1

Nr.1/2008

2

Copilăria, Este cea mai frumoasă parte din viaŃa.

Când eşti mic nu ai nici un gând. Te joci, mai târziu trebuie să mergi la şcoală. Chiar dacă înveŃi bine sau rău tot trebuie să mergi la şcoală. Este frumos să mergi la şcoală, afli multe lucruri interesante care te vor ajuta în viaŃă. Orice copil are un vis pentru viitor. Copilăria este o lume a copiilor în care sunt multe jucării, cărŃi şi multe alte lucruri care există în această lume interesantă.

Buha Minodora Clasa a IV-a A

3

CUPRINS

File de vacanŃă…..pag.5

C CreaŃii.....pag.8

Poveşti în prag de seara...pag.12

Divertisment-curiozităŃi....pag. 21

Din viata comunităŃii......pag.26

Interviu cu profesorul preferat.........pag.28

Kobak..........pag.29

4

Dragi elevi, stimaŃi colegi,Dragi elevi, stimaŃi colegi,Dragi elevi, stimaŃi colegi,Dragi elevi, stimaŃi colegi,

Am pornit în noul an

şcolar 2008 – 2009

plini de energie şi

entuziasm. Ne-am

regăsit vechii prieteni, am depănat

amintiri din vacanŃa de vară şi cu

emoŃii am ascultat primul clinchet de

clopoŃel din acest an şcolar.

Unii se bucură, mai ales cei

mici, bobocii, care au păşit pentru

prima oară pragul şcolii, alŃii, poate,

regretă căci pentru ei şcoala înseamnă

să înveŃi, note, disciplină, examene.

Pentru toŃi, şcoala trebuie să fie un

motiv de bucurie, chiar dacă am

pornit la drum cu mici şovăieli. Toate

neajunsurile se uită şi rămân doar

amintirile plăcute.

Pentru fiecare dintre noi, prima

zi de şcoală este un motiv de

sărbătoare, multă emoŃie, mai ales din

partea elevilor care, de azi, fac primii

paşi spre aventura cunoaşterii.

Fericirea care se citeşte pe chipurile

tuturor înfrumuseŃează această

minunată toamnă.

Şcoala noastră s-a pregătit să-i

întâmpine pe şcolari cu o bază

materială dotată pentru a răspunde

nevoilor procesului didactic. Lucrările

de amenajare a spaŃiului sunt

finalizate, astfel încât elevii noştri

pot învăŃa în săli de clasă frumos

amenajate, la calculatoare

performante, iar personalul didactic

competent va îndruma şi sprijini

eforturile lor.

FrumuseŃea, calmul şi pacea

din sufletele elevilor, părinŃilor şi

profesorilor promit un an şcolar care

a început sub cele mai bune auspicii.

Le doresc tuturor, elevi, părinŃi şi

profesori, mult succes şi putere de

muncă !

Director,Director,Director,Director,

• Prof. Banea AdrianProf. Banea AdrianProf. Banea AdrianProf. Banea Adrian

5

6

File de vacanŃă

S-a terminat şcoala. A început

vacanŃa. După două săptămâni de vacanŃă am plecat în Spania. Acolo am plecat la tatăl meu

care este plecat de un an şi două luni. Am petrecut două luni minunate. În prima lună am fost la mare. Acolo mi-a fost puŃin frică de valurile mari. În fiecare zi după ce am venit de la mare mergem toată ziua la piscina care era acolo. În zilele acelea în care am fost la piscină am învăŃat să înot. Acum ştiu să înot foarte bine, şi nu îmi este frică de apă. În cea de a doua lună petrecută în Spania am fost la Porta Aventura. Este un parc foarte mare de distracŃii. Acolo tatăl meu s-a plimbat cu cel mai mare tren din lumea întreagă. Eu m-am plimbat cu un trenuleŃ pentru copii, pe un dragon, şi pe alte multe ringhişuri. A fost o vacanŃă de neuitat.

Popa Lorena Clasa a III-a A

Amintiri din vacanŃă

Eu am fost în vacanŃă la mătuşa mea din Tg-Mureş unde l-am cunoscut şi pe verişorul meu de un an şi patru luni.. Am stat acolo o săptămână. După săptămâna petrecută la Tg-Mureş am venit la Gheja unde este naşa mea, verişoarele mele şi fratele meu. Acolo mi-am făcut mulŃi prieteni. După câteva zile petrecute împreună am plecat la Gioagiu Băi cu familia mea. Acolo am văzut multe lucruri noi pentru mine cu care nu m-am mai întâlnit până acum. VacanŃa s-a terminat. A început şcoala. La şcoala m-am întâlnit cu toŃi colegii. A fost o vacanŃă minunată.

Bota Maria Andreea Clasa a III-a A

O vacanŃă de neuitat

În data de 14 iunie am luat vacanŃă. Luasem locul I la clasa a II-a . Am fost în vacanŃă la mare şi a fost foarte frumos. Tot în vacanŃa de vară am fost la Timişoara, la Văleni, BistriŃa şi la Felix. Tot în acest timp m-am jucat cu prietenii mei şi aşa a fost toată vacanŃa mea. Apoi mă pregătisem de şcoală, am început cu bine şi sper să termin cu bine.

Crăciun Andreea Clasa a III-a A

Adormirea naturii.......

Natura se schimbă, Vântul se plimbă Cerul devine o oglindă A forfotei de peste tindă

Copacu îşi pierde frunza Îşi îmbogăŃeşte pânza, Care acoperă pământul

Şi poartă tot gândul Amintirile şi simŃămintele

Lăsate de fiinŃele Care acolo au trăit clipele Ce le-au umplut vieŃile

De frumuseŃile şi energiile, Cu care Dumnezeu a înzestrat,

Tot ceea ce ne-a dat. Totul e cuprins de amorŃeala Ce naturii îi dă culoarea De la verde amărui Trecând prin gălbui Şi pur portocaliu Ajungând la maroniu..

ÎnteŃind melancoliile Tânjind după bucuriile,

Visând la călduroasa vară, Şi a$teptând înzăpezita iarnă,

Petrec actuala toamnă

7

Pop Ariadna Clasa a VIII-a D

BEIAN VALER CLS.a IV-aC

BRUSTUR IOANA CLS.a IV-aC

FLOREA

OANA CLS.a III a–A COCIS LORENA CLS. a III-aB

STOIA GIANINA CLS.a III-a B

8

HURUBEAN RALUCA CLS.a IV-aC

9

Răsărit de vară

Nisipurile sclipitoare, aurii, mereu sunt spălate de valurile mării. Albastrul cerului încărcat cu norii

argintii parcă se reflectă în apa cristalină a mării. DimineaŃa, mirosul puternic de sare se simŃea pe toată plaja care era învăluită într-un voal de mătase aurie. La răsărit dimineaŃa a luat culori calde ce a pictat cerul în galben, roşu şi portocaliu. Printre norii argintii, razele soarelui păreau a fi singurele surse de lumină. Vuietul mării era acompaniat de corul bărcilor vechi care vin încet strângându-şi pânzele sfâşiate de furtuna de peste noapte. Aripile pescăruşilor se zăresc în văzduh şi strigătele lor sparg monotonia trezind la viaŃă falezele şi peştii adormiŃi, iar plajele sunt acoperite de umbrele colorate. MulŃumiri doamnei învăŃătoare ÎnvăŃătoarea mea, o persoană deosebită, onestă, credincioasă, această persoană mi-a alăturat an de an, cărămidă cu cărămidă, învăŃătură cu învăŃătură, şi mi-a ridicat fundaŃia casei mele, plină de cunoştinŃe valoroase şi folositoare. Poate că fără doamna învăŃătoare, care m-a ajutat enorm nu ajungeam unde sunt acum. Şi acum de trei ani de când ne-am despărŃit de dânsa mi-o amintesc. Era mereu cu un batic închis la culoare care îi ascundea părul strâns la spate, purta rochii lungi şi negre, din care se deduce că era o persoană credincioasă şi cu frică de Dumnezeu. Ochii ei mari, luminoşi te îndeamnă să faci lucruri bune, iar sufletul curat mereu îl puteam citi din privirea senină.

În cei patru ani în care m-a dăscălit şi mi-a deschis o uşă spre orizonturi noi , eu, împreună cu colegii mei, am iubit-o pentru că ea era atât de blândă şi de duioasă încât un zâmbet îŃi mângâia sufletul. O parte din viaŃa mea a fost creată de a doua mamă a mea cu ochi albaştri şi cu părul lins. O mamă duioasă care şi-a pus amprenta pe educaŃia mea, personalitatea şi civilizaŃia mea, dar mai presus de atât pe credinŃa şi pe studiile mele.

Mama, o iubire eternă

Chipul blând al mamei îmi apare zâmbitor. Ea mi-a dat viaŃă, m-a alintat şi m-a învăŃat a vorbi. Întotdeauna avea un cuvânt de încurajare pentru mine, chiar şi atunci când eram dezamăgită. După o vorbă bună din partea ei toată supărarea dispărea. Iubirea ei era nepreŃuită, era un tablou de pus în ramă. Alături de mama bolta vieŃii mele e liniştită, senină, fără nori. Ea este o

floare sfântă care îmi este învăŃător, îngrijitor dar mai presus de toate prietenă. Este ca o carete de poveşti care îmi spune ce este bine şi ce este rău, ce este frumos, ce este urât, ce este drept, ce este nedrept, ce este cinstit şi ce este necinstit, cum să fiu în lume şi să înŃeleg trecerea prin lume. Mama este lumina vieŃii mele ce nu se stinge niciodată. E leagănul de poveşti ce mi-a mângâiat copilăria. E luceafărul ce apare în noaptea misterioasa. Aş vrea să rămână mereu lângă mine, să-mi zâmbească cu ochii mari şi limpezi, să ştie să mă alinte şi să mă ajute când e nevoie.

Răsăritul

Răsăritul la malul mării e un moment fascinant. E momentul în care luna albă, mare şi grea de pe cerul brodat cu făclii luminoase e acoperită de ochiul roşu înflăcărat al soarelui. Tot orizontul e cuprins de taină şi mister iar farfuria luminoasă a soarelui îşi spală rozeta roşie rângerie în apa mării. Marea

sărată şi rece oferă peisajului dinamism.

10

Acest moment fascinant durează foarte puŃin dar spectaculozitatea lui este uimitoare. Privesc în depărtare şi constat că acest peisaj nu mă admiră doar pe mine. Zăresc doi tineri frumoşi şi îndrăgostiŃi care savurează din plin frumuseŃea peisajului. Dar peste ceva timp, sute de oameni vor veni şi vor profita de acest paradis şi de căldura soarelui.

Vântul cel neplăcut de nimeni

Pentru o fetiŃă era ultima zi de joacă, afară pentru că era frig. FetiŃa stătea pe trepte şi plângea. Dintr-o dată vântul o întrebă pe fată:

- De ce plângi, fetiŃă, cu atâtea lacrimi?

- De ce să nu plâng, vântule dacă din cauza ta n-o să mai merg afară anotimpul acesta pentru că este frig.

Dintr-o dată apăru o frunză veştedă spunând: -Da fetiŃa are dreptate că n-o mai lasă părinŃii afară pentru că este frig. Şi în schimb uite cum arăt şi eu : veştejită şi căzută din pom, zise frunza. -Ce să vă fac prietenii mei, este toamnă. Şi vântul dintr-o dată dispăru.

Dâmbean Robert Andrei Clasa a III-a Step by Step

Promisiunea

Într-o zi, fetiŃa, vântul şi frunza stau de vorbă. Frunza: - De ce m-ai dat jos din salcâmul parfumat? Vântul: -E toamnă! Şi toamna frunzele trebuie să împodobească cărările. FetiŃa: -Dar eu? Cu mine cum rămâne? Salcâmul parfumat şi păpuşica au fost toată vara prietenii mei! Vântul: -La primăvară vei avea prietenii înapoi. FetiŃa: -PromiŃi? Vântul. Da! Moldovan Lavinia Adina

Clasa a III-a Step by Step

Prunele buclucaşe Într-o zi nişte prune stăteau în coş. -Cred că o să ne stoarcă zise una. -Eu cred că o să ne mănânce! -Nu…. Cred că o să ne facă vin, o să ne stoarcă şi apoi o să ne arunce sâmburii, zise una mai prostuŃă, speriind pe toŃi. Una a reuşit să doboare coşul. Apoi coşul doborât, a vărsat toate prunele. Ele prunele, nu au fost observate şi au făcut piedică unor oameni. Ei cred că s-a terminat, nu? -Ce ai in coş Bogdane? -Am cules multe fructe: mere, pere şi prune. -Ce mere roşii, Nicule!

Cătălin Piper Clasa a III-a Step by Step

ÎnvăŃătură Cea mai mare e mereu Dragostea de………………….. Iar sfântă ca o icoană Este dragostea de ……………… Plină de respect şi faptă Este dragostea de ………………. RăsfăŃ pentru nepoŃei Este dragostea de……………….. Şi alint pentru cel mic Este dragostea de………………. Este dragoste curată Între un ………….. şi o ……….. Iar scumpă ca o comoară Este dragostea de……………….. Tu să ai pe-al vieŃii drum Dragoste de tot ce-i bun…………. Şi în sufletu-Ńi voie Dragoste de ce-i…………………..

Vereş Ecaterina

Clasa a III-a A

11

FLOREA OANA CLS a III-a B

KOCŞ LORENA CLS. a III-a B

MIHAI POP CLS a III-a B

POŞTEANU NICOLETA CLS. a III-a B

12

POVEŞTI ÎN PRAG DE SEARĂ

13

Zâna florilor

O zână vorbea cu un om. -Bună ziua dragul meu om. Eu sunt Zâna florilor şi pot să-Ńi îndeplinesc cinci dorinŃe. -Bună ziua dragă zână! -Care îŃi sunt dorinŃele? -DorinŃele mele sunt: înŃelepciunea, dragostea, tinereŃea, viaŃa şi… -Ultima dorinŃă va fi! -Atunci este credinŃa.

Boca Maria Ruxandra Clasa a III-a A

Ajutorul domnului pasăre

Într-o zi două păsări s-au întâlnit din întâmplare în acelaşi copac. Domnul pasărea zis: -Bună ziua, domnule pasăre. -Bună ziua domnişoară pasăre. -Ce vrei domnişoară pasăre? -Vreau acea sămânŃă dar nu pot s-o iau. -łi-o iau eu. -MulŃumesc! -Cu plăcere.

Trif Lorena Clasa a III-a A

Pădurea magică

Eu am terminat temele. Am ieşit afară şi am intrat în pădurea în care nu a mai intrat nimeni. Cum mergeam prin pădure am dat de un oraş misterios cu tot felul de orătănii ciudate. M-am împiedicat de o piatră, moment în care creaturile ciudate au venit la mine. Eu am crezut că vor să mă atace însă după un timp am observat că sunt prietenoşi. Au venit alŃii care erau duşmani. Dintr-o dată a ieşit o lumină din mine care i-a înfrânat. Deodată am tresărit şi iarăşi m-am dus şi mi-am dat seama că e real şi mi-am spus că eu sunt protectorul luminii.

Furdui Andrei Clasa a III-a A

Floarea soarelui şi soarele

Floarea soarelui vroia o culoare frumoasă. Ea a cerut lalelei să-i dea culoarea ei. Aceasta nu a vrur. După aceea s-a dus la crin. Nici acesta nu a vrut. A mers la trandafir. Dar nu a avut noroc. Ea a hotărât să meargă la soare. Acesta a fost mai mult decât încântat să-i dea culoarea lui. De atunci floarea soarelui a avut mereu culoarea soarelui.

Un copil rău

Odată, la o şcoală, cu copii deştepŃi s-a ivit un copil foarte rău. El era rău în ore şi acasă. Eu l-am văzut călcând o floare. I-am spus că nu este bine să calce flori pentru că ele Ńin de sănătatea noastră.

De atunci acel copil a devenit mai bun şi mai cuminte.

Bogdan Naghi Clasa a III-a A

Peştişorul de aur

Costache merge la pescuit. El prinde un peştişor de aur şi îl întreabă:

-Tu eşti peştişorul de aur? -Da, de ce? -Pentru că mama e bolnavă

Îmi poŃi îndeplini o dorinŃă? -Da puneŃi dorinŃa. -Vreau ca mama să se facă bine. -Bine, am să-Ńi îndeplinesc dorinŃa

Mergi acasă şi ai să vezi că mama ta e bine.

Kovacs Robi Clasa a III-a A

Zâna cea bună care îndeplineşte

DorinŃe

Era o dată o fetiŃă orfană de nume Bianca, ai cărei părinŃi au murit cînd aceasta avea 3 ani, aşa că bunica ei o îngrija şi o ducea la şcoală. Într-o zi

14

15

bunica ei s-a îmbolnăvit foarte tare. FetiŃa a ajutat-o pe bunica ei dar mai târziu bunica a chemat-o pe Bianca să-i spună că ea este o zână care îndeplineşte dorinŃe. Atunci copilul s-a speriat şi uluit de cele auzite rămâne pentru un moment nedumerit. Bunica sa i-a răspuns:

-Nu Ńi-am spus mai devreme deoarece nu vroiam să te superi pe mine -Eu nu mă supăram pe tine bunico,

şi îŃi mulŃumesc că mi-ai spus. Acum eu vreau să plec la pădure să culeg flori. Cum mergea fetiŃa pe drum s-a întâlnit cu o bătrânică, care nu ajungea la un măr roşu şi copt. Bătrânica i-a cerut ajutorul. Bianca a acceptat şi a încercat să ia mărul, dar nu a reuşit, apoi şi-a amintit de ce i-a spus bunica ei. Bătrânica fără să ştie a spus că şi-ar dori să poată mânca acel măr. FetiŃa a auzit şi imediat mărul a căzut. Bianca a plecat la bunica ei fericită.

Astăluş A. Clasa a III-a A

Copilul deştept

Doamna învăŃătoare a spus: -Astăzi vom da o lucrare la matematică. Am să vă dau lucrările acum să scrieŃi numele şi data apoi începeŃi: Nu trec 3-4 minute şi Bogdan a terminat. Doamna învăŃătoare îi corectează lucrarea şi spune.

- Felicitări Bogdan ai luat 10+ - Serios! - Uau!! - ÎŃi du temele şi apoi te duci acasă.

Ajunge acasă. Se pune pe scaun şi se apucă de teme. Chiar când şi-a terminat temele Anghel îl cheamă afară. Anghel îi spune: -Vino afară. Bogdan se sperie şi cade de pe scaun. S-a ridicat şi a mers la joacă

Deteşan Anghel Clasa a III-a A

Ciocănitoarea VeveriŃa şi-a adunat provizii pentru iarnă în scorbura unui alun. Ciocănitoarea i-a furat un sfert din alune. VeveriŃa a întrebat-o. -Ciocănitoareo, de ce îmi furi toate proviziile pentru iarnă? -Pentru că îmi este foame. -Dar tu trebuie să mănânci omizile din scoarŃa copacilor.

Rândunica O rândunică are cuibul în colŃul ferestrei mele. Eu o întreb: -De ce trebuie să mergi în Ńările calde? -Pentru că acolo este mai cald. Şi când acolo este vară la tine în oraş este iarnă.

Pop Lorena Clasa a III-a A

Toamna

Pe cerul cenuşiu se zăresc stoluri de păsări. Pe păşune nu mai este iarbă verde. Păsările călătoare sunt ca nişte săgeŃi negre. Oamenilor o să le lipsească cântecul domol al păsărilor. Oamenii culeg roadele toamnei. Copiii au început şcoala. Ploile se aseamănă cu şiruri de apă care Ńes văzduhul înnourat. Ploile sunt mai reci şi mai dese. Copacii bătrâni au plete ruginii cărora le cad frunze roşiate, frunzele sunt ca razele aurii. Acestea sunt semnele toamnei. Ce rodnică şi bogată este toamna.

Florea Oana Clasa a III-a B

TOAMNA CEA TRISTĂ

În acest context este vorba despre zile, nopŃi, ploi, păsări, copaci şi câmpie. Pe cer se zăreşte un stol de săgeŃi repezi care se pregătesc de plecare. Zilele sunt

16

BIRIS DENISA CLS.a IV-a B

BIRIS DENISA CLS.a IV-a B

PUIA MADALINA CLS. a IV-aB

KOCIS LORENA CLS. a III-aB

DAVID DIANA CLS. a IV-aB

DETESAN RAUL CLS. a IV-a B

17

mai scurte iar nopŃile sunt mai lungi şi mai răcoroase. Pe pajişte oamenii adună porumbul. Ploile sunt ca niste şiruri de ape care brăzdează văzduhul. Un nor cenuşiu acoperă cerul dintr-o dată. O ploaie veni domol. În jurul unui copac sunt multe frunze roşiatice. Ce bogată e toamna.

Crăciun Bianca Clasa a III-a B

Frunze triste Frunze arămii, roşcate Au bătut la mine-n geam -Ne-a rupt vântul de pe ram Si ne poartă fără rost, Nu ştim în ce pom am fost. Vântul bate şi e rece Noaptea unde-o vom petrece? Bate vântul şi e ploaie Dă-ne drumul în odaie….!

Stoica Iulia CodruŃa Clasa a IV-a A

O SCENETĂ ÎN AMURG

Stând pe plaja cea pustie, care se dezmiardă la razele solare roşii, simt un sentiment de taină şi farmec care se lasă peste

acest peisaj de basm. Cerul asortat cu rubinul soarelui parcă varsă lacrimi de durere la apusul soarelui. Marea în care se oglindeşte chipul soare, parcă ar vrea să-i vorbească, să o laude şi să o admire pentru frumuseŃea ei deplină, claritatea şi strălucirea ei de cristal este cutremurată doar de perlele de mătase ale cerului, care le varsă în mare. Nemişcată ca o stâncă mi-

aş dori să pot schiŃa un zâmbet pe chipu-mi rătăcit în această frumuseŃe, dar ochii parcă-mi sunt bătuŃi în cuie de mătase fină fără să mă lase să mă desprind de acest amurg al pietrelor preŃioase. În liniştea deplină îşi face simŃită prezenŃa vântul care îi cântă naturii doine minunate, iar parcă norii şi soarele dansează cu propria-mi umbră. Sentimentul puternic, răscolit în sufletul meu este de bucurie deplină şi entuziasm. Mi-aş fi dorit să mă apropii şi eu şi să dansez împreună cu aceşti artişti care nu cunosc esenŃa tristeŃii sau a oboselii. Privind pe cer îşi face apariŃia şi un pescăruşi rătăcit dezorientat de această poveste scrisă pe foile sclipitoare ale apei. Penele lui albe ca zăpada conturate de un gri oŃelit îl înfrumuseŃează făcându-l mândru de haina sa. Singur printre bijuteriile cereşti ca un crai, zboară lent privind cu toată admiraŃia toată povestea, simŃindu-se acum de parcă ar fi într-o lume de poveste, ca într-un vis pierdut în galbenul auriu al nisipului. Brusc totul dispare, decorul , pescăruşul, chiar şi rubiniul din cer şi apare palida lună domnind peste mare, în care acum se oglindeşte împărăteasa nopŃii şi trezindu-mă la realitate îmi dau seama că aceasta s-a încheiat de mult şi că este timpul să mă întorc spre casă.

Oaneş Roxana Clasa a VII-a C

Toamnă

Toamnă frumoasă cu fructe pe masă Noi în coşuri adunăm Dulci, zemoase, aromate Hai să le adunăm pe toate Toată toamna e bogată, Cu fructe bune şi dulci Cu legume în grădină Hai să le mâncăm copii

Grosu Alexandra Clasa a IV-a

18

SfinŃii Mihail şi Gavril

Cuvântul înger este de origine grecească şi are sensul de investitor sau trimis. Ei au menirea de a vesti oamenilor voia lui Dumnezeu. După învăŃătura Bisericii noastre "îngerii sunt duhuri, adică finite spirituale, fără trup, nemuritoare, înzestrate cu minte, voinŃa si putere". Ei au fost creaŃi de Dumnezeu din nimic înaintea lumii "văzute". La început, îngerii au fost făcuŃi de Dumnezeu buni, strălucind de frumuseŃe, de înŃelepciune si de tot felul de daruri. Dar unii dintre ei, în frunte cu Lucifer, din mândrie, s-au răzvrătit împotriva Ziditorului voind să fie asemenea Lui. În felul acesta, au căzut din cinstea de acre se bucurau, făcându-se demoni.

Din paginile Sfintei Scripturi, inclusiv ale

Vechiului Testament, aflam multe locuri din care reiese rolul îngerilor in viata oamenilor.

În Noul Testament, Arhanghelul Gavril a vestit pe Fecioara Maria ca va naşte pe Mântuitorul, iar pe preotul Zaharia ca el şi soŃia sa Elisabeta vor avea un fiu. La Naşterea Domnului. un înger a binevestit păstorilor din Jurul Betleemului "bucuria cea mare", după care deodată "s-a văzut mulŃime de oaste cerească lăudându-l pe Dumnezeu". După Înviere, un înger pe Domnului a vestit femeilor mironosiŃe ca Iisus a înviat.

Îngerii nu sunt prezenŃi numai în Sfânta Scriptura ci si in viata fiecăruia dintre noi. Ei slujesc la apărarea şi călăuzirea oamenilor, ei duc rugăciunile noastre la Dumnezeu şi îi ocrotesc pe cei drepŃi. Biserica ne învaŃă că fiecare dintre noi avem câte un înger păzitor care ne este dat la botez, ca sa ne călăuzească paşii in aceasta viata şi să ne pregătească pentru viata cea veşnică.

Îngerul nostru păzitor ne fereşte de rele prin aceea ca ne arata in ce constă răutatea păcatului, ne

ajuta să ne ridicăm din păcat prin pocăinŃă, ne întăreşte împotriva ispitelor diavolului ne îndeamnă spre fapte bune, ne vesteşte voia lui Dumnezeu in conştiinŃa noastră, învăŃându-ne ce să facem şi de ce să ne ferim.

Fodor Ştefan Gherman Anda

Sabau Andreea Iulia Clasa. a VI-a D

Sfântul Apostol Andrei

Fiul lui Ioan din Galileea şi fratele lui Petru.

Înainte de a fi Apostol al Domnului Sf. Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Andrei l-a lăsat pe Ioan şi l-a urmat pe Hristos, l-a tras şi pe Petru spre dragostea faŃă de Hristos. De aceea Sf. Andrei i se mai spune şi Apostolul „cel mai întâi chemet” al Domnului.

Sfântul Andrei a urmat pe Mântuitor, a fost martor faptelor minunate săvârşite de Domnul, a văzut Patimile Domnului, a plâns moartea Lui pentru noi şi s-a întărit în credinŃă în ziua Învierii.

• Brudan Teodora Mădălina

• Clasa a VI-a D Naşterea Maicii Domnului

Cea dintâi mare sărbătoare din cununa SfinŃilor

de peste an, este sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului. Astfel din tradiŃii ştim că părinŃii Maicii

Domnului erau Ioachim şi Ana. Tatăl , Ioachim a fost preot sau slujbaş al preoŃilor Templului din Erusalim. Mama, Ana, aparŃinuse unei familii de negustori din Bethleem. Tot din tradiŃie ştim că părinŃii erau sterili şi învârstă. Ei îşi doreau enorm de mult să aibă un copil. Maica Domnului a fost rodul rugăciunilor, lacrimilor şi frângerilor inimii părinŃilor ei, un rod al îndurării lui Dumnezeu, un copil dorit, cerut şi dobândit prin rugăciune. Acest copil a venit pe lume, pe 8 septembrie în Erusalim.

ÎnălŃarea Sfintei Cruci

SemnificaŃie:

În trecut Ziua Crucii sau ÎnălŃarea Sfintei Cruci era considerată una dintre cele mai importante sărbători, pentru că, în viziunea Ńăranului român crucea era „arma cea mai puternică a Domnului Hristos şi a Domnului. Această sărbătoare se petrece toamna pe data de 14 septembrie şi e însoŃită de post.

Puia Ioana łiboc Andrada Denisa

Clasa a VI-a Şcoala „Ioan Th. Oltean” Gheja

19

Toamnă bogată Toamna-mbelşugată Cu fructe aurii, Ape cristaline Şi frunze ruginii Cocoşii şi păsări migratoare Se duc spre alte zări Spre o Ńară cu mult soare Şi cer senin. Rămâi, rămâi şi nu pleca, Toamna mea cea dragă Căci vine iarna grea, Cu ger şi cu zăpadă.

Bartha Sabina Cls. a IV-a B

Toamna

Toamnă, toamnă, îmbelşugată Uneori prea c-am bogată Cu frunze şi fructe multe, În livadă sau oriunde Fructe, prune înnegrite Gutui îngălbenite, Mere înroşite Şi struguri vineŃii Frunze foşnitoare ÎŃi apar in cale Galben-aurii şi argintii, Le vezi mii şi mii

Puia Mădălina Cls. a IV-a B

ROMANłĂ DE TOAMNĂ

A sosit anotimpul de toamnă. Verdele copacilor începe să pălească, iar Zâna Toamnă îşi face apariŃia in rochia ei aurie. Toamna plângăreaŃă încearcă zadarnic să reînvie verdele câmpiilor, norii plumburii acoperind zi de zi cerul, iar picurii cei transparenŃi de ploaie cântă melodios la

geamul meu o romanŃă plăcută. Este anotimpul foşnetelor şi a ploilor. Este sezonul nucilor lemnoase care încep să se desprindă de pe crengi dezbrăcându-şi haina zdrenŃuită, lăsând în urma lor un covor de frunze multicolore şi aurii. Păsările călătoare zboară spre Ńările calde prin văzduhul întunecat, iar vântul răcoros le învăluie cu aripile sale, îndemnându-le ca anul următor să revină de unde au plecat.. Toamna este anotimpul recoltelor, este sezonul murăturilor şi a dulceŃurilor, al fructelor şi legumelor târzii. Gospodarii harnici strâng recoltele pământului pe care cu sudoare l-au lucrat un an întreg. În pădurii animalele se pregătesc pentru venirea iernii, îşi pregătesc culcuşurile şi vizuinele pentru a întimpina primul văl de brumă argintie aşa cum trebuie. Anotimpul toamna este anotimpul împlinirilor, deoarece atunci începe şcoala iar elevii silitori învăŃă multe lucruri noi şi folositoare. Anotimpul TOAMNA este anotimpul meu preferat deoarece sunt multe fructe, izvoare de vitamine pentru noi copiii. Iar apoi toamna pleacă mai departe, pustiind cărările, cu alai de frunze moarte să colinde zările.

Boros Paul Adrian Clasa a IV-a A

Toamna cea bogată

Toamna a intrat în casă Punând struguri dulci pe masă, Şi-n cămară prin borcane Pătlăgele dolofane Tot ea ne-a adus alune Nuci şi mere foarte bune, Mari gutui pentru dulcea Şi butoi cu varză creaŃă

Nistor Mădălina Clasa a III-a B

20

KISS TIMEA CLS a IV-a D

KISS TIMEA CLS a IV-a D

NAGY TAMAAŞ CLS. aIV-a D

VARY ANDREEA CLS.a IV-a D

COSTIN NOEMI CLS.a IV-a D

OLTEAN OANA CLS.a IV-a C

21

DIVERTISMENT

CURIOZITĂłI

22

Are barbă nu-i bărbat, Dar pe toŃi îi ia în cap,

(Ńapul)

Casa mare-şi duce-n spate, Pe tălpici adevărate

Iar pe unde trece lasă Fir de argint şi de mătase.

(melcul) Zi şi noapte stau de pază n-am picioare Şi tot umblu N-am nici mână Şi tot bat. (ceasul)

Pe bătrâni îi sprijinesc, Pe călători îi întovărăşeşc,

Pe cei răi îi întovărăşeşc. (bastonul)

Craciun Andreea Clasa a III-a A

A lăsat-o Dumnezeu Cas-o bei şi tu şi eu. (apa) Ce îngheaŃă vara Mai iute decât iarna? (laptele) Ce-i mândru la sat Şi bun de mâncat? (grâul) Ce pădure E fără uscături? (firul de păr)

Crăciun Bianca Clasa a III-a B

Cine vine mândru şi călare Şi nici cal nu are? (M)

Urechile au crescut Pe măgarul nevăzut

(V) Fuge după coadă Şi nu o poate prinde (C)

O să-Ńi fac o întrebare Cine-i gol, rotund şi mare?

(O)

Ercean Mirela Clasa a IV-a A

După ce ploaia s-a dus,

Într-o zi către apus Am zărit pe cer îndată

O eşarfă colorată (Curcubeul)

Mingea asta de cu zori , Se arată printre nori, Ghem de foc spre noi priveşte Luminează şi-ncălzeşte. (Soarele)

Şade acolo pe tavan, Pare mic da-i năzdrăvan

Pe-un buton când Dan apasă El aduce soare-n casă.

(Becul)

Buha Minodora Clasa a IV-a A

Vremea când este frumoasă

Şade-n cui închisă-n casă. Numai ploaia dacă vineri O desfac şi-o iau cu mine

(umbrela)

Boca Adi Clasa a IV-a C

23

Ghici-Poezie Într-o zi de luni, Pentru toŃi copiii buni m-am gândit eu la un dar şi-am pornit ca un stegar: am luat vântul ce bătea, l-am amestecat colea cu o rază sclipitoare furată din sfântul soare am pus dragoste de mamă la olaltă c-o icoană zâmbete am presărat peste-ntregul meu aluat

Pietre din trei inele Şi culoarea de pe o floare Şi-a ieşit o ghicitoare Fiindcă orice adunam Şi oriunde mă uitam prin toate-L Vedeam mereu doar pe bunul Dumnezeu.

Trif Lorena Bianca Clasa a III-a A

Rugăciune

Nimănui să nu-i faci rău Că te vede Dumnezeu Dacă vezi un vierme mic Nu-l strivi, nu-i fă nimic Cât îl vezi de mititel Dumnezeu ştie de el. Amin

Popa Lorena Bianca Clasa a III-a A

Toamna

Zboară frunzele în vânt, Ce frumos cad la pământ! Toamna iarăşi a sosit Mic şi mare-i mulŃumit. Noi cu toŃii ne adunăm Desenăm, lucrăm, pictăm Vremea trece cu folos Chiar de-i timp urât, ploios

Boca Adi Clasa a IV-a C

Ornitorincii Ornitorincul pare cel mai caraghios animal, dar în realitate este un animal veninos. Ornitorincii masculi au pinteni la gleznele picioarelor dinapoi. Femelele se nasc cu pinteni, care cad după primul an. Pintenii masculilor sunt legaŃi de un sac cu venin, care este injectat în trupul victimelor. Ornitorincii sunt singurele animale veninoase cu blană.. Ornitorincul poate ucide chiar şi un câine. Tyrannosaurus Rex Tzrannosaurus Rex este cu siguranŃă cel mai cunoscut dinozaur carnivor din zilele noastre. SavanŃii au descoperit însă, în Argentina un animal şi mai mare: Gigantosaurus. Această fiară era însă cu 20% mai mare decât Tyrannosaurus Rex. Dinozaurii sunt mari şi răi. Brustur Ioana Clasa a IV-a C Biserica Neagră Este cel mai mare lăcaş de cult în stil gotic din sud – estul Europei măsurând 90 m lungime şi 37 m înălŃime.

Matei Andrei Clasa a IV-a C

Dacă atingeŃi un rechin de la coadă spre cap, pielea este foarte aspră. De aceea pielea de rechin a fost folosită ca glaspapir timp de sute de ani. Lungimea firului de mătase care îl răsuceşte un păianjen pentru plasa lui este între 20-60 de m. Pentru o plasă medie unui păianjen îi sunt necesare 3 ore.

24

Albinele îşi rotesc aripile cam de 11400 de ori pe minut ceea ce produce acel bâzâit specific.

Oltean Oana Ştefania Clasa a III-a B.

Trunchiul pinului este întotdeauna înclinat spre sud. După acest semn se pot desemna punctele cardinale. Cele mai mici şi mai uşoare seminŃe din lume sunt cele de orhidee, având 1mg.

Matei Andrei Clasa a IV-a C

VULTURUL DE MARE Vulturul de mare cu cap alb este probabil cel mai cunoscut dintre vulturi. El este emblema SUA şi este gravat pe monedele de un sfert de dolar şi de o jumătate de dolar. Lungimea aripilor sale poate depăşi 2 m. Trăieşte aproape pe toate continentele, întotdeauna în apropierea mărilor şi a lacurilor. Ca toŃi vulturii este un prădător redutabil. El se hrăneşte îndeosebi cu peşti pe care îi prinde la suprafaŃa apei. Ghearele lui ascuŃite sunt atât de puternice încât uneori i se întâmplă să nu şi le mai desprindă de pradă.

Brustur Dan Clasa a IV-a C

-Vasile, vezi că Ńi-a căzut cartea pe jos. MulŃumesc! Eram atât de adâncit în lectură că nici nu am observat! -Aloo, poliŃia? VeniŃi repede mi-a intrat o

pisică în casă. Doamnă, şi ne deranjaŃi pentru atâta? -Nu sunt doamnă, sunt papagalul!

-Tăticule, canarul pe care mi l-ai cumpărat e şchiop! -Eu Ńi l-am luat să cânte nu să danseze!

-Ce studiezi acolo? -Geografia

-PoŃi să-mi spui unde se află Brazilia? -La pagina 75.

-Mami, mu este adevărat că 5+5=10? -Da puişor aşa este dar de ce întrebi? Păi, doamna învăŃătoare zice că 4+6=10! -Alo, Paul? ÎŃi aminteşti ce ne-a dat ieri la matematică? -Câte un trei. -Mamă toŃi îmi spun că sunt foarte distrat.

Chiar aşa este? -Băiete tu locuieşti în casa de alături.

Hurubean Raluca Clasa a IV-a C

25

łinte cu învăŃăminte Unui bătăuş Nu-l primiră cu ovaŃii Că e Clay, în recreaŃii, Ci cu critică tăioasă, Că e „clei” când intră-n casă! Unui leneş Nu e pentru prima oară Când, pierzând pe drum elanul, Cum era un „pierde vară”, A ajuns să piardă anul! La pomul de iarnă Bine că nu cere tata Ca să punem în brăduŃ Numai notele de „zece”… C-ar ieşi prea sărăcuŃ! Consemnare în clasa a II-a Nebunaticul Ilie Nu cred clasa că va trece Tabla înmulŃirii ştie Doar cu unu, cinci şi zece!

Propus de înv. Achim Ana Din culegerea „łinte cu învăŃăminte”

De Giuseppe Navarra George Zarafu

Trebuie să aflu ce vrea să spună de fapt

copilul meu Dacă ne dorim cu adevărat progresul copilului nostru, dacă suntem convinşi că acesta are capacitatea de a reuşi şi că îşi va folosi toate capacităŃile intelectuale în acest scop atunci nu trebuie să cedăm în faŃa barierei cuvintelor. Trebuie să trecem dincolo de oglinda deformatoare a cuvintelor să privim spre adevăratul sens al acestora. La fel ca părinŃii lor, ba chiar într-o măsură mai mare decât aceştia copiii şi adolescenŃii manifestă o predispoziŃie spre generalizare. Dacă este să le dai crezare lucrurile sunt fie labe fie negre.

Prin urmare judecând după câteva greşeli din trecut mai multe note slabe la o anumită materie, de exemplu-copilul nostru va fi tentat să formuleze singura concluzie permisă de vârsta lui fragedă: eşecul inevitabil şi definitiv. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu profesorii de la şcoală încă de la primele lecŃii-uneori chiar înainte dacă aceştia au o anumită reputaŃie-profesorii sunt catalogaŃi drept „de treabă” sau „o pacoste.” Când un adolescent ne spune că nu-i place matematica (sau orice altă materie) el ne spune de fapt că nu-i place să îndure eşecuri după eşecuri la respectivul obiect de studiu. Pentru a descifra ce vor să spună în realitate copiii noştri, nu există decât o singură şansă: să-i ascultăm cu atenŃie. Ori de câte ori copilul nostru ne spune că nu-i place cutare sau cutare profesor, trebuie să-l întrebăm numai de cât ce îl deranjează la respectivul profesor, felul de a fi al acestuia, trăsăturile lui fizice, atitudinea, metoda de a preda, etc.

Sfaturi practice Vom evita să spunem tot timpul Nu ai talent la matematică Sunt sigur că îmi vei spune că profesorul tău de matematică este o nulitate

…………şi vom spune mai des Ce anume te deranjează la această materie? Ce putem face pentru a schimba această situaŃie? łi se pare totul mai greu decât în primul semestru? Crezi că dacă vei relua exerciŃiile mai uşoare te vei descurca mai bine? Ce-ar fi să-Ńi refaci temele şi să mi le dai la corectat? Ce Ńi-a spus de fapt domnul profesor? Crezi că are ceva cu tine? Cum ai putea să-l faci să-şi schimbe părerea despre tine? Ai putea să-i arăŃi că s-a înşelat şi că eşti capabil de rezultate bune… Propus de prof. psih. sc. łeculescu Daniel Din culegerea „Cum să-Ńi ajuŃi copilul”

De Vincent Acher Christophe Inzirillo

Bruno Lefebvre

26

DIN VIATA ŞCOLII ŞI COMUNITĂłI

27

ACTIVITATI SCOLARE

IN VIZITA LA RADIO TRANSILVANIA LUDUS CLS a II-a Step by Step

CINSTIRE EROILOR NEAMULUI PARCUL DACIA

MOMENTE DE CREATIE

FILE DE ISTORIE

28

R: Bună ziua. Ne bucurăm că sunteŃi de acord să ne acordaŃi un interviu pentru revista şcolii „Gând de Copil” R: Cum vă numiŃi? M.C. Morariu Constantin Mihai R: Când v-aŃi născut? M.M. 29 martie 1954 în Sibiu R: Ce studii aŃi absolvit? M.M. Am absolvit un liceu de tradiŃie în Sibiu, „Gheorghe Lazăr”, de unde majoritatea elevilor intrau apoi la facultate. Aşa am ajuns şi eu student în 1973 la Universitatea din Timişoara secŃia matematică pe care am absolvit-o în 1978 şi în acelaşi an am fost repartizat ca profesor în Luduş. R: Cum v-aŃi hotărât să deveniŃi profesor de matematică? M.M. Mi-a plăcut foarte mult matematica şi am avut profesori care au ştiut să mă atragă spre acest obiect. Dar pe lângă aceasta este nevoie să îŃi placă să lucrezi cu copiii şi să poŃi să te apropii de ei. R: Vă place această meserie de profesor? M.M. Desigur dacă ar trebui să o iau de la început aş merge pe acelaşi drum. R: De ce aŃi acceptat interviul propus de noi? M.M. Este un început şi pentru voi şi peste ani s-ar putea să ajungeŃi două ziariste celebre. R: Care consideraŃi că sunt calităŃile pe care trebuie să le aibă un profesor? M.M. Pe lângă cele enumerate mai sus un dascăl trebuie să aibă în primul rând cunoştinŃe de specialitate, apoi există acel dar de a putea transmite ceea ce ştii fără de care toate cunoştinŃele pe care le posezi nu vor ajunge la elevi. R: Care consideraŃi că sunt criteriile după care se evaluează elevii? M.M. Da şi aceasta este o calitate a unui profesor şi el trebuie să lucreze mult la întocmirea de teste, chestionare şi fişe de lucru pentru elevi. R: În contextul evoluŃiei societăŃii noastre ce părere aveŃi de conduita elevilor şi interesul manifestat faŃă de şcoală? M.M. Problemele sociale şi tehnica îşi pun serios amprenta pe conduita elevilor şi pe interesul manifestat faŃă de şcoală. De aceea trebuie să existe o mai bună legătură între şcoală-familie-elev.

R: ConsideraŃi că programa şcolară este un impediment în motivaŃia elevilor pentru şcoală? M.M. Da, elevii ar trebui să aibă un număr mai redus de ore săptămânal şi să aibă posibilitatea să aleagă disciplinele opŃionale pe care să le urmeze cu plăcere şi să nu fie obligaŃi să asiste nepăsători la anumite ore doar pentru că aşa prevede curriculum. R: Având în vedere experienŃa dumneavoastră în învăŃământ, care credeŃi că sunt calităŃile generaŃiilor actuale de elevi, şi care sunt carenŃele lor? M.M. Cea mai mare calitate – tinereŃea - cel mai mare defect-graba. Aici se poate vorbi foarte mult dar spaŃiul....... R. În acest context ce recomandări faceŃi elevilor? M.M. Să cheltuiască cu mare atenŃie cea mai mare zestre-timpul liber. R: ConsideraŃi utilă evaluarea elevilor prin teza unică? M.M. Doar subiectul este unic pentru că modul în care se desfăşoară în anumite centre nu mai este unitar. R: Ce hobby-uri aveŃi? M.M. Muzica-formaŃii Deep Purple, Led Zeplelin, Creedence, Clearwater, Revival în special rock. R: Vă place sportul? M.M. Am fost dintotdeauna adeptul dictonului „minte sănătoasă în corp sănătos” R: Dacă ar fi să vă reproşaŃi ceva, care ar fi acest lucru? M.M. Ca dascăl ar trebui să fiu ceva mai sever dar atunci nu aş mai fi eu. R: ConsideraŃi util ca acest interviu să devină o rubrică constantă în cadrul revistei şcolii? M.M. Da deoarece în acest mod elevii ar putea să cunoască mai bine un dascăl –pe care îl simpatizează sau nu- şi să constate că acel om nu este o sperietoare ci un mare sufletist care încearcă să facă ceva în educaŃie. R: Noi vă mulŃumim în numele tuturor elevilor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu, vă dorim mult succes în activitatea didactică.

29

KOBAK

30

A játékos nyelvi vetélkedı

1. Szókincspróba Mit jelent? Húzd alá a helyes megoldást!

ara jegyes, török méltóság, gabonafajta falka színehagyott, nyáj, falat páhol színházi hely, liheg, ver papsajt böjti étel, francia lágysajt, növény szelence doboz, nyaklánc, balta

2. Melyik keresztnév lehet elıtag?

………. – burgonya

………. – pecsenye

………. – kenyér

………. – fillér

………. – csutka

3. Alkoss hidat szavakból! Melyik szó illeszthetı a következı 2 szó közé úgy, hogy az elsınek utótagja, a másodiknak elıtagja lehessen? Pl. a vas és a kilincs közé az ajtó, mivel: vasajtó és ajtókilincs

haj doboz: ………………. könyv lemez..………………. fal játék: ………………. esı gomb: ………………. tan lánc: …………………

4. Melyik testrész hiányzik? Írd be!

………vetve

………tekert

31

………fúrt

………táncos

………leves

………kalács

5. Játékos szóösszetételek. Pl.: a vastag kövér jelentéső szó játékosan lehet a vas és a tag összetétele. Az elıtag fémet jelent, az utótag pedig egyesületi embert. A két jelentés megadásából találd ki, mi lehet a szó!

ételízesítı és erıd:……………………

him juh és érték: …………………..

állat himje és hangsor…………………

idıszak és észlel:…………………..

6. Szóláncalkotás Hogyan juthatsz el a köd szótól a tor-ig, mindig csak 1 betőt változtatva? Pl. így: köd –kör – kor – tor. Alkoss szóláncot (a példához hasonlóan)!

tár……………………………………………………………………..mag

nyár……………………………………………………………………tél

kéz…………………………………………………………………….más

víz…………………………………………………………………….nád

7. Fejezd ki nyelv fınevet tartalmazó szólással!

gyorsan beszél:………………………………………………

pletykál róla:………………………………………………….

hirtelen beszédessé válik:……………………………………..

csipkelıdı megjegyzéseket tesz:……………………………..

8. Mássalhangzótorlódás. Összetett szavakban fıként elıfordul, hogy 3 különbözı mássalhangzó kerül egymás mellé. Pl.: a rongyszedı szóban az ngysz. Írj olyan összetett szavakat, amelyekben a megadott mássalhangzók kerülnek egymás mellé!

ngsz:…………………

ntm:………………….

rtgy:………………….

ldsz:….………………

32

9. Ne szólj szám, nem fáj fejem. Átfogalmazva, betőrímes változatban: Fölösleges fecsegésért fejfájással fizetsz. Hasonló betőrímes változatát készítsd el a következı közmondásnak: Ki korán kel, aranyat lel. (Minden szó ugyanazzal a betővel kezdıdhet!)

10. Helyesírási totó. Tippelj!

1 2 x Tipp részt-vesz részt vesz résztvesz

ákom-bákom ákom bákom ákombákom

ivó víz ivóvíz ivó-víz

Tisza-parti (épület) Tisza parti tisza-parti

tíz másodperces tíz-másodperces tízmásodperces

anyagcserevizsgálat anyagcsere-vizsgálat anyagcsere-vizsgálat

platina győrő platinagyőrő platina-győrő

ezeréves ezer éves ezer-éves

metszük metsszük mettszük

Velencei-tavi Velencei tavi velencei-tavi

ezüst evıeszköz ezüstevıeszköz ezüst-evıeszköz

gallyal galyjal gally-lyal

33

Iskolában: - Pistike, ki volt I. András apja? - Nulladik András.

Pistike! Elıször fordult elı, hogy hibátlan házi feladatot adtál be. Hogy lehet ez? - Az apukám elutazott a hétvégére és nem tudott segíteni. Tanító néni az iskolában: - Marika, mit fogsz csinálni, ha olyan nagy leszel, mint én? - Fogyókúrázni! Apu, egyest kaptam az iskolában, mert nem tudtam, hol van Afrika. Te tudod? - Én sem tudom, kisfiam, menj, kérdezd meg anyádat! - Anyu, hol van Afrika? - Nem tudom, de nem lehet túl messze, mert dolgozik nálunk a gyárban két néger nô, és biciklivel járnak haza. Ismeritek már a kijelentı és a felszólító mód közötti különbséget. Most mondjunk rá példát. "A szekér elindul. Hogy van ez, István, felszólító módban? - Győ te! Sorolj fel néhány állatot! - mondja a tanár az iskolában.

- Kutyuska, tehénke, disznóka.

- Jó de nem kell mindig utánnamondani a kicsinyitı képzot!

- Macs, kecs, csir, puly.

Móricka, mondj egy téli gyümölcsöt! - Síparadicsom.

Móricka, ragozd el a menni igét! - Én megyek....... te mész....... izéé..... ı megy...... - Egy kicsit gyorsabban! - Én futok, te futsz, ı fut... Az én apukám nagyon gazdag ember! - dicsekszik Pistike. Van 10 lova 5 autója és 3

repülıje.

Miért, mi az apukád? - kérdezik Körhintás. - válaszol Pistike.

34

A TESZTLAP ÉRTÉKELÉS:2 0 pont - TÖKÉLETES: Tökéletes ember nincs. Nyilván van különbség a

válaszaid és a valóság között. De mindenképpen hasznodra válik majd, ha a tökéletesség felé igyekszel 19 – 17 pont - DICSÉRETES: Dicséretes, hogy képes vagy egy-egy hibát is fellelni magadban. Nagy kár, ha csak itt (a papíron vagy dicséretes, egyébként nem, mert akkor megint becsaptad önmagadat.). 16 – 15 pont - JÓ: Jó úton haladsz. Fejlıdik az ökritikád. De mintha kissé megszépítetted volna a helyzet. Jól át-gondoltad a válaszokat? Ha valóban így van, gratulálunk! 14 – 13 pont - ÁTLAGOS: İszintén feleltél. Minden embernek vannak hibái. De ezek kijavíthatók. Amiben pedig jó vagy, azt fejleszd tovább. Sok sikert! 12 – 10 NYUGTALANITÓ pont -: Vajon mi az oka, hogy csak ennyi pontot értél el? Talán túl szigorú vagy önmagadhoz? Az mindenképpen dicséretes, hogy ilyen ıszintén értékeled magad. De ne elégedj meg ezzel a helyzettel, csakis tıled függ, hogy milyen ember vagy! 9 – 0 pont - KIÁBRÁNDÍTÓ: Válaszaid feltehetıen komolytalanok. Miért nem mersz vagy akarsz szembenézni magaddal? Vagy talán cinizmusról van szó? Akárhogy is van, annak az embernek, aki fittyet hány a társadalmi elvárásokra (aki ennyire önzı), legyen bármilyen zseni, rengeteg konfliktussal kell számolnia.

KÉRDÉS VÁLASZTÁSI LEHETİSÉGEK pont -csakis azok fontosak 0 -azok is fontosak 1

1. Fontosak-e a külsı tulajdonságok?

-nem azok a legfontosabbak 2 -ami kiváltja mások figyelmét 0 -ami épp divatos 1

2. Milyen frizurát viselsz szívesebben? Miért?

-ami elınyös és egészséges 2 -soha 0 -néha 1

3. Udvarias vagy-e?

-mindig 2 -nagyon hiányos az emlékezetem 0

-hiányos az emlékezetem 1

4. Milyen az emlékezıtehetséged?

-pontos az emlékezetem 2 -nem 0 -nem valószinő 1

5. Van-e önfegyelmed? (Meg tudnád állni, hogy egy héten át tanítási órán nem kezdesz magánbeszélgetést?)

-igen 2

-soha 0 -néhányszor 1

6. Hányszor segítettél önzetlenül a rászorultakon?

-sokszor 2 -hazatérve: -azt mondom egyedül sétáltam 0 -nem szólok semmit 1

7. Tudnál-e hazudni? (Szüleid akarata ellenére elmész a tiltott barátoddal sétálni.) -bevallom 2

-nem 0 -majd visszaadom 1

8. Becsületes vagy-e? (Kölcsönkértél egy könyvet.Letagadnád-e, hogy nálad van, ha visszakérnék?)

-rögvest visszaadom 2

-megtartom 0 -egy papíron közlöm a tanulókkal a történteket 1

9. Hallgatsz-e a lelkiismeretedre? (Találsz egy pénztárcát az iskolában. Mit csinálsz?) -átadom az igazgatónak 2

-megeszem 0 -elfelezem 1

10. Tudsz-e lemondani? (Egyedül vagy otthon és a megmaradt darabot elteszed tesvérnek, szülınek vagy megeszed?)

-meghagyom 2

ÖSSZEG

35

Revistă editată de Şcoala Generală „Ioan VlăduŃiu” Luduş

Director Prof. Banea Adrian

Director Adjunct

Prof. Bologa Tănăsie

COORDONATOR Prof. psih. şc. łeculescu Daniel

Colectivul de redacŃie Prof. Butaş SteluŃa Inv. Bungardi Lucia Inv. Achim Ana Inv. Nistor Valeria Inv. Paraschiva Alina Inv. Rotaru LucreŃia

TEHNOREDACTARE Prof. psih. şc. łeculescu Daniel

Elevii

Crăciun Andreea-Clasa a III-a A Bota Maria Andreea-Clasa a III-a A Deteşan Anghel-Clasa a III-a A Kovacs Robi-Clasa a III-a A Astăluş A.-Clasa a III-a A

Bogdan Naghi-Clasa a III-a A Furdui Andrei-Clasa a III-a A

Boca Maria Ruxandra-Clasa a III-a A Pop Lorena Bianca Clasa a III-a A

Trif Lorena-Clasa a III-a A Vereş Ecaterina-Clasa a III-a A

Moldovan Lavinia Adina-Clasa a III-a Step by Step Dâmbean Robert Andrei-Clasa a III-a Step by Step

Cătălin Piper-Clasa a III-a Step by Step Cociş Lorena Clasa a III-a B Florea Oana Clasa a III-a B Stoia Gianina Clasa a III-a B Mihai Pop Clasa a III-a B

Poşteanu Nicoleta Clasa a III-a B Crăciun Bianca Clasa a III-a B Nistor Mădălina Clasa a III-a B

Oltean Oana Ştefania Clasa a III-a B Buha Minodora Clasa a IV-a A Ercean Mirela Clasa a IV-a A

Stoica Iulia CodruŃa Clasa a IV-a A Biriş Denisa Clasa a IV-a B David Diana Clasa a IV-a B Puia Mădălina Clasa a IV-a B Deteşan Raul Clasa a IV-a B Bartha Sabina Clasa a IV-a B Brustur Dan Clasa a IV-a C

Grosu Alexandra Clasa a IV-a C Matei Andrei Clasa a IV-a C Beion Valer Clasa a IV-a C Brustur Ioana Clasa a IV-a C

Hurubean Raluca Clasa a IV-a C Oltean Oana Clasa a IV-a C Boca Adi Clasa a IV-a C

Brudan Teodora Clasa a VI-a D Kişş Timea Clasa a IV-a D

Gherman Anda Clasa a VI-a D Sabău Andreea Clasa a VI-a D

Vary Andrea Clasa a IV-a D Costin Noemi Clasa a IV-a D Fodor Ştefan Clasa a VI-a D łiboc Andrada Clasa a VI-a

Boroş Paula Adrian Clasa a VI-a D Puia Ioana Clasa a VI-a D

Oaneş Roxana Clasa a VII-a C Pop Ariadna Clasa a VIII-a D

36