pe cuve (bain-marie-urilor).

Art.274. La utilajele cu completare automată a apei calde din bazinele închise, se va controla periodic starea de funcţionare a ventilului de alimentare cu flotor.

Art.275. Aparatura de automatizare şi control se va verifica înainte de a se pune în exploatare, conform instrucţiunilor prevăzute în cărţile tehnice, în funcţie de tipul instalaţiei.

Art.276. Este interzisă folosirea utilajelor calde de orice tip cu aparatură de automatizare defectă sau efectuarea unor modificări de scurtcircuitare a acesteia.

Art.277. Este interzisă folosirea utilajelor calde fără izolaţia termică a pereţilor.

Art.278. Manevrarea uşilor, capacelor, ce se încălzesc se va face numai de la mânerele termoizolante de protecţie.

Art.279. Este interzisă funcţionarea utilajelor calde cu uşile deschise, iar în cazul bain-marie-urilor fără a respecta nivelul apei prevăzut în cuvă.

Art.280. La instalarea utilajelor calde electrice se vor respecta prevederile Normelor de utilizare a energiei electrice.

5.4.2 Instalaţii de distribuire a berii neîmbuteliate

a. Instalaţii de distribuire a berii din butoi

Art.281. Înainte de montare, butoaiele cu bere vor fi controlate şi în cazul în care se constată că prezintă crăpături prin care musteşte berea, acestea se vor respinge.

Art.282. Butoiul din care se distribuie berea se aşează în poziţie verticală în încăpere separată sau în boxă şi va fi protejat cu apărătoare metalică special confecţionată pentru prevenirea accidentelor, respectiv a unei eventuale explozii.

Art.283. Dispozitivul de tras bere din butoi (sondă) va fi montat de către o persoană bine instruită, fixând furtunul corect la aparatul de distribuire şi respectiv la compresor sau butelia de CO2.

Art.284. Este interzisă utilizarea compresorului de aer fără AMC în stare de funcţionare (regulator de presiune, supapă de siguranţă şi manometru de presiune).

Art.285. Regulatorul de presiune va fi reglat ca la depăşirea presiunii de 1,5 bar să decupleze funcţionarea motorului electric al compresorului.

Art.286. Manometrul şi supapa de presiune se vor verifica periodic conform cărţii tehnice a instalaţiei şi a normativelor în vigoare.

Art.287. Priza de aer se va monta în zona în care aerul nu este viciat (praf sau alte substanţe).

Art.288. Compresorul se pune în funcţiune după ce s-a constatat că reglajele şi racordarea furtunurilor la sistemul de distribuire sunt corect executate.

Art.289. Dacă în timpul funcţionării compresorului se constată fisuri la butoi prin care se scurge berea, se va opri funcţionarea compresorului, iar butoiul se va goli de conţinut.

Art.290. Recipientele de bioxid de carbon vor fi controlate la primire, refuzându-se cele care prezintă defecţiuni.

Art.291. Recipientele de CO2 se vor depozita şi folosi numai în poziţie verticală şi asigurate împotriva răsturnării.

Art.292. Este interzisă folosirea recipientelor de CO2 la distribuirea berii din butoi, fără manometru şi reductor de presiune reglat la presiunea de lucru 1,5 bar în stare de funcţionare.

Art.293. Este interzisă amplasarea recipientelor de CO2 în apropierea surselor ce radiază căldură (radiatoare, calorifere, sobe).

Art.294. Este interzisă încălzirea recipientelor de CO2 cu diferite surse (foc, apă caldă etc.) pentru realizarea unei goliri într-o proporţie mai mare.

Art.295. Atât compresoarele cât şi recipientele de CO2 vor fi verificate conform Prescripţiilor tehnice ISCIR.

b. Instalaţii pentru răcit şi distribuit bere din tancuri (rezervoare)

Art.296. Este interzisă utilizarea compresorului de aer fără aparatură de siguranţă şi control în stare de funcţionare (regulator de presiune, supapă de siguranţă, manometru de presiune).

Art.297. Tancul de bere va fi prevăzut cu manometru şi supapă reglată să acţioneze când se depăşeşte presiunea de lucru.

Art.298. Instalaţia de răcire se va exploata cu respectarea Normelor specifice de protecţie a muncii pentru instalaţii frigorifice.

Art.299. Instalaţia de distribuire a berii din tanc va fi dată în exploatare după ce a fost autorizată din punct de vedere ISCIR.

Art.300. Remedierea eventualelor defecţiuni ce apar în funcţionarea instalaţiei se vor face numai de către persoane calificate.

6. SĂLILE DE SERVIRE

Art.301. Este interzisă folosirea vaselor din ceramică, porţelan sau sticlă, care prezintă crăpături.

Art.302. Pentru prevenirea exploziilor, în timpul verii, dacă sifoanele sunt prea calde, introducerea lor în gheaţă se va face după o răcire prealabilă în apă rece.

7. INSTALAŢII ŞI UTILAJE FRIGORIFICE

Art.303. Amplasarea agregatelor frigorifice se va face ţinând seama de gabaritul acestora, de deschiderea uşilor, de destinaţia fiecăruia în aşa fel încât să se asigure distanţele prevăzute de Normele generale de protecţie a muncii pentru desfăşurarea activităţii în condiţii normale.

Art.304. Instalaţiile frigorifice cu compresoare la care agenţii de răcire sunt amoniacul, freonul şi clorura de metil, se vor exploata conform Normelor specifice de securitate a muncii pentru instalaţii frigorifice.

Art.305. Instalaţiile de alarmare se vor verifica zilnic de către responsabilul locului de muncă.

Art.306. Reţeaua electrică de iluminat va fi realizată conform Normelor de utilizare a energiei electrice în condiţii de temperatură şi umiditate ridicate.

Art.307. Comutatoarele de lumină de la camerele frigorifice vor fi montate în exterior, lângă uşa de la intrare.

8. MAŞINILE ELECTRICE ŞI MECANICE FOLOSITE ÎN AGREMENT

Art.308. Locurile unde se amplasează electromaşinile trebuie să corespundă: normelor de igienă a muncii, să fie plane şi rezistente, să fie ferite de scurgeri de apă, iar în jurul maşinilor să nu fie pericol de scăpări de gaze sau alte surse de materiale inflamabile.

Art.309. Este interzisă folosirea electromaşinilor fără a fi dotate cu toate dispozitivele de protecţie şi fără instrucţiuni de exploatare în condiţii de securitate, afişate la loc vizibil.

Art.310. Instrucţiunile de exploatare ale maşinilor aduse din import vor fi traduse în limba română şi afişate la loc vizibil.

Art.311. Elementele de comandă manuală (pârghii, butoane, manete, pedale etc.) vor fi astfel amplasate în aşa fel încât să fie, în mod vizibil, accesibile, iar manevrarea lor să fie comodă din poziţie normală.

Art.312. Toate elementele de comandă manuală vor fi prevăzute cu indicaţii clare, care să indice felul comenzii.

Art.313. Locurile şi părţile periculoase ale electromaşinilor vor fi semnalizate prin indicatoare sau avertizoare vizibile.

Art.314. Montarea-demontarea, întreţinerea şi repararea electromaşinilor de orice tip se va efectua numai de către personal calificat în specialitatea respectivă.

Art.315. Verificarea şi reparaţia oricărei maşini se va face numai după scoaterea din funcţiune prin deconectarea de la reţeaua electrică.

Art.316. Maşina nou instalată va fi verificată din punct de vedere mecanic şi al electrosecurităţii, după care i se face proba de funcţionare consemnată într-un proces verbal că aceasta corespunde pentru punere în exploatare.

Art.317. Este interzisă punerea în funcţiune a electromaşinilor de orice tip fără a fi legate la nulul de protecţie şi centura de împământare.

Art.318. Este interzisă utilizarea conductorilor de alimentare ce prezintă deteriorări ale izolaţiei, care ar putea produce scurtcircuite în timpul funcţionării maşinilor.

Art.319. Este interzisă funcţionarea electromaşinilor cu părţile aflate normal sub tensiune fără protecţie împotriva atingerilor directe.

Art.320. Este interzisă folosirea de prelungitoare care elimină protecţia prin nulul de protecţie.

9. TRANSPORT DE PERSOANE PE CABLU

9.1. Generalităţi

Art.321. Prezentele norme specifice de securitate a muncii cuprind prevederi necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă la montarea, exploatarea, repararea şi verificarea instalaţiilor de transport persoane pe cablu, cum sunt: telecabinele, telegondolele, telebeneJe, telescaunele, teleschiurile şi telesăniuţele.

Art.322. Proiectarea construirea, montarea şi repararea instalaţiilor de transport persoane pe cablu (teleferice) se vor executa de unităţi specializate şi autorizate conform prevederilor legale în vigoare.

Art.323. Construirea, montarea şi repararea telefericelor se efectuează numai de către unităţi specializate, care dispun de mijloace tehnice corespunzătoare de execuţie şi verificare şi care sunt autorizate ISCIR.

Art.324. Este interzisă punerea în funcţiune precum şi exploatarea telefericelor fără autorizaţie de funcţionare, eliberată conform prevederilor Prescripţiilor tehnice ISCIR.

Art.325. Pe baza prezentelor Norme specifice de securitate a muncii şi a Prescripţiilor tehnice ISCIR, beneficiarul va întocmi Regulamentul de exploatare care trebuie să conţină instrucţiuni detaliate privind . funcţionarea, exploatarea şi întreţinerea telefericelor. Regulamentul de exploatare trebuie să fie avizat conform prevederilor din Prescripţiile tehnice ISCIR.

Art.326. Regulamentul de exploatare va fi elaborat pe tipuri de teleferice (telecabine, telegondole bicabluri, telegondole monocabluri, telescaune cu cuplare automată sau fixă, teleschiuri şi telesăniuţe) şi va conţine toate datele privind siguranţa în funcţionare a instalaţiei de teleferic şi a Normelor de securitate a muncii, conform instrucţiunilor de exploatare prevăzute în proiect şi prescripţiile tehnice ISCIR.

9.2. Execuţie şi montaj

a. Traseul (gabarite)

Art.327. Între construcţiile telefericelor, instalaţii, piloni şi obstacolele fixe care nu aparţin instalaţiei (clădiri) trebuie să existe un spaţiu liber care să asigure condiţii de securitate a muncii în timpul funcţionării.

Art.328. În tot timpul funcţionării instalaţiilor va trebui asigurată trecerea liberă a vehiculelor pe toată lungimea traseului, ţinându-se seama de grosimea maximă a stratului de zăpadă, de gabaritul necesar al instalaţiei şi de înclinările transversale şi longitudinale ale vehiculelor.

Art.329. Dacă traseul de teleferic se desfăşoară pe terenuri împădurite, menţinerea în perfectă stare a culoarului defrişat este obligatorie .Este de asemenea obligatoriu ca, periodic, conform instrucţiunilor de exploatare, să se efectueze controale amănunţite asupra stabilităţii tuturor arborilor din preajma lizierei culoarului defrişat, care în cădere ar pune în pericol instalaţia. Arborii fără stabilitate, uscaţi sau cu un stadiu avansat de putregai vor fi înlăturaţi.

Art.330. În cazul în care traseul telefericului se află în apropierea aeroporturilor, helioporturilor sau în zonele unde avioanele sau elicopterele zboară la mică înălţime în mod frecvent, traseul se va semnaliza corespunzător.

b. Salvarea pasagerilor

Art.331. Fiecare teleferic, în funcţie de tipul instalaţiei, va trebui să dispună de mijloace adecvate pentru salvarea pasagerilor în cazul în care readucerea lor în staţie cu vehicolul instalaţiei nu este posibilă.Trebuie să existe posibilitatea salvării fără concursul pasagerilor.

Art.332. Toate instalaţiile de teleferice având cabine fără însoţitor trebuie să fie dotate cu mijloace care să permită accesul unei persoane din echipa de salvare la oricare din vehicule, care să conducă de acolo salvarea pasagerilor. Metodologia de salvare şi echipamentul folosit trebuie să fie prevăzute în regulamentul de exploatare.

Art.333. La traseele lungi de teleferic (peste 4km) fără posibilităţi de salvare cu cabină, va exista posibilitatea adăpostirii temporare a pasagerilor coborâţi într-o încăpere (canton de refugiu) având posibilitatea de încălzire.

Art.334. Toate instalaţiile de teleferice vor fi prevăzute cu o trusă de prim ajutor, iar la una din staţii va trebui să existe cel puţin o targa.

c. Viteza vehiculelor

Art.335. Atât viteza maximă cât şi viteza de revizie nu vor depăşi valorile stabilite prin proiect.

Art.336. Intervalul minim (în metri) între două vehicule succesive la teleferice va fi cel indicat de proiectant.

Art.337. Montarea agăţătorilor la teleschiuri nu va fi niciodată inferioară lungimii dispozitivului de tractare cu cablul complet desfăşurat.

d. Cabluri

Art.338. Cablurile care se folosesc la teleferice trebuie să corespundă ca formă şi dimensiuni şi să satisfacă condiţiile prevăzute în prescripţiile tehnice ISCIR şi de standardele în vigoare.

Art.339. Pentru evitarea deraierii cabinei nu se admite trecerea cabinelor peste îmbinări cu manşoane, sau trecerea manşoanelor peste saboţi sau şaibe de orice fel.

Art.340. La telefericul la care se admit mai multe matisări, distanţa dintre două matisări consecutive nu trebuie să depăşească valorile stabilite prin proiect şi admise de prescripţiile tehnice ISCIR.

Art.341. Toate cablurile telefericelor care trebuie să fie întinse prin contragreutăţi sau alte sisteme prevăzute prin proiect trebuie să asigure o tensiune constantă a cablului.

Art.342. Când întinderea cablului de teleferic se face prin contragreutate plasată în fosă, se vor lua măsuri de protejare contra pătrunderii zăpezii sau apelor fluviale în fosă; în eventualitatea pătrunderii apei prin infiltraţii subterane, se vor prevedea mijloace corespunzătoare de evacuare rapidă a apei.

Art.343. Montarea cablurilor se va face în aşa fel încât să fie evitată strivirea sau degradarea prin lovire, îndoiri, contactul cu solul sau depuneri de impurităţi, care ar duce la scurtarea vieţii cablului.

Art.344. Pentru a se evita această degradare, la operaţia de întindere a cablului se folosesc role speciale de protecţie, aşezate pe sol sau pe suporturi improvizate, bine consolidate şi care înlătură contactul cablului cu solul.

Art.345. La traversarea potecilor, drumurilor sau a locurilor circulate se vor planta eşafodaje speciale de lemn, pentru protejarea cablului.

Art.346. Depozitarea cablurilor pentru un timp mai îndelungat se va face în încăperi închise, la loc uscat, ferite de soare, ploaie, zăpadă sau substanţe corozive şi prevăzute cu un strat protector de unsoare specială.

Art.347. Tamburul pe care se află cablul ce urmează a fi întins, va trebui să fie aşezat cu ajutorul unui ax pe două reazeme, bine consolidate în fundaţie.

Art.348. Axul pe care rulează tamburul va fi bine consolidat pe cele două reazeme, astfel ca derularea cablului să se facă fără smucituri. Se interzice staţionarea persoanelor în jurul tamburului pe o rază de zece metri în timpul întinderii cablului.

Art.349. Cablul se va derula cu atenţie, pentru a se evita formarea de bucle sau ochiuri. Nu se vor folosi răngi sau alte instrumente metalice.

Art.350. Tensionarea cablurilor se va face cu atenţie în aşa fel încât lucrul să se facă progresiv şi uniform, fără smucituri şi forţări, în prealabil este necesară asigurarea mişcării tuturor elementelor rotative, curăţarea şi ungerea canalelor, saboţilor pentru alunecare.

Art.351. Toate utilajele şi dispozitivele de montaj trebuie să fie în stare de funcţionare şi manipulate de către personal instruit.

Art.352. Înainte de începerea operaţiei de întindere a cablurilor se va controla ca acestea să nu fie agăţate pe traseu.

Art.353. La executarea operaţiei de întindere se vor organiza posturi mobile de observaţie în funcţie de lungimea pe care se face întinderea.

Art.354. Se interzice lucrul la operaţia de întindere a cablului, dacă nu s-a asigurat derularea tamburului printr-un sistem de derulare eficace.

Art.355. La schimbarea cablului purtător, tractor sau purtător-tractor, la instalaţiile existente se vor respecta instrucţiunile specifice procesului tehnologic respectiv, precum şi măsurile de securitate a muncii.

Art.356. La operaţia de derulare a cablurilor pe traseu şi la întinderea lor, este interzis să se lucreze înainte de asigurarea legăturii telefonice sau radio între posturile de observaţie pe întreg sectorul de lucru.

Art.357. Este interzis a se începe operaţia de derulare sau întindere înainte de instruirea personalului. Instructajul va fi consemnat într-un proces verbal.

Art.358. Cablul purtător, purtător-tractor şi cablurile tractoare vor fi obligatoriu legate la priza de pământ.

Art.359. Urcarea pe piloni a personalului de serviciu se va face folosindu-se centura de siguranţa şi casca şi numai după ce s-a verificat starea scărilor.

Art.360. Nu se va urca pe piloni, pe cabine sau pe platforme decât personalul pregătit şi antrenat în acest sens, cu vizita medicală la zi şi apt pentru lucrul la înălţime.

Art.361. Este interzisă asigurarea stabilităţii pilonilor de orice tip, prin ancorarea cu cabluri sau elemente de sprijinire.

Art.362. Scările de acces pe piloni vor fi prevăzute cu placarde pentru interzicerea accesului persoanelor străine pe instalaţii.

Art.363. Pilonii echipaţi cu saboţi ficşi vor fi prevăzuţi cu platforme de acces în trepte şi balustrade de protecţie pentru a se putea circula în lungul sabotului.

Art.364. Toţi pilonii vor avea asigurat accesul sigur la toate punctele de ungere.

Art.365. Se vor verifica buloanele de ancorare care vor fi în permanenţă prevăzute cu piuliţă dublă, contra piuliţă şi alte dispozitive de blocare.

Art.366. Scările de acces pe piloni, verticale sau cele cu înclinare faţă de verticală de peste 75° vor fi prevăzute cu cercuri de protecţie.

Art.367. În cazul telefericelor de persoane monocable cu scaune sau cabine mici, cuplate fix pe

cablu, cercurile de protecţie pot fi înlocuite cu ghidaje de-a lungul scării, pentru prinderea centurii de siguranţă. Personalului de revizie îi este interzis a se urca pe piloni.

Art.368. Personalul care prin atribuţiile de serviciu trebuie să se urce pe piloni este obligat să folosească platformele de odihnă.

Art.369. Tot personalul care urcă pe pilonii de teleferice va folosi în mod obligatoriu centurile de siguranţă, căştile de protecţie, salopete de lucru şi trusa specială de scule.

Art.370. Centurile de siguranţă vor fi verificate, periodic, cu minuţiozitate.

Art.371. Personalul care lucrează cu centuri de siguranţă va fi instruit, în mod special, cu privire la lucrul la înălţime, la urcarea la locul de lucru, utilizarea centuri lor de siguranţă şi coborârea de la locul de lucru.

Art.372. Înainte de urcarea pe piloni este obligatorie verificarea solidităţii pilonului, suporturilor şi eşafodajelor (schele) pe care urmează să se urce. Se interzice urcarea pe suporturi care nu sunt bine fixate.

Art.373. Este strict interzisă dezlegarea centurii de siguranţă. Acest lucru este permis doar în situaţii excepţionale cu luarea unor măsuri suplimentare de siguranţă. Acest lucru va fi supravegheat de personal special desemnat.

Art.374. În punctul de lucru de pe piloni sculele mărunte vor fi păstrate în buzunarele speciale ale salopetei, în genţi sau truse de scule.

Art.375. Este interzis lucrul la saboţii de sprijin ai cablurilor purtători şi la rolele de pe piloni, când instalaţia este în funcţiune.

Art.376. Nu se admite ridicarea cablului purtător din canalul sabotului sau de pe bateriile de role, cu mijloace improvizate, neverificate, ci numai cu dispozitivele speciale pentru aceste operaţii.

Art.377. Este interzis a se lucra pe pilonii telefericelor dacă vântul acţionează cu o intensitate de peste 80km/h.

Art.378. Toţi muncitorii care execută lucrări de control, verificare şi întreţinere la saboţi vor folosi obligatoriu centura de siguranţă chiar dacă lucrează pe platforme sigure.

Art.379. Este interzis lucrul pe piloni pe timp de furtună, depuneri de polei şi alunecuş.

Art.380. Pe tot timpul lucrului pe traseu, şeful de echipă va purta în mod obligatoriu aparatul de radio-emisie, racordat pe canalul staţiilor telefericului.

e. Condiţii de exploatare

Art.381. În mod obligatoriu, personalul autorizat să exploateze instalaţia, va participa (dacă nu a fost posibil şi la montajul instalaţiei) la efectuarea tuturor probelor şi a rodajului.

Art.382. Este interzis transportul de persoane pe timpul rodajului telefericului, cu excepţia lucrătorilor din echipele de montaj, admişi de constructorul instalaţiei.

Art.383. Fiecare teleferic trebuie să fie condus şi supravegheat de o persoană calificată (atestată) - şeful telefericului - a cărui obligaţii principale sunt cuprinse în regulamentul de exploatare.

Art.384. Fiecare instalaţie de teleferic va fi manevrată de o persoană autorizată ISCIR pentru tipul

de instalaţie respectiv.

Art.385. În fiecare cabină se vor afişa la loc vizibil instrucţiunile cu privire la comportarea pasagerilor în timpul transportului şi interdicţia privind deschiderea uşilor.

Art.386. Pe traseul telefericului, pe pilonii din apropierea căilor de acces public sau în locurile de circulaţie se vor afişa, vizibil, interdicţiile privind staţionarea sub linia telefericului şi a urcării pe pilonii telefericului.

Art.387. La instalaţiile de teleferice se vor afişa:-în staţiile unde circulă şi staţionează publicul: instrucţiuni cu privire la comportarea

pasagerilor în timpul transportului şi în staţii;-în spaţiile de lucru ale personalului staţiei: instrucţiuni privind acordarea primului ajutor,

instrucţiuni de prevenire şi înlăturare a incendiilor.

Art.388. După oprirea motorului de acţionare, pornirea instalaţiei se va efectua numai cu demarorul în poziţia zero.

Art.389. Antrenarea de rezervă trebuie să fie în permanenţă în stare de funcţionare. Aducerea vehiculelor în staţii utilizând grupul de rezervă trebuie făcută în cel mult o oră de la oprirea grupului principal.

Art.390. Dacă se constată necesară întreruperea exploatării, persoanele din vehicule vor trebui aduse cât mai urgent în staţii.

Art.391. Dacă s-a depus chiciură pe organele metalice şi pe cabluri, în timpul cât instalaţia nu a funcţionat, exploatarea nu poate fi reluată decât după : -îndepărtarea chiciurei de pe organele metalice ale instalaţiilor şi ale cărucioarelor vehiculelor; -îndepărtarea chiciurei de pe cabluri, prin executarea de curse fără pasageri şi dacă securitatea o necesită, chiar fără însoţitori, la viteza corespunzătoare.

Art.392. În funcţie de tipul instalaţiei şi caracteristicile ei, dacă insuficienţa vizibilităţii compromite siguranţa, transportul trebuie întrerupt.

Art.393. În cazul în care, din diferite motive, circuitele de siguranţă nu sunt în stare de funcţionare, şeful instalaţiei va putea admite funcţionarea instalaţiei însă numai pentru a aduce în staţii pasagerii aflaţi pe traseu.

Art.394. În vederea operaţiei de salvare a pasagerului fiecare instalaţie trebuie să dispună de materiale speciale, necesare, prevăzute de Prescripţiile tehnice ISCIR, iar personalul folosit să cunoască regulile de salvare elaborate de proiectant.

Art.395. Întreţinerea şi revizia periodică a telefericelor, trebuie să fie executată de către personal calificat şi instruit în acest scop sub directa îndrumare a şefului de teleferic sau a mecanicului trolist.

Art.396. Întreţinerea se va face potrivit instrucţiunilor aflate din cartea tehnică a instalaţiei şi din regulamentul de exploatare.

Art.397. Cablurile vor fi menţinute în stare curată şi vor fi unse numai cu produse corespunzătoare, care să nu modifice coeficienţii de frecare a cablului pe şaiba de antrenare.

Art.398. Staţiile şi întreaga instalaţie trebuie menţinute în perfectă stare de curăţenie.

Art.399. La telefericele accesibile turiştilor cu schiurile în picioare, suprafeţele pistelor de plecare şi sosire vor fi întreţinute corespunzător, cu zăpadă suficientă (bătută), iar pantele de acces vor fi menţinute în valori optime.

f. Revizii şi verificări

Art.400. Programul şi frecvenţa reviziilor şi verificărilor instalaţiei de teleferic trebuie să fie cuprinse în Regulamentul de exploatare, după cum urmează: a) la punerea în funcţiune; b) în timpul exploatării : -zilnic, înainte de punerea în funcţiune cu public;

-săptămânal, lunar, trimestrial; -anual (revizia generală).

Art.401. Prin instrucţiunile de exploatare, cuprinse în Regulamentul de exploatare trebuie să se prevadă lucrările şi operaţiile care se efectuează cu ocazia reviziilor şi verificărilor periodice prevăzute la art.400.

Art.402. Cu ocazia reviziilor şi verificărilor, o atenţie deosebită se va acorda dispozitivelor de siguranţă, protecţie şi semnalizare, grupului de antrenare, vehiculelor, cablurilor purtătoare, purtătoare-tractoare, tractoare şi de compensaţie, precum şi celorlalte subansambluri şi echipamente de care depinde siguranţa privind funcţionarea telefericului.

Art.403. Asupra stării tehnice a instalaţiei teleferice, după revizia generală anuală, şeful telefericului este obligat să întocmească un raport tehnic din care să rezulte constatările făcute, propunerile privind menţinerea siguranţei în funcţionarea telefericului, raport pe care-1 prezintă deţinătorului instalaţiei de teleferic.

Art.404. Dacă exploatarea instalaţiei este sezonieră, reviziile şi verificările periodice pot fi întrerupte în timpul perioadelor de nefuncţior.are. în perioada de nefuncţionare se vor lua măsuri de conservare a echipamentului mecanic. Reînceperea exploatării va fi precedată de o revizie şi verificare corespunzătoare celei anuale.

Art.405. După o întrerupere a exploatării, datorită unei defecţiuni tehnice sau după înlocuirea unor părţi ale instalaţiei, se vor executa toate încercările şi verificările legate de organele de defecţiuni sau înlocuire, precum şi toate reviziile şi verificările periodice necesare. Exploatarea nu va putea fi reluată decât după verificarea siguranţei generale.

Art.406. Lucrările de reparaţii vor fi executate numai de întreprinderi autorizate, care dispun de personal tehnic de specialitate şi de mijloace tehnice corespunzătoare.

Art.407. Reparaţiile se vor executa cu respectarea proiectului de reparaţie întocmit de organizaţii de proiectare specializate şi autorizate conform prevederilor legale pentru efectuarea acestor lucrări.

Art.408. Beneficiarul instalaţiilor de transport de persoane pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune şi teleschiuri) este obligat, ca pe baza Prescripţiilor tehnice ISCIR, să elaboreze instrucţiunile specifice de verificare şi control distructiv şi nedistructiv şi criterile de scoatere din uz a unor elemente de rezistenţă ale instalaţiilor respective.

Art.409. Ansamblurile, subansamblurile mecanice şi electrice care trebuie să asigure siguranţa în funcţionarea instalaţiilor de transport pe cablu trebuie urmărite cu ocazia reviziilor şi verificărilor, conform Regulamentului de exploatare.

Art.410. Metodele de verificare şi control pentru scoaterea din uz a subansamblunlor, ansamblurilor sau a elementelor de instalaţie, în funcţie de tipul telefericului, trebuie cuprinse în instrucţiunile specifice, elaborate de beneficiarul şi proiectantul instalaţiei pentru fiecare reper în

parte.

Art.411. Dintre principalele metode de verificare ce trebuie avute în vedere, se menţionează:-controlul nedestructiv,-probele destructive.

Art.412. Controlul vizual şi prin măsurare directă se efectuează la toate subansamblurile în fază de montaj şi pe parcursul exploatării cu ajutorul instrumentelor necesare (şubler, micrometru, metru, lupă etc.) şi urmăreşte:

-examinarea aspectului exterior,-uzura generală şi coroziunea,-deformările locale,-constatarea punctelor unde încep să apară fisuri.

Art.413. La efectuarea controlului nedistructiv se foloseşte aparatură specială (cu radiaţii penetrante "X", ultrasunete, lichide penetrante, pulberi magnetice) şi urmăreşte depistarea defectelor de suprafaţă, nesesizabile vizual.

Art.414. Probele distructive se efectuează la piesele unde se constată defecte şi uzuri nepermise, pentru a se cerceta natura şi cauza acestora (structura materialului, probe fizico-mecanice).

Art.415. Personalul care efectuează controlul pentru scoaterea din uz a unor elemente de rezistenţă trebuie să fie specializat şi autorizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

10. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE PRODUCŢIE UTILIZATE ÎN STRUCTURILE

DE PRIMIRE TURISTICE ŞI STRUCTURILE DE SERVIRE A MESEI

10.1. Clădiri şi alte construcţii

Art.416. Stabilirea lucrărilor de amplasare a hotelurilor, cabanelor şi popasurilor turistice în ceea ce priveşte salubritatea acestora, se va efectua cu avizul organelor sanitare, avându-se în vedere posibilitatea de racordare la reţeaua electrică, de alimentare cu apă şi cu amenajare de scurgeri pentru evacuarea apelor reziduale (canalizare).

Art.417. Hotelurile şi hanurile trebuie astfel realizate, încât să răspundă cerinţelor turismului internaţional şi comercial, de bună servire prin destinaţia spaţiilor şi dotărilor cu utilaje specifice, mobilier şi inventar de cameră.

Art.418. La proiectarea spaţiilor de cazare trebuie să se ţină seama de prevederile Normelor pentru paza şi stingerea incendiilor.

Art.419. Sistemele de întreţinere a faţadelor (instalaţii pentru curăţarea geamurilor) trebuie realizate cu dispozitive şi sistemele de siguranţă, prevăzute de Normele generale de protecţie a muncii şi ISCIR pentru instalaţiile de ridicat.

Art.420. La realizarea clădirilor pentru complexe turistice (cazare, alimentaţie publică), stabilirea suprafeţelor sălilor de consumaţie, a spaţiilor de producţie şi a anexelor se va face pe baza normativelor în vigoare pentru asemenea construcţii şi a Normelor de igienă a alimentelor şi de protecţie sanitară a acestora.

Art.421. Spaţiul pentru lucrători trebuie astfel repartizat şi dotat încât să respecte fluxul tehnologic şi condiţiile ergonornice de lucru ale personalului.

Art.422. Instalaţiile şi conductele cu temperaturi ridicate vor fi izolate termic sau protejate, pentru prevenirea riscului de accidentare prin arsuri.

Art.423. Conductele care traversează săli sau saloane de servire, secţii de producţie, magazii, depozite sau culoare de acces vor fi amplasate în canale speciale, protejate cu plăci din acelaşi material din care este realizată şi pardoseala sau cu capace metalice.

Art.424. Este interzisă instalarea conductelor sau a tronsoanelor de conducte, în poziţii orizontale şi în zone de manevră şi săli de servire, pe culoare sau secţii de producţii, întrucât există pericolul de lovire şi rupere a acestora.

Art.425. Pentru desfăşurarea procesului de producţie în condiţii de securitate şi igienă sanitară, din proiectare se vor asigura următoarele spaţii distincte: a) pentru bucătărie, care va fi dotată cu instalaţii şi utilaje pentru pregătirea produselor prin tratare termică; b) pentru tranşat carne, dotată cu mese pentru lucru, butuc de lemn pentru tăiat oase, maşină de tocat carne, maşină de tras mici şi cârnaţi, cuiere inoxidabile sau zincate pentru agăţat carne, malaxor, afumătoare etc.; c) încăpere sau o nişă pentru eviscerarea peştelui, dotată cu mese pentru tranşat, bazine izoterme pentru păstrarea peştelui etc.; d) pentru spălătorul de vase şi tacâmuri, prevăzut cu o maşină de spălat vase şi bazine pentru degresarea acestora; e) pentru agregate frigorifice-vitrine, dulapuri sau camere frigorifice; f) pentru păstrarea elementelor coloniale; g) pentru grup social dotat corespunzător cu vestiare, duşuri, toalete separate pentru bărbaţi şi femei, destinate personalului unităţii; h) pentru depozitat ambalaje; i)după caz, spaţiu amenajat sau instalaţie exterioară pentru păstrarea şi depozitarea motorinei, necesară centralei termice. Această zonă va fi împrejmuită şi semnalizată conform normelor specifice, iar încăperile respective vor avea pereţii şi pardoselile executate potrivit prevederilor Normelor de igienă a alimentelor şi protecţie sanitară a acestora.

10.2. Amplasarea utilajelor

Art.426. Amplasarea utilajelor specifice structurilor de servire a mesei trebuie să asigure desfăşurarea activităţii în ordinea cronologică a operaţiunilor prevăzute de procesul de preparare, fără încrucişări şi cu eliminarea distanţelor mari sau a aglomerărilor.

Art.427. Distanţele de amplasare a agregatelor sunt cele prevăzute în Normele generale de protecţie a muncii.

Art.428. Spaţiile destinate carmangeriilor trebuie să fie amenajate şi dotate astfel încât să asigure tranşarea şi executarea semipreparatelor din carne, în condiţiile respectării prevederilor Normelor de igienă a alimentelor şi protecţie sanitară a acestora. În acest sens ele trebuie să asigure:

-primirea şi cântărirea volumului de marfă;-spaţiile frigorifice atât pencru depozitarea cantităţilor de carne aprovizionată cât şi

pentru produsele destinate expedierii (semipreparate etc.);-amenajarea pereţilor şi pardoselii de lucru, butuci din lemn pentru spart oase, cuiere

metalice pentru agăţarea cărnii tranşate, tăvi (carcase) pentru transportul cărnii.

Art.429. Este interzisă amplasarea spaţiilor frigorifice în imediata vecinătate a surselor de căldură.

10.3. Ventilaţie

Art.430. În spaţiile de pregătire la cald a preparatelor (bucătării sau alte spaţii) se va asigura împrospătarea aerului prin exhaustare cât şi prin introducerea de aer proaspăt.

Art.431. Instalaţiile de gătit (maşinile cu plită, tigăile basculante, friteuzele, grătarele de fript de toate tipurile, cuptoarele de copt etc.) vor fi prevăzute cu hote pentru absorbţia vaporilor, fumului, gazelor nearse precum şi a diferitelor mirosuri ce se degajă din procesul de preparare a alimentelor.

Art.432. Hotele trebuie să fie fixate deasupra instalaţiei de încălzit la o înălţime de 1,20 m şi să depăşească cu 10-15 cm uşile maşinii de gătit, pentru asigurarea eficienţei necesare pentru absorbţie, precum şi pentru a permite efectuarea mişcărilor comode sub aceasta.

Art.433. Tirajulmaşinilordegătitîncălzitecucombustibil gazos, lichid sau solid, trebuie realizat prin coşuri de fum corespunzător dimensionate pentru a se asigura o evacuare completă a fumului şi a gazelor nearse, rezultate din procesul de ardere.

Art.434. Spaţiile destinate servirii alimentelor trebuie să aibă aerisire naturală sau mecanică atât pentru menţinerea unui climat proaspăt cât şi pentru evacuarea aerului viciat.

Art.435. La unităţile de categorii superioare, vor trebui să existe instalaţii de condiţionare a aerului în saloanele de consumaţie şi spaţiile de cazare.

10.4. Caracteristicile constructive ale maşinilor şiechipamentelor pentru procesele tehnologice de

preparare a alimentelor prin tratare termică

Art.436. Utilajele şi instalaţiile electrice folosite pentru gătit trebuie proiectate să corespundă din punct de vedere calitativ, conform standardelor în vigoare, privind: securitatea, pornirea, încălzirea, suprasarcina, scurgerea de curent, comportarea la umiditate, protecţia împotriva pătrunderii apei, rezistenţa la izolaţie în stare umedă, rigiditatea electrică, protecţia cordonului, legarea la pământ şi comportarea în funcţionare.

Art.437. Utilaje alimentate cu energie electrică (maşini de gătit, friteuze, tigăi basculante, grătare, plăci de fript, rotisoare, bain-marie, boilere etc.) se vor instala în condiţiile prevăzute de standardele în vigoare. Aceste tipuri de utilaje vor fi prevăzute cu echipamente de comandă şi control cum sunt: întrerupătorul de curent sau după caz comutatorul volumetric, lampa de semnalizare care indică pornirea sub tensiune a utilajului, automatul de protecţie termică, sistemele automate de programare şi siguranţă etc.

Art.438. La utilajele şi aparatele care funcţionează cu abur (marmite, aparate mici pentru preparat ceai, cafea, cazane şi aparate pentru siropuri etc.), alimentarea cu abur se va face în limitele de presiune joasă 0,4-0,7 bari, cu excepţia autoclavelor sau a altor aparate speciale, la care se indică presiuni maxime de regim şi de probă. De asemenea, instalaţiile respective vor fi prevăzute cu aparate de măsură şi siguranţă (manometre, supape de presiune, semnalizare etc.).

Art.439. Instalaţiile şi utilajele care utilizează ca agent de încălzire gazele naturale, vor fi proiectate şi realizate conform standardelor în vigoare.

Art.440. Utilajele alimentate cu combustibil gazos sau lichid (maşini de gătit, cuptoare, grătare, reşouri etc.) se vor proiecta şi realiza ţinând seama de următoarele :

-pentru prevenirea pericolului de explozii în cazul în care alimentarea cu gaze de la reţea s-a întrerupt pentru un timp şi apoi este din nou pornită, instalaţiile trebuie să fie prevăzute cu o

clapetă de opturare, care nu se va deschide decât prin intervenţia omului;-pentru a se evita astfel de situaţii la instalaţiile cu spaţii de ardere incluse ( cuptoare,

maşini de gătit cu plită etc.), trebuie prevăzute instalaţii automate, cu flacără de veghe.

10.5. Caracteristicile constructive ale maşinilor pentru mecanizarea muncii în bucătărie

Art.441. La transmisiile mecanice ale maşinilor se vor prevedea apărători fixe de protecţie.

Art.442. Pentru prevenirea introducerii mâinilor la organele tăietoare, abrazive sau de strivire, mobile (ca la maşinile de tăiat legume, pâine, de tocat carne, de stors fructe etc.) se vor prevedea tampoane împingătoare cu microîntrerupătoare, care prin îndepărtarea lor au rolul de a decupla motorul electric de acţionare.

Art.443. Maşinile de gătit tip plită vor fi prevăzute cu o bară metalică de protecţie pe toate laturile, la o distanţă de 10-12 cm de marginea plitei.

Art.444. Maşinile cu elemente în mişcare (de tipul malaxorului, mixerului, maşinii de curăţat cartofi etc.) vor fi prevăzute cu apărători de protecţie, dotate cu microîntrerupătoare pentru oprirea funcţionării motorului când aceasta se ridică pentru diferite cerinţe impuse de tehnologia de lucru.

Art.445. Elementele de comandă ale maşinilor de bucătărie vor fi amplasate în zone de observaţie a executantului pentru intervenţia operativă şi comodă.

Art.446. Destinaţia elementelor de comandă trebuie să se indice prin simboluri sau inscripţii executate clar şi vizibil.

Art.447. Elementele de comandă trebuie să fie marcate în culori distincte pentru a elimina confuziile în timpul manevrării. Construcţia şi amplasarea elementelor de comandă trebuie să excludă posibilitatea de accidentare a executantului care le acţionează.

Art.448. Maşinile şi roboţii de bucătărie vor fi prevăzuţi cu un dispozitiv de deconectare de la reţeaua electrică, atunci când se fac intervenţii pentru schimbarea sculelor, curăţat etc.

Art.449. Dispozitivul de deconectare va fi amplasat pe reţeaua de alimentare cu energie electrică, între tabloul electric şi maşină, aproape de poziţia de lucru a executantului.

Art.450. Excepţie de la această prevedere fac maşinile şi roboţii alimentaţi direct de la priză, prin ştecher.

Art.451. Apărătoarea de protecţie de la cuva malaxorului va fi dotată cu microîntrerupător care, la îndepărtarea acesteia, va deconecta motorul electric de acţionare a dispozitivului de frământat.

Art.452. Cuţitele maşinilor vor fi protejate cu apărători pentru prevenirea introducerii mâinilor în zona activă a cuţitelor.

Art.453. Maşina de tăiat pâine va fi prevăzută cu dispozitiv de împingere a pâinii în zona activă a cuţitului.

10.6. Caracteristicile maşinilor şi utilajelor pentru spălarea vaselor

Art.454. La proiectarea maşinilor pentru spălarea vaselor se vor respecta măsurile de electrosecuritate prevăzute de Normele specifice de utilizare a energiei electrice şi standardelor în vigoare.

Art.455. Motoarele electrice care acţionează pompele maşinii de spălat vase vor fi de tip etanş pentru prevenirea pătrunderii apei la sistemele electrice.

Art.456. Părţile laterale (apărătorile) ale maşinii vor fi prevăzute cu microîntrerupătoare pentru întreruperea funcţionării motoarelor când acestea se ridică.

Art.457. La maşinile cu funcţionare continuă, deschiderea prin care se introduc vasele pentru spălat va fi prevăzută cu o perdea elastică de protecţie pentru prevenirea stropirii executantului.

Art.458. Sistemele de comandă vor fi amplasate în carcase etanşe, din material izolant şi cu indicarea, pe fiecare buton, a comenzilor.

Art.459. Conductele de alimentare cu agent termic vor fi izolate şi protejate pentru prevenirea arsurilor.

Art.460. Cărucioarele cu care se transportă vasele, vor avea rotile cu mişcări în toate direcţiile în plan orizontal şi vor fi prevăzute cu sistem de blocare atunci când staţionează.

Art.461. Roţile cărucioarelor, pentru a avea o mişcare uşoară, la axe vor fi prevăzute cu rulmenţi, iar bandajul va fi din material elastic (cauciuc, masă plastică ).

10.7. Caracteristicle utilajelor din liniile de desfacerea produselor prin autoservire.

a. Utilaje frigorifice

Art.462. Utilajele frigorifice se vor proiecta conform prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru instalaţii frigorifice.

Art.463. Marginile geamurilor glisante de la vitrinele frigorifice trebuie să fie bine şlefuite, fără părţi tăioase sau zgrunţuroase.

b. Utilaje calde

Art.464. Utilajele cu rezistenţe electrice libere (în aer) (mese calde, spaţiile calde de sub grătare) vor fi prevăzute cu sistem de protecţie (apărători) care să prevină atingerea accidentală a rezistenţei.

Art.465. La utilajele cu rezistenţe electrice imersate în lichide, de tip termoplonjon, se va prevedea asigurarea nivelului normal al lichidelor, prin completare în mod automat.

Art.466. Pereţii utilajelor calde vor fi bine izolaţi pentru prevenirea accidentelor cauzate de arsuri şi transmiterea căldurii în exterior.

Art.467. Uşile, capacele vaselor, ce se manevrează în mod sistematic vor fi prevăzute cu sisteme de prindere (mânere) din material izolant.

Art.468. în toate cazurile utilajele calde din liniile de autoservire vor fi dotate cu aparatură de control şi semnalizare (lămpi de semnalizare, termometre, valmetre etc.).

Art.469. Pentru prevenirea accidentelor pnn electrocutare, utilajele încălzite cu energie electrică vor fi proiectate ţinând seama de măsurile de electrosecuritate prevăzute de Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

10.8. Caracteristicile constructive ale instalaţiilor de transportat persoane cu instalaţii pe cablu

Art.470. La concepţia/proiectarea intalaţiilor de transportat persoane pe cablu, se vor respecta prevederile Prescripţiilor tehnice R3 şi R5 din colecţia ISCIR.

Art.471. Unităţile de proiectare a instalaţiilor de transportat persoane pe cablu vor fi autorizate conform Prescripţiilor tehnice CR2- colecţia ISCIR.

Art.472. Unitatea de proiectare răspunde de concepţia corectă a soluţiilor constructive, de alegerea materialelor, decalcului de rezistenţă al tuturor elementelor telefericelor, potrivit condiţiilor de funcţionare date, precum şi de stabilirea metodelor şi volumului de verificare, potrivit prevederilor Prescripţiilor tehnice ISCIR şi standardelor de stat.

Art.473. Este interzisă amplasarea teleschiurilor şi telefericelor în zonele vădit periculoase, expuse producerii de avalanşe, torenţi, alunecări masive de teren, surpări de stânci, inundaţii.

Art.474. Este interzisă încrucişarea traseului telefericului cu liniile electrice aeriene.

Art.475. Prin proiect se vor elabora instrucţiuni specifice de utilizare, întreţinere, revizie, reparaţie şi verificare, precum şi criteriile de scoatere din uz a mijloacelor (sistemelor) de salvare a persoanelor din vehiculele telefericelor.

Art.476. Toţi pilonii telefericelor, indiferent de tipul lor, vor fi prevăzuţi cu scări de acces conform standardelor în vigoare şi Prescripţiilor tehnice ISCIR.

a. Prevederi de proiectare privind gabaritele vehiculelor

Art.477. Toate scaunele şi gondolele telefericelor în care pasagerii sunt transportaţi stând pe un scaun vor avea o lăţime de minimum 0,5 m / pasager.

Art.478. Toate vehiculele semiînchise trebuie să fie închise până la l,10m deasupra podelei, la transportul în picioare şi 0,35m deasupra scaunelor la transportul şezând pe scaune.

Art.479. Toate vehiculele telefericelor vor fi amenajate în aşa fel încât nici un pasager cu o comportare normală să nu poată să cadă. Elementele de pardoseală trebuie să fie, uşor de controlat, iar evacuarea umidităţii trebuie să fie asigurată.

Art.480. La transportul pasagerilor în picioare, trebuie prevăzute mânere, mâini curente sau bare transversale.

Art.481. Scaunele vor fi prevăzute cu spătare, bare de închidere şi rezemătoare de braţ, în ambele părţi. Locurile de şezut trebuie să fie uşor înclinate spre spate.

Art.482. Vehiculele deschise sunt admise numai la teleferice monocable.

Art.483. Geamurile ferestrelor la cabine vor fi din sticlă securit sau plexiglas.

Art.484. Uşile cabinelor mari cu însoţitor trebuie să aibă astfel de încuietoare şi siguranţe, încât manevrarea lor să nu fie posibilă decât de către însoţitor.

Art.485. Cabinele fără însoţitor vor avea uşile cu sistem de închidere şi deschidere în mod normal din exterior. Ele vor fi prevăzute cu un geam mobil care să permită pasagerilor, în caz de nevoie, să ajungă la închizătorul uşii.

Art.486. Toate cabinele vor avea afişat numărul maxim de persoane şi sarcina utilă în kg.

Art.480. La transportul pasagerilor în picioare, trebuie prevăzute mânere, mâini curente sau bare transversale.

Art.481. Scaunele vor fi prevăzute cu spătare, bare de închidere şi rezemătoare de braţ, în ambele părţi. Locurile de şezut trebuie să fie uşor înclinate spre spate.

Art.482. Vehiculele deschise sunt admise numai la teleferice monocable.

Art.483. Geamurile ferestrelor la cabine vor fi din sticlă securit sau plexiglas.

Art.484. Uşile cabinelor mari cu însoţitor trebuie să aibă astfel de încuietoare şi siguranţe, încât manevrarea lor să nu fie posibilă decât de către însoţitor.

Art.485. Cabinele fără însoţitor vor avea uşile cu sistem de închidere şi deschidere în mod normal din exterior. Ele vor fi prevăzute cu un geam mobil care să permită pasagerilor, în caz de nevoie, să ajungă la închizătorul uşii.

Art.486. Toate cabinele vor avea afişat numărul maxim de persoane şi sarcina utilă în kg.

Art.487. Toate cabinele mari (cu însoţitor) vor fi echipate cu: -aparat telefonic şi un clinometru care să indice prin simpla citire înclinarea cabinei faţă de verticală; -o trusă sau un dulap sanitar.

Art.488. La cabinele prevăzute cu sistem de frânare pe cablul purtător, gabaritul trebuie să asigure trecerea normală a căruciorului peste saboţii pilonilor, când frâna este blocată şi vehiculul înclinat transversal datorită vântului maxim admis pentru instalaţia în funcţiune.

Art.489. La dispozitivele cu cuplare fixă pe cablu, distanţa între marginile fălcilor dispozitivului trebuie să fie astfel stabilită ca strângerea pe cablu să fie asigurată, chiar dacă diametrul cablului se reduce cu 10%. În acest caz, distanţa dintre marginea fălcilor va fi de minimum 1 mm.

Art.490. Toate dispozitivele vor fi marcate prin două numere despărţite printr-o linie; numărul lotului şi respectiv numărul dispozitivului.

Art.491. Toate dispozitivele de cuplare fixă vor fi astfel întreţinute ca în orice moment să se poată monta şi demonta cu uşurinţă.

Art.492. La dispozitivele de cuplare-decuplare automată în staţii pentru controlul cuplării- decuplării vehiculelor, se va urmări : -prin fereastra de control (clape), controlul contorului elementului care indică poziţia sa dacă dispozitivul s-a cuplat sau decuplat corect; -ghidarea corectă a vehiculului în aceste zone şi controlul continuu la intrarea şi ieşirea lor din staţie; -ca vehiculele care nu decuplează corect, să fie reţinute fără ca în acest fel să rezulte vreun pericol pentru pasageri sau instalaţie.

Art.493. Suporturile pentru schiori la teleschiuri vor fi astfel executate, încât să ofere un sprijin comod, sigur şi o poziţie corectă în timpul trădării cât şi o desprindere uşoară şi rapidă nu numai în staţia superioară dar şi pe traseu, în cazul în care schiorul s-a dezechilibrat, a căzut sau şi-a agăţat schiul.

Art.494. La teleschiurile fixe sunt interzise dispozitivele de tractare fără acţiune progresivă.

b. Antrenarea

Art.495. Cu excepţia teleschiurilor, toate instalaţiile de teleferice trebuie prevăzute cu grup de antrenare de rezervă sau numai motor de rezervă cuplabil cu grupul principal. Sursa de energie a motorului de rezervă este independentă de sursa motorului principal.

Art.496. Instalaţiile de salvare vor fi dotate cu grup de antrenare propriu.

Art.497. Grupurile de antrenare principală şi de rezervă, inclusiv motoarele şi frânele trebuie să poată funcţiona şi în condiţiile cele mai nefavorabile de încărcare a liniei, în mers de regim.

Art.498. Indiferent de încărcarea liniei, viteza motorului principal trebuie să se menţină aproximativ constantă, nefiind admise variaţii mai mari de + 5%.

Art.499. Nu se admite legătura între grupul motor şi şaiba de antrenare prin curele late, lanţuri sau mai puţin de 4 (patru) curele trapezoidale.

Art.500. La instalaţiile cu mers continuu este obligatoriu prezenţa unui dispozitiv care va împiedica instalaţia să pornească contra sensului normal de mişcare.

Art.501. În cazul instalaţiilor automotoare, motorul de acţionare principal va asigura şi frânarea instalaţiei

Art.502. Se interzice mersul instalaţiei fără motor de antrenare.

Art.503. Pentru revizie, întreţinere şi salvare, toate instalaţiile cu mers unidirecţional trebuie să aibă posibilitatea de a merge şi înapoi.

Art.504. Cu excepţia teleschiurilor nu se admite căptuşirea cu lemn sau piele a şaibelor de antrenare.

Art.505. Antrenarea instalaţiei va fi deconectată automat la semnalizarea de alarmă şi intrarea în funcţiune a frânelor.

Art.506. Motoarele electrice de acţionare vor fi prevăzute cu întrerupătoare automate de comandă şi protecţie contra suprasarcinilor (relee termice), contra curenţilor de scurtcircuit (relee electromagnetice) şi cu sisteme de siguranţă în cazul lipsei de tensiune sau tensiune scăzută.

Art.507. În cazul lipsei releelor electromagnetice, protecţia la scurtcircuit se va realiza cu siguranţe fuzibile prevăzute pe toate fazele.

Art.508. Reglajul releelor termice va fi cuprins între 1,05 şi 1,2 ori intensitatea la sarcina nominală.

Art.509. Reglajul maximal al releelor electromagnetice se va face la o intensitate de curent egală cu cel mult 4.5 ori curentul maxim admis în regim permanent pe conductorii de alimentare.

Art.510. În afară de întrerupătorul automat de comandă şi protecţie, toate instalaţiile vor fi prevăzute cu un întrerupător manual de intervenţie necesar în cazul în care întrerupătorul automat rămâne blocat. Acest întrerupător va fi montat în aproprierea pupitrului de comandă.

Art.511. Grupul de antrenare al instalaţiilor va fi prevăzut cu cel puţin două frâne comandate independent: frână de serviciu şi frână de siguranţă. Se exceptează instalaţiile de teleschiuri, care pot fi prevăzute numai cu frână de serviciu.

Art.512. Frânele utilizate vor fi cu saboţi, disc sau discuri multiple, toate având posibilitatea de reglare: -în momentul frânării; -în cazul jocului sabot-tambur, respectiv disc-placă; -în timpul de închidere a frânei.

Art.513. Când instalaţiile posedă mai multe frâne, intrarea lor în funcţiune nu se va tace simultan pentru a evita suprasolicitarea instalaţiei.

Art.514. Frâna de serviciu trebuie să funcţioneze automat când: -se întrerupe alimentarea cu curent a motorului principal, indiferent din ce cauză; -viteza admisă este depăşită cu 10%; -intervine un deranjament în circuitele de siguranţă control sau blocare; -la instalaţiile de mers dute-vino, intră în funcţiune limitatoarele de "fine cursă" din staţii,

sau dacă viteza de trecere peste piloni nu a fost redusă conform programului prestabilit; -se declanşează frâna căruciorului cabinei; -cablul tractor intră în contact cu cablul purtător sau pământul, sau deraiază; -cablul purtător-tractor este deraiat de pe bateria de role; -cablul auxiliar, cablurile de telefoane, sau cablul purtător-tractor al căii opuse intră în

contact cu un vehicul; -contragreutatea sau căruciorul de întindere ajung la sfârşitul cursei admise; -la instalaţiile cu vehicule decuplabile, dacă un vehicul nu s-a cuplat corect la plecare sau

dacă nu s-a decuplat la sosirea în staţie; -se acţionează butoanele de blocaj din staţii, cabine cantoane de supraveghere sau piloni.

Art.515. Telefericele cu mers pendular vor avea grupul de antrenare prevăzut cu cel puţin 3 (trei) frâne, din care una de siguranţă: -frână de serviciu comandată automat; -frână de serviciu cu dublă comandă (automat şi manual); -frână de siguranţă cu dublă comandă.În toate cazurile frâna de siguranţă va acţiona direct asupra şaibei de antrenare. Celelalte frâne vor acţiona pe arborele de intrare în reductor sau pe arbori intermediari-între ultimul cuplaj elastic şi şaiba motoare.

Art.516. Teleschiurile vor fi prevăzute cu o singură frână care intră în funcţiune la dispariţia tensiunii la bornele motorului, respectiv debraierea motorului în cazul acţionării cu motor termic.

c. Instalaţii electrice de siguranţă, semnalizare şi telecomunicaţie

GeneralităţiArt.517. Toate instalaţiile de transport pe cablu vor fi echipate cu dispozitive de siguranţă destinate opririi automate în caz de manevrare greşită sau în orice situaţie care ar prezenta riscul unor deranjamente ale exploatării în condiţii periculoase. Aceste instalaţii vor fi echipate cu dispozitive de semnalizare a comenzilor (pornire, oprire, pericol etc.).

Art.518. Postul de comandă trebuie amplasat în aşa fel încât să permită observarea pe cât posibil, a întregului traseu, în orice caz, trebuie asigurată posibilitatea de a asigura intrarea şi plecarea vehiculelor din staţii, îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor, zona dispozitivelor de cuplare şi decuplare automată a vehiculelor precum şi aparatele de măsură şi de manevră a instalaţiei.

Art.519. Cantoanele de pază, amplasate de-a lungul traseului, vor fi echipate cu mijloace de oprire automată a instalaţiei în caz de nevoie şi de comunicaţie cu postul de comandă din staţia de antrenare.

Art.520. Toate staţiile, platformele de îmbarcare-debarcare de pe piloni, cantoane de pază, precum şi vehicule prevăzute cu însoţitor vor fi în permanentă legătură telefonică de exploatare; la instalaţiile importate se recomandă să existe aparate portative de radio-telefon, pentru cazuri de salvare a pasagerilor, lucrări de revizie a liniei şi controlul cablurilor.

Art.521. Toate instalaţiile vor avea cel puţin una din staţii legate la reţeaua telefonică publică. Teleschiurile pot fi exceptate de la această obligativitate.

Instalaţii electrice de siguranţă

Art.522. Toate instalaţiile, cu excepţia teleschiurilor, vor fi prevăzute cu un dispozitiv de control automat al vitezei de deplasare care va semnaliza o depăşire a vitezei nominale cu peste 5% şi va comanda automat oprirea instalaţiei în cazul în care viteza depăşeşte 10% din viteza nominală.

Art.523. Instalaţiile cu mers pendular vor fi prevăzute cu un dispozitiv de reglare automată a vitezei care să asigure în mod automat decelerările necesare înaintea trecerii peste saboţii pilonilor sau intrării în staţii.

Art.524. Circuitele de siguranţă vor trebui să asigure:-acolo unde sunt două motoare de acţionare (principal şi de rezervă), ca acestea să nu fie puse în funcţiune în mod simultan;

-existenţa presiunii nominale la ulei sau a funcţionării pompelor de ungere la dispozitivele de antrenare prevăzute cu ungere sub presiune;

-existenţa presiunii nominale de aer comprimat;-eventual, controlul uzurii fălcilor frânelor.

Art.525. Instalaţiile prevăzute cu un program prestabilit pentru deplasarea vehiculelor vor avea un dispozitiv de control de execuţie corectă a acestui program.

Art.526. În zonele unde programul impune decelerări, urmărirea trebuie efectuată şi de către operatorul, de la postul de comandă prin apăsarea butonului de control al programului.

Art.527. Pe circuitul de comandă se va controla:-circuitul de siguranţă;-circuitul de control al execuţiei corectate a programului;-circuitul de control al frânei de pe căruciorul vehiculului;-contactul dispozitivului de control al depăşirii vitezei cu peste 10%;-contactele dispozitivelor de control al aşezării corecte tractor pe bateriile de role;-contactele de "fine cursă" ale cabinelor;-contactele butoanelor de oprire a instalaţiei.

Art.528. Toate butoanele de oprire a instalaţiei vor fi semnalizate prin culoarea lor şi o inscripţie.

Instalaţii electrice de semnalizare

Art.529. Se vor monta dispozitive acustice (sonerii, claxoane, difuzoare etc.) la toate peroanele de îmbarcare din staţii, precum şi la cantoanele de pază de pe traseu.

Art.530. La postul sau pupitrul de comandă vor fi plasate toate aparatele de măsură, semnalizare optică şi acustică, necesare în exploatare.

Art.531. Aparatele şi lămpile de semnalizare vor fi prevăzute cu etichete.Ecranul lămpilor de semnalizare va fi:

-verde pentru funcţionare normală;-galben pentru semnalizare şi avertizare;-roşu pentru semnalizare de avarie.

Art.532. Depăşirea vitezei vântului admisă în exploatare, trebuie anunţată la postul de comandă printr-un semnal optic şi acustic de avertizare.

Art.533. Telefonul de exploatare va trebui să funcţioneze atât în caz de pană de curent, cât şi în cazul funcţionării de siguranţă de pe piloni.

Art.534. Dacă nu există nici o legătură telefonică permanentă între vehicule şi staţii se vor instala difuzoare (sau alte mijloce) care să permită transmiterea informaţiilor de la una din staţii către pasageri în situaţii deosebite.

Instalaţii electrice de iluminat

Art.535. Pentru ca instalaţiile să funcţioneze şi noaptea, cabina postului de comandă şi sala maşinilor de antrenare vor fi dotate cu un iluminat de siguranţă. Alimentarea se va face de la o sursă de energie independentă de alimentarea de bază a instalaţiei.

Art.536. Vehiculele cu o capacitate mai mare de patru persoane vor fi echipate cu iluminare interioară.

În cazul funcţionării şi noaptea vor trebui dotate şi cu proiectoare orientabile.

Art.537. Afară de măsurile de protecţie în instalaţiile electrice de iluminat, forţă şi automatizări, toate părţile metalice ale instalaţiilor din staţii vor fi legate direct la priza de pământ.

Art.538. Staţia, linia şi pilonii liniei vor fi prevăzuţi cu instalaţii de paratrăsnet. Toate cablurile liniei neînglobate m circuitele de siguranţă, control sau blocare, precum şi toate piesele metalice ale liniei, inclusiv pilonii vor fi contactaţi la instalarea de legare la priza de pământ.

NORME DE PROTECŢIE A MUNCIICOMPLEMENTARE PREZENTEI

NORME

Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentaţie publică şi transportul persoanelor cu instalaţii pe cablu, vor fi completate cu alte norme, după cum urmează:

1. Norme generale de protecţie a muncii.2. Norme de igienă a alimentelor şi protecţia sanitară a acestora.3. Normativ-cadru de acordare a echipamentului individual de protecţie.4. Norme specifice de securitate a muncii pentru distribuţia şi utilizarea gazelor naturale.5. N.S.S.M. pentru instalaţiile frigorifice.6. N.S.S.M. la fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi a azotului.7. N.S.S.M. pentru fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei.8. N.S.S.M. pentru sudarea şi tăierea metalelor.9. N.S.S.M. pentru transportul intern.

10. N.S.S.M. pentru manipularea, transportul prin purtare cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor. 11. N.S.S.M. pentru utilizarea energiei electrice în medii normale. 12. N.S.S.M. pentru gospodărie comunală şi salubritate publică.

NOŢIUNI DE BAZĂ. TERMINOLOGIE DE SECURITATE A MUNCII

1. Accident de muncăVătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în

timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate ori deces.

2. DefectareÎncetarea capacităţii unei maşini, instalaţii, utilaj etc. de a-şi îndeplini funcţia specificată.

3. Dispozitiv de protecţieDispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector.

4. Echipament individual de lucruTotalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de accesorii cu care este dotat salariatul

în procesul de muncă, în scopul prevenirii uzurii premature sau murdăririi excesive a obiectelor personale.

5. Echipament tehnicMaşinile, utilajele, instalaţiile,aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare

necesare procesului muncii.

6. Echipament individual de protecţieTotalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat executantul în timpul

îndeplinirii sarcinii de munca, în vederea asigurării protecţiei sale împotriva pericolelor la care este expus.

7. Factori de riscFactori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale

sistemului executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă, ce caracterizează riscurile proprii acestor elemente şi care, conducând la o disfuncţie a sistemului, pot provoca

accidente de muncă sau boli profesionale.

8. Instructajul de securitate a muncii Modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii, care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice : activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.

9. Instrucţiuni specifice de securitate a rmnciiComponente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi

sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor, de către unităţi (prin efort propriu sau " colaborare cu institute specializate), este obligatorie, atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate sau, facultativă, atunci când patronul consideră necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.

10. Instrucţiuni de utilizare Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă

a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul, trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi pentru asigurarea securităţii muncii.

11. Mijloc individual de protecţie Mijloc de protecţie (protector) destinat protecţiei unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.

12. Noxă (sinonim: factor nociv) Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare

13. PrevenireAnsamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea

pericolelor sau reducerea riscurilor.

14. ProtecţieAnsamblul de măsuri care constau în utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de

protecţie, cu scopul protejării executanţilor faţă de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenirea intrinsecă.

15. Proces de muncăSuccesiunea în timp şi spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului, mijloacelor de producţie

în sistemul de muncă.

16. ProtectoriMijloc de protecţie special conceput şi utilizat pentru a realiza protecţia, prin interpunere, ca

obstacol (fizic) între pericol şi persoana expusă.

17. Risc Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie

periculoasă.

18. Risc profesional Risc în procesul de muncă sau în îndeplinirea sarcinii de muncă.

19. Securitatea munciia) Situaţie, stare caracterizată prin nivel de risc mai mic sau egal cu riscul acceptabil, în

sistemele de muncă.b) Situaţie, stare caracterizată prin absenţa riscului inacceptabil, în sistemele de muncă.

Notă : - Activitatea de realizare a securităţii muncii este activitatea de reducere a riscului la nivel acceptabil, ţinând cont de experienţa generală în materie de securitate a muncii, a ştiinţei şi a tehnicii, precum şi de valorile admise în comun de societate (convenţiile sociale).

20. Situaţia periculoasă Orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.

21. Substanţă periculoasă O substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un

pericol.

22. Zonă periculoasă Orice zonă în care există sau poate apărea un pericol.

23. Zonă periculoasă a unui echipament de muncăOrice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoană este

expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.

Notă : Pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:- poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului de muncă

(deplasarea elementelor mobile periculoase, degajarea de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau

- poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/ neprevăzută etc.).

ANEXA 3

LISTA STANDARDELOR CONEXE

1.STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

2.STAS 297/2-92 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

3.SR 6646-2:1996 Iluminatul artificial. Condiţii pentru iluminatul spaţiilor de lucru.

4.SR12994:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie.

5.STAS 8114/2-4-91 Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat portabile de uz general. Condiţii tehnice speciale.6.STAS 2612-87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise.

7.STAS 12217-î Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. Prescripţii.

8.STAS 12604/4-89 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii.

9.STAS 12604/5-90 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.

10.STAS 12604-87 Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.

11.STAS 9064/1-82 Instalaţii de ridicat.Tipuri. Terminologie.

12.STAS 6177/1-87 Corpuri abrazive. Reguli pentru asigurarea securităţii la utilizare.

13.STAS 8589-70 Culori convenţionale pentru identificarea conductelor care transportă fluide în instalaţii terestre şi navale.

ANEXA 4

LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE ISCIR

1. R1-87-P.T. pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea macaralelor, mecanismelor de ridicat şi dispozitivelor auxiliare.

2. R2-88-P.T. pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea ascensoarelor.

3. R10-84-P.T. pentru verificarea în exploatare a cablurilor, lanţurilor, funiilor şi benzilor din material metalic, textil sau plastic utilizate la instalaţiile de ridicat.

4. CRI-85-P.T. pentru verificarea şi autorizarea instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţii de ridicat.

5. CR2-86-P.T. privind autorizarea de a executa lucrări de proiectare, construire, montare, reparare şi verificare la instalaţiile mecanice sub presiune, instalaţii de ridicat, dispozitivele de siguranţă ale acestora, precum şi aparate consumatoare de combustibil de uz neindustrial şi arzătoare cu funcţionare independentă.

6. CR3-82-P.T. pentru verificarea reparaţiilor la instalaţiile mecanice sub presiune şi instalaţiile de ridicat şi pentru aplicarea plăcilor de timbru la instalaţiile mecanice sub presiune şi instalaţiile de ridicat.

7. CR5-P.T. pentru autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat.

8. CR6-82-P.T. pentru examinarea cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune.

9. CR8-83-P.T. privind examinarea cu pulberi magnetice a îmbinărilor sudate ale elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi de ridicat.

10.CR9-84-P.T. pentru autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudură în construirea, montarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat.

11.CR11-82.P.T. pentru autorizarea personalului care execută examinarea nedestructivă la instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat.

12.R3-90-P.T. pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea telefericelor destinate transportului de persoane.

13. R5-86-P.T. pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea teleschiurilor şi telesăniilor.