NR . : ~ 7 ~

REDACŢIA :

Coordonator şi redactor şef : Prof . : Dumitraşcu Marina-Aurora

Editor : Înv. Giura Gheorghe Redactori : Popa Ovidiu –clasa a VIIIa

Ruiu Cristina –clasa aVIIIa Sendre Carmen –clasa a VIIa Mitroi Ştefania –clasa aVIIa

Gidu Liviu - clasa aVIa Baronescu Lavinia –clasa aVIa

Leoveanu Alina –clasa aVIa Cotoilă Adrian – clasa aVIa Nicolae Daniel – clasa aVIa

Paun Daniela –clasa aVa

*Colaboratori : Elevii Cercului Literar ,,Mărgăritărelul „‟

,,Prietenia adevarată trece dincolo de ispita vremii “

Pentru materiale , poezii , eseuri, , diverse , ne puteţi contacta la cabinetul de limba română –clasa a VI a . Aşteptăm materialele voastre pentru numărul viitor al revistei .

CUVÂNT CĂTRE CITITORI

,,Una din cele mai mari aventuri ale vieţii noastre

este cunoaşterea de sine”

Când am plecat la drum spre a scoate revista şcolii mulţi ne priveau cu neîncredere , cu suspiciune, cu neînţelegere . Ce rost avea o revistă în care elevii să-şi pună gândurile , sentimentele , trăirile , visele… Neîncrederea creştea şi doar poate gândul că le vom arăta că şi ei pot exprima în veşminte poetice multe din magicul lor univers neînţeles , că vom creiona un viitor diferit de cel pe care mulţi îl vedeau , speranţa că lucrul în echipă avea să unească trainic inimi… aşa a apărut primul număr , prima treapta a ,,Treptelor spre viitor” De aceea vrem să vorbim acum despre ÎNCREDERE . Fără ea nu am fi continuat lupta . Revista dăruieşte cititorilor ei crâmpeie de viaţă , speranţa împlinirii , bucuria regăsirii vârstei de aur a copilăriei . Gânduri pentru cititorii noştri despre ÎNCREDERE :

• 1. Încrederea în sine este fundaţia fără de care nu ai nici o şansă să te bucuri de succes, în niciunul din aspectele vieţii.

• 2. Încrederea în sine vine în urma experienţelor trăite, a eşecurilor şi a lecţiilor învăţate.

• 3. Nu există eşec, ci doar lecţii învăţate.

• 4. Perseverenţa este atotputernica.

• 5. Curajul este esenţial şi oricine poate da dovadă de curaj.

• 6. Gândirea influenţează până şi ultima celulă a unei fiinţe umane. Ai grijă ce gândeşti, căci gândurile tale, bune sau rele, sigur se vor materializa .

•

Să aveţi mare încredere în inima curată şi în visul …zborul …spre cer! Redacţia

DIN CULISELE ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE

,,Suna clopotelul !’’ –festivitatea de deschidere a anului şcolar 2009-2010

,, La multi ani domnule dascal ! ” - referate , desene , dezbateri privind dreptul tuturor copiilor la educaţie

,, Sezatoarea copiilor – traditii romanesti de Sfantul Andrei ’’ - pluralism cultural ; referate ; desene; măşti; dovleci sculptaţi

,, Cunoscand istoria zarim viitorul ’’ - întocmirea portofoliului zonelor ţării noastre

- concurs pe teme istorice - discutii despre HIV , invitat medicul : Dinu Maria

,, Iarna vazuta prin ochi de copil ’’ - colinde , desene , decorarea claselor , împodobirea bradului - program literar-artistic

,,Dor de Eminescu … ’’ - medalion literar , expoziţie de carte tematică

- concurs de creaţie literară

,, Maicuta mea cea draga !’’ - expoziţie de mărţişoare/felicitări - program literar –artistic

,, Carnavalul teatrului scolar ’’ - parada personajelor caragialeşti şi nu numai - omagiul adus scriitorilor clasici

- vizite la teatru

,, Icoana fereastra catre Dumnezeu ’’ - expoziţie de icoane ; vizite la biserici/ mânăstiri - participarea elevilor la corul bisericii ( la denii )

,, Suntem europeni” - expoziţie , desene , concurs , portofoliu

,, Prietenia peste timp ! ’ ’ - desene , expoziţie - întreceri sportive

,,SOS - Planeta pretioasa ” ! -concursuri ,panouri,mape tematice , expozitii , drumetii

,, Vine vacanta… ! ’’ - program literar , excursie

Floricica Primăvara O floare frumoasă Primăvara a sosit În gradină de-o să creşti Prin pădure au ieşit Trebuie s-o îngrijeşti Brebenei şi viorele Cu apă s-o răcoreşti, Mii şi mii de floricele. Cu îngrăşământ s-o hrăneşti Cu iubire s-o învăluieşti. Copiii pe câmp au plecat Mai târziu ea îţi va da Iarba verde-au admirat Darul ce-l vei merita . Floricele –au adunat. Păun Daniela –cls.aVa

DREPTUL MEU LA EDUCATIE

Educatia are foarte mare legatura cu viata ,cu felul in care aceasta

va evolua.Ea exista in caracterul oricarei persoane. Copiii primesc

de mici o educatie in familie , apoi , pe masura ce cresc de la educatorii,

invatatorii , profesorii lor. Educatia consta in invatarea bunelor maniere,

respectarea altor persoane , in modul in care ne vom comporta in

societate . Exista si oameni care cred ca este mai bine sa nu primesti

educatie , in acest fel ei facandu-si rau pentru ca niciodata un om nu va

reusi sa se descurce fara educatie . Ea ne aduce in viata multe bucurii si

succese nenumarate , ajutandu-ne sa ne realizam dorintele si sa fim

respectati la randul nostru . Viata este mult mai usoara si mai placuta

daca avem educatie . Aceasta trebuie sa existe in sufletul si caracterul

nostru si sa ne ajute asa cum Dumnezeu care exista in ceruri ne ajuta.

De aceea majoritatea oamenilor sunt educati , respecta si sunt

respectati.

(Mitroi Stefania –cls.a-VII-a)

Toti copiii au dreptul la educatie , prima scoala este oferita de

mama care ii invata sa vorbeasca.Niciun parinte nu are voie sa-si

impiedice copilul sa mearga la scoala . Scoala ii invata sa se descurce

mai departe in viata .Prima sarcina a copiilor este sa mearga la scoala

sa scrie, sa invete, sa citeasca, sa nu distruga bunurile scolii si sa-si

aleaga singuri prietenii.

(Leoveanu Larisa –cls.aV-a)

Vreau sa invat

Este luna octombrie .Afara este frig. Eu si Larisa am plecat

spre scoala. In drum spre scoala am strigat-o pe Mihaela colega

noastra. Mama ei ne-a spus ca nu poate veni la scoala pentru ca

Mihaela are treaba, sa se duca cu vacile si sa taie iarba pentru

animale.Noi i-am spus mamei Mihaelei despre dreptul la educatie. I-

am spus ca noi avem dreptul de a invata carte , de a sti foarte multe ,

de a merge la scoala, de a invata cat mai mult. Noi am intrebat-o pe

Mihaela daca isi doreste sa mearga cu noi la scoala iar ea ne-a spus

ca isi doreste foarte mult dar mama sa nu o lasa .

Impreuna am cerut voie mamei Mihaelei s-o lase sa vina cu

noi la scoala.In cele din urma mama ei a lasat-o. Mihaela era tare

fericita caci putea sa mearga la scoala.Ea s-a imprietenit repede cu

noii sai colegi si a invatat multe lucruri interesante . Cand a ajuns

acasa i-a povestit mamei sale cate lucruri aflase intr-o singura zi de

scoala.

De atunci mama Mihaelei nu a mai oprit-o de la scoala ,

Mihaela era tare fericita acum stia mult mai multe lucruri.

Copiii au dreptul la educatie , dreptul de a sti mai multe.

(Anghel Ionela Alexandra –cls.aV-a)

Cu şi despre peştişorul auriu Peştişorul auriu Peştişor, peştişor, Era odată un peştişor auriu Mărgeluşe-avea la gât Peştişorule din mare, Tremura de zile rele Tu vii la a mea chemare Căci nu avea adăpost Dorinţa mea s-o-ndeplineşti Şi umbla fără de rost. Pe mama s-o mulţumeşti. Era tare necăjit Căci nu prea era iubit Peştişor, peştişor din mare Peştii toţi îl ocoleau Îţi mulţumesc frumos Cu el nu prea se jucau. Că ai venit la a mea chemare Tare , tare, bucuros. De aceea necăjit Peştişorul a murit. Fără iubire şi-n frig Ion Gheorghiţa – cls.aVa Peştişorul a murit. Popa Denis –cls.aVa

Fricosul iepuraş.

Era o zi de primăvară târzie ce se aşeza încet , încet peste liniştea tainică a pădurii nesfârşite. Soarele arunca săgeţile de aur spre fagii ai căror muguri plesneau unul câte unul. Elevii clasei a V a porniseră spre mijlocul pădurii pentru a cerceta tainele naturii .

- - Uite un iepure , zise Mihai , năzdravanul clasei.

- Toţi pornesc spre copacul la picioarele căruia , stătea ghemuit un biet iepuraş .Cum a zărit copiii , a luat-o la sănătoasa .

- Ţopăia speriat sărind ca un arc .După un timp s-a oprit . Dan l-a zărit . Stătea ghemuit pe picioarele fragile încordat , gata sa sară , să fugă iar .

- Copiii s-au apropiat încetişor . Iepuraşul nu a fugit . Atunci copiii si iepuraşul s-au jucat până când umbrele nopţii s-au lăsat peste pădure .

Păun Daniela –cls.aV a

Şoricelul speriat Alerg şi mă ascund mereu Chiţ ,chiţ caut întruna Căci îmi este tare greu Caşcavalul delicios Pisicuţa milă n-are Am gustat o bucăţică Şi mă prinde între gheare. Şi sunt tare pofticios. Las mâncarea şi-am fugit Căci pisica a venit Şi dacă ea mă va găsi Vai de capul meu va fi . Bichirliu Tania –cls.aVI a

Zi de vacanţă

A venit vacanţa mare Am intrat iute în mare Cu lumină şi cu soare Şi-am călcat pe-o scoică tare Sora mea mai mare Sora stă jos şi citeşte Merge cu mine la mare. Dintr-o carte cu un …peşte. Am plecat iute de-acasă Sora mă cheamă la ea Banii i-am uitat pe masă Însă eu nu m-aş lăsa Şi la mare de-am ajuns Sora vine după mine De sora mea m-am ascuns. Eu fug tare , cât mă ţine. Când m-a prins pe înserat Mi-a dat una … de-am picat Acasă-am plecat supărat Şi m-am aşezat pe pat. Anghel Ionela Alexandra-cls.aVa

Primăvara printre flori De acum anul s-a împodobit cu o nouă primăvară adusă în zbor de-o barză. Zâna cu rochie de ghiocei şi toporaşi a presărat petece de pământ fără zăpadă şi a trezit la viaţă întreaga natură. Soarele s-a arătat de după un norişor albastru şi a început sa se minuneze cum căldura sa dezmiardă muguraşii şi razele sale curate îmbată cerul senin . Un firicel de vânt se strecoară printre razele de lumină şi ridică în văzduh gâzele somnoroase care abia au ieşit din ascunzătoare. În poiană mai vin încă elegante floricele să ţină companie toporaşilor ce se închină gingaşelor lăcrămioare. Plăpânzii ghiocei îşi scot căpşoarele de sub zăpadă spre a vedea parada îngeraşilor coloraţi ce îşi deschid cupele parfumate . Totul este în sărbătoare,iar decorul din floricele parfumate şi belşugul de verdeaţă arată tuturor că a venit mândra primăvară . Harnicele furnicuţe deretică muşuroiul iar blânda rândunică s-a întors din călătoria sa şi acum îşi face cuibul la streaşina casei mele. Cărăbuşul de aramă se pierde între florile suave , belşugul de verdeaţă şi pământul de catifea. Nu ştie ce să privească mai întâi. Peste dealuri se aude serenada greierilor si fluierul mierlei din zăvoi care vede cum totul viaţă prinde , numai macul roş la faţă doarme dus… Mieii zburdă pe dealuri dezmierdaţi de mireasma crudă de liliac , fascinaţi de puritatea florilor din copaci. În paradisul florilor zâna ghioceilor murmură poveştile strânse în timpul iernii . Copacii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare prinseseră viaţă iar acum stăteau la taifas şi privesc cum soarele urcă încet scările cerului cu pas de diamant. Se apropie seara iar în văzduh se zăresc ploi de foc înconjurate de o rază pâlpâitoare de pasiune şi cad pe pământul unde acum există colţul de rai. Mitroi Ştefania - cls. a VII a

Ştiaţi că ... *Aluta/Alutus= numele antic al Oltului, pomenit de Ptolemeu in Geografia.

* Blidaru= cetate dacica din Muntii Orastiei, situata la 705 m altitudine (jud. Hunedoara). Cetatea are doua incinte distincte (Cetatea I si II). Cetatea I este mai

veche, are forma patrulatera si este prevazuta cu turnuri in colturi si un turn

locuinta in incinta. In proximitatea cetatii se afla o cisterna de apa.

*Buridava= cetate getica, azi Ocnita, jud. Valcea. Considerata a fi centrul tribal al

burilor, pomeniti ca buridavensi de Indreptarul geografic al lui Ptolemeu.

*Cogaionon= munte sfant la geti, unde ar fi fost situata o pestera in care ar fi trait

Zamolxis, pomenit de Geografia lui Strabon.

*Crisia= presups nume antic al Crisului

*Delphi= oras grecesc, celebru prin sanctarul sau dedicat lui Apollo, care, in 279,

a fost pradat de celti.

* Ferigile= grup cultural din hallstattul tarziu, localizat in zona subcarpatica din

sudul Romaniei in sec. VI-IV a. Chr.

*Kogaionon= munte sfant al getilor unde ar fi locuit, intr-o pestera, Zalmoxis

(Strabon, Geografia)

*Maris, Marisus, Marisos= numele antic al raului Mures, pomenit de Herodot in

Istorii si de Strabon in Geografia.

*Pontul Euxin= nume antic dat de greci Marii Negre

*Sargetia= rau in Dacia, posibil Streiul de azi, unde Decebal si-ar fi ascuns

comorile potrivit lui Cassius Dio (Istoria romana).

Iarna

Ninge- afară liniştit Parfumul îmbietor Totul pare adormit Ce se-nalţă peste nea Vine iarna cea geroasă Este al cozonacilor Ne închidem toţi în casă. Ce se coc în casa mea. Zboară fulgii grei de nea Din văzduh cade-ncetişor Prin văzduh ,apoi cad jos Câte un alb puişor Arde focu-n soba mea Un micuţ licurici Timpul este răcoros. Plin de gheaţă şi sclipici. Clopoţeii cei gingaşi Mărgăritare cad din cer Ce vestesc de pe acum Şi rostesc cu glas stingher Se- aud tare când grăiesc Că în sat este acum Că o să vină Moş Crăciun. Anotimpul lui Moş Crăciun. Mitroi Stefania- cls.aVIIa

Iarna Regina cu inima de gheaţă a sosit în zbor peste natura mută cu trena ei de zăpadă. Vântul geme jalnic printre crengile copacilor gătiţi cu beteală şi flori de gheaţă. Câmpul de cristal priveşte trist dealurile uriaşe ce dorm sub zăpadă. Copacii de zahăr ţin companie drumurilor poleite cu argint. Plapuma albă de nea acoperă încălzind natura cu sclipirea şi puritatea ei. Parfumul de brad se joacă prin văzduh cu licuricii albi şi reci care cad din cer aducându-şi sclipirea pe pământ .Satul este în prag de sărbătoare aşteptând nerăbdător pe bătrânul Moş Crăciun. Acesta priveşte pe geamurile pictate cu fluturi lucitori copiii ce se încălzesc lângă foc. În văzduh plutesc nori grei şi cenuşii după care soarele s-a pitit speriat de gerul năprasnic şi de steluţele argintii . Săniuţele alunecă rapid la vale purtând în spate veselia copiilor ce se joacă şi alunecă pe drumul lucios . Lacul a devenit patinoar .Clinchetul clopoţeilor acompaniază perfect colindele care răsună până în inima pădurii de lângă sat. Spre seară paşi hoinari se aud scârţâind pe zăpadă către adăposturile călduroase. În noapte luna coboară pe pământ făcându-i lumină lui Moş Crăciun . Peisajul de gheaţă rămâne adormit până a doua zi când iar copiii vor veni la săniuş. Mitroi Ştefania –cls.aVIIa

COLŢUL STIE TOT

De la G la A vei afla ştiinţa care studiază părţile de vorbire şi

îmbinarea lor în propoziţii.

a. Partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa;

b. Partea de vorbire care arată numărul sau ordinea prin numărare;

c. Partea de vorbire care înlocuieşte un substantiv;

d. Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii;

e. Partea de vorbire care arată însuşirea unui obiect;

f. Numărul care denumeşte un singur obiect;

Lecţia prin care repetăm cunoştinţele învăţate anterior.

G

A

Despre şcoala noastră

Documentele din arhiva scolii Margaritesti arata ca

invatamantul se desfasoara incepand cu anul 1914 in Conacul

Motateanca , casa cetateanului Marin Ene, Conacul Voiculescu.

In anul 1927 a fost ridicat un local de scoala cu doua sali de clasa si o

cancelarie la Scoala Margaritesti , invatatori fiind Popa Theodor si

Popa Sevastita , in anul 1958 este construit tot din caramida al doilea

local de scoala .La Scoala Racovita exista o scoala tot in 1927 avand

doua cadre didactice.

In arhiva scolii de la Margaritesti se gasesc documente

scolare din anul 1921 ceea ce inseamna ca invatamantul a inceput din

centrul comunei Voineasa , satul Margaritesti regasindu-se la centrul

acesteia. In ceea ce priveste invatamantul in Scoala Voineasa acesta s-a

desfasurat fie in diferite locatii , pana in anul 1946 cand dupa vacanta

de Pasti a fost dat in folosinta noul local de scoala cu destinatie -scoala

primara(conf. adresei nr. 4/ Maiu/ 1946 adresa catre Inspectorul Scolar

al judetului Romanati emisa de domnul Marin I Gheorghe , scoala nu

avea stampila ) .

Absolventii scolii sunt astazi profesori, la aceasta unitate ,

medici , cercetatori , avocati, preoti , oameni de cultura.

Cu şi despre anotimpuri Toamna Vara Păsărelele plecau Vara iată a sosit Frunzuliţele cădeau Soarele ne-a încălzit Pomişorii se-ntristau Vacanţa mare a venit Soarele se ascundea Şi câmpia a-nverzit. Norii negri se vedeau Pe plajă ne-am instalat Ploile ei aduceau La soare noi ne-am bronzat Gâzele toate plecau. Cu mingea noi ne-am jucat În apă am înotat. Drăgan Ecaterina –cls.aVa Păun Daniela –cls.aVa

Iarna Primăvara Ninge,ninge cu fulgi mari Primăvară ai sosit Fulgi albi strălucitori Păsărelele-au venit Ninge , ninge , peste noi. Câmpiile-au înverzit. Pătura albă de nea Soarele iar străluceşte Peste sat s-a aşezat Pomişorii înfloresc Ninge, ninge , peste sat. Fluturii ne-nveselesc. Ninge , ninge peste tot Florile au înflorit Săniuţele coboară Oamenii la muncă au ieşit Ninge, ninge , este iarnă . Primăvara a sosit. Popa Denis -cls.a V a Anghel Ionela – cls.aVa

Legenda narcisei O legenda a vechilor greci arata ca narcisa ar fi aparut la moartea lui Narcis, un

tanar singuratic, caruia ii placea sa se plimbe zile intregi prin paduri si pe campii.

Fiind si foarte frumos, se spune ca s-ar fi indragostit de el multe nimfe, dar nici

una din ele nu putea spera ca dragostea îi va fi impartasita, pentru ca Narcis nici

macar nu le remarcase. Se spune chiar ca una dintre nimfe, pe nume Echo, a si

murit din dragoste, lasand in urma ei numai vocea; chiar si asa, ea il urma pe

Narcis peste tot si repeta toate cuvintele lui (astfel a aparut ecoul).

Zeita Nemesis (razbunarea), vazand cruda lui indiferenta in fata dragostei

nimfelor, a hotarat sa ii dea o pedeapsa exemplara: i-a menit sa nu iubeasca pe nimeni niciodata, ci sa se indragosteasca de el insusi si astfel sa isi gaseasca moartea.

Nu peste mult, timp, plimbandu-se prin padure si ajungand langa un lac, Narcis si-a

zarit propriul chip in oglinda apei. Vrand sa imbratiseze chipul deosebit de frumos din

apa, Narcis a cazut in adancuri si s-a inecat.Nimfele au venit sa il planga si l-au

transformat intr-o floare galbena care sa le aminteasca mereu de iubitul lor.

Se zice ca de aceea narcisa isi tine mereu capul in jos, pentru ca il imita pe

Narcis care se admira in apa.O alta legenda care provine tot din Grecia, povesteste

ca zeul Hades ar fi creat narcisa, dandu-i un parfum ametitor, in incercarea de a o

aduce pe Persefona pana la intrarea in infern, pentru ca el nu putea sa isi paraseasca

regatul nici o clipa. Narcisa a fost considerata adevaratul semn al venirii primaverii;

cand apar narcisele, vremea rea nu se mai intoarce inapoi pentru cateva luni de zile,

asa ca narcisa este intr-adevar floarea care vesteste venirea primaverii. In mare parte, acest simbol este legat si de forma de trompeta a florii.

Tot legat de forma narcisei, este si simbolistica sa religioasa, de floare a

Invierii. De altfel, narcisa apare chiar in preajma sarbatorilor de Paste, anuntand

mereu moartea si invierea lui Iisus si chemand oamenii la slujbele religioase din

acele zile. Ea reprezinta avertismentul Judecatii de Apoi si, prin aceasta, este

asociata unui continuu "memento mori". Ciudatul sau simbolism contradictoriu –

simbol al mortii si al vietii este cunoscut din vechime. La greci, ea era floarea

Moirelor, a zeitelor ursitoare, care hotarau destinul nou-nascutului si felul in care

acesta va muri . In Franta, se considera ca este o floare a suferintei si a mortii, fiind

aducatoare de ghinioane si dezastre. Se spunea ca daca visezi o narcisa reprezinta

un semn malefic sau de atentionare. Alte traditii europene interzic aducerea narciselor in casa, pentru ca aduc ghinion familiei. In Evul Mediu, se credea ca,

daca o narcisa cade atunci cand este privita, cineva apropiat va muri. In schimb, in

China, floarea reprezinta, dimpotriva, norocul. Este floarea traditionala a Anului

Nou chinezesc. Un buchet de narcise care infloresc in aceasta zi anunta un an plin

de bucurie si de noroc familiei.In Germania, se crede ca o narcisa nu mai infloreste

daca este aratata cu degetul .

Zorii zilei Zorii zilei se revarsă Zorii zilei au venit Peste paşnica natură Aducând numai căldură Aducând peste câmpie Şi-au împodobit câmpia Doar lumină şi căldură. Cu un strop de rouă pură. Soarele strălucitor Peste pomii din livadă Îşi croieşte drum spre cer Zorile lumina-şi lasă Florile de pe câmpie Cuibărindu-şi adierea Razele fierbinţi îi cer. În copaci ca într-o casă. Ghiocelul cel plăpând Peste râul de cristal Priveşte încetişor O lumină aurie Cum din negura de noapte Trece-n zbor şi-mparte-n jur Ies puiuţii zorilor. Doar viaţă şi veselie . Doar o rază de-ntuneric Lângă munţii împietriţi A rămas pe boltă sus Stau la rând copaci cuminţi Aşteptând nerăbdătoare Ca să ducă în grădină Al soarelui apus. Chiar şi-o rază de lumină. O pasăre ce se ascunde Să vestească-ncetişor După trunchiul de cireş Cum Zorii Zilei au venit in zbor Stă să cadă peste dânsa Şi-au adus pentru copii Roua după un măceş. Un alt dar : o nouă zi. Mitroi Ştefania –cls.aVIIa

Cine-i oare? Vine ca prin minune , ca o pasăre de aur .Globul auriu al soarelui s-a întristat cu fiecare clipă care a trecut şi va trece. Aduce din depărtare covor de frunze argintii . Florile multicolore de vară s-au stins , nu mai clipesc la auzul trilului de păsărele sau îmbătate de căldura soarelui .Aerul cu miros de fructe coapte s-a dus parcă sa viziteze noi teritorii , a fugit cum a auzit de ea. Serenada greierilor din timpul verii a amuţit .Umerii copacilor au rămas dezveliţi , alaiul de frunze aşezându-se pe pământul răcorit de micile mărgăritare ale picăturilor de ploaie . Norii plâng cu tristeţe căci nimeni nu le mai dezvăluie secrete. Soarele nu-şi mai găseşte locul pe cer. Nu-l lasă păsările călătoare ce îşi iau rămas bun de la copacii trişti şi nici norii umflaţi de prea multe lacrimi . Zâmbetul magic al copiilor a dispărut de prin parcuri , grădini. Vântul venit şi el începe să sufle năprasnic frunzele moarte de pe crengile golaşe ale copacilor. ,, Cine este ?”ne întrebăm an de an , şi nu găsim răspuns. Toamna –stăpâna a tot a trecutului , prezentului ce se continuă în viitor. Barbu Adrian –cls.aVIIa

Toamna

Cad ploi grele peste sat Toţi copacii din livadă

Nori negri ne-au invadat Au rămas fără hăinuţe

Bate vântul răcoros Şi acum că-i frig afară

Peste satul somnoros. N-au prieteni pe crenguţe.

Zboară frunze-ngălbenite Păsărelele haioase

Peste satele-adormite Ce cântau lângă izvoare

Formând din plutirea lor Venind zile răcoroase

Un covor multicolor. Au plecat în grabă mare.

Frunzele mai ruginii Soarele ce-ardea odinioară

Dau culoarea operei Prin livezi,pe câmp,afară,

Care pare o gutuie Acum când totul îngheaţă

Cu aromă amăruie. Şi-a luat …. vacanţă.

Vântul fluieră prin crengi Şi râul de lângă casa mea

Peste floricele blegi Se grăbeşte a pleca

Care stau căzute jos Împreună cu cântăreţii

Pe pământul frunzuros. Şi căldura dimineţii.

Câmpia de lângă sat Toate acestea adunate

Şi ea iată a schimbat Împreună rezumate

Rochia cea înverzită Rezultă în întrebare:

Cu o alta ruginită. – De ce oare?

Iată toamna –mbelşugată

Le-a adus cu ea deodată

S-acopere cu o plapumă mare

Toata natura, întreaga suflare.

Mitroi Ştefania –cls.a VIIa

Căprioara şi puiul ei A fost odată o căprioară Lupul sare din tufiş Puiul mult ea îşi iubea Cu dinţii gata pregătiţi Lupul , mormăitul vânător Ochii scânteiau înşelător Mult la carne fragedă visa. Mama sare puiului în ajutor. Puiul de mama lui ataşat era Lupul se repezi la ea Şi de greşea iertare îşi cerea Puiul se puse în faţa sa Lupul pas cu pas îi urmărea ,,- Nu ,stai , nu-l mânca pe el ! Pândea pe unde-i putea ataca. Căci este prea mititel…” Într-o livadă plină de cireşi ,,- Nu, mănâncă-mă pe mine!” Şi de căpşuni şi alte cele ,,- Carne fragedă!!! Ce bine!!!” Ieduţul cu poftă se hrănea Zise lupul zăpăcit Dar mama presimţire sumbră-avea. De o viaţă hămesit. ,,- Oh , puiuţul meu iubit, Ba pe unul , ba pe altul, Îmi este teamă negreşit Lupul nu ştia nu se-hotăra, Te iubesc , te voi iubi, Supărat şi nesătul Şi mereu aşa va fi .” Mai că leşinase-n drum. ,, - Ce spui mamă? Uite-aşa au scăpat Nu te teme că nicicând nu mă vei pierde De lupul înfometat Tu eşti mămicuţa mea Neştiind pe cine să aleagă Şi-n veci vei rămâne-aşa. A rămas fără de pradă. Leoveanu Alina –cls.aVIa

Cu şi despre prietenie … Copilăria , prietenia, bucuria, Prieteni buni, sau răi, Sunt cele mai de preţ lucruri din lume Sunt toţi prietenii mei Dacă ai noroc şi sănătate La bine şi la rău mereu În viaţă câştigi de toate. Le sunt alături mereu. Frumoasă e copilăria Uneori ne mai certăm Păcat ca trece prea uşor Sau poate ne supărăm În ea se-ascunde bucuria Prietenia însă ne leagă Un zâmbet şi un râs asurzitor. Şi ne împăcăm în grabă. Prietenia o cunosc cinstit Unii sunt bogaţi , alţii săraci De când eram micuţă Deştepţi sau poate slabi la minte Prietenia eu am întâlnit Totuşi toţi suntem drepţi De când eram la grădiniţă. Şi nimeni nu mai minte. Un prieten se cunoaşte uşor În orice problemă îţi sare-n ajutor Cu el te sfătuieşti De rele să te fereşti . Leoveanu Alina –cls.aVIa

Zânele

Zânele sunt semi-divinităţi reprezentate ca făpturi mitice tinere

sau bătrâne, care de cele mai multe ori, sunt puse sub conducerea

Zânei Zânelor sau a Sânzienei. Ele sunt închipuite de popor în mod

obişnuit în două ipostaze: zâne bune şi zâne rele. În Dicţionarul

explicativ al limbii române: „zână= personaj feminin fantastic din

basme, închipuit ca o femeie frumoasă şi de obicei foarte bună, cu

puteri supranaturale şi cu darul nemuririi”. În tradiţiile despre zâne

ale poporului român predomină zânele bune văzute ca fecioare

zvelte, frumoase, foarte tinere, năzdrăvane, prielnice omului cinstit şi

dispunând întotdeauna de soluţii pentru impasurile în care se află

eroul pornit pe drumul iniţiatic căci, despre un astfel de drum este

vorba în toate basmele legate de zâne. Acest fapt le atribuie un

caracter de preotese care prezidau cultul iniţiatic al unei divinităţi

feminine. În tradiţia românească zânele sunt socotite a se naşte din

flori. Ne vom lămuri imediat despre ce este vorba pentru că în

mitologia pelasgo-dacă supranumele Zeiţei Mame, Maris sau Marian

însemna chiar floare ( de măr). Mai mult, Mama Zeilor este

identică cu Artemis/Diana din religia greco-romană, iar Diana ca

ipostază mai tânără a Zeiţei Mame a fost născută din flori, sub

numele de Zâna Zânelor, Irodiada ea fiind tocmai Crăiasa Zânelor.

Să privim acum puţin la cele mai cunoscute dintre zâne: ielele.

Rubrică realizată de elevii clasei a VIIIa

CITATE DESPRE CĂRŢI

„…nu este alta, şi mai frumoasă, şi mai de folos în viaţa omului zăbavă

decât cetitul cărţilor.” (Miron Costin)

„Citeşte! Numai citind mereu, creierul tău va deveni un laborator

nesfârşit de idei şi imaginaţii.” (Mihai Eminescu)

« O carte este un sprijin, o mângâiere, un îndemn. Este câte una căreia îi

datorezi cât şi celui mai bun învăţător. Ba chiar care-ţi este cât ţi-au fost şi

părinţii… . Dar atunci trebuie să citim cu alegere. » ( Nicolae Iorga )

« Cărţile ne sunt prieteni statornici. …Ne sunt sfetnici şi nu ne contrazic.

Cărţile care ne plac sunt urme pline de amintiri. » ( Mihail Sadoveanu )

« Toţi acei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni

decât alţii, mai fortificaţi, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile

trec mai repede. » ( Mircea Eliade )

« O carte îşi dobândeşte valoarea, ca un prieten, prin lunga însoţire cu ea »

(Tudor Vianu)

Cărţile care te ajută cel mai mult sunt acelea care te fac să gândeşti cel

mai mult.

Cărţile sunt corăbii care trec pe întinsele mări ale timpului.

O carte nu este justificată decât dacă ne învaţă ceva.

Cărţile, ca şi prietenii, trebuie să fie puţine şi bine alese.

Rubrică realizată de elevii clasei a VI a

HAIN A FACE PE OM SAU ......

Cum sa ne imbracam de sarbatori - semnificatiile unor culori • - Alb - liniste, inocenta, virtute, castitate, impacare

- caracterizeaza persoanele expansive, suave, puritane.

• - Albastru - liniste, satisfactie, tandrete, iubire, afectiune - caracterizeaza persoanele concentrice, pasive, senzitive, perceptive, unificative

• - Galben - aspiratie, originalitate, veselie, spontaneitate - caracterizeaza persoanele active, proiective, expansive, investigative.

• - Gri - melancolie, tristete, plictiseala - caracterizeaza persoanele deprimate, inchise, cu tendinte de izolare, cu stare de amaraciune.

• - Negru - sobrietate, tristete, doliu, singuratate, despartire, moarte

• - Portocaliu - exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism - este specifica pesoanei active, ofensive, competitive, sociabile.

• - Rosu - vointa, dominanta, ardoare, erotism, actiune, insufletire - specifica persoanei active, excentrice, autonome, locomotorie, dominatoare, erotice, competitive.

• - Verde - concentrare, renastere, siguranta, indrazneala, abstinenta, autoevaluare, persistenta caracterizeaza persoanele pasive, defensive, autonome, retinute, posesive, imuabile.

CINE CREDE ….

Semne de timp:

• - Daca inceputul lui decembrie va fi geros, tot asa va fi vremea zece saptamani.

• - Cand cainii latra la luna, urmeaza ger mare.

• - Cand porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.

• - Dupa o iarna grea, urmeaza un an manos.

• - Zapada multa si gerul din decembrie vestesc grau si bucate din belsug.

• - Gaste salbatice multe sunt vestitoare ale iernii grele.

• - De va ploua la inceputul lunii noiembrie, saptamana Craciunului va fi geroasa.

• - Neaua multa de pe pomi insemna muguri putini pe pomi in primavara.

• - Ianuarie cald nu e semn de an manos.

• - Ianuarie uscat si geros aduce Faur umed.

• - Cand se trag norii spre miazazi, urmeaza frig, iar cand e spre miazanoapte, caldura.

Diferite superstitii:

,, De la bătrâni luate şi spre – nvăţătură date”

- Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.

• - Daca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun.

• - Cand te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani altei

persoane, iar daca te mananca palma stanga inseamna ca vei primi

bani.

• - Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si

altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul.

• - Daca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre

rau.

• - Cand cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau.

• - Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi

veselie.

• - Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor

musafiri.

Îngerii păzitori – profesorii….

Se spune că pentru fiecare copil şcoala este a doua casă . Tocmai de a

aceea relaţia copii-profesori este una specială şi depăşeşte cadrul

dascăl – elevi. Profesorii nu sunt doar acei oameni care ne controlează

situaţia şcolară şi au ca principală armă de atac acel obiect înspăimântă-

tor numit catalog , ci sunt mult mai mult decât atât . Sunt consilieri

spirituali , maeştri ai cuvintelor şi modele de urmat , adevărate .

În experienţa mea şcolară am întâlnit şi eu un astfel de om minunat

care mi-a insuflat valori extraordinare ale vieţii , de la care am învăţat

să fac distincţia bine –rău , adevăr-minciună şi care mai ales m-a

determinat să-mi doresc să ajung cineva în viaţă şi să-mi îndeplinesc

visele şi toate idealurile –profesorul de …

Înţelegător , atent , abil în a şti tot timpul să înţeleagă problemele

mele şi ale colegilor mei şi ne-a dat tot timpul cele mai bune sfaturi .

Pentru mine a fost ca un adevărat mentor , un deschizător de drumuri şi

un sfetnic extraordinar. M-a ajutat să-mi înving cele mai ascunse temeri

şi cu ajutorul sfaturilor sale am reuşit sa trec peste toate problemele şi

dificultăţile cu care m-a încercat viaţa.

Mi-l amintesc şi acum , micuţ de statură , cu părul aproape alb din

cauza greutăţilor prin care a trecut , ochii mari şi sinceri , o inimă în care

se regăsea toată bunătatea din lume .

Îi voi fi recunoscătoare toată viaţa pentru tot ce m-a învăţat şi le

doresc tuturor copiilor din lume ca în viaţa lor de elevi să întâlnească

măcar un profesor aşa de înţelegător şi înţelept cum a fost şi este …

profesorul meu .

Sendre Carmen –cls . aVIIa

ULURU sau AYERS ROCK

,,Stânca Roşie” , loc sacru pentru aborigenii din Australia este

numită Uluru ,,locul care aruncă umbre” . Pentru un european acest

traseu pare imposibil şi totuşi plin de surprize . Această călătorie este

mult mai periculoasă decât pare . Temperaturile foarte ridicate de până

la 550C la soare şi 45

0C la umbră , pot constitui o adevărată problemă .

O adevărată confruntare om-natură . Cel care doreşte să

străbată deşertul australian trebuie să fie un bun cunoscător al zonei şi

să reziste la lipsa apei . Chiar dacă nu pare agresiv , deşertul ascunde

multe pericole printre care şi speciile de animale care-l populează :

păienjeni ,insecte,şopârle, gândaci,iguane aurii şi scorpioni . Cel mai

mare pericol îl reprezintă însă speciile de şerpi veninoşi .

În concluzie se poate spune că deşertul australian este o zonă

periculoasă , însă această călătorie reprezintă o provocare pentru tinerii

exploratori care sunt pregătiţi pentru o asemenea aventură .Din nou

lupta dintre om şi natură se termină cu o victorie în favoarea omului ,

printre multe altele .

Sendre Carmen – cls. a VII a

Călător prin ţară…

Ţara noastră îngemănează într-un singur spaţiu , spaţiul

Carpato-Danubiano-Pontic , trei dintre cele mai frumoase minuni din

ţară ale reliefului : Carpaţii ,Dunărea şi Marea Neagră. De la izvorul din

Munţii Pădurea Neagră ,din localitatea germană Donaveshingen ,

Dunărea îşi croieşte drum prin şapte ţări şi cinci capitale pentru ca

într-un sfârşit să-şi verse bogăţia de apă în ţara noastră , în Marea

Neagră . La vărsarea în Marea Neagră , Dunărea şi-a format o deltă

numită Delta Dunării .

Delta Dunării este o rezervaţie naturală în care anual vin mulţi

turişti români , dar mai ales străini pentru a vedea mama natură în

acţiune. Pentru a se bucura în totalitate de frumuseţile naturii şi ale deltei ,

turiştii explorează acest spaţiu mai ales pe cale acvatică .

După părerea mea , călătorie cu bicicleta în Deltă este

periculoasă şi cu adevărat neobişnuită . Cei care vor să străbată Delta

cu bicicleta trebuie să-şi stabilească foarte bine traseul pe care îl vor

urma . Cred ca prima etapă a acestei aventuri este documentarea pe

site-urile sau forumurile pentru cicloturism . Apoi turiştii se familiarizează

cu traseul şi pot începe aventura . Traseul cel mai bun pentru această

călătorie este de la Tulcea-Chilia-Sulina-malul Mării Negre.

De la Tulcea până la Sulina sunt 10 km împănaţi cu sute

de lacuri , bălţi şi stufărişuri .

Cei care au curajul să facă această călătorie cu bicicleta vor

avea parte de o aventură pe cinste şi de amintiri minunate .

Sendre Carmen –cls.a VIIa

Copilăria mea …

Copilăria este cel mai important lucru al unui om .În această

perioadă tu te dezvolţi , creşti, uiţi lucrurile minunate vechi , nu ai griji ,

totul este roz. Ca această perioadă, copilăria,să fie cât mai frumoasă şi

mai educativă , trebuie să se implice şi părinţii care oferă copilului o

educaţie .

Cele mai frumoase amintiri sunt cele legate de natură.

Primăvara atunci când îşi scot uşor petalele afară ghioceii , vara când

soarele mă atinge cu razele lui călduroase, toamna când pomii îşi dau

roadele , pe covorul de frunze moarte paşii mei , iarna când ninge cu

flori de gheaţă şi toţi copiii ne dăm cu sania . De aceste lucruri am

putut să mă bucur , de părinţii mei care m-au ajutat să le descopăr şi să

văd partea frumoasă a fiecărui lucru , a fiecărui anotimp , să mă bucur

de prietenii pe care îi am şi cu care îmi petrec majoritatea timpului .

Din această copilărie mai târziu ne maturizăm , la rândul nostru

povestim şi învăţăm alţi copii ce înseamnă ,,copilăria” şi cât de

importantă este ea. Nu rata această ocazie , bucură-te de vârsta pe

care o ai !

Eşti copil şi asta înseamnă inocenţă şi frumuseţe.

Panainte Lorena –cls. a VI a

Le lipseşte o … doagă !

Doi băieţi stăteau şi se uitau unul la

altul , într-o zi călduroasă de vară ,

la umbra unui nuc . Un băiat mai mare

decât ei trecea pe drum vorbind la telefon .

El spunea despre cineva aflat dincolo de fir ca ii lipseşte o …doagă .

Cei doi băieţi au stat puţin pe gânduri apoi unul zise:

- M-am gândit la cuvântul ,,doagă” şi ştii ce cred ?

- Ce?

- Că este substantiv.

- Păi de ce?

- Pentru că se numără. Înţelegi?

- Păi tocmai de –aia-i numeral …

- Cum să fie numeral măi ,prostule?

- Uite-aşa deşteptule!

- Oricine ştie că ,,doagă” este substantiv .

- Ei bine, oricine , în afară de mine!

- Tu nu ai minte!

- Bine că ai tu! Las-o baltă!

- Uite cum facem : mergem la domnul profesor de română şi îl

întrebăm .Bine?

- Bine .

Ajunşi la domnul profesor acasă după ce au salutat

politicoşi copii au expus problema cu ,,doagă” al lor.

- Domnule profesor nu-i aşa că ,,doagă” este substantiv?

- Ba nu ! Este numeral!

- Băieţi! Asta v-am învăţat? Mă faceţi de râs! Spuneţi ce v-am

învăţat eu?

- Multe ! zise unul din băieţi.

- Dacă îmi aduceţi răspunsul corect mâine la şcoală , vă dau zece.

Nu unul ci doi ! Aţi înţeles?

Şi de atunci , stau sub nuc doi copii ce se gândesc mereu la

cuvântul,,doagă” . Căci chiar le lipseşte o …. ,,doagă”

Leoveanu Alina –cls. a VI a

Primăvara

Primăvara a venit Soarele-i dogoritor

Păsările au sosit Păsările zbor şi zbor…

Florile sunt colorate În vârtej neobositor

Păsările sunt vărgate. Florile sunt spectatori

La un loc sunt adunate Iarba-i verde , verde , verde,

Toate zboară ne-ncetat Primăvara nu se pierde.

Parc-ar fi nişte rachete Nu se pierde , nu se uită,

Printre norii cei cu plete. Chiar de pare că e mută.

Păsările o vestesc

Florile o îndrăgesc

Iarba verde şi frumoasă

Pe deasupra şi mai deasă

Deasă ca o perie

Păsările nu le sperie

Căci dacă s-ar speria

Pe la noi nu ar mai da .

Frumoasă ca o vază

Plină cu flori , cu soare şi nori,

E primăvara noastră .

Anghel Mihăiţă -cls.a VII a

Sfârşit de toamnă Zilele lungi şi albe pline de soare au început să plece . Lumina

este din ce în ce mai palidă , iar cripta neagră a nopţii a pus stăpânire pe

cer . Globul aurit al soarelui se întristează cu fiecare clipă ce trece.

Frunzele ca o pasăre de aur cad uşor din copaci , formând un

covor multicolor. Iarba este tot mai galbenă , pământul este pustiit .

Umerii copacilor dezgoliţi de frunzele care îi încălzeau privesc copacii

trişti şi îndureraţi de plecarea păsărilor şi a animalelor care se ascund de

frigurile care au venit pe aceste meleaguri. Vocea ascunsă şi tainică a

pădurii se aude mai slab din cauza vântului ce bate cu atâta putere .

În aer se simte miros de fructe coapte iar serenada greierilor

începe să scadă în intensitate. Norii trişti şi pufoşi plâng cu picături ca

nişte mărgăritare dispariţia astrului care încălzea pământul .

Un ocean fără de viaţă pare totul , doar zâmbetul copiilor îi

redau toamnei încrederea.

Sendre Carmen –cls. aVIIa

Luceafărul poeziei Avut-am noi poet mare Prin poeme el spunea

Cum altul n-a fost sub soare Tot dorul şi patima Ca luceafărul strălucea Ce inima -i apăsa

Eminescu se numea . Dar răbda şi aştepta.

El visa neîncetat Aştepta neîncetat

Şi pe zi şi pe-nserat Visul să se împlinească

S-o cucerească pe ea Să fie lângă el fiinţa

Şi poezii îi scria. Ce mereu o s-o iubească.

Poezia lui era Era om cinstit şi drept

Clară cum e lacrima Şi spunea doar adevărul

Picurând iubire-n suflet Avea inima în piept Şi pe buze numai zâmbet. Mare cum e …cerul .

Viaţa el şi-a dedicat El mereu a preţuit

Să ne facă să iubim Dreptatea şi prietenia

Basmele şi poezia Totdeauna a ştiut

Cu-ndrăgire să citim . Că averea-i omenia.

Publicist şi prozator, Suferinţa-şi alina

Poetul vremurilor Scriind versuri mii şi mii

Viaţa şi-a dedicat Tuturor le dedica

Poeziei neîncetat . Şi se numeau ...Poezii .

Inspiraţie avea Toţi doream ca Eminescu

Din iubirea-i pentru ţară Să trăiască mii de ani

Universul el iubea Şi să spună adevărul

Dar viaţa-i era amară. Prin poezii , despre duşmani.

Acum nu mai e cu noi

Dar speranţa ce-o purta

A rămas în poezia

Ce se află-n cartea mea .

Mitroi Ştefania –cls-aVIIa

ŞTIRI DIN ŞCOALĂ

Salutare!

*A început şcoala! Succes tuturor!

*Noi concursuri , noi provocări în activităţile extraşcolare!

Activităţile extraşcolare au adus diplome copiilor

participanţi.

*Atenţie la gripa nouă !

* Elevi olimpici - La Cangurul Povestirilor la română (V-

VIII) 10 olimpici ! Felicitări tuturor!

*Băieţii au câştigat meciul de fotbal dar nu campionatul .

Succes la competiţia viitoare!

*Mergem la teatru! Şi nu oricum ci la concurs .Baftă micilor

artişti !

*Simpozion-concurs –Cu Dumnezeu în fiecare zi!-martie 25

*Continuă proiectul ,,Un pom plantat –o viaţă salvată!”

* Emoţii , emoţii! Vine examenul pentru clasa a VIII a !

Atenţie , se va da în şcoală! Baftă tuturor!

* Săptămâna culturală va începe în curând deci fiţi pe fază!

*Atenţie vom demara proiectul ,, O rază de lumină celor

trişti!” vă rugăm să ne fiţi alături .Detalii la redacţie .

Reporterul de serviciu.

Interviu la greu Anul acesta a debutat cu un interviu luat la rece unor oameni care

ar trebui să lămurească de ce este nevoie pentru a exista ,,o bună

educaţie” . Trecutul şi viitorul îşi dau mâna ! Oare?! Avem dilemele

noastre. In fine eroii reportajului nostru sunt : domnul Vasile Ion , fost primar al Comunei Voineasa şi domnul Costache Constantin , actualul

primar .Obiectul discuţiei noastre a fost prilejuit de faptul că la Şcoala

Mărgăriteşti a existat o activitate de o săptămână dedicată importanţei educaţiei .

Cei doi intervievaţi au fost de acord că educaţia este foarte

importantă în viaţa unui om . Actualul primar spune că se înţelege foarte bine cu copiii că trebuie să , cităm : ,, mă implic în ce priveşte

şcoala , să fie asigurate liniştea , transportul elevilor , tot ce e necesar

pentru şcoală . Am foarte multe planuri : să facem o toaletă , să facem

o şcoală nouă, să asigurăm cărţi de premii pentru copii , să aduc un profesor de informatică….” Planuri frumoase ! Dar când vor fi reale?

,,Am cerut bani la învăţământ , ni se spune, dar … nu sunt.” Deşi se

ştie că noi avem nevoie de certitudini nu de … promisiuni goale! De ce nu există încă şcoală nouă la Mărgăriteşti? Subiect delicat

pentru cei doi intervievaţi . Vina? Nu spune nimeni nimic! Criza

economică , bat-o vina ! Fostul primar ne spune că educaţia adevărată are nevoie de ,,…potrivit normelor europene , de săli bine amenajate,

laboratoare , apă curentă , canalizare, aparatură modernă , materiale

didactice moderne…” însă ,,nu sunt bani” . ,,Există proiectul de şcoală

nouă iar dacă actualul primar doreşte , îl voi sprijini cu resursele mele în realizarea acestui proiect” . Noi ne dorim acest lucru le-am spus ,, o

şcoală nouă” în această locaţie unde sunt rădăcinile noastre nu în altă

parte .Ne iubim şcoala aşa cum este , e casa sufletului nostru! Cei doi intervievaţi au fost elevii acestei şcoli , poate nu ştiaţi, da , chiar au

învăţat pe aceste bănci. Noul primar ne spune ,, am amintiri frumoase

de când eram elev aici , cu profesori buni ”,dar nu doreşte să ne împărtăşească

vreo amintire . Fostul primar îşi aduce acum aminte,, am cele mai frumoase amintiri , deşi eram mai tot timpul primul în clasă , uneori

chiar cel mai bun din şcoală , mai fugeam de la ore ….” , rămânem

surprinse , ,,da , iar locul de refugiu era in dealul din spatele cimitirului sau în cavourile deschise din cimitir…” Privim în ochii dumnealor sentimente

contradictorii . Le adresăm şi acum aceeaşi surdă rugăminte : ,,Luptaţi pentru

şcoala noastră! Noi ne iubim şcoala şi ne dorim să înveţe aici şi urmaşii noştri! Regăsiţi printre amintiri iubirea şi puterea!Nu aruncaţi amintirile!”

Reporteri : Sendre Carmen –cls.aVIIa şi Baronescu Lavinia-cls. aVI a

Iarna A nins peste tot , străzile sunt pline de zăpadă, plapuma albă s-a aşternut peste casele împodobite de mii de beculeţe .Sub mustaţa albă cerul a început

să sufle gerul , pădurile varsă lacrimi îngheţate. Privesc de la fereastră jocul

fulgilor de nea care se rotesc .Parfumul de brad trece prin fereastra îngheţată. Steluţe argintii coboară din cerul înstelat .Mama face cozonaci pufoşi şi

rumeni , miroase a vanilie şi scorţişoară. Afară nicio făptură .Soarele se

piteşte după norii îngheţaţi .

Paşi hoinari scârţâie pe zăpadă , paşii mei… Fulgii sclipesc sub paşii mei ca mici cristale . Miroase frumos plăcinta cu dovleac mândria bunicii!

natura mută aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun . Copacii de zahăr te ispitesc .

nori albi stau spânzuraţi de cer . La geamuri se împletesc mirosul cozonacilor şi colindele . Liniştea se sparge deodată de glasuri vesele de copii plecaţi să

ducă din casă în casă colindul strămoşesc . Pe cer norii nu au astâmpăr .

Merg pe poteca poleită cu nea , vântul geme jalnic aşa că intru şi eu în

casă. Moşul priveşte geamurile aburite ale caselor să vadă cât de cuminţi sunt copiii . Aştept şi eu ....

Să aveţi o iarnă minunată! Sărbători fericite!

Stan Alin-cls.aVIIa

Sărbătoarea Crăciunului , Sf. Vasile şi Boboteaza de la bunicii noştri citire…

* Îmi povestea bunica cum în seara de Ajun cetele de colindători porneau pe

la casele gospodarilor ca să vestească Naşterea lui Iisus Hristos. Ei primeau de

la gospodari mere , nuci , covrigi, sau prăjiturele drept răsplată pentru vestea

adusă . În dimineaţa Crăciunului colindătorii vestesc că Fecioara Maria

condusă de lumina stelei într-un staul l-a născut pe Iisus.

Mitroi Ştefania –cls.aVIIa * De Sfântul Vasile se duc la moşi să dea copiii mici de grindă , se duce

plocon la naş , petrecerea ţine 2-3 zile. Seara se vrăjeşte o perie de păr, bani ,

oglindă, mărgele , etc. , ce se ascund sub farfurii. Aşa se află cum eşti şi cum

vei fi în viitor ,adică dacă găseşti bani – bogăţie , dacă găseşti oglinda – eşti

fudul, etc. Tot seara se iese afară , în mână ţinând boabe de porumb , de

grâu şi cu ele dai în geamuri să alungi ghinionul şi se zicea: ,,Ca mine , ca

tine, ca mami , etc…..” Ruiu Cristina – cls.a VIIIa * Boboteaza reprezintă Botezul Domnului , când Iisus a fost botezat de Sf.

Ioan Botezătorul în apa Iordanului . În această zi oamenii cu apă sfinţită îşi

curăţă sufletele şi locuinţele .Se spune ca acum se deschid cerurile si animalele

pot vorbi. Acum se fac şi se prind descântecele .Fetele îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi afla ursitul .Bunica mea spunea că fetele care vor să se căsătorească

trebuie să-şi lege pe degetul inelar un fir roşu de lână ori mătase de care să înnoade o

rămurică de busuioc luată de la preot şi să pună altă crenguţă sub pernă. Seara se face

o turtă de făină foarte sărată după care nu se bea apă ci doar un strop de agheasmă

apoi se mănâncă turta şi se merge la culcare, noaptea în vis fetele vor găsi ursitul –cel

care îi aduce o cană cu apă. Dacă fetele cad pe gheaţă , în ziua de Bobotează , pot fi

sigure că se vor mărita în acel an .Apa sfinţită se ia timp de opt zile . Dacă sunt

construite cruci de gheaţă acestea se crede ca vor proteja satul de rău , iar de va fi cald

în această zi iarna este lungă , de va bate vântul vom avea roade bogate .Preotul

aruncă o cruce sfinţită pe care cel care o va scoate din apa îngheţată va avea noroc tot

anul . Mitroi Ştefania –cls. aVIIa

* Aiasma se ia câteva zile câte trei guri pe nemâncate , spunea bunica .De la dânsa am aflat şi câteva superstiţii: nu se spăla pentru că aducea necazuri în familie

se punea pe masa de Revelion tot felul de boabe pentru a avea de toate în noul an

nu se pune carne de pasăre pe masa de Revelion căci se risipeşte norocul cum găina

boabele se poartă roşu pentru a avea noroc , deşi unii cred că aduce ghinion

să nu te întorci niciodată din drum ,dacă pierzi batista să nu te întorci s-o iei sau s-o

cauţi să nu te dai jos din pat sau să ieşi din casă cu piciorul stâng

- Ruiu Cristina –cls.aVIIIa

*În ziua aceasta toţi sătenii mergeau la biserică la slujba de Bobotează ,apoi

participau la sfinţirea fântânilor după care veneau acasă şi luau apă sfinţită ca

să le meargă bine tot anul… Anghel Alina – cls. aVa

*Boboteaza este o manifestare a celor trei componente ale Sfintei Treimi : Fiul se botează în Iordan de către Sf. Ioan apoi Duhul Sfânt se pogoară în chip de

porumbel asupra lui Iisus , iar Tatăl din cer Îl botează pe Iisus ca fiu al Său.

Drăgan Ecaterina - cls.a Va

Serbarea Sfântului Andrei – la noi în şcoală

Deşi au fost voci care au contestat frumuseţea acestei activităţi cu

răutăţi gratuite şi meschine , vă spunem noi serbarea a ieşit MINUNAT ! Dovada acestui fapt o constituie dvd-ul realizat dar mai ales bucuria

copiilor care au participat (elevii claselor I-VIII) , părinţii acestora ,

foşti elevi.

Piese care au reactualizat obiceiuri păstrate din generaţie în generaţie , cântece populare mereu vii , dansuri populare şi moderne ,

decor fantastic , costumaţii de vis , concurenţi emoţionaţi , într-un

cuvânt totul a fost MAGIC . Cel mai reuşit costum a fost –Piratul Sendre Carmen care a fost atât

de naturală încât a luat locul I , votată în unanimitate şi aplaudată la scenă

deschisă atât de elevi cât şi de invitaţi. Am luat interviu părinţilor care au fost foarte încântaţi de cele ce au

văzut şi auzit, serbarea fiind uimitoare .Nouă şi îndrăzneaţă

Sperăm să devină tradiţie !

Popa Ovidiu –cls.a VIIIa

Serbarea de Crăciun în şcoala noastră

Iată a venit şi serbarea de Crăciun .Muncă , agitaţie , toată lumea încerca să

regăsească miracolul Naşterii lui Iisus Hristos . Un decor fantastic îmbia invitaţii la

bucurie şi iertare . Amintirea vechilor tradiţii , obiceiuri de Crăciun , colinde , piese , poezii .Colinde minunate de fetele corului şcolii noastre cântate , piese toate au

încântat auditoriul . Serbarea a debutat cu piesa celor din clasa a Va , cei care au pornit

în căutarea naşterii pruncului Iisus . Cea care a fost Maica Domnului eleva Leoveanu

Larisa a reuşit să surprindă blândeţea şi gingăşia , iubirea şi teama , bucuria şi

smerenia . Apoi elevii clasei a VI a au schimbat finalurile poveştilor stând sub semnul

iubirii , iertării , prieteniei . Băieţii au venit cu Pluguşorul , obicei din moşi strămoşi iar

fetele cu Sorcova .Am regăsit prezenţi la serbare şi pe cei trei magi în piesa celor de a

şaptea , care încercau să-l îmblânzească pe Irod cel rău .Ei au venit cu Căpriţa de la

munte cea răsfăţată cu euroi şi dolărei căci s-a modernizat şi capra noastră ţărănească ,

a intrat în Europa … Cei de a opta l-au salvat pe Moş Crăciun cel accidentat şi l-au

adus copiilor tocmai de la Polul Nord.

Cu colinde minunate , cu urări de sănătate, cu belşug şi spor la toate , am intrat bucuroşi în vacanţa de iarnă.

Celor prezenţi le-a plăcut serbarea , am fost lăudaţi de doamna directoare.

Vacanţă plăcută !

Anghel Ionuţ -cls aVIIIa

Iarna Iarna albă a venit cu plapuma ei de nea , acoperind pământul .Lacrimile îngheţate ale norilor cad lin creând un dans minunat. Vaietul lin al clopoţeilor se aude mai puternic . Sub troienele de zăpadă natura a amorţit .Vântul geme jalnic printre copacii acoperiţi de feeria de argint a fulgilor cu care aceştia se mândresc. Crengile de ceară însă simt lipsa frunzelor şi a păsărelelor , iar gerul năprasnic a pus stăpânire pe pământ . Norii albi de zăpadă stau spânzuraţi de cer iar petalele de flori îngheţate sunt azvârlite din cer formând un spectacol de basm. Paşii hoinari nu îşi găsesc locul. Steluţe argintii îşi trimit sclipirea să încălzească inima de gheaţă înveşmântată în alb a naturii. Totul este o întindere tăcută şi albă , dar liniştea se sparge de glasurile copiilor , bucuroşi de venirea iernii. Copacii tăcuţi sunt îmbrăcaţi în promoroacă . Câmpia este şi ea acoperită de neaua lină cristalină pe care crivăţul o mătură cu aripa sa . Ţurţuri , din salba iernii , stau agăţaţi de streaşina caselor, iar umbra lămpilor cernite se zăresc prin geamurile acoperite de flori de cristal. Lanurile de argint se întind cât vezi cu ochii , iar dealurile ca nişte uriaşi dorm sub zăpadă . Câmpul de cristal îşi poartă povara sub cerul plumburiu .La geamuri se împletesc colinde cu mirosul îmbietor de cozonaci , luna luminează cărările ca nişte oglinzi poleite. În aer se simte miros de brad , sărbătorile de iarnă se apropie . Copiii împodobesc bradul, căci Moş Crăciun va veni , el cel care ştie rostul fiecărei case. Iarna are o magie aparte care prin poveştile ei despre Iisus şi despre Moş Crăciun încălzeşte inimile oamenilor şi dăruieşte fericire tuturor . Sendre Carmen – cls . a VII a

Prima zi de şcoală

TRADITII DE PASTI

Ouãle rosii de Pasti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun crestin la aceastã

sãrbãtoare. Legendele crestine leagã simbolul ouãlor rosii de patimile lui Iisus.

Se spune cã atunci cînd Iisus a fost bãtut cu pietre, cînd acestea l-au atins, s-au

transformat în ouã rosii. Si se mai spune ca Sf. Maria, venind sã-si vada Fiul rãstignit,

a adus niste ouã într-un cos, care s-au însîngerat stînd sub cruce. Se povesteste cã

dupã ce Iisus a fost rãstignit, rabinii farisei au fãcut un ospãt de bucurie. Unul dintre ei

ar fi spus: "Când va învia cocosul pe care-l mîncam si ouãle fierte vor deveni rosii,

atunci va învia si Iisus". Nici nu si-a terminat bine vorbele si ouãle s-au si fãcut rosii,

iar cocosul a început sã batã din aripi. Rãstignirea si învierea reprezintã eterna legãturã

dintre moarte si viatã, asa precum renaste natura în fiecare primãvarã, cînd se reia

ciclul vietii. Oul, el însusi purtãtor de viatã, devine un simbol al regenerãrii, al

purificãrii, al vesniciei. În traditia popularã româneascã se crede ca ouãle de Pasti sunt purtãtoare de puteri miraculoase: ele vindecã boli si protejeazã animalele din

gospodãrie. În dimineata primei zile de Pasti, copiii sunt pusi sã se spele pe fatã cu apa

dintr-un vas în care s-au pus dinainte un ou rosu si un ban de argint, pentru ca astfel

copiii sã fie tot anul sãnãtosi si rumeni la fatã precum oul de Pasti si curati (de ce nu,

si bogati ?) precum argintul !La noi, de Pasti, ouãle nu se vopsesc doar in rosu, ci si în

alte culori, realizînd desene deosebit de inspirate si frumos lucrate, în motive

geometrice sau reprezentînd plante, animale ori diferite simboluri. Bucovina este

recunoscutã pentru traditia - pãstratã si în zilele noastre - de a “încondeia” sau

“închistri” ouã. Armonia culorilor, delicatetea modelelor transmise din generatie în

generatie si mãiestria executiei, au transformat acest mestesug în artã. Ouãle sunt

încondeiate în trei-patru culori, de obicei, tinînd cont si de simbolul fiecãrei culori in parte: rosu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina,

bogãtia recoltelor, tineretea), verde ( forta naturii, rodnicie, speranta), albastru

(sãnãtate, seninul cerului). Ouã decorative de Pasti se mai fac cu vopsele în relief

(Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mãrgele (Bucovina), din lemn (zona Neamt)

sau din lut (Corund-Harghita). În unele pãrti ale tãrii sunt folosite ouã fierte, în alte

zone, cele golite de continut. Odinioarã, ouãle de Pasti erau vopsite în culori vegetale,

astãzi se folosesc mai mult cele chimice. Culorile vegetale erau preparate dupã retete

strãvechi, transmise din generatie în generatie, cu o mare varietate de procedee si

tehnici. Plantele folosite în acest scop, în functie de momentul cînd erau recoltate, de

timpul de uscare si de modul în care erau combinate, ofereau o gama extrem de variatã

de nuante.Ouãle se ciocnesc la masa de Pasti (în toate cele trei zile ale sãrbãtorii) dupã

un anumit ritual : persoana mai în vîrstã (de obicei bãrbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut în mînã de un comesean, în timp ce rosteste cunoscuta formulã

“Hristos a Înviat !”, la care se raspunde cu: “Adevarat a Înviat !” Multe si frumoase

sunt obiceiurile de Pasti pãstrate in România. Si în sãptãmîna dinainte ( Sãptãmîna

Mare) existã obiceiuri statornicite de veacuri, transmise din generatie in generatie.

Joia Mare, numitã si Joia Patimilor sau Joia Neagrã, este ultima joi din Postul

Pastelui.

Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput în prima sîmbãtã a

Postului Mare, dureazã numai pînã în Joia Mare, zi in care se pomenesc din nou,

mortii. În unele zone ale tãrii se obisnuieste sã se ducã la bisericã bãuturã si mîncare,

care se sfintesc si se dau de pomanã, de sufletul mortilor. În alte regiuni, la

bisericã se împart colivã si colaci. Joia Mare este consideratã o zi inefacatoare si

apãrãtoare a mortilor. De aceea, mortii vin în fiecare an în aceastã zi la vechile lor locuinte, unde stau pînã în sîmbata dinainte de Rusalii. Deoarece în Joia Mare de

obicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri în curtea casei, pentru ca mortii sã se

poatã încãlzi. Este un semn al iubirii si respectului pentru cei adormiti, care nu sunt

uitati de cei dragi nici înainte, si nici în timpul Sãrbãtorilor de Pasti.

Conform traditiei, înrosirea ouãlor de Pasti se face în Joia Mare, pentru cã se spune cã

ouãle fierte si vopsite în aceastã zi se pot pãstra pe tot parcursul anului, fãrã sã se

strice. Se mai spune cã dupa Joia Mare urzicile (mîncare de post) nu mai sunt

bune de mîncat, pentru cã încep sã înfloreascã (“nunta urzicilor”).

Existã credinta cã nu este bine sã dormi în Joia Mare, cãci cine doarme în aceastã

zi va fi lenes tot anul. În special dacã doarme o femeie, va veni Joimãrita care o va

pedepsi sã nu poatã munci tot anul.

Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sãrbãtorii de Pasti (din Sãptãmîna Mare ) si se mai numeste si Vinerea Patimilor ( ziua patimilor si rãstignirii lui

Iisus) sau Vinerea Seacã (pentru cã e zi de post negru pentru cei mai multi români,

adicã nu mãnîncã si nu beau nimic toatã ziua).Postul negru este tinut în

credinta cã Dumnezeu îl va feri pe cel care posteste de toate bolile, îl va face sã

fie sãnãtos si sã-i meargã bine tot restul anului. În timp ce oamenii mai în

vîrstã se spovedesc si se împãrtãsesc de mai multe ori pe an, cei tineri merg pentru

aceste lucruri doar o datã pe an, in Vinerea Pastilor. Conform traditiei, Vinerea

Mare este ziua scãldatului: se crede cã cel care se cufundã de trei ori in apã rece in

Vinerea Seacã, va fi sãnãtos tot anul.

Se spune cã dacã plouã în Vinerea Seacã anul va fi bogat, cu recolte îndestulãtoare,

iar dacã nu plouã, anul va fi secetos, neroditor. În prima zi de Pasti existã obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect

pentru aceastã aleasã sãrbãtoare, dar si pentru cã ea semnificã primenirea trupului

si a sufletului, asa cum se primeneste întreaga naturã odatã cu primãvara.

Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgînd dupã un

adevãrat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouãle rosii, casul de oaie, salata cu

ceapã verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brînzã sau

smîntinã si mai nou, cu ciocolatã.

În a doua zi de Pasti s-a mai pãstrat ( în special in Transilvania ) obiceiul udatului,

avînd semnificatia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apã sau cu

parfum persoanele iesite în cale, în special fetele.

În fiecare primãvarã, se reaprinde în sufletul nostru flacãra sperantei si încrederii în Învierea din veac, asa cum natura reînvie an de an, mai gingasã cu fiecare

ghiocel, mai caldã cu fiecare mîtisor, mai plinã de taine cu fiecare mugur si fiecare

frunzã…

Traditii de Paste Pastele este sarbatoarea crestin-ortodoxa care anunta Invierea Domnului Isus

Hristos, biruinta omenirii, triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor. Foarte

multe traditii de Paste sunt pastrate si acum si foarte asteptate de cei mici.

Incep cu saptamana mare, care porneste de la duminica Floriilor, atunci cand Isus

Hristos intra in Ierusalim si se termina cu duminica Pastelui, atunci cand Hristos invie.

In aceasta saptamana se fac ultimele pregatiri pentru marea sarbatoare, se fac oua rosii

si cozonaci, drop de miel si pasca si tot aceasta saptamana simbolizeaza chinurile prin

care trece Mantuitorul, de la tradarea lui de catre Iuda, pana la rastignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedata de moartea lui si incheiata cu Invierea. In Joia Mare ,

numita si Joia Patimilor, se duce la biserica mancare si bautura, pentru a se sfinti si

apoi pentru a se da de pomana pentru sufletul mortilor. Tot atunci se vopsesc ouale,

deoarece se spune ca daca se inrosesc in Joia Mare, acestea se vor pastra fara ca sa se

strice tot anul si daca se doarme in acesta zi, traditia spune ca respectivul va fi lenes

tot anul.Simbolul oualelor rosii vine de la patimile lui Isus Hristos, care a fost batut cu

pietre si care s-au transformat in oua rosii si cand Maria, mama Mantuitorului a venit

la crucea unde era rastignit acesta, cu un cos cu oua care s-au facut rosii de la

sangele curs de la acesta.

In Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o traditie care nu s-a pierdut este ducerea

de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ce semnifica potignirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce

pentru rastignire. Tot acum foarte multi crestini tin post negru, fara apa si mancare,

fiindca se mai numeste si Vinerea Seaca, pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor

tot anul. Cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si

impartasit pentru tot anul. Traditia mai spune ca daca va ploua in aceasta zi, anul va fi

unul roditor si imbelsugat, daca nu va ploua va fi unul secetos. O alta traditie este cea

a scaldatului, care spune ca cel care se va scalda in apa rece de 3 ori, exact cum Ioan

Botezatorul ii boteza pe oameni si chiar si pe Hristos in apele Iordanului, va fi sanatos

pe tot parcursul anului.In acesta saptamana mare, traditia este ca toate gospodinele sa

faca curatenie generala in casa, in curte si gradini, simbol al renasterii.

In Sambata Mare spre Duminica Invierii, toata lumea merge la biserica pentru a

asista la Invierea Domnului, pentru a lua lumina ca sa o duca la cimitir mortilor din familie, dar si acasa, pentru a avea lumina in viata si in suflet, pentru a lua

traditionalele Sfinte Pasti - anafura sfintita si pentru a lua flori sfintite, dintre cele care

au fost duse in Vinerea Mare la biserica, pentru a le pune acasa la icoane.

In Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa poarte haine noi, semnificatie

a primenirii trupului si a sufletului, iar dimineata se pune intr-un ibric apa rece, un ou

si un ban de argint si se spala cu aceasta apa pentru a fi rumenit in obraji ca oul, pentru

a fi tari ca banul si pentru a avea belsug. Tot acum vine si iepurasul, mult asteptat de

copii, simbol al fertilitatii, care a fost o pasare ranita si pentru a nu muri a fost

transformata de o zeita in iepuroaica, pastrandu-si capacitatea de a depune oua si de

aici, zicala ca "vine iepurasul cu oua".Acesta sarbatoare, este una dintre cele mai mari

si nu are numai o semnificatie religioasa, ci si una de reunire a familiilor, de impacare si bucurie.