Tema : Analiza modelului de studiu n paralelograf.

1. Etapele clinico-tehnice de confecionare a protezelor pariale mobilizabile scheletate.

Clinic: Examenul clinic al pacientului; Stabilirea diagnosticului; Planul de tratament; Amprentarea preliminara;Laborator: Realizarea modelului preliminar; In caz de necesitate se confectioneaza lingura individuala si se ajusteaza; Amprentarea definitiva; Obtinerea modelului de lucru; Analiza modelului de lucru la paralelograf; Conceperea proiectului; Duplicarea modelului; Modelarea machetei scheletului metalic; Realizarea tiparului; Topirea si turnarea aliajului; Dezambalarea si prelucrarea piesei obtinute;Clinic: Proba in cavitatea bucala; Determinarea ocluziei centrice sau a rapoartelor intermaxilare;Laborator: Montarea dintilor artificiali; Realizarea machetei din ceara;Clinic: Proba machetei;Laborator: Modelarea definitiva a machetei; Ambalarea ei si obtinerea tiparului; Polimerizarea; Dezambalarea si prelucrareaClinic: Inserarea in cavitatea bucala;

2. Paralelograful, prile componente. Paralelograful simplu este alcatuit din urmatoarele elemente:1. Soclul stabilizator reprezentat de o placa metalica groasa si neteda ce-i confera stabilitate aparatului;2. Suportul pentru model, articulat reglabil, multidirectional cu o masuta de lucru dotata cu sisteme pentru fixarea modelului. Suportul este asezat pe placa soclului stabilizator pentru plasarea lui pe toata suprafata placii. 3. Stalpul vertical solidarizat lateral si perpendicular de soclul stabilizator care permite realizarea miscarilor in plan vertical.4. Bratul orizontal solidarizat (sau articulat) perpendicular la extremitatea superioara a stalpului vertical, fiind situat paralel placii soclului stabilizator. Extremitatea libera a bratului este inzestrata cu un sistem de menghina pentru instalarea pieselor anexe paralel stalpului vertical si perpendicular suportului stabilizator.Piesele anexa sunt reprezentate de: tija detectoare, asemanatoare cu un cilindru plan, cu ajutorul careia se orienteaza inclinarea masutei de lucru pe care este fixat modelul pana la stabilirea axului comun al dintilor-stalpi purtatori de crosete; tija portcreion care are la extremitati un grafit, cu ajutorul caruia se traseaza ecuatorul tuturor dintilor restanti; tije retentivometre in numar de 3, sub forma de cilindru asemanator cu tija detectoare, dar la o extremitate prezentata de un disc cu raza respectiva de 0,25 mm, 0,5 mm, si 0,75 mm, ce servesc la masurarea retentivitatii subecuatoriale a coroanei dintelui-stalp fata de axul comun; tija razusa reprezentata de o lama cu o extremitate in muchie- bizou, care poate fi coborata manual pentru a razui ceara de pe model, si revine la pozitia initiala automat, datorita actiunii unui resort.

3. Definiie: axul de inserie i dezinserie dup E.Gavrilov i dup coala USMF N.Testemianu.

Axul de insertie si dezinsertie al protezei, dupa E. Gavrilov, este apreciat drept directie de aplicare si inlaturare a protezei care prevede miscarea protezei de la primul contact al elementelor de ancorare cu dintii-stalpi pana la fibromucoasa campului protetic, cand pintenii ocluzali sunt asezati in locasurile lor, iar seile sunt amplasate cu precizie pe suprafata campului protetic. Inlaturarea protezei este apreciata ca miscare in directie opusa, adica de la momentul desprinderii bazei de pe fibromucoasa campului protetic pana la pierderea contactului elementelor de ancorare cu dintii-stalpi. Axul de insertie si dezinsertie a protezei prezinta o treiectorie bine determinata care permite aplicarea si inlaturarea protezei de pe campul protetic fara obstacol.

4. Varietile de axe de inserie i dezinserie a protezei.Axul de insertie al protezei poate fi: vertical (cand proteza este aplicata concomitent pe toti dintii-stalpi); vertical spre dreapta ( cand proteza este aplicata la inceput pe dintii stalpi din partea dreapta, apoi pe cei din stanga); vertical spre stanga; vertical posterior; vertical anterior.

5. Metoda liber de alegere i de apreciere a nclinrii medii a axelor dinilor stlpi.Determinarea axului de insertie si dezinsertie al protezei depinde de alegerea pozitiei modelului in paralelograf. Aceasta operatiune poate fi realizata prin una din cele trei metode cunoscute:1) libera;Conform acestei metode, modelul se fixeaza pe masuta reglabila si se pozitioneaza in asa fel incat planul suprafetelor ocluzale ale tuturor dintilor stalpi sa fie perpendicular cu tija detectoare a paralelografului. Dupa blocarea masutei reglabile, se vor executa operatiunile de studiere a modelului.2) prin aprecierea inclinarii medii a axelor dintilor-stalpi;la utilizarea acestei metode soclul modelului se realizeaza initial in conformator sau laturile lui se vor prelucra la aparatul de soclat astfel ca acestea sa fie paralele intre ele si perpendiculare bazei. Modelul se fixeaza pe masuta reglabila a suportului, inclinand-o in diferite directii pana ce axul vertical de implantare al unuia dintre dintii stalpi va coincide cu tija detectoare in toate planurile. Masuta se blocheaza si prin depunerea tijei detectoare pe suprafata corespunzatoare a soclului, unde este implantat dintele cu creionul, se traseaza o linie in plan vertical dupa directia tijei detectoare. Dupa aceasta metoda se gaseste axul vertical al urmatorului dinte de pe aceeasi hemiarcada trasand-o pe soclul modelului, procedand la fel ca si cu primul dinte stalp. Linii trasate vertical sunt unite cu doua linii orizontale paralele intre ele dintre care una la intretaierea cu liniile verticale formeaza unghiuri egale intre ele. Aceste linii orizontale se traseaza la o departare cat mai mare una de alta si se unesc cu o linie verticala, care le imparte in doua jumatati egale. Ultima linie va fi axul mediu al acestor doi dinti stalpi. Daca la hemiarcada respectiva vor fi utilizati mai mult de doia dinti stalpi, axurile verticale ale urmatorilor dinti stalpi vor fi trasate cate una pe soclul modelului si dupa linia verticala medie a celor doi dinti precedenti, determinam axul mediu pentru trei dinti stalpi, apoi dupa linia verticala medie a celor trei dinti stalpi se determina linia medie pentru patru dinti si asa mai departe.Conform principiilor expuse se determina si axurile medii ale dintilor-stalpi de pe hemiarcada opusa. Ulterior axurile medii determinate intre dintii stalpi de pe fiecare hemiarcada sunt trasate pe latura posterioara a soclului modelului cu ajutorul tijei detectoare si intre ele iarasi se apreciaza linia verticala medie care va prezenta axul mediu comun al tuturor dintilor stalpi. Dupa aceasta linie medie masuta reglabila se blocheaza definitiv in aceasta pozitie pentru realizarea urmatoarelor operatiuni.3) de alegere. Conform metodei de alegere, pozitia modelului pe masuta reglabila se stabileste in asa fel ca dintii stalpi sa prezinte retentivitati favorabile pentru plasarea bratelor elastice ale crosetelor. In vederea efectuarii acestei operatiuni este folosita tija detectoare care se aduce la fiecare dinte stalp, inclinand masuta reglabila cu modelul pana cand latura ei va prezenta contact punctiform cu portiunea cea mai convexa a dintelui examinat, iar spre colet va aparea un spatiu de forma triunghiulara. Se poate intampla ca la unul sau mai multi sdinti stalpi sa fie zone retentive bune pentru plasarea bratelor elastice, iar pe altii nesatisfacatoare. Printr-o usoara inclinare in jos a modelului, cu partea unde sunt dinti cu zone retentive nesatisfacatoare, se formeaza zone cu o retentivitate satisfacatoare. Determinarea pozitiei modelului in care toti dintii stalpi au o retentivitate satisfacatoare este realizata in urma mai multor tatonari. O data cu determinarea acestei pozitii se determina si axul de insettie si dezinsertie a protezei, iar masuta reglabila se blocheaza pentru ca toate operatiunile sa se execute in pozitia determinata.

6. Descriei metoda de fixare a poziiei alese a axului de inserie i dezinserie pentru reproducerea ei n paralelograf.

Pentru indeplinirea sarcinilor de laborator trebuie sa fie prevazuta posibilitatea reproducerii pozitiei determinate a modelului in laboratorul de tehnica dentara. In prezent sunt cunoscute mai multe metode de fixare a pozitiei alese, insa toate prevad trasarea a diverse linii, realizarea santurilor pe soclul modelului, frezarea gaurilor pe model sau folosirea diferitelor instalatoare cu ajutorul carora se poate reproduce ulterior pozitia modelului in paralelograf.Una din metodele de fixare a pozitiei alese este urmatoarea: dupa ce s-a determinat axul de insertie a protezei si s-a blocat masuta reglabila, cu ajutorul tijei detectoare, se traseaza pe soclul modelului linii verticale in zonele anterioara, posterioara si laterala. Cu ajutorul bisturiului, de-a lungul fiecarei linii se realizeaza santuri triunghiulare, care vor fi reproduse si pe modelul duplicat. Pentru pozitionarea modelului in paralelograf, tija detectoare se suprapune cu fiecare sant in parte prin miscari usoare ale masutei reglabile pana la obtinerea paralelismului intre tija si fiecare sant fara a schimba pozitia modelului.

7. Definiie: ecuatorul anatomic i protetic.Coroanele dentare prezinta convexitatile maxime fiind numita ecuator anatomic. Ecuatorul anatomic este luat in considerare numai in pozitia verticala a dintelui, pe dintele extras si are valoare in studiul morfologiei dentare.Ecuatorul de malpozitie este caracteristic dintilor limitanti ai edentatiei care prezinta migrari orizontale.Ecuatorul protetic este ecuatorul comun al dintilor stilpi si poate fi determinat cu ajutorul unui aparat numitparalelograf. Se inlocuieste tija detectoare cu tija portcreion, care, fiind adusa la fiecare dinte stalp si fiind plasata in jos pana la nivelul coletului, pastrand contact cu dintele, marcheaza ecuatorul protetic cu partea laterala a grafitului in asa mod ca extremitatea libera a grafitului sa treaca intre festonul gingival si colet.

8. Numii varietile de topografie a ecuatorului protetic.L.Blatterfein a stabilit unele caractere ale traseului ecuatorului protetic in dependenta de inclinarea modelului, deosebim cinci tipuri de situare a ecuatorului pe suprafatele dintelui si de atutudine fata de edentatie: mijlociu; diagonal (2 variante); inalt; josIn realitate traseul ecuatorului protetic nu este epuizat numai prin aceste variante si poate fi reprezentat printr-o topografie variata dependenta de pozitia de inclinare a modelului, de migrarile si forma anatomica a dintilor stalpi. In unele situatii traseul ecuatorului protetic este reprezentat de o curba atipica, deformata, care permite ca limitele zonelor retentive si neretentive sa fie de o configurare complexa, ce prezinta dificultati la aplicarea elementelor crosetului.

9. n ce zone mparte dintele ecuatorul protetic.Trasarea ecuatorului protetic pe fetele laterale coronare le imparte in doua zone distincte, cu utilizare protetica diferita :Zona subecuatoriala situata intre colet si ecuatorul protetic, este partea retentiva a coroanei. Zona supraecuatorialaeste cuprinsa intre ecuator si extremitatea libera a coroanei si reprezinta partea neretentiva a coroanei

10. n ce scop i prin ce metode se determin zonele retentive.

Pentru aceasta operatiune tija de grafit este inlocuita cu tija retentivometrica de dimensiuni corespunzatoare formei crosetului si rezistentei parodontale a dintelui-stalp. Retentivometrele de 0,25 mm sunt folosite pentru crosetele mai putin elastice sau pentru dintii cu implantare parodontala slaba, cele de 0,5 mm si 0,75 mm- pentru crosete elastice si pe dintii bine implantati sau cu un grad de implantare medie.Tija retentivometrica trebuie sa vina in contact cu linia ecuatorului protetic, iar discul va fi ridicat sau coborat in zona retentiva pana va intra si el in contact cu suprafata dintelui. Locul in care discul atinge dintele reprezeinta punctul de retentie care se inseamna cu creionul. Anume in acest punct se va plasa extremitatea elastica a bratului retentiv.

11. n ce ordine se traseaz pe model scheletul protezei.

Proiectul definitv al protezei scheletate este elaborat dupa examenul campului protetic, modelului de studiu si analiza modelului la paralelograf. Elaborarea corecta a proiectului solicita o anumita corelatie intre starea campului protetic si elementele componente ale protezei scheletate. Ney Company recomanda trasarea proiectului protezei scheletate in urmatoarea ordine:a) conturarea formei seilor pentru toate spatiile edentate, indiferent de sprijinul care se poate realiza;b) conturarea formei elementelor de legatura dintre sei;c) conturarea elementelor de mentinere, sprijin si stabilizare si a conectorilor secundari.Dupa trasarea proiectului protezei scheletate cu ajutorul paralelografului, sunt executate operatiunile de laborator ce prevad; reproducerea pozitiei determinate a modelului; pregatirea modelului pentru duplicare; pozitionarea modelului duplicat dupa axul de insertie si dezinsertie al protezei scheletate, determinat cu ajutorul paralelografului.