NR . : ~ 7 - didactic
Transcript of NR . : ~ 7 - didactic
NR . : ~ 7 ~
REDACŢIA :
Coordonator şi redactor şef : Prof . : Dumitraşcu Marina-Aurora
Editor : Înv. Giura Gheorghe Redactori : Popa Ovidiu –clasa a VIIIa
Ruiu Cristina –clasa aVIIIa Sendre Carmen –clasa a VIIa Mitroi Ştefania –clasa aVIIa
Gidu Liviu - clasa aVIa Baronescu Lavinia –clasa aVIa
Leoveanu Alina –clasa aVIa Cotoilă Adrian – clasa aVIa Nicolae Daniel – clasa aVIa
Paun Daniela –clasa aVa
*Colaboratori : Elevii Cercului Literar ,,Mărgăritărelul „‟
,,Prietenia adevarată trece dincolo de ispita vremii “
Pentru materiale , poezii , eseuri, , diverse , ne puteţi contacta la cabinetul de limba română –clasa a VI a . Aşteptăm materialele voastre pentru numărul viitor al revistei .
CUVÂNT CĂTRE CITITORI
,,Una din cele mai mari aventuri ale vieţii noastre
este cunoaşterea de sine”
Când am plecat la drum spre a scoate revista şcolii mulţi ne priveau cu neîncredere , cu suspiciune, cu neînţelegere . Ce rost avea o revistă în care elevii să-şi pună gândurile , sentimentele , trăirile , visele… Neîncrederea creştea şi doar poate gândul că le vom arăta că şi ei pot exprima în veşminte poetice multe din magicul lor univers neînţeles , că vom creiona un viitor diferit de cel pe care mulţi îl vedeau , speranţa că lucrul în echipă avea să unească trainic inimi… aşa a apărut primul număr , prima treapta a ,,Treptelor spre viitor” De aceea vrem să vorbim acum despre ÎNCREDERE . Fără ea nu am fi continuat lupta . Revista dăruieşte cititorilor ei crâmpeie de viaţă , speranţa împlinirii , bucuria regăsirii vârstei de aur a copilăriei . Gânduri pentru cititorii noştri despre ÎNCREDERE :
• 1. Încrederea în sine este fundaţia fără de care nu ai nici o şansă să te bucuri de succes, în niciunul din aspectele vieţii.
• 2. Încrederea în sine vine în urma experienţelor trăite, a eşecurilor şi a lecţiilor învăţate.
• 3. Nu există eşec, ci doar lecţii învăţate.
• 4. Perseverenţa este atotputernica.
• 5. Curajul este esenţial şi oricine poate da dovadă de curaj.
• 6. Gândirea influenţează până şi ultima celulă a unei fiinţe umane. Ai grijă ce gândeşti, căci gândurile tale, bune sau rele, sigur se vor materializa .
•
Să aveţi mare încredere în inima curată şi în visul …zborul …spre cer! Redacţia
DIN CULISELE ACTIVITATILOR EXTRASCOLARE
,,Suna clopotelul !’’ –festivitatea de deschidere a anului şcolar 2009-2010
,, La multi ani domnule dascal ! ” - referate , desene , dezbateri privind dreptul tuturor copiilor la educaţie
,, Sezatoarea copiilor – traditii romanesti de Sfantul Andrei ’’ - pluralism cultural ; referate ; desene; măşti; dovleci sculptaţi
,, Cunoscand istoria zarim viitorul ’’ - întocmirea portofoliului zonelor ţării noastre
- concurs pe teme istorice - discutii despre HIV , invitat medicul : Dinu Maria
,, Iarna vazuta prin ochi de copil ’’ - colinde , desene , decorarea claselor , împodobirea bradului - program literar-artistic
,,Dor de Eminescu … ’’ - medalion literar , expoziţie de carte tematică
- concurs de creaţie literară
,, Maicuta mea cea draga !’’ - expoziţie de mărţişoare/felicitări - program literar –artistic
,, Carnavalul teatrului scolar ’’ - parada personajelor caragialeşti şi nu numai - omagiul adus scriitorilor clasici
- vizite la teatru
,, Icoana fereastra catre Dumnezeu ’’ - expoziţie de icoane ; vizite la biserici/ mânăstiri - participarea elevilor la corul bisericii ( la denii )
,, Suntem europeni” - expoziţie , desene , concurs , portofoliu
,, Prietenia peste timp ! ’ ’ - desene , expoziţie - întreceri sportive
,,SOS - Planeta pretioasa ” ! -concursuri ,panouri,mape tematice , expozitii , drumetii
,, Vine vacanta… ! ’’ - program literar , excursie
Floricica Primăvara O floare frumoasă Primăvara a sosit În gradină de-o să creşti Prin pădure au ieşit Trebuie s-o îngrijeşti Brebenei şi viorele Cu apă s-o răcoreşti, Mii şi mii de floricele. Cu îngrăşământ s-o hrăneşti Cu iubire s-o învăluieşti. Copiii pe câmp au plecat Mai târziu ea îţi va da Iarba verde-au admirat Darul ce-l vei merita . Floricele –au adunat. Păun Daniela –cls.aVa
DREPTUL MEU LA EDUCATIE
Educatia are foarte mare legatura cu viata ,cu felul in care aceasta
va evolua.Ea exista in caracterul oricarei persoane. Copiii primesc
de mici o educatie in familie , apoi , pe masura ce cresc de la educatorii,
invatatorii , profesorii lor. Educatia consta in invatarea bunelor maniere,
respectarea altor persoane , in modul in care ne vom comporta in
societate . Exista si oameni care cred ca este mai bine sa nu primesti
educatie , in acest fel ei facandu-si rau pentru ca niciodata un om nu va
reusi sa se descurce fara educatie . Ea ne aduce in viata multe bucurii si
succese nenumarate , ajutandu-ne sa ne realizam dorintele si sa fim
respectati la randul nostru . Viata este mult mai usoara si mai placuta
daca avem educatie . Aceasta trebuie sa existe in sufletul si caracterul
nostru si sa ne ajute asa cum Dumnezeu care exista in ceruri ne ajuta.
De aceea majoritatea oamenilor sunt educati , respecta si sunt
respectati.
(Mitroi Stefania –cls.a-VII-a)
Toti copiii au dreptul la educatie , prima scoala este oferita de
mama care ii invata sa vorbeasca.Niciun parinte nu are voie sa-si
impiedice copilul sa mearga la scoala . Scoala ii invata sa se descurce
mai departe in viata .Prima sarcina a copiilor este sa mearga la scoala
sa scrie, sa invete, sa citeasca, sa nu distruga bunurile scolii si sa-si
aleaga singuri prietenii.
(Leoveanu Larisa –cls.aV-a)
Vreau sa invat
Este luna octombrie .Afara este frig. Eu si Larisa am plecat
spre scoala. In drum spre scoala am strigat-o pe Mihaela colega
noastra. Mama ei ne-a spus ca nu poate veni la scoala pentru ca
Mihaela are treaba, sa se duca cu vacile si sa taie iarba pentru
animale.Noi i-am spus mamei Mihaelei despre dreptul la educatie. I-
am spus ca noi avem dreptul de a invata carte , de a sti foarte multe ,
de a merge la scoala, de a invata cat mai mult. Noi am intrebat-o pe
Mihaela daca isi doreste sa mearga cu noi la scoala iar ea ne-a spus
ca isi doreste foarte mult dar mama sa nu o lasa .
Impreuna am cerut voie mamei Mihaelei s-o lase sa vina cu
noi la scoala.In cele din urma mama ei a lasat-o. Mihaela era tare
fericita caci putea sa mearga la scoala.Ea s-a imprietenit repede cu
noii sai colegi si a invatat multe lucruri interesante . Cand a ajuns
acasa i-a povestit mamei sale cate lucruri aflase intr-o singura zi de
scoala.
De atunci mama Mihaelei nu a mai oprit-o de la scoala ,
Mihaela era tare fericita acum stia mult mai multe lucruri.
Copiii au dreptul la educatie , dreptul de a sti mai multe.
(Anghel Ionela Alexandra –cls.aV-a)
Cu şi despre peştişorul auriu Peştişorul auriu Peştişor, peştişor, Era odată un peştişor auriu Mărgeluşe-avea la gât Peştişorule din mare, Tremura de zile rele Tu vii la a mea chemare Căci nu avea adăpost Dorinţa mea s-o-ndeplineşti Şi umbla fără de rost. Pe mama s-o mulţumeşti. Era tare necăjit Căci nu prea era iubit Peştişor, peştişor din mare Peştii toţi îl ocoleau Îţi mulţumesc frumos Cu el nu prea se jucau. Că ai venit la a mea chemare Tare , tare, bucuros. De aceea necăjit Peştişorul a murit. Fără iubire şi-n frig Ion Gheorghiţa – cls.aVa Peştişorul a murit. Popa Denis –cls.aVa
Fricosul iepuraş.
Era o zi de primăvară târzie ce se aşeza încet , încet peste liniştea tainică a pădurii nesfârşite. Soarele arunca săgeţile de aur spre fagii ai căror muguri plesneau unul câte unul. Elevii clasei a V a porniseră spre mijlocul pădurii pentru a cerceta tainele naturii .
- - Uite un iepure , zise Mihai , năzdravanul clasei.
- Toţi pornesc spre copacul la picioarele căruia , stătea ghemuit un biet iepuraş .Cum a zărit copiii , a luat-o la sănătoasa .
- Ţopăia speriat sărind ca un arc .După un timp s-a oprit . Dan l-a zărit . Stătea ghemuit pe picioarele fragile încordat , gata sa sară , să fugă iar .
- Copiii s-au apropiat încetişor . Iepuraşul nu a fugit . Atunci copiii si iepuraşul s-au jucat până când umbrele nopţii s-au lăsat peste pădure .
Păun Daniela –cls.aV a
Şoricelul speriat Alerg şi mă ascund mereu Chiţ ,chiţ caut întruna Căci îmi este tare greu Caşcavalul delicios Pisicuţa milă n-are Am gustat o bucăţică Şi mă prinde între gheare. Şi sunt tare pofticios. Las mâncarea şi-am fugit Căci pisica a venit Şi dacă ea mă va găsi Vai de capul meu va fi . Bichirliu Tania –cls.aVI a
Zi de vacanţă
A venit vacanţa mare Am intrat iute în mare Cu lumină şi cu soare Şi-am călcat pe-o scoică tare Sora mea mai mare Sora stă jos şi citeşte Merge cu mine la mare. Dintr-o carte cu un …peşte. Am plecat iute de-acasă Sora mă cheamă la ea Banii i-am uitat pe masă Însă eu nu m-aş lăsa Şi la mare de-am ajuns Sora vine după mine De sora mea m-am ascuns. Eu fug tare , cât mă ţine. Când m-a prins pe înserat Mi-a dat una … de-am picat Acasă-am plecat supărat Şi m-am aşezat pe pat. Anghel Ionela Alexandra-cls.aVa
Primăvara printre flori De acum anul s-a împodobit cu o nouă primăvară adusă în zbor de-o barză. Zâna cu rochie de ghiocei şi toporaşi a presărat petece de pământ fără zăpadă şi a trezit la viaţă întreaga natură. Soarele s-a arătat de după un norişor albastru şi a început sa se minuneze cum căldura sa dezmiardă muguraşii şi razele sale curate îmbată cerul senin . Un firicel de vânt se strecoară printre razele de lumină şi ridică în văzduh gâzele somnoroase care abia au ieşit din ascunzătoare. În poiană mai vin încă elegante floricele să ţină companie toporaşilor ce se închină gingaşelor lăcrămioare. Plăpânzii ghiocei îşi scot căpşoarele de sub zăpadă spre a vedea parada îngeraşilor coloraţi ce îşi deschid cupele parfumate . Totul este în sărbătoare,iar decorul din floricele parfumate şi belşugul de verdeaţă arată tuturor că a venit mândra primăvară . Harnicele furnicuţe deretică muşuroiul iar blânda rândunică s-a întors din călătoria sa şi acum îşi face cuibul la streaşina casei mele. Cărăbuşul de aramă se pierde între florile suave , belşugul de verdeaţă şi pământul de catifea. Nu ştie ce să privească mai întâi. Peste dealuri se aude serenada greierilor si fluierul mierlei din zăvoi care vede cum totul viaţă prinde , numai macul roş la faţă doarme dus… Mieii zburdă pe dealuri dezmierdaţi de mireasma crudă de liliac , fascinaţi de puritatea florilor din copaci. În paradisul florilor zâna ghioceilor murmură poveştile strânse în timpul iernii . Copacii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare prinseseră viaţă iar acum stăteau la taifas şi privesc cum soarele urcă încet scările cerului cu pas de diamant. Se apropie seara iar în văzduh se zăresc ploi de foc înconjurate de o rază pâlpâitoare de pasiune şi cad pe pământul unde acum există colţul de rai. Mitroi Ştefania - cls. a VII a
Ştiaţi că ... *Aluta/Alutus= numele antic al Oltului, pomenit de Ptolemeu in Geografia.
* Blidaru= cetate dacica din Muntii Orastiei, situata la 705 m altitudine (jud. Hunedoara). Cetatea are doua incinte distincte (Cetatea I si II). Cetatea I este mai
veche, are forma patrulatera si este prevazuta cu turnuri in colturi si un turn
locuinta in incinta. In proximitatea cetatii se afla o cisterna de apa.
*Buridava= cetate getica, azi Ocnita, jud. Valcea. Considerata a fi centrul tribal al
burilor, pomeniti ca buridavensi de Indreptarul geografic al lui Ptolemeu.
*Cogaionon= munte sfant la geti, unde ar fi fost situata o pestera in care ar fi trait
Zamolxis, pomenit de Geografia lui Strabon.
*Crisia= presups nume antic al Crisului
*Delphi= oras grecesc, celebru prin sanctarul sau dedicat lui Apollo, care, in 279,
a fost pradat de celti.
* Ferigile= grup cultural din hallstattul tarziu, localizat in zona subcarpatica din
sudul Romaniei in sec. VI-IV a. Chr.
*Kogaionon= munte sfant al getilor unde ar fi locuit, intr-o pestera, Zalmoxis
(Strabon, Geografia)
*Maris, Marisus, Marisos= numele antic al raului Mures, pomenit de Herodot in
Istorii si de Strabon in Geografia.
*Pontul Euxin= nume antic dat de greci Marii Negre
*Sargetia= rau in Dacia, posibil Streiul de azi, unde Decebal si-ar fi ascuns
comorile potrivit lui Cassius Dio (Istoria romana).
Iarna
Ninge- afară liniştit Parfumul îmbietor Totul pare adormit Ce se-nalţă peste nea Vine iarna cea geroasă Este al cozonacilor Ne închidem toţi în casă. Ce se coc în casa mea. Zboară fulgii grei de nea Din văzduh cade-ncetişor Prin văzduh ,apoi cad jos Câte un alb puişor Arde focu-n soba mea Un micuţ licurici Timpul este răcoros. Plin de gheaţă şi sclipici. Clopoţeii cei gingaşi Mărgăritare cad din cer Ce vestesc de pe acum Şi rostesc cu glas stingher Se- aud tare când grăiesc Că în sat este acum Că o să vină Moş Crăciun. Anotimpul lui Moş Crăciun. Mitroi Stefania- cls.aVIIa
Iarna Regina cu inima de gheaţă a sosit în zbor peste natura mută cu trena ei de zăpadă. Vântul geme jalnic printre crengile copacilor gătiţi cu beteală şi flori de gheaţă. Câmpul de cristal priveşte trist dealurile uriaşe ce dorm sub zăpadă. Copacii de zahăr ţin companie drumurilor poleite cu argint. Plapuma albă de nea acoperă încălzind natura cu sclipirea şi puritatea ei. Parfumul de brad se joacă prin văzduh cu licuricii albi şi reci care cad din cer aducându-şi sclipirea pe pământ .Satul este în prag de sărbătoare aşteptând nerăbdător pe bătrânul Moş Crăciun. Acesta priveşte pe geamurile pictate cu fluturi lucitori copiii ce se încălzesc lângă foc. În văzduh plutesc nori grei şi cenuşii după care soarele s-a pitit speriat de gerul năprasnic şi de steluţele argintii . Săniuţele alunecă rapid la vale purtând în spate veselia copiilor ce se joacă şi alunecă pe drumul lucios . Lacul a devenit patinoar .Clinchetul clopoţeilor acompaniază perfect colindele care răsună până în inima pădurii de lângă sat. Spre seară paşi hoinari se aud scârţâind pe zăpadă către adăposturile călduroase. În noapte luna coboară pe pământ făcându-i lumină lui Moş Crăciun . Peisajul de gheaţă rămâne adormit până a doua zi când iar copiii vor veni la săniuş. Mitroi Ştefania –cls.aVIIa
COLŢUL STIE TOT
De la G la A vei afla ştiinţa care studiază părţile de vorbire şi
îmbinarea lor în propoziţii.
a. Partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa;
b. Partea de vorbire care arată numărul sau ordinea prin numărare;
c. Partea de vorbire care înlocuieşte un substantiv;
d. Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii;
e. Partea de vorbire care arată însuşirea unui obiect;
f. Numărul care denumeşte un singur obiect;
Lecţia prin care repetăm cunoştinţele învăţate anterior.
G
A
Despre şcoala noastră
Documentele din arhiva scolii Margaritesti arata ca
invatamantul se desfasoara incepand cu anul 1914 in Conacul
Motateanca , casa cetateanului Marin Ene, Conacul Voiculescu.
In anul 1927 a fost ridicat un local de scoala cu doua sali de clasa si o
cancelarie la Scoala Margaritesti , invatatori fiind Popa Theodor si
Popa Sevastita , in anul 1958 este construit tot din caramida al doilea
local de scoala .La Scoala Racovita exista o scoala tot in 1927 avand
doua cadre didactice.
In arhiva scolii de la Margaritesti se gasesc documente
scolare din anul 1921 ceea ce inseamna ca invatamantul a inceput din
centrul comunei Voineasa , satul Margaritesti regasindu-se la centrul
acesteia. In ceea ce priveste invatamantul in Scoala Voineasa acesta s-a
desfasurat fie in diferite locatii , pana in anul 1946 cand dupa vacanta
de Pasti a fost dat in folosinta noul local de scoala cu destinatie -scoala
primara(conf. adresei nr. 4/ Maiu/ 1946 adresa catre Inspectorul Scolar
al judetului Romanati emisa de domnul Marin I Gheorghe , scoala nu
avea stampila ) .
Absolventii scolii sunt astazi profesori, la aceasta unitate ,
medici , cercetatori , avocati, preoti , oameni de cultura.
Cu şi despre anotimpuri Toamna Vara Păsărelele plecau Vara iată a sosit Frunzuliţele cădeau Soarele ne-a încălzit Pomişorii se-ntristau Vacanţa mare a venit Soarele se ascundea Şi câmpia a-nverzit. Norii negri se vedeau Pe plajă ne-am instalat Ploile ei aduceau La soare noi ne-am bronzat Gâzele toate plecau. Cu mingea noi ne-am jucat În apă am înotat. Drăgan Ecaterina –cls.aVa Păun Daniela –cls.aVa
Iarna Primăvara Ninge,ninge cu fulgi mari Primăvară ai sosit Fulgi albi strălucitori Păsărelele-au venit Ninge , ninge , peste noi. Câmpiile-au înverzit. Pătura albă de nea Soarele iar străluceşte Peste sat s-a aşezat Pomişorii înfloresc Ninge, ninge , peste sat. Fluturii ne-nveselesc. Ninge , ninge peste tot Florile au înflorit Săniuţele coboară Oamenii la muncă au ieşit Ninge, ninge , este iarnă . Primăvara a sosit. Popa Denis -cls.a V a Anghel Ionela – cls.aVa
Legenda narcisei O legenda a vechilor greci arata ca narcisa ar fi aparut la moartea lui Narcis, un
tanar singuratic, caruia ii placea sa se plimbe zile intregi prin paduri si pe campii.
Fiind si foarte frumos, se spune ca s-ar fi indragostit de el multe nimfe, dar nici
una din ele nu putea spera ca dragostea îi va fi impartasita, pentru ca Narcis nici
macar nu le remarcase. Se spune chiar ca una dintre nimfe, pe nume Echo, a si
murit din dragoste, lasand in urma ei numai vocea; chiar si asa, ea il urma pe
Narcis peste tot si repeta toate cuvintele lui (astfel a aparut ecoul).
Zeita Nemesis (razbunarea), vazand cruda lui indiferenta in fata dragostei
nimfelor, a hotarat sa ii dea o pedeapsa exemplara: i-a menit sa nu iubeasca pe nimeni niciodata, ci sa se indragosteasca de el insusi si astfel sa isi gaseasca moartea.
Nu peste mult, timp, plimbandu-se prin padure si ajungand langa un lac, Narcis si-a
zarit propriul chip in oglinda apei. Vrand sa imbratiseze chipul deosebit de frumos din
apa, Narcis a cazut in adancuri si s-a inecat.Nimfele au venit sa il planga si l-au
transformat intr-o floare galbena care sa le aminteasca mereu de iubitul lor.
Se zice ca de aceea narcisa isi tine mereu capul in jos, pentru ca il imita pe
Narcis care se admira in apa.O alta legenda care provine tot din Grecia, povesteste
ca zeul Hades ar fi creat narcisa, dandu-i un parfum ametitor, in incercarea de a o
aduce pe Persefona pana la intrarea in infern, pentru ca el nu putea sa isi paraseasca
regatul nici o clipa. Narcisa a fost considerata adevaratul semn al venirii primaverii;
cand apar narcisele, vremea rea nu se mai intoarce inapoi pentru cateva luni de zile,
asa ca narcisa este intr-adevar floarea care vesteste venirea primaverii. In mare parte, acest simbol este legat si de forma de trompeta a florii.
Tot legat de forma narcisei, este si simbolistica sa religioasa, de floare a
Invierii. De altfel, narcisa apare chiar in preajma sarbatorilor de Paste, anuntand
mereu moartea si invierea lui Iisus si chemand oamenii la slujbele religioase din
acele zile. Ea reprezinta avertismentul Judecatii de Apoi si, prin aceasta, este
asociata unui continuu "memento mori". Ciudatul sau simbolism contradictoriu –
simbol al mortii si al vietii este cunoscut din vechime. La greci, ea era floarea
Moirelor, a zeitelor ursitoare, care hotarau destinul nou-nascutului si felul in care
acesta va muri . In Franta, se considera ca este o floare a suferintei si a mortii, fiind
aducatoare de ghinioane si dezastre. Se spunea ca daca visezi o narcisa reprezinta
un semn malefic sau de atentionare. Alte traditii europene interzic aducerea narciselor in casa, pentru ca aduc ghinion familiei. In Evul Mediu, se credea ca,
daca o narcisa cade atunci cand este privita, cineva apropiat va muri. In schimb, in
China, floarea reprezinta, dimpotriva, norocul. Este floarea traditionala a Anului
Nou chinezesc. Un buchet de narcise care infloresc in aceasta zi anunta un an plin
de bucurie si de noroc familiei.In Germania, se crede ca o narcisa nu mai infloreste
daca este aratata cu degetul .
Zorii zilei Zorii zilei se revarsă Zorii zilei au venit Peste paşnica natură Aducând numai căldură Aducând peste câmpie Şi-au împodobit câmpia Doar lumină şi căldură. Cu un strop de rouă pură. Soarele strălucitor Peste pomii din livadă Îşi croieşte drum spre cer Zorile lumina-şi lasă Florile de pe câmpie Cuibărindu-şi adierea Razele fierbinţi îi cer. În copaci ca într-o casă. Ghiocelul cel plăpând Peste râul de cristal Priveşte încetişor O lumină aurie Cum din negura de noapte Trece-n zbor şi-mparte-n jur Ies puiuţii zorilor. Doar viaţă şi veselie . Doar o rază de-ntuneric Lângă munţii împietriţi A rămas pe boltă sus Stau la rând copaci cuminţi Aşteptând nerăbdătoare Ca să ducă în grădină Al soarelui apus. Chiar şi-o rază de lumină. O pasăre ce se ascunde Să vestească-ncetişor După trunchiul de cireş Cum Zorii Zilei au venit in zbor Stă să cadă peste dânsa Şi-au adus pentru copii Roua după un măceş. Un alt dar : o nouă zi. Mitroi Ştefania –cls.aVIIa
Cine-i oare? Vine ca prin minune , ca o pasăre de aur .Globul auriu al soarelui s-a întristat cu fiecare clipă care a trecut şi va trece. Aduce din depărtare covor de frunze argintii . Florile multicolore de vară s-au stins , nu mai clipesc la auzul trilului de păsărele sau îmbătate de căldura soarelui .Aerul cu miros de fructe coapte s-a dus parcă sa viziteze noi teritorii , a fugit cum a auzit de ea. Serenada greierilor din timpul verii a amuţit .Umerii copacilor au rămas dezveliţi , alaiul de frunze aşezându-se pe pământul răcorit de micile mărgăritare ale picăturilor de ploaie . Norii plâng cu tristeţe căci nimeni nu le mai dezvăluie secrete. Soarele nu-şi mai găseşte locul pe cer. Nu-l lasă păsările călătoare ce îşi iau rămas bun de la copacii trişti şi nici norii umflaţi de prea multe lacrimi . Zâmbetul magic al copiilor a dispărut de prin parcuri , grădini. Vântul venit şi el începe să sufle năprasnic frunzele moarte de pe crengile golaşe ale copacilor. ,, Cine este ?”ne întrebăm an de an , şi nu găsim răspuns. Toamna –stăpâna a tot a trecutului , prezentului ce se continuă în viitor. Barbu Adrian –cls.aVIIa
Toamna
Cad ploi grele peste sat Toţi copacii din livadă
Nori negri ne-au invadat Au rămas fără hăinuţe
Bate vântul răcoros Şi acum că-i frig afară
Peste satul somnoros. N-au prieteni pe crenguţe.
Zboară frunze-ngălbenite Păsărelele haioase
Peste satele-adormite Ce cântau lângă izvoare
Formând din plutirea lor Venind zile răcoroase
Un covor multicolor. Au plecat în grabă mare.
Frunzele mai ruginii Soarele ce-ardea odinioară
Dau culoarea operei Prin livezi,pe câmp,afară,
Care pare o gutuie Acum când totul îngheaţă
Cu aromă amăruie. Şi-a luat …. vacanţă.
Vântul fluieră prin crengi Şi râul de lângă casa mea
Peste floricele blegi Se grăbeşte a pleca
Care stau căzute jos Împreună cu cântăreţii
Pe pământul frunzuros. Şi căldura dimineţii.
Câmpia de lângă sat Toate acestea adunate
Şi ea iată a schimbat Împreună rezumate
Rochia cea înverzită Rezultă în întrebare:
Cu o alta ruginită. – De ce oare?
Iată toamna –mbelşugată
Le-a adus cu ea deodată
S-acopere cu o plapumă mare
Toata natura, întreaga suflare.
Mitroi Ştefania –cls.a VIIa
Căprioara şi puiul ei A fost odată o căprioară Lupul sare din tufiş Puiul mult ea îşi iubea Cu dinţii gata pregătiţi Lupul , mormăitul vânător Ochii scânteiau înşelător Mult la carne fragedă visa. Mama sare puiului în ajutor. Puiul de mama lui ataşat era Lupul se repezi la ea Şi de greşea iertare îşi cerea Puiul se puse în faţa sa Lupul pas cu pas îi urmărea ,,- Nu ,stai , nu-l mânca pe el ! Pândea pe unde-i putea ataca. Căci este prea mititel…” Într-o livadă plină de cireşi ,,- Nu, mănâncă-mă pe mine!” Şi de căpşuni şi alte cele ,,- Carne fragedă!!! Ce bine!!!” Ieduţul cu poftă se hrănea Zise lupul zăpăcit Dar mama presimţire sumbră-avea. De o viaţă hămesit. ,,- Oh , puiuţul meu iubit, Ba pe unul , ba pe altul, Îmi este teamă negreşit Lupul nu ştia nu se-hotăra, Te iubesc , te voi iubi, Supărat şi nesătul Şi mereu aşa va fi .” Mai că leşinase-n drum. ,, - Ce spui mamă? Uite-aşa au scăpat Nu te teme că nicicând nu mă vei pierde De lupul înfometat Tu eşti mămicuţa mea Neştiind pe cine să aleagă Şi-n veci vei rămâne-aşa. A rămas fără de pradă. Leoveanu Alina –cls.aVIa
Cu şi despre prietenie … Copilăria , prietenia, bucuria, Prieteni buni, sau răi, Sunt cele mai de preţ lucruri din lume Sunt toţi prietenii mei Dacă ai noroc şi sănătate La bine şi la rău mereu În viaţă câştigi de toate. Le sunt alături mereu. Frumoasă e copilăria Uneori ne mai certăm Păcat ca trece prea uşor Sau poate ne supărăm În ea se-ascunde bucuria Prietenia însă ne leagă Un zâmbet şi un râs asurzitor. Şi ne împăcăm în grabă. Prietenia o cunosc cinstit Unii sunt bogaţi , alţii săraci De când eram micuţă Deştepţi sau poate slabi la minte Prietenia eu am întâlnit Totuşi toţi suntem drepţi De când eram la grădiniţă. Şi nimeni nu mai minte. Un prieten se cunoaşte uşor În orice problemă îţi sare-n ajutor Cu el te sfătuieşti De rele să te fereşti . Leoveanu Alina –cls.aVIa
Zânele
Zânele sunt semi-divinităţi reprezentate ca făpturi mitice tinere
sau bătrâne, care de cele mai multe ori, sunt puse sub conducerea
Zânei Zânelor sau a Sânzienei. Ele sunt închipuite de popor în mod
obişnuit în două ipostaze: zâne bune şi zâne rele. În Dicţionarul
explicativ al limbii române: „zână= personaj feminin fantastic din
basme, închipuit ca o femeie frumoasă şi de obicei foarte bună, cu
puteri supranaturale şi cu darul nemuririi”. În tradiţiile despre zâne
ale poporului român predomină zânele bune văzute ca fecioare
zvelte, frumoase, foarte tinere, năzdrăvane, prielnice omului cinstit şi
dispunând întotdeauna de soluţii pentru impasurile în care se află
eroul pornit pe drumul iniţiatic căci, despre un astfel de drum este
vorba în toate basmele legate de zâne. Acest fapt le atribuie un
caracter de preotese care prezidau cultul iniţiatic al unei divinităţi
feminine. În tradiţia românească zânele sunt socotite a se naşte din
flori. Ne vom lămuri imediat despre ce este vorba pentru că în
mitologia pelasgo-dacă supranumele Zeiţei Mame, Maris sau Marian
însemna chiar floare ( de măr). Mai mult, Mama Zeilor este
identică cu Artemis/Diana din religia greco-romană, iar Diana ca
ipostază mai tânără a Zeiţei Mame a fost născută din flori, sub
numele de Zâna Zânelor, Irodiada ea fiind tocmai Crăiasa Zânelor.
Să privim acum puţin la cele mai cunoscute dintre zâne: ielele.
Rubrică realizată de elevii clasei a VIIIa
CITATE DESPRE CĂRŢI
„…nu este alta, şi mai frumoasă, şi mai de folos în viaţa omului zăbavă
decât cetitul cărţilor.” (Miron Costin)
„Citeşte! Numai citind mereu, creierul tău va deveni un laborator
nesfârşit de idei şi imaginaţii.” (Mihai Eminescu)
« O carte este un sprijin, o mângâiere, un îndemn. Este câte una căreia îi
datorezi cât şi celui mai bun învăţător. Ba chiar care-ţi este cât ţi-au fost şi
părinţii… . Dar atunci trebuie să citim cu alegere. » ( Nicolae Iorga )
« Cărţile ne sunt prieteni statornici. …Ne sunt sfetnici şi nu ne contrazic.
Cărţile care ne plac sunt urme pline de amintiri. » ( Mihail Sadoveanu )
« Toţi acei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni
decât alţii, mai fortificaţi, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile
trec mai repede. » ( Mircea Eliade )
« O carte îşi dobândeşte valoarea, ca un prieten, prin lunga însoţire cu ea »
(Tudor Vianu)
Cărţile care te ajută cel mai mult sunt acelea care te fac să gândeşti cel
mai mult.
Cărţile sunt corăbii care trec pe întinsele mări ale timpului.
O carte nu este justificată decât dacă ne învaţă ceva.
Cărţile, ca şi prietenii, trebuie să fie puţine şi bine alese.
Rubrică realizată de elevii clasei a VI a
HAIN A FACE PE OM SAU ......
Cum sa ne imbracam de sarbatori - semnificatiile unor culori • - Alb - liniste, inocenta, virtute, castitate, impacare
- caracterizeaza persoanele expansive, suave, puritane.
• - Albastru - liniste, satisfactie, tandrete, iubire, afectiune - caracterizeaza persoanele concentrice, pasive, senzitive, perceptive, unificative
• - Galben - aspiratie, originalitate, veselie, spontaneitate - caracterizeaza persoanele active, proiective, expansive, investigative.
• - Gri - melancolie, tristete, plictiseala - caracterizeaza persoanele deprimate, inchise, cu tendinte de izolare, cu stare de amaraciune.
• - Negru - sobrietate, tristete, doliu, singuratate, despartire, moarte
• - Portocaliu - exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism - este specifica pesoanei active, ofensive, competitive, sociabile.
• - Rosu - vointa, dominanta, ardoare, erotism, actiune, insufletire - specifica persoanei active, excentrice, autonome, locomotorie, dominatoare, erotice, competitive.
• - Verde - concentrare, renastere, siguranta, indrazneala, abstinenta, autoevaluare, persistenta caracterizeaza persoanele pasive, defensive, autonome, retinute, posesive, imuabile.
CINE CREDE ….
Semne de timp:
• - Daca inceputul lui decembrie va fi geros, tot asa va fi vremea zece saptamani.
• - Cand cainii latra la luna, urmeaza ger mare.
• - Cand porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.
• - Dupa o iarna grea, urmeaza un an manos.
• - Zapada multa si gerul din decembrie vestesc grau si bucate din belsug.
• - Gaste salbatice multe sunt vestitoare ale iernii grele.
• - De va ploua la inceputul lunii noiembrie, saptamana Craciunului va fi geroasa.
• - Neaua multa de pe pomi insemna muguri putini pe pomi in primavara.
• - Ianuarie cald nu e semn de an manos.
• - Ianuarie uscat si geros aduce Faur umed.
• - Cand se trag norii spre miazazi, urmeaza frig, iar cand e spre miazanoapte, caldura.
Diferite superstitii:
,, De la bătrâni luate şi spre – nvăţătură date”
- Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.
• - Daca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun.
• - Cand te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani altei
persoane, iar daca te mananca palma stanga inseamna ca vei primi
bani.
• - Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si
altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul.
• - Daca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre
rau.
• - Cand cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau.
• - Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi
veselie.
• - Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor
musafiri.
Îngerii păzitori – profesorii….
Se spune că pentru fiecare copil şcoala este a doua casă . Tocmai de a
aceea relaţia copii-profesori este una specială şi depăşeşte cadrul
dascăl – elevi. Profesorii nu sunt doar acei oameni care ne controlează
situaţia şcolară şi au ca principală armă de atac acel obiect înspăimântă-
tor numit catalog , ci sunt mult mai mult decât atât . Sunt consilieri
spirituali , maeştri ai cuvintelor şi modele de urmat , adevărate .
În experienţa mea şcolară am întâlnit şi eu un astfel de om minunat
care mi-a insuflat valori extraordinare ale vieţii , de la care am învăţat
să fac distincţia bine –rău , adevăr-minciună şi care mai ales m-a
determinat să-mi doresc să ajung cineva în viaţă şi să-mi îndeplinesc
visele şi toate idealurile –profesorul de …
Înţelegător , atent , abil în a şti tot timpul să înţeleagă problemele
mele şi ale colegilor mei şi ne-a dat tot timpul cele mai bune sfaturi .
Pentru mine a fost ca un adevărat mentor , un deschizător de drumuri şi
un sfetnic extraordinar. M-a ajutat să-mi înving cele mai ascunse temeri
şi cu ajutorul sfaturilor sale am reuşit sa trec peste toate problemele şi
dificultăţile cu care m-a încercat viaţa.
Mi-l amintesc şi acum , micuţ de statură , cu părul aproape alb din
cauza greutăţilor prin care a trecut , ochii mari şi sinceri , o inimă în care
se regăsea toată bunătatea din lume .
Îi voi fi recunoscătoare toată viaţa pentru tot ce m-a învăţat şi le
doresc tuturor copiilor din lume ca în viaţa lor de elevi să întâlnească
măcar un profesor aşa de înţelegător şi înţelept cum a fost şi este …
profesorul meu .
Sendre Carmen –cls . aVIIa
ULURU sau AYERS ROCK
,,Stânca Roşie” , loc sacru pentru aborigenii din Australia este
numită Uluru ,,locul care aruncă umbre” . Pentru un european acest
traseu pare imposibil şi totuşi plin de surprize . Această călătorie este
mult mai periculoasă decât pare . Temperaturile foarte ridicate de până
la 550C la soare şi 45
0C la umbră , pot constitui o adevărată problemă .
O adevărată confruntare om-natură . Cel care doreşte să
străbată deşertul australian trebuie să fie un bun cunoscător al zonei şi
să reziste la lipsa apei . Chiar dacă nu pare agresiv , deşertul ascunde
multe pericole printre care şi speciile de animale care-l populează :
păienjeni ,insecte,şopârle, gândaci,iguane aurii şi scorpioni . Cel mai
mare pericol îl reprezintă însă speciile de şerpi veninoşi .
În concluzie se poate spune că deşertul australian este o zonă
periculoasă , însă această călătorie reprezintă o provocare pentru tinerii
exploratori care sunt pregătiţi pentru o asemenea aventură .Din nou
lupta dintre om şi natură se termină cu o victorie în favoarea omului ,
printre multe altele .
Sendre Carmen – cls. a VII a
Călător prin ţară…
Ţara noastră îngemănează într-un singur spaţiu , spaţiul
Carpato-Danubiano-Pontic , trei dintre cele mai frumoase minuni din
ţară ale reliefului : Carpaţii ,Dunărea şi Marea Neagră. De la izvorul din
Munţii Pădurea Neagră ,din localitatea germană Donaveshingen ,
Dunărea îşi croieşte drum prin şapte ţări şi cinci capitale pentru ca
într-un sfârşit să-şi verse bogăţia de apă în ţara noastră , în Marea
Neagră . La vărsarea în Marea Neagră , Dunărea şi-a format o deltă
numită Delta Dunării .
Delta Dunării este o rezervaţie naturală în care anual vin mulţi
turişti români , dar mai ales străini pentru a vedea mama natură în
acţiune. Pentru a se bucura în totalitate de frumuseţile naturii şi ale deltei ,
turiştii explorează acest spaţiu mai ales pe cale acvatică .
După părerea mea , călătorie cu bicicleta în Deltă este
periculoasă şi cu adevărat neobişnuită . Cei care vor să străbată Delta
cu bicicleta trebuie să-şi stabilească foarte bine traseul pe care îl vor
urma . Cred ca prima etapă a acestei aventuri este documentarea pe
site-urile sau forumurile pentru cicloturism . Apoi turiştii se familiarizează
cu traseul şi pot începe aventura . Traseul cel mai bun pentru această
călătorie este de la Tulcea-Chilia-Sulina-malul Mării Negre.
De la Tulcea până la Sulina sunt 10 km împănaţi cu sute
de lacuri , bălţi şi stufărişuri .
Cei care au curajul să facă această călătorie cu bicicleta vor
avea parte de o aventură pe cinste şi de amintiri minunate .
Sendre Carmen –cls.a VIIa
Copilăria mea …
Copilăria este cel mai important lucru al unui om .În această
perioadă tu te dezvolţi , creşti, uiţi lucrurile minunate vechi , nu ai griji ,
totul este roz. Ca această perioadă, copilăria,să fie cât mai frumoasă şi
mai educativă , trebuie să se implice şi părinţii care oferă copilului o
educaţie .
Cele mai frumoase amintiri sunt cele legate de natură.
Primăvara atunci când îşi scot uşor petalele afară ghioceii , vara când
soarele mă atinge cu razele lui călduroase, toamna când pomii îşi dau
roadele , pe covorul de frunze moarte paşii mei , iarna când ninge cu
flori de gheaţă şi toţi copiii ne dăm cu sania . De aceste lucruri am
putut să mă bucur , de părinţii mei care m-au ajutat să le descopăr şi să
văd partea frumoasă a fiecărui lucru , a fiecărui anotimp , să mă bucur
de prietenii pe care îi am şi cu care îmi petrec majoritatea timpului .
Din această copilărie mai târziu ne maturizăm , la rândul nostru
povestim şi învăţăm alţi copii ce înseamnă ,,copilăria” şi cât de
importantă este ea. Nu rata această ocazie , bucură-te de vârsta pe
care o ai !
Eşti copil şi asta înseamnă inocenţă şi frumuseţe.
Panainte Lorena –cls. a VI a
Le lipseşte o … doagă !
Doi băieţi stăteau şi se uitau unul la
altul , într-o zi călduroasă de vară ,
la umbra unui nuc . Un băiat mai mare
decât ei trecea pe drum vorbind la telefon .
El spunea despre cineva aflat dincolo de fir ca ii lipseşte o …doagă .
Cei doi băieţi au stat puţin pe gânduri apoi unul zise:
- M-am gândit la cuvântul ,,doagă” şi ştii ce cred ?
- Ce?
- Că este substantiv.
- Păi de ce?
- Pentru că se numără. Înţelegi?
- Păi tocmai de –aia-i numeral …
- Cum să fie numeral măi ,prostule?
- Uite-aşa deşteptule!
- Oricine ştie că ,,doagă” este substantiv .
- Ei bine, oricine , în afară de mine!
- Tu nu ai minte!
- Bine că ai tu! Las-o baltă!
- Uite cum facem : mergem la domnul profesor de română şi îl
întrebăm .Bine?
- Bine .
Ajunşi la domnul profesor acasă după ce au salutat
politicoşi copii au expus problema cu ,,doagă” al lor.
- Domnule profesor nu-i aşa că ,,doagă” este substantiv?
- Ba nu ! Este numeral!
- Băieţi! Asta v-am învăţat? Mă faceţi de râs! Spuneţi ce v-am
învăţat eu?
- Multe ! zise unul din băieţi.
- Dacă îmi aduceţi răspunsul corect mâine la şcoală , vă dau zece.
Nu unul ci doi ! Aţi înţeles?
Şi de atunci , stau sub nuc doi copii ce se gândesc mereu la
cuvântul,,doagă” . Căci chiar le lipseşte o …. ,,doagă”
Leoveanu Alina –cls. a VI a
Primăvara
Primăvara a venit Soarele-i dogoritor
Păsările au sosit Păsările zbor şi zbor…
Florile sunt colorate În vârtej neobositor
Păsările sunt vărgate. Florile sunt spectatori
La un loc sunt adunate Iarba-i verde , verde , verde,
Toate zboară ne-ncetat Primăvara nu se pierde.
Parc-ar fi nişte rachete Nu se pierde , nu se uită,
Printre norii cei cu plete. Chiar de pare că e mută.
Păsările o vestesc
Florile o îndrăgesc
Iarba verde şi frumoasă
Pe deasupra şi mai deasă
Deasă ca o perie
Păsările nu le sperie
Căci dacă s-ar speria
Pe la noi nu ar mai da .
Frumoasă ca o vază
Plină cu flori , cu soare şi nori,
E primăvara noastră .
Anghel Mihăiţă -cls.a VII a
Sfârşit de toamnă Zilele lungi şi albe pline de soare au început să plece . Lumina
este din ce în ce mai palidă , iar cripta neagră a nopţii a pus stăpânire pe
cer . Globul aurit al soarelui se întristează cu fiecare clipă ce trece.
Frunzele ca o pasăre de aur cad uşor din copaci , formând un
covor multicolor. Iarba este tot mai galbenă , pământul este pustiit .
Umerii copacilor dezgoliţi de frunzele care îi încălzeau privesc copacii
trişti şi îndureraţi de plecarea păsărilor şi a animalelor care se ascund de
frigurile care au venit pe aceste meleaguri. Vocea ascunsă şi tainică a
pădurii se aude mai slab din cauza vântului ce bate cu atâta putere .
În aer se simte miros de fructe coapte iar serenada greierilor
începe să scadă în intensitate. Norii trişti şi pufoşi plâng cu picături ca
nişte mărgăritare dispariţia astrului care încălzea pământul .
Un ocean fără de viaţă pare totul , doar zâmbetul copiilor îi
redau toamnei încrederea.
Sendre Carmen –cls. aVIIa
Luceafărul poeziei Avut-am noi poet mare Prin poeme el spunea
Cum altul n-a fost sub soare Tot dorul şi patima Ca luceafărul strălucea Ce inima -i apăsa
Eminescu se numea . Dar răbda şi aştepta.
El visa neîncetat Aştepta neîncetat
Şi pe zi şi pe-nserat Visul să se împlinească
S-o cucerească pe ea Să fie lângă el fiinţa
Şi poezii îi scria. Ce mereu o s-o iubească.
Poezia lui era Era om cinstit şi drept
Clară cum e lacrima Şi spunea doar adevărul
Picurând iubire-n suflet Avea inima în piept Şi pe buze numai zâmbet. Mare cum e …cerul .
Viaţa el şi-a dedicat El mereu a preţuit
Să ne facă să iubim Dreptatea şi prietenia
Basmele şi poezia Totdeauna a ştiut
Cu-ndrăgire să citim . Că averea-i omenia.
Publicist şi prozator, Suferinţa-şi alina
Poetul vremurilor Scriind versuri mii şi mii
Viaţa şi-a dedicat Tuturor le dedica
Poeziei neîncetat . Şi se numeau ...Poezii .
Inspiraţie avea Toţi doream ca Eminescu
Din iubirea-i pentru ţară Să trăiască mii de ani
Universul el iubea Şi să spună adevărul
Dar viaţa-i era amară. Prin poezii , despre duşmani.
Acum nu mai e cu noi
Dar speranţa ce-o purta
A rămas în poezia
Ce se află-n cartea mea .
Mitroi Ştefania –cls-aVIIa
ŞTIRI DIN ŞCOALĂ
Salutare!
*A început şcoala! Succes tuturor!
*Noi concursuri , noi provocări în activităţile extraşcolare!
Activităţile extraşcolare au adus diplome copiilor
participanţi.
*Atenţie la gripa nouă !
* Elevi olimpici - La Cangurul Povestirilor la română (V-
VIII) 10 olimpici ! Felicitări tuturor!
*Băieţii au câştigat meciul de fotbal dar nu campionatul .
Succes la competiţia viitoare!
*Mergem la teatru! Şi nu oricum ci la concurs .Baftă micilor
artişti !
*Simpozion-concurs –Cu Dumnezeu în fiecare zi!-martie 25
*Continuă proiectul ,,Un pom plantat –o viaţă salvată!”
* Emoţii , emoţii! Vine examenul pentru clasa a VIII a !
Atenţie , se va da în şcoală! Baftă tuturor!
* Săptămâna culturală va începe în curând deci fiţi pe fază!
*Atenţie vom demara proiectul ,, O rază de lumină celor
trişti!” vă rugăm să ne fiţi alături .Detalii la redacţie .
Reporterul de serviciu.
Interviu la greu Anul acesta a debutat cu un interviu luat la rece unor oameni care
ar trebui să lămurească de ce este nevoie pentru a exista ,,o bună
educaţie” . Trecutul şi viitorul îşi dau mâna ! Oare?! Avem dilemele
noastre. In fine eroii reportajului nostru sunt : domnul Vasile Ion , fost primar al Comunei Voineasa şi domnul Costache Constantin , actualul
primar .Obiectul discuţiei noastre a fost prilejuit de faptul că la Şcoala
Mărgăriteşti a existat o activitate de o săptămână dedicată importanţei educaţiei .
Cei doi intervievaţi au fost de acord că educaţia este foarte
importantă în viaţa unui om . Actualul primar spune că se înţelege foarte bine cu copiii că trebuie să , cităm : ,, mă implic în ce priveşte
şcoala , să fie asigurate liniştea , transportul elevilor , tot ce e necesar
pentru şcoală . Am foarte multe planuri : să facem o toaletă , să facem
o şcoală nouă, să asigurăm cărţi de premii pentru copii , să aduc un profesor de informatică….” Planuri frumoase ! Dar când vor fi reale?
,,Am cerut bani la învăţământ , ni se spune, dar … nu sunt.” Deşi se
ştie că noi avem nevoie de certitudini nu de … promisiuni goale! De ce nu există încă şcoală nouă la Mărgăriteşti? Subiect delicat
pentru cei doi intervievaţi . Vina? Nu spune nimeni nimic! Criza
economică , bat-o vina ! Fostul primar ne spune că educaţia adevărată are nevoie de ,,…potrivit normelor europene , de săli bine amenajate,
laboratoare , apă curentă , canalizare, aparatură modernă , materiale
didactice moderne…” însă ,,nu sunt bani” . ,,Există proiectul de şcoală
nouă iar dacă actualul primar doreşte , îl voi sprijini cu resursele mele în realizarea acestui proiect” . Noi ne dorim acest lucru le-am spus ,, o
şcoală nouă” în această locaţie unde sunt rădăcinile noastre nu în altă
parte .Ne iubim şcoala aşa cum este , e casa sufletului nostru! Cei doi intervievaţi au fost elevii acestei şcoli , poate nu ştiaţi, da , chiar au
învăţat pe aceste bănci. Noul primar ne spune ,, am amintiri frumoase
de când eram elev aici , cu profesori buni ”,dar nu doreşte să ne împărtăşească
vreo amintire . Fostul primar îşi aduce acum aminte,, am cele mai frumoase amintiri , deşi eram mai tot timpul primul în clasă , uneori
chiar cel mai bun din şcoală , mai fugeam de la ore ….” , rămânem
surprinse , ,,da , iar locul de refugiu era in dealul din spatele cimitirului sau în cavourile deschise din cimitir…” Privim în ochii dumnealor sentimente
contradictorii . Le adresăm şi acum aceeaşi surdă rugăminte : ,,Luptaţi pentru
şcoala noastră! Noi ne iubim şcoala şi ne dorim să înveţe aici şi urmaşii noştri! Regăsiţi printre amintiri iubirea şi puterea!Nu aruncaţi amintirile!”
Reporteri : Sendre Carmen –cls.aVIIa şi Baronescu Lavinia-cls. aVI a
Iarna A nins peste tot , străzile sunt pline de zăpadă, plapuma albă s-a aşternut peste casele împodobite de mii de beculeţe .Sub mustaţa albă cerul a început
să sufle gerul , pădurile varsă lacrimi îngheţate. Privesc de la fereastră jocul
fulgilor de nea care se rotesc .Parfumul de brad trece prin fereastra îngheţată. Steluţe argintii coboară din cerul înstelat .Mama face cozonaci pufoşi şi
rumeni , miroase a vanilie şi scorţişoară. Afară nicio făptură .Soarele se
piteşte după norii îngheţaţi .
Paşi hoinari scârţâie pe zăpadă , paşii mei… Fulgii sclipesc sub paşii mei ca mici cristale . Miroase frumos plăcinta cu dovleac mândria bunicii!
natura mută aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun . Copacii de zahăr te ispitesc .
nori albi stau spânzuraţi de cer . La geamuri se împletesc mirosul cozonacilor şi colindele . Liniştea se sparge deodată de glasuri vesele de copii plecaţi să
ducă din casă în casă colindul strămoşesc . Pe cer norii nu au astâmpăr .
Merg pe poteca poleită cu nea , vântul geme jalnic aşa că intru şi eu în
casă. Moşul priveşte geamurile aburite ale caselor să vadă cât de cuminţi sunt copiii . Aştept şi eu ....
Să aveţi o iarnă minunată! Sărbători fericite!
Stan Alin-cls.aVIIa
Sărbătoarea Crăciunului , Sf. Vasile şi Boboteaza de la bunicii noştri citire…
* Îmi povestea bunica cum în seara de Ajun cetele de colindători porneau pe
la casele gospodarilor ca să vestească Naşterea lui Iisus Hristos. Ei primeau de
la gospodari mere , nuci , covrigi, sau prăjiturele drept răsplată pentru vestea
adusă . În dimineaţa Crăciunului colindătorii vestesc că Fecioara Maria
condusă de lumina stelei într-un staul l-a născut pe Iisus.
Mitroi Ştefania –cls.aVIIa * De Sfântul Vasile se duc la moşi să dea copiii mici de grindă , se duce
plocon la naş , petrecerea ţine 2-3 zile. Seara se vrăjeşte o perie de păr, bani ,
oglindă, mărgele , etc. , ce se ascund sub farfurii. Aşa se află cum eşti şi cum
vei fi în viitor ,adică dacă găseşti bani – bogăţie , dacă găseşti oglinda – eşti
fudul, etc. Tot seara se iese afară , în mână ţinând boabe de porumb , de
grâu şi cu ele dai în geamuri să alungi ghinionul şi se zicea: ,,Ca mine , ca
tine, ca mami , etc…..” Ruiu Cristina – cls.a VIIIa * Boboteaza reprezintă Botezul Domnului , când Iisus a fost botezat de Sf.
Ioan Botezătorul în apa Iordanului . În această zi oamenii cu apă sfinţită îşi
curăţă sufletele şi locuinţele .Se spune ca acum se deschid cerurile si animalele
pot vorbi. Acum se fac şi se prind descântecele .Fetele îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi afla ursitul .Bunica mea spunea că fetele care vor să se căsătorească
trebuie să-şi lege pe degetul inelar un fir roşu de lână ori mătase de care să înnoade o
rămurică de busuioc luată de la preot şi să pună altă crenguţă sub pernă. Seara se face
o turtă de făină foarte sărată după care nu se bea apă ci doar un strop de agheasmă
apoi se mănâncă turta şi se merge la culcare, noaptea în vis fetele vor găsi ursitul –cel
care îi aduce o cană cu apă. Dacă fetele cad pe gheaţă , în ziua de Bobotează , pot fi
sigure că se vor mărita în acel an .Apa sfinţită se ia timp de opt zile . Dacă sunt
construite cruci de gheaţă acestea se crede ca vor proteja satul de rău , iar de va fi cald
în această zi iarna este lungă , de va bate vântul vom avea roade bogate .Preotul
aruncă o cruce sfinţită pe care cel care o va scoate din apa îngheţată va avea noroc tot
anul . Mitroi Ştefania –cls. aVIIa
* Aiasma se ia câteva zile câte trei guri pe nemâncate , spunea bunica .De la dânsa am aflat şi câteva superstiţii: nu se spăla pentru că aducea necazuri în familie
se punea pe masa de Revelion tot felul de boabe pentru a avea de toate în noul an
nu se pune carne de pasăre pe masa de Revelion căci se risipeşte norocul cum găina
boabele se poartă roşu pentru a avea noroc , deşi unii cred că aduce ghinion
să nu te întorci niciodată din drum ,dacă pierzi batista să nu te întorci s-o iei sau s-o
cauţi să nu te dai jos din pat sau să ieşi din casă cu piciorul stâng
- Ruiu Cristina –cls.aVIIIa
*În ziua aceasta toţi sătenii mergeau la biserică la slujba de Bobotează ,apoi
participau la sfinţirea fântânilor după care veneau acasă şi luau apă sfinţită ca
să le meargă bine tot anul… Anghel Alina – cls. aVa
*Boboteaza este o manifestare a celor trei componente ale Sfintei Treimi : Fiul se botează în Iordan de către Sf. Ioan apoi Duhul Sfânt se pogoară în chip de
porumbel asupra lui Iisus , iar Tatăl din cer Îl botează pe Iisus ca fiu al Său.
Drăgan Ecaterina - cls.a Va
Serbarea Sfântului Andrei – la noi în şcoală
Deşi au fost voci care au contestat frumuseţea acestei activităţi cu
răutăţi gratuite şi meschine , vă spunem noi serbarea a ieşit MINUNAT ! Dovada acestui fapt o constituie dvd-ul realizat dar mai ales bucuria
copiilor care au participat (elevii claselor I-VIII) , părinţii acestora ,
foşti elevi.
Piese care au reactualizat obiceiuri păstrate din generaţie în generaţie , cântece populare mereu vii , dansuri populare şi moderne ,
decor fantastic , costumaţii de vis , concurenţi emoţionaţi , într-un
cuvânt totul a fost MAGIC . Cel mai reuşit costum a fost –Piratul Sendre Carmen care a fost atât
de naturală încât a luat locul I , votată în unanimitate şi aplaudată la scenă
deschisă atât de elevi cât şi de invitaţi. Am luat interviu părinţilor care au fost foarte încântaţi de cele ce au
văzut şi auzit, serbarea fiind uimitoare .Nouă şi îndrăzneaţă
Sperăm să devină tradiţie !
Popa Ovidiu –cls.a VIIIa
Serbarea de Crăciun în şcoala noastră
Iată a venit şi serbarea de Crăciun .Muncă , agitaţie , toată lumea încerca să
regăsească miracolul Naşterii lui Iisus Hristos . Un decor fantastic îmbia invitaţii la
bucurie şi iertare . Amintirea vechilor tradiţii , obiceiuri de Crăciun , colinde , piese , poezii .Colinde minunate de fetele corului şcolii noastre cântate , piese toate au
încântat auditoriul . Serbarea a debutat cu piesa celor din clasa a Va , cei care au pornit
în căutarea naşterii pruncului Iisus . Cea care a fost Maica Domnului eleva Leoveanu
Larisa a reuşit să surprindă blândeţea şi gingăşia , iubirea şi teama , bucuria şi
smerenia . Apoi elevii clasei a VI a au schimbat finalurile poveştilor stând sub semnul
iubirii , iertării , prieteniei . Băieţii au venit cu Pluguşorul , obicei din moşi strămoşi iar
fetele cu Sorcova .Am regăsit prezenţi la serbare şi pe cei trei magi în piesa celor de a
şaptea , care încercau să-l îmblânzească pe Irod cel rău .Ei au venit cu Căpriţa de la
munte cea răsfăţată cu euroi şi dolărei căci s-a modernizat şi capra noastră ţărănească ,
a intrat în Europa … Cei de a opta l-au salvat pe Moş Crăciun cel accidentat şi l-au
adus copiilor tocmai de la Polul Nord.
Cu colinde minunate , cu urări de sănătate, cu belşug şi spor la toate , am intrat bucuroşi în vacanţa de iarnă.
Celor prezenţi le-a plăcut serbarea , am fost lăudaţi de doamna directoare.
Vacanţă plăcută !
Anghel Ionuţ -cls aVIIIa
Iarna Iarna albă a venit cu plapuma ei de nea , acoperind pământul .Lacrimile îngheţate ale norilor cad lin creând un dans minunat. Vaietul lin al clopoţeilor se aude mai puternic . Sub troienele de zăpadă natura a amorţit .Vântul geme jalnic printre copacii acoperiţi de feeria de argint a fulgilor cu care aceştia se mândresc. Crengile de ceară însă simt lipsa frunzelor şi a păsărelelor , iar gerul năprasnic a pus stăpânire pe pământ . Norii albi de zăpadă stau spânzuraţi de cer iar petalele de flori îngheţate sunt azvârlite din cer formând un spectacol de basm. Paşii hoinari nu îşi găsesc locul. Steluţe argintii îşi trimit sclipirea să încălzească inima de gheaţă înveşmântată în alb a naturii. Totul este o întindere tăcută şi albă , dar liniştea se sparge de glasurile copiilor , bucuroşi de venirea iernii. Copacii tăcuţi sunt îmbrăcaţi în promoroacă . Câmpia este şi ea acoperită de neaua lină cristalină pe care crivăţul o mătură cu aripa sa . Ţurţuri , din salba iernii , stau agăţaţi de streaşina caselor, iar umbra lămpilor cernite se zăresc prin geamurile acoperite de flori de cristal. Lanurile de argint se întind cât vezi cu ochii , iar dealurile ca nişte uriaşi dorm sub zăpadă . Câmpul de cristal îşi poartă povara sub cerul plumburiu .La geamuri se împletesc colinde cu mirosul îmbietor de cozonaci , luna luminează cărările ca nişte oglinzi poleite. În aer se simte miros de brad , sărbătorile de iarnă se apropie . Copiii împodobesc bradul, căci Moş Crăciun va veni , el cel care ştie rostul fiecărei case. Iarna are o magie aparte care prin poveştile ei despre Iisus şi despre Moş Crăciun încălzeşte inimile oamenilor şi dăruieşte fericire tuturor . Sendre Carmen – cls . a VII a
Prima zi de şcoală
TRADITII DE PASTI
Ouãle rosii de Pasti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun crestin la aceastã
sãrbãtoare. Legendele crestine leagã simbolul ouãlor rosii de patimile lui Iisus.
Se spune cã atunci cînd Iisus a fost bãtut cu pietre, cînd acestea l-au atins, s-au
transformat în ouã rosii. Si se mai spune ca Sf. Maria, venind sã-si vada Fiul rãstignit,
a adus niste ouã într-un cos, care s-au însîngerat stînd sub cruce. Se povesteste cã
dupã ce Iisus a fost rãstignit, rabinii farisei au fãcut un ospãt de bucurie. Unul dintre ei
ar fi spus: "Când va învia cocosul pe care-l mîncam si ouãle fierte vor deveni rosii,
atunci va învia si Iisus". Nici nu si-a terminat bine vorbele si ouãle s-au si fãcut rosii,
iar cocosul a început sã batã din aripi. Rãstignirea si învierea reprezintã eterna legãturã
dintre moarte si viatã, asa precum renaste natura în fiecare primãvarã, cînd se reia
ciclul vietii. Oul, el însusi purtãtor de viatã, devine un simbol al regenerãrii, al
purificãrii, al vesniciei. În traditia popularã româneascã se crede ca ouãle de Pasti sunt purtãtoare de puteri miraculoase: ele vindecã boli si protejeazã animalele din
gospodãrie. În dimineata primei zile de Pasti, copiii sunt pusi sã se spele pe fatã cu apa
dintr-un vas în care s-au pus dinainte un ou rosu si un ban de argint, pentru ca astfel
copiii sã fie tot anul sãnãtosi si rumeni la fatã precum oul de Pasti si curati (de ce nu,
si bogati ?) precum argintul !La noi, de Pasti, ouãle nu se vopsesc doar in rosu, ci si în
alte culori, realizînd desene deosebit de inspirate si frumos lucrate, în motive
geometrice sau reprezentînd plante, animale ori diferite simboluri. Bucovina este
recunoscutã pentru traditia - pãstratã si în zilele noastre - de a “încondeia” sau
“închistri” ouã. Armonia culorilor, delicatetea modelelor transmise din generatie în
generatie si mãiestria executiei, au transformat acest mestesug în artã. Ouãle sunt
încondeiate în trei-patru culori, de obicei, tinînd cont si de simbolul fiecãrei culori in parte: rosu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina,
bogãtia recoltelor, tineretea), verde ( forta naturii, rodnicie, speranta), albastru
(sãnãtate, seninul cerului). Ouã decorative de Pasti se mai fac cu vopsele în relief
(Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mãrgele (Bucovina), din lemn (zona Neamt)
sau din lut (Corund-Harghita). În unele pãrti ale tãrii sunt folosite ouã fierte, în alte
zone, cele golite de continut. Odinioarã, ouãle de Pasti erau vopsite în culori vegetale,
astãzi se folosesc mai mult cele chimice. Culorile vegetale erau preparate dupã retete
strãvechi, transmise din generatie în generatie, cu o mare varietate de procedee si
tehnici. Plantele folosite în acest scop, în functie de momentul cînd erau recoltate, de
timpul de uscare si de modul în care erau combinate, ofereau o gama extrem de variatã
de nuante.Ouãle se ciocnesc la masa de Pasti (în toate cele trei zile ale sãrbãtorii) dupã
un anumit ritual : persoana mai în vîrstã (de obicei bãrbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut în mînã de un comesean, în timp ce rosteste cunoscuta formulã
“Hristos a Înviat !”, la care se raspunde cu: “Adevarat a Înviat !” Multe si frumoase
sunt obiceiurile de Pasti pãstrate in România. Si în sãptãmîna dinainte ( Sãptãmîna
Mare) existã obiceiuri statornicite de veacuri, transmise din generatie in generatie.
Joia Mare, numitã si Joia Patimilor sau Joia Neagrã, este ultima joi din Postul
Pastelui.
Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput în prima sîmbãtã a
Postului Mare, dureazã numai pînã în Joia Mare, zi in care se pomenesc din nou,
mortii. În unele zone ale tãrii se obisnuieste sã se ducã la bisericã bãuturã si mîncare,
care se sfintesc si se dau de pomanã, de sufletul mortilor. În alte regiuni, la
bisericã se împart colivã si colaci. Joia Mare este consideratã o zi inefacatoare si
apãrãtoare a mortilor. De aceea, mortii vin în fiecare an în aceastã zi la vechile lor locuinte, unde stau pînã în sîmbata dinainte de Rusalii. Deoarece în Joia Mare de
obicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri în curtea casei, pentru ca mortii sã se
poatã încãlzi. Este un semn al iubirii si respectului pentru cei adormiti, care nu sunt
uitati de cei dragi nici înainte, si nici în timpul Sãrbãtorilor de Pasti.
Conform traditiei, înrosirea ouãlor de Pasti se face în Joia Mare, pentru cã se spune cã
ouãle fierte si vopsite în aceastã zi se pot pãstra pe tot parcursul anului, fãrã sã se
strice. Se mai spune cã dupa Joia Mare urzicile (mîncare de post) nu mai sunt
bune de mîncat, pentru cã încep sã înfloreascã (“nunta urzicilor”).
Existã credinta cã nu este bine sã dormi în Joia Mare, cãci cine doarme în aceastã
zi va fi lenes tot anul. În special dacã doarme o femeie, va veni Joimãrita care o va
pedepsi sã nu poatã munci tot anul.
Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sãrbãtorii de Pasti (din Sãptãmîna Mare ) si se mai numeste si Vinerea Patimilor ( ziua patimilor si rãstignirii lui
Iisus) sau Vinerea Seacã (pentru cã e zi de post negru pentru cei mai multi români,
adicã nu mãnîncã si nu beau nimic toatã ziua).Postul negru este tinut în
credinta cã Dumnezeu îl va feri pe cel care posteste de toate bolile, îl va face sã
fie sãnãtos si sã-i meargã bine tot restul anului. În timp ce oamenii mai în
vîrstã se spovedesc si se împãrtãsesc de mai multe ori pe an, cei tineri merg pentru
aceste lucruri doar o datã pe an, in Vinerea Pastilor. Conform traditiei, Vinerea
Mare este ziua scãldatului: se crede cã cel care se cufundã de trei ori in apã rece in
Vinerea Seacã, va fi sãnãtos tot anul.
Se spune cã dacã plouã în Vinerea Seacã anul va fi bogat, cu recolte îndestulãtoare,
iar dacã nu plouã, anul va fi secetos, neroditor. În prima zi de Pasti existã obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect
pentru aceastã aleasã sãrbãtoare, dar si pentru cã ea semnificã primenirea trupului
si a sufletului, asa cum se primeneste întreaga naturã odatã cu primãvara.
Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgînd dupã un
adevãrat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouãle rosii, casul de oaie, salata cu
ceapã verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brînzã sau
smîntinã si mai nou, cu ciocolatã.
În a doua zi de Pasti s-a mai pãstrat ( în special in Transilvania ) obiceiul udatului,
avînd semnificatia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apã sau cu
parfum persoanele iesite în cale, în special fetele.
În fiecare primãvarã, se reaprinde în sufletul nostru flacãra sperantei si încrederii în Învierea din veac, asa cum natura reînvie an de an, mai gingasã cu fiecare
ghiocel, mai caldã cu fiecare mîtisor, mai plinã de taine cu fiecare mugur si fiecare
frunzã…
Traditii de Paste Pastele este sarbatoarea crestin-ortodoxa care anunta Invierea Domnului Isus
Hristos, biruinta omenirii, triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor. Foarte
multe traditii de Paste sunt pastrate si acum si foarte asteptate de cei mici.
Incep cu saptamana mare, care porneste de la duminica Floriilor, atunci cand Isus
Hristos intra in Ierusalim si se termina cu duminica Pastelui, atunci cand Hristos invie.
In aceasta saptamana se fac ultimele pregatiri pentru marea sarbatoare, se fac oua rosii
si cozonaci, drop de miel si pasca si tot aceasta saptamana simbolizeaza chinurile prin
care trece Mantuitorul, de la tradarea lui de catre Iuda, pana la rastignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedata de moartea lui si incheiata cu Invierea. In Joia Mare ,
numita si Joia Patimilor, se duce la biserica mancare si bautura, pentru a se sfinti si
apoi pentru a se da de pomana pentru sufletul mortilor. Tot atunci se vopsesc ouale,
deoarece se spune ca daca se inrosesc in Joia Mare, acestea se vor pastra fara ca sa se
strice tot anul si daca se doarme in acesta zi, traditia spune ca respectivul va fi lenes
tot anul.Simbolul oualelor rosii vine de la patimile lui Isus Hristos, care a fost batut cu
pietre si care s-au transformat in oua rosii si cand Maria, mama Mantuitorului a venit
la crucea unde era rastignit acesta, cu un cos cu oua care s-au facut rosii de la
sangele curs de la acesta.
In Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o traditie care nu s-a pierdut este ducerea
de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ce semnifica potignirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce
pentru rastignire. Tot acum foarte multi crestini tin post negru, fara apa si mancare,
fiindca se mai numeste si Vinerea Seaca, pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor
tot anul. Cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si
impartasit pentru tot anul. Traditia mai spune ca daca va ploua in aceasta zi, anul va fi
unul roditor si imbelsugat, daca nu va ploua va fi unul secetos. O alta traditie este cea
a scaldatului, care spune ca cel care se va scalda in apa rece de 3 ori, exact cum Ioan
Botezatorul ii boteza pe oameni si chiar si pe Hristos in apele Iordanului, va fi sanatos
pe tot parcursul anului.In acesta saptamana mare, traditia este ca toate gospodinele sa
faca curatenie generala in casa, in curte si gradini, simbol al renasterii.
In Sambata Mare spre Duminica Invierii, toata lumea merge la biserica pentru a
asista la Invierea Domnului, pentru a lua lumina ca sa o duca la cimitir mortilor din familie, dar si acasa, pentru a avea lumina in viata si in suflet, pentru a lua
traditionalele Sfinte Pasti - anafura sfintita si pentru a lua flori sfintite, dintre cele care
au fost duse in Vinerea Mare la biserica, pentru a le pune acasa la icoane.
In Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa poarte haine noi, semnificatie
a primenirii trupului si a sufletului, iar dimineata se pune intr-un ibric apa rece, un ou
si un ban de argint si se spala cu aceasta apa pentru a fi rumenit in obraji ca oul, pentru
a fi tari ca banul si pentru a avea belsug. Tot acum vine si iepurasul, mult asteptat de
copii, simbol al fertilitatii, care a fost o pasare ranita si pentru a nu muri a fost
transformata de o zeita in iepuroaica, pastrandu-si capacitatea de a depune oua si de
aici, zicala ca "vine iepurasul cu oua".Acesta sarbatoare, este una dintre cele mai mari
si nu are numai o semnificatie religioasa, ci si una de reunire a familiilor, de impacare si bucurie.