Nr. 448 Anul 55 ªi mmie îîmi pasã dde localitatea...

Nr. 448 Anul 55 martie 22013 8 ppagini Se ddistribuie ggratuit

SSuunntteemm

aaiiccii ppeennttrruu

dduummnneeaavvooaassttrrãã!!

ªi mmie îîmmipasã dde

localitateammea!

Dragii mmei,

Venirea primãverii înseamnãpentru noi, administraþia comuneiVoineºti, ºi demararea acþiunilor deigienizare ºi înfrumuseþare a localitãþii.

În acest an, ne propunem ocampanie intens mediatizatã ºisustinutã, desfãºuratã sub sloganul„ªi mie îmi pasã de localitatea mea”.Este un apel pe care personal îladresez tuturor cetãþenilor, instituþi-ilor publice ºi agenþilor economici dea se implica în mod activ alãturi delucrãtorii primãriei, la curãþenia deprimãvarã.

Campania se deruleazãîntre 01-30 aprilie sub coordonareadomnului viceprimar Popa Claudiu sia doamnei Gavrilã Camelia, consilierurbanism, în cadrul PrimãrieiVoineºti.

Pentru eficientizarea campaniei, Primãria va realizaparteneriate cu ºcolile de pe razalocalitãþii, cu Liceul TehnologicVoineºti, cu toate bisericile, cuagenþii economici care, pe lângãcurãþenia în incinta obiectivelor proprii vor igieniza ºi domeniul public aflat in faþa proprietãþii.

Îmi exprim speranþa cã

efortul primãriei va fi sprijinit decãtre comunitatea localã, atât prinacþiuni concrete, cât mai ales prinpãstrarea curãþeniei si renunþarea launele obiceiuri anticivice de arun-care a diferitelor deºeuri pe domeni-ul public sau pe cursurile râurilor.De fapt, ideea desfãºurãrii curãþenieide primãvara sub egida unei cam-panii are tocmai acest scop de aresponsabiliza opinia publicã, prinimplicarea a cât mai multor cetãþenicare, ca urmare a efortului personaldepus, sã devinã mai atenþi la ceeace înseamnã protejarea mediuluiînconjurãtor.

Îmi doresc o campanie desucces ºi tocmai de aceea, stimaþivoineºteni, vin în faþa dumneavoas-trã cu urmãtoarele solicitãri:

Asiguraþi decolmatarearigolelor din faþa proprietãþilor dum-neavoastrã;

Vãruiþi capetele de poduri ºistâlpi existenþi pe domeniul public;

Nu aruncaþi gunoiul sau res-turi vegetale pe domeniul public sauprivat al localitãþii;

Pãstraþi în stare de folosinþãsi nu degradaþi coºurile de gunoistradale existente pe raza comuneiVoineºti;

Nu folosiþi rigolele sau

canalele deschise, pentru scurgereaapelor fecaloid-menajere sau aapelor cu conþinut toxic;

Nu degradaþi mediul naturalsau amenajat prin depozitari necon-trolate de deºeuri de orice fel;

Nu plantaþi arbori pe dome-niul public ºi nu închideþi cu gãrduþeºi gãrduleþe domeniul public;

Nu depozitaþi materiale deconstrucþii ºi agregate minerale înfaþa locuinþei pe domeniul public;

Toaletaþi arborii a cãrorcoroanã împiedicã traficul pe dome-niul public.

Îmi place ordine, curãþeniaºi disciplina ºi îmi doresc acelaºilucru ºi pentru localitatea noastrã.Se spune ca aºa cum este primarul,aºa este ºi comuna care l-a ales,aºa cum este curtea cuiva aºa esteºi casa. Nu trebuie neapãrat sãcunoºti pe cineva, îl cunoºti atuncicând treci prin faþa casei.

Sper sã gãsesc înþelegereadumneavoastrã ºi SãptãmânaPatimilor sã gãseascã comunaVoineºti CURATÃ, ORDONATÃ ºiDISCIPLINATÃ.Aºa ssã nne aajute BBunul DDumnezeu!

Cu ddeosebit rresppect,pprimarul ddumneavoastrã

GGaazzeettaa ddee VVooiinneeººttii NNrr.. 4488 mmaarrttiiee 22001133

ppaaggiinnaa 22

PPoossttuull MMaarree - ccaalleeaa sspprree mmâânnttuuiirreeDomnul ºi Mântuitorul nostru

Iisus Hristos a venit din Cer ca sãfacã ascultare de Pãrintele Sãu ºi sãslujeascã la mântuirea neamuluiomenesc, scoþându-l din robiadiavolului ºi a morþii. Prin viaþa ºiEvanghelia Sa, Mântuitorul ne invaþãiubirea, iertarea, simplitatea, miloste-nia, blândeþea, pacea, sfinþenia ºicum sã lucrãm faptele bune spreslava Lui ºi spre mântuirea sufletelornoastre.

Acum, la începutul postuluiSfintelor Paºti, trebuie sã fim maiaproape de Dumezeu ºi de SfântaBisericã, aceastã perioadã care þineºapte sãptãmâni , este cea mai frumoasã, mai intensã ºi mai eficientã pentru fiecare credincios.

Respectat ºi purtat în sufletcu credinþã, postul nu reprezintãdoar abþinerea de la anumitemâncãruri, ci se referã ºi la parteaspiritualã. Fãrã aceasta, doar trupulva beneficia, nu ºi sufletul. Aceastpost este o cãlãtorie împreunã cuHristos spre puctul final, punctul culminant care este ÎnviereaDomnului.

În aceastã perioadã, maiales, trebuie sã fim mai buni, maiiertãtori, cu o dragoste mai marefaþã de aproapele nostru, dar maiales faþa de duºmanii noºtri, iubiredespre care ne vorbeºte Mântuitorulnostru Iisus Hristos: “Iubiþi pevrãºmaºii voºtri, binecuvântaþi pe ceice vã blesteamã, faceþi bine celor cevã urãsc ºi rugaþi-vã pentru cei cevã vatãmã ºi vã prigonesc” (Matei 5,43-44; Luca 6, 27-28). Iertaþi ºi vi se

va ierta, faceþi bine ºi daþi împrumut,nimic nãdãjduind ºi plata voastrã vafi multã ºi veþi fi fiii Celui Prea Înalt;cãci El este bun ºi cu cei nemulþumi-tori ºi cu cei rãi. Cãci “Cela ceurãºte pe fratele sãu, întru întunericumblã ºi nu ºtie încotro merge, cãîntunericul a orbit ochii lui (I Ioan 2,11). ªi dacã Dumnezeu estedragoste ºi cel ce rãmâne în iubirerãmâne în Dumnezeu ºi Dumnezeurãmâne întru el (I Ioan 4, 16), apoinumai atunci vom cunoaºte cã suntem în Dumnezeu ºi cãdragostea Lui petrece în noi, cândvom vedea cã inima noastrã pururease bucurã de binele aproapelui nostru ºi de sporirea lui întru toate.Iar dacã vom simþi cã se naºte îninima noastrã întristare ºi amãrãciune pentru binele ºi sporulaproapelui, din aceasta sãcunoaºtem sigur cã nu suntem înDumnezeu ºi Dumnezeu nu petreceîn noi.

Avem pildã pe MântuitorulIisus Hristos care a fost prigonit,ocãrât ºi batjocorit, cu toate acesteas-a rugat zicând: “Tatã, iartã-i cã nuºtiu ce fac”(Luca 23, 34). Aici esteadâncul înþelepciunii lui Dumnezeuºi taina mântuirii.

Cei care vor sã ajungã ladesãvârºire sã caute împlinireaacestor porunci, prin dragoste ºisfinþenie. Dar, de fapt, omul nu segândeºte decât la el, nu se iubeºtedecât pe sine. Foarte mulþi nu-ºi maiiubesc nici pãrinþii, nici chiar fraþiiîntre ei nu se mai iubesc, nu maivorbim de rudeniile mai îndepartate.

Mântuitorul ne îndeamnã sã smul-gem din sufletele noastre buruianaiubirii de sine, pentru cã din iubireaaproapelui urcãm pe trepteledesãvârºirii creºtine.

Dragostea faþã de aproapese reflectã ºi în milostenia faþã deacesta, cãci trebuie “sã fim milostivi,precum ºi Tatãl nostru este milostiv“(Luca 6,36). În cultul divin, noicreºtinii avem o mulþime de rugãciu-ni, mai lungi sau mai scurte princare cerem mila ºi ajutorul luiDumnezeu: Doamne miluieºte-ne!Doamne ai milã de noi! Doamnemilostiveºte-Te spre noi!... Toateaceste rugãciuni sunt strigate dininima îndureratã. Este chemat inajutor Dumnezeul îndurãrii, indelungrãbdãtor, bun ºi adevãrat, Dumnezeu a toatã mângâierea caremiluieºte pe toþi. În marea Samilostivire, Dumnezeu are milã defãpturile care suferã ºi le miluieºte.În aceastã perioadã a Postului Mare,trebuie sã ne ajutãm unii pe alþii ºimai ales pe cei neajutoraþi ºinecãjiþi, pe cei care ne cer o mânãde ajutor, sã fim milostivi chiar ºifaþã de vrãºmaºii noºtrii, dacã vremca Dumnezeu sã ne rãspundã lacererile noastre când cerem mila ºiajutorul Lui.

Dumnezeu sã ne ajute sãavem un post binecuvântat pentru ane bucura cu toþi de ÎnviereaDomnului!

Pr. PPreddica IIulianParohia MMânjina

GGaazzeettaa ddee VVooiinneeººttiiNNrr.. 4488 mmaarrttiiee 22001133

ppaaggiinnaa 33

SSTTAAÞÞIIUUNNEEAA DDEE CCEERRCCEETTAARREE PPOOMMIICCOOLLÃÃVVOOIINNEEªªTTII - OO SSAALLVVAARREE ÎÎNN UULLTTIIMMUULLMMOOMMEENNTT.. CCIINNEE ªªll ÎÎNN CCEE MMOODD ÎÎII VVAA

CCOONNSSTTRRUUII VVIIIITTOORRUULL??

Prin aºezarea geograficã,climã, sol, forme de relief, ComunaVoineºti cu satele aferente, areprezentat dintotdeauna un locbinecuvântat de Dumnezeu, înnobilat ºi pus în valoare de trudaoamenilor.

La data înfiinþãrii (1 ianuarie1950), Staþiunea de cercetare pomicolã Voineºti se numãra printreprimele ºase unitãþi de cercetare îndomeniu din þara noastrã.

De-a lungul celor peste ºasedecenii de existenþã, datoritã specializãrii sale, dar mai ales caurmare a rezultatelor deosebiteobþinute în activitatea de cercetareºtiinþificã, Staþiunea a primit diferiteapelative, precum: „CaliforniaRomâniei“; „Academia mãrului“,º.a.,de altfel pe deplin meritate.

Cineva spunea odatã cãatunci când la Voineºti înflorescmerii, paradisul este pe pãmânt. La fel în lunile de toamnã, cândimaginea pomilor încãrcaþi de roadete duce cu gândul la belºug,bogãþie, bunãstare. Dar dincolo deaceste imagini reconfortante trebuieprivitã munca de zi cu zi a câtorvageneraþii de cercetãtori, tehnicieni,laboranþi, economiºti, mecanizatori,dedicaþi activitãþii de cercetare ºi valorificare a rezultatelor bune înlivezile de producþie.

La nivelul diferitelor etapede dezvoltare a Staþiunii, situaþiapatrimoniului pomicol destinatcercetãrii se prezenta astfel:

- anul 1980: 323,0 ha livezi total,din care 38,0 ha plantaþii sectorcercetare ( colecþii naþionale; culturide concurs; câmpuri de hibrizi);

- anul 1990: 381,0 ha livezi total,din care 35,0 ha sector cercetare;

- anul 2000: 114,0 ha, din care24,0 ha teren destinat parcelelor

experimentale + 51,0 ha livezi tinereºi pe rod (+ pepinierã);

- anul 2012: 91,0 ha suprafaþãtotalã (cercetare + pepinierã pomi-colã).

Dacã la retrocedãrile impuseprin aplicarea H.G. nr.517/1999 s-aupierdut fermele de producþie situateîn perimetrul localitãþilor Izvoare ºiGemenea, la ultimele retrocedãri(2010-2011), s-au pierdut suprafeþeimportante din livezile tinere înfi-inþate dupã anul 2000, cu soiuri noirezistente la atacul bolilor foliare,precum ºi o parte importantã dincâmpurile de hibrizi ºi selecþie.

Odatã cu diminuarea treptatã a patrimoniului pomicol, s-aprodus depopularea unitãþii prin plecarea cadrelor cu pregãtire medieºi superioarã, dar mai ales a personalului muncitor calificat.

Din acest punct trebuie pornit, dacã se doreºte revenireaStaþiunii la nivelul de competenþãcare a consacrat-o pe plan naþionalºi nu numai.

De altfel, între unitãþile decercetare de profil, StaþiuneaPomicolã Voineºti deþine câtevaatribute importante cu titlu de pionierat:

prima plantaþie de mãr în sistemintensiv din þara noastrã (1961);

prima plantaþie de mãr în sistemsuperintensiv (1971);

prima plantaþie de mãr cu soiurinoi, rezistente genetic la atacul derapãn ºi fainare (anul 1981, 82 ha-Ferma nr.3-Izvoare);

crearea primelor soiuri cu calitãþicomerciale superioare vechilor soiuriaflate în culturã(Frumos de Voineºtiºi Delicios de Voineºti- la mãr;Aniversarea, Republica ºi Timpuriide Dâmboviþa- la pãr; Record ºi

Tuleu dulce- la prun);l crearea, omologarea ºi extin-derea în culturã a primelor soiuriromâneºti de mãr cu imunitate decâmp sau rezistenþã ridicatã la atacul principalelor boli foliare(Pionier; Voinea; Generos), precumºi a primului soi de pere( (Euras),rezistent la atacul de boli ºi dãunãtori;

deþinerea colecþiei naþionale demãr( fondul naþional de germoplas-mã la specia Malus), înfiinþatã înanul 1951, extinsã ºi reorganizatãde-a lungul anilor, cuprinzând astãzipeste 850 de genotipuri autohtone ºidin sortimentul mondial, precum ºihibrizi(de perspectivã.

La nivelul anului 1990,Staþiunea pomicolã Voineºti ocupalocul 6 în lume ca volum de lucrãri ºirezultate omologate în ameliorareamãrului pentru rezistenþã la boli.

Prin hibridãri inter- ºiintraspecifice, evaluând ºi selectândun numãr mare de flori polenizate,fructe rezultate ºi puieþi hibrizi, întreanii 1998-2009 s-au omologat încã 6soiuri de mãr cu rezistenþã geneticãla bolile foliare: Ciprian (1998);Luca(2006); Pomona, Chindia,Discoprim (2008) ºi soiul Dacian(înanul 2009). Aceste soiuri, promovateºi înmulþite, cultivate în parcele compacte, cu o tehnologie adecvatã(numãr minim de tratamente, produse biologice ºi selective, fertilizare organicã,etc.), ar trebui sãconstituie trecerea la pomiculturaecologicã cu toate avantajele deordin economic ºi de protejare amediului.

lContinuare îîn ppagina 77


ppaaggiinnaa 44

Grupul dde AAcþiune LLocalã,,Valea IIalomiþei”

Am fãcut aceastã introducere pentru a vã familiarizacu ceea ce reprezintã aceastã formãde asociere (parteneriat), conºtientfiind de faptul cã mulþi dintre dumneavoastrã aþi auzit vorbindu-sede GAL-uri.

Grupul de Acþiune Localã,,Valea Ialomiþei” are sediul in comu-na ªotânga ºi cuprinde în aria sacomunele ªotânga, Aninoasa,Doiceºti, Vulcana Pandele, VulcanaBãi, Pietrari ºi Voineºti. În cadrulGAL-ului, administraþia localã estereprezentatã de cele ºapte comunepartenere iar sectorul public ºi societatea civilã sunt reprezentatede 31 de membri (societaþi comer-ciale, grupuri de iniþiativã, grupuri deproducãtori, asociaþii, cabinete medicale individuale ºi persoane fizice autorizate).

Scopul acestui GAL esteacela de a asigura dezvoltarea dura-bilã ºi coeziunea teritorialã la nivellocal, prin elaborarea ºi imple-mentarea unei strategii integrate înaria de operare.

Prioritaþile ssunt:- Conservarea ºi protecþia mediuluiînconjurãtor;- Dezvoltarea economicã a teritoriu-lui- Creºterea calitãþii vieþii locuitorilordin teritoriul ,,Valea Ialomiþei”

Obiectivele uurmãrite ssunt:- Conservarea, utilizarea ºi manage-mentul durabil al biodiversitãþii ºi aresurselor naturale;- Diminuarea fenomenului de poluare a mediului înconjurãtor;- Utilizarea energiilor alternative;- Creºterea competitivitãþii sectoruluiagricol ºi promovarea mãrcilorlocale;- Menþinerea ºi dezvoltarea activitãþilor economice productive ºide servicii, concomitent cu creºtereanumãrului de locuri de muncã;- Utilizarea ºi valorificareapotenþialului turistic natural ºi antropic;- Dezvoltarea economicã ºi creareacondiþiilor pentru o piaþã a munciiflexibilã;- Dezvoltarea infrastructurii de sãnãtate;- Creºterea calitãþii educaþiei;

Mãsurile pprin ccare ppot ffi aaccesatefonduri eeuropene dde ccãtre mmem-brii GGAL-uului ssunt:1.1.1- ,,Formare profesionalã (training), informare ºi difuzare decunoºtinþe” –buget 60.000 europentru 3 proiecte;1.1.2- ,,Instalarea tinerilor fermieri”-buget 200.000 euro pentru 10proiecte;1.2.1-,,Modernizarea exploataþiiloragricole”- buget 1.210.000 pentru 26proiecte;1.2.3-,,Creºterea valorii adãugate aproduselor agricole ºi forestiere” -buget 700.000 euro pentru 14proiecte;1.2.2-,,Îmbunãtãþirea valorii econo-mice a pãdurii” – buget 240.000euro pentru 3 proiecte;1.4.1-,,Sprijinirea tinerilor fermieri” –buget 37.500 euro pentru 5 proiecte;3.1.2-,,Sprijin pentru crearea ºi dezvoltarea de micro-întreprinderi–buget 500.000 euro, pentru 10proiecte;3.1.3-,,Încurajarea activitãþilor turistice” – buget 400.000 euro, pentru 8 proiecte;3.2.2-,,Renovarea, dezvoltareasatelor, îmbunãtãþirea serviciilor debazã pentru economia ºi populaþiaruralã ºi punerea în valoare amoºtenirii rurale” – buget 515.270euro pentru 7 proiecte;4.2.1-,,Implementarea proiectelor decooperare” – buget65.000 euro pentru 7 proiecte;

Acum dupã prezentareaamanunþitã a GAL-ului ºi a activitãþiiacestuia trebuiesc trase concluzii peînþelesul tuturor:

Beneficiarii proiectelormenþionate vor fi cetãþeni aicomunelor membre ale GAL ,,ValeaIalomiþei”, ºi care-ºi desfasoarãactivitatea în zona arondatã acestuia.

Contiinuare îîn ppaggiina 77

Grupurile de Acþiune Localã (GAL-urile) reprezintã parteneri-ate între autoritãþile locale, sectoarele private si civile. Rolul lor esteacela de a pregãti si implementa strategiile de dezvoltare localã, carevor pune în aplicare obiectivele din Regulamentul Consiliului (CE)1698/2005 în aria localã aleasã de acestea.

GAL-ul are sarcina de a identifica ºi implementa o strategiede dezvoltare localã, de a lua decizii privind alocarea resurselorfinanciare ºi de a le administra, cu scopul de a asigura dezvoltareadurabilã a teritoriului pe care îl reprezintã. În România, construcþia parteneriatelor public-private este sprijinitã de Axa 4 –Leader dincadrul PNDR 2007 – 2013.

Grupul de Acþiune Localã reprezintã motorul tuturor activitãþilor ce se vor desfãºura în cadrul unui teritoriu. La niveluldecizional din cadrul GAL, reprezentanþii privaþi ºi ai ONG-urilor vor reprezenta peste 50%, urmând ca partea publicã sã reprezintemai puþin de 50%.


ppaaggiinnaa 55

JJaannddaarrmmiiii vvãã iinnffoorrmmeeaazzãã……

Dupã cum bine ºtim, încomuna Voineºti ocupaþia de bazãeste pomicultura, iar aceastã activi-tate constituie principala sursã devenit, cuantificatã în prosperitateacetãþenilor ºi a localitãþii în general.

Condiþiile naturale favora-bile(climã,relief,sol)ºi consultanþaoferitã de Staþiunea de Cercetare ºiDezvoltare Pomicolã Voineºti(înfi-inþatã la 1 ianuarie 1950) au fãcut caBazinul Pomicol Voineºti sã fierecunoscut pe plan naþional ºi nunumai.

Necesitatea cunoaºteriicondiþiilor climatice ºi a evoluþieiprincipalilor parametri climaticiderivã din rolul pe care îl au înmãrimea producþiei de fructe,alegerea speciilor ºi soiurilor pomi-cole, desemnarea tehnologiilor deculturã, stabilirea tipului de plan-taþie,etc.

În plus, particularitãþile bio-logice ale pomilor fructiferi, cum ar ficaracterul multianual al plantaþiei,suprapunerea fenofazelor vegetative

cu cele de fructificare, existenþa unorimportante procese ce au loc înaintede pornirea în vegetaþie, fac dependentã creºterea ºi dezvoltareaspeciilor pomicole de evoluþiafenomenelor climatice derisc(îngheþuri, brumã, grindinã, etc.).

Conform DEX(1975),termenul de RISC este de originefrancezã, provenind de la cuvântulRISQUE, ºi explicã posibilitatea de aajunge într-o primejdie, de a înfruntaun necaz, de a suporta o pagubã,un pericol posibil.

Riscul are, deci, un caracternedefinit de prognozã, încercând sãredea probabilitatea, sau posibili-tatea realã de producere a unuifenomen, oarecum aºteptat, cu consecinþe grave, faþã de care omulºi mai ales mediul înconjurãtor, seaflã într-o poziþie pasivã.

Acelaºi lucru se remarcã ºiîn cazul riscului climatic, faþã decare omul, în general, ºi pomicultoriidin localitatea Voineºti, în special,

suportã consecinþele unor fenomenemeteorologice/ climatice inevitabile,necontrolate, posibile în condiþii maimult sau mai puþin cunoscute, soldate cu diminuarea producþieipomicole ºi chiar compromitereaparþialã sau totalã a livezilor.

Având în vedere cã BazinulPomicol Voineºti beneficiazã decondiþii climatic favorabile, se potdesprinde câþiva indicatori de favorabilitate ai climei în dezvoltareapomiculturii din localitatea Voineºti:-clima, pe ansamblu, se caracterizeazã prin veri fãrã cãlduriexcesive ºi ierni mai puþin reci;- temperature medie a lunilor iulie þiaugust este de18-19ºC, încadrându-se în pragul optim necesar speciilorpomicole;- temperaturile minime absoluterareori coboarã sub -20º C, neafec-tând pomii fructiferi din speciile cultivate în zonã;

Contiinuare îîn ppaggiina 66

IINNDDIICCAATTOORRII DDEE FFAAVVOORRAABBIILLIITTAATTEE AAII CCLLIIMMEEIIÎÎNN DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA PPOOMMIICCUULLTTUURRIIII

Având în vedere cã neaflãm în Campania agricolã deprimãvarã specificã zonei noastre,implicând în principal toaletareapomilor fructiferi ºi întreþinerealivezilor, rezultând o cantitate însemnatã de deºeuri vegetale, vãaducem la cunoºtintã cã aruncareaori depozitarea acestor deºeuri (ºi aaltor deºeuri de orice fel) pe malurilesau în albiile râurilor, apelor desuprafaþã si în zonele umede,reprezintã contravenþie prevãzutã înart. 96, alin (2), pct 34 din OUG nr.195/22.12.2005 (actualizatã) privindprotecþia mediului, sancþionatã cuamendã de la 5000 lei (RON) la10000 lei (RON) pentru persoanelefizice ºi de la 30000 lei (RON) la60000 lei (RON) pentru persoanele

juridice, având posibilitatea de aachita jumãtate din minimul amenziipe loc sau în termen de cel mult 48ore de la data încheierii procesuluiverbal, ori dupã caz în data comunicãrii acestuia.

Persoanele fizice saujuridice au obligaþia de a suportacostul pentru repararea unui eventual prejudiciu ºi de a înlãturaurmãrile produse de acesta, restabilind condiþiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului „Poluatorul plãteºte”

Comandant GGrupã JJandarmiiOrdiine PPubliicã VVoiineºtii

Locotenent DDedu GGeorgge

STARE CCIVILÃ18.02.2013 –– 220.03.2013

NAªTERI:1.MOMEL – LOVA ALEXANDRU2.MOMEL – LOVA IONUÞ –DANIEL

Le uurãm vviiaþã llunggã ººii fferiiciitã !!

CÃSÃTORII:1.CURPENE NECUL AE ºiMÃÞÃOANU MIHAELA - FLORINA

Le uuram CCasã dde ppiiatrã !!

DECESE:1.ION ELISABETA2.ANTON FILOFTIA3.NEAGU IOAN4.GHIBU ARGHIRA5.POPESCU LIZETA

Dumnezeu ssã-ii oodiihneascã!


ppaaggiinnaa 66

INDICATORI DDE FFAVORABILITATEAI CCLIMEI ÎÎN DDEZVOLTAREA

POMICULTURIIContinuare ddin ppagina 55

- soiurile cultivate au asiguratecondiþiile de temperaturã ºi luminãpentru a-ºi desfãºura normalcreºterea ºi dezvoltarea fructelor,coacerea , formarea aromelor;- precipitaþiile satisfac, din punct devedere cantitativ ºi al repartiþiei întimp, cerinþele pomilor fãrã a finevoie de irigare;- în general, primãvara, existãcondiþii bune de polenizare pentrucea mai mare parte a soiurilor demãr, pãr ºi prun, viteza medie a

vântului fiind sub 10m/s; - brumele timpurii de toamnã, dacãnu depãºesc 5 ore consecutiv, suntbenefice, favorizând coloraþiafructelor.

Dacã indicatorii de favorabi-litate ai climei încurajeazã practi-carea activitãþilor pomicole, amintimfaptul cã ºi fenomenele climatice derisc(îngheþuri, brumã, grindinã,etc.)pot fi posibile.

În condiþiile în care atâtcreºterea cât ºi dezvoltarea speciilorpomicole sunt dependente ºi deevoluþia riscurilor climatice, pomicul-

torii trebuie sã le ia în calcul atuncicând estimeazã producþia anuluiviitor ºi implicit profitul.

Conºtienþi de condiþiile naturale favorabile ºi în special acelor climatice, locuitorii vor continuatradiþia de pomicultori, astfel încât„FRUMOSUL DE VOINEªTI“ soicreat, pe lângã multe altele, laS.C.D.P.Voineºti, de regretatul Dr.ing. Moruju Gheorghe, sã rãmânãemblema localitãþii Voineºti.

Prof. ddr. IION DDINUDirector- ªªc. GGimnazialã VVoineºti

Poveºti ddespre NNOI ººi VVOI ((NEªTI)Ne apropriem cu paºi repezi, printre ploi ºi

fulguieli, de sfârºitul lunii mãrþiºoarelor.În sãlcii se umflã muguraºii, ghioceii încã

înveselesc grãdinile, iar gospodarii voineºteni aleargãde dimineaþa pânã seara, pe ºosele ºi în grãdini, sã termine la timp lucrãrile de primãvarã.

ªi ºcoala noastrã, ca un stup mai mare,freamãtã ºi zumzãie zi de zi, pregãtind nu recolta de latoamnã, ci generaþia „de mâine.”

Cum merg treburile in ºcoalã? FOARTE BINE!Aºa a constatat, într-un raport din 20 martie

2013, inspecþia venitã din partea Ministerului Educaþieiºi a Inspectoratului ªcolar Judeþean Damboviþa.

Dumnealor au controlat, în special, activitateaeducativã, dar nici cea instructivã nu este mai prejos.

Notele mari din cataloage, obþinute de mulþicopii ai scolii, sau regãsit ºi în rezultatele unor concursuri ºcolare, la diferite discipline. Din ªcoalaGimnazialã Voineºti au participat mai mulþi copii, ceeace dezvãluie dorinþa lor de a învaþa ºi de a fi competitivi.

Uneori, la etapa judeþeanã, s-au calificat doarelevi ai ºcolii noastre, iar acest lucru ne umple sufletelede bucurie ºi de mândrie.

Printre puþinii câºtigãtori se numãrã: Onea Ioana

(clasa a V-a), Cristea Liviu (clasa a VI-a), Motoiu Oanaºi Necula Diana (clasa a VII-a).

De asemenea, a fost definitivat în ºcoalã programul de activitãþi propuse pentru sãptãmâna „Sãºtii mai multe, sã fii mai bun” (1-5 aprilie),

Nu pot sã nu amintesc, cu aceastã ocazie activitãþile minunate, interesante ºi moderne care sedesfaºoarã cu elevii ºcolii noastre ºi care sunt iniþiatede Consiliul Local: cele conduse de doamna bibliotecarãBelbe Florentina ºi dansurile populare ale echipei ºcolii„Datina Voineºteanã”, al cãrei instructor este domnulVasile Trandafirescu.

În vacanþa de primãvarã, între 8 si 12 aprilie,domnul profesor Savu Teodor a organizat o frumoasãexcursie pe traseul urmãtor: Voineºti-Piteºti-RâmnicuVâlcea-Defileul Oltului-Sibiu-Deva-Oradea-Sãpânþa-Sighetul Marmaþiei-Ocna ªugatag-Baia Mare-Cluj-Turda-Sighiºoara-Braºov-Bran-Rucãr-Voineºti. Vomvizita obiective turistice renumite.

Pânã atunci, vã doresc sãnãtate ºi mult succestuturor.

Profesor Elena Pãdure


ppaaggiinnaa 77

SSTTAAÞÞIIUUNNEEAA DDEE CCEERRCCEETTAARREE PPOOMMIICCOOLLÃÃVVOOIINNEEªªTTII - OO SSAALLVVAARREE ÎÎNN UULLTTIIMMUULLMMOOMMEENNTT.. CCIINNEE ªªll ÎÎNN CCEE MMOODD ÎÎII VVAA

CCOONNSSTTRRUUII VVIIIITTOORRUULL??Continuare ddin ppagina 33

Activitatea de cercetare acelorlalte laboratoare din cadrulStaþiunii - agrotehnicã, protecþiefitosanitarã, înmulþirea materialuluisãditor, s-a desfãºurat conform cuplanurile tematice anuale ºi obiectivele ºtiinþifice propuse,rãspunzând în acelaºi timp, necesitãþilor specifice zonei: stabilirea celor mai eficiente sistemede culturã ºi tehnologii pentrufiecare specie de pomi, optimizareaacestora, aplicarea adecvatã a erbicidelor ºi produselor de rãrirechimicã,etc.; cunoaºterea biologieiorganismelor dãunãtoare; stabilireamomentelor optime de aplicare atratamentelor fitosanitare cu produsenoi, selective ºi economice;

elaborarea ºi extinderea în culturã asistemelor integrate de prevenire ºicombatere a bolilor ºi dãunãtorilorcu costuri reduse ºi efect poluantminim în sol ‘ºi plantã; utilizareainfecþiilor artificiale pentru selecþiatimpurie a puieþilor hibrizi; elaborarea prognozelor ºi emitereabuletinelor de avertizare; controlulmaterialului sãditor pomicol ca starede sãnãtate, vigoare ºi autenticitate;etc.

In toate etapele de existenþãa Staþiunii, cele mai bune rezultateobþinute în parcelele experimentale -soiuri ºi tehnologii noi, au fost fãcutecunoscute ºi extinse, atât în fermeleproprii, în fermele comerciale, dar.ºiîn livezile particulare din întregulbazin pomicol.

Pentru ceea ce a oferit ºi a

reprezentat Staþiunea pomicolãVoineºti în economia zonei ºi ajudeþului, atenþia, interesul ºi sprijinulfactorilor de decizie ar fi trebuit sãfie pe mãsurã.

Nu ne rãmâne decât speranþa cã încã nu este prea târziupentru ca acest lucru sã se întâmple.

P.S. Cele de mai sus nu reprezintãun drept la replicã, cu dorinþa de avedea Staþiunea Voineºti revigoratãºi orientatã cu adevãrat spre viitor, aunui om care timp de 30 de ani, atrãit, a muncit, a împãrtãºit, a suferitpentru aceastã unitate de cercetare.

Dr.ing. AALBBERTINA ªªERBBOIU

Grupul dde AAcþiune LLocalã,,Valea IIalomiþei”

Continuare ddin ppagina 44

Proiectele vor fi întocmite înfuncþie de specificul fiecãreicomune, astfel încât sã se acoperetoate domeniile de activitate.

Finanþarea proiectelor se vaface diferenþiat, cu contribuþie indiferite procente, atât din parteaFEADR, din partea guvernului darºi din partea beneficiarului.

Sumele de bani pot fi

accesate în perioada 2012-2013 prinproiecte eligibile, pe mãsurileprezentate, urmând ca în perioada2013-2020 GAL-ul sã acceseze fonduri mult mai substanþiale, deordinul zecilor de milioane de euro.Aceste sume vor fi distribuiteechitabil atât pentru dezvoltareazonei per ansamblu cât ºi a fiecareicomune individual.

În scurt timp vor avea loc înfiecare localitate sesiuni de informare privind acest GAL,

analizandu-se fiecare solicitare înparte ºi gãsindu-se soluþii în vedereaaccesãrii fondurilor disponibile.

Pentru detalii privindînscrierea în GAL, precum ºi condiþi-ile ce trebuiesc întrunite ne puteþicontacta la sediul Primãriei Voineºtisau direct la sediul GAL, în comunaªotânga, str. Pr. Abramescu, nr.4.

Vicepprimar CClauddiu PPoppa


ppaaggiinnaa 88

INFORMAÞII UUTILEtelefoane:0723 1142 6661 –– PPrimar 0723 1142 6662 –– VViceprimar 0245 6679 3324 –– PPrimãrie-rrelaþii ccu ppublicul0245 6679 4450 –– FFax

Adresa: VVoineºti, sstr.Principalã, nnr.145e-mmail: [email protected] wweb: wwww.primarievoinesti.ro

Nu eezitati ssã nne ccontactaþi ppentru rrezolvarea ooricãreiprobleme llegate dde aadministraþia llocalã. PPentru aanunþuripublicitare ggratuite îîn GGazeta dde VVoineºti nne pputeþi contacta lla uunul ddin nnumerele dde ttelefon dde mmai ssus.

SSSS uuuu nnnn tttt eeee mmmm aaaa iiii cccc iiii pppp eeee nnnn tttt rrrr uuuu dddd uuuu mmmm nnnn eeee aaaa vvvv oooo aaaa ssss tttt rrrr ãããã !!!!

D’ale ggemenenilor…Sunt, dupã cum aþi observat,

jurnalist de ocazie, dar de fiecaredatã am încercat sã vã spun cevaprin cuvântul meu. Prilejul “scrisului”m-a solicitat ºi de fiecare datã a fosto frãmântare de a spune ce gândescîn ciuda faptului cã viata sau experienþa personalã nu-mi oferãcele mai bune exemple.

Am înþeles , cu acest prilej,cã în orice situaþie începutul dãtonul; la fel ºi cariera mea de “jurnalist” al Gazetei de Voineºti areun început. Îmi place sã cred cã“scrisul meu” nu este “mut” ºi cã atrezit în fiecare cititor câte o reacþie ,fie ea ºi negativã ºi sper sã continueîn acelaºi ton.

Mã bucur cã, dumnevoastrã,cititorii aþi înþeles ce am spus sau aþiintuit ce am vrut sã spun deoarece

acest “dialog” cu dumneavoastrãeste preþios ºi naºte pãreri. Pentruaceasta a existat disponibilitatea,capacitatea de a fi receptivã, pasiunea investigaþiei… Toate acestea sunt încununate de “facul-tatea cititorului de a citi” ºi nu s-ar fiîmplinit fãrã existenþa Gazetei deVoineºti.

Având convingerea cã sunteþiîn asentimentul meu îmi doresc catoþi , deopotrivã cititorii ºi “jurnaliºtii”de Gazetã sã folosim “cuvântul “ pentru a rãmâne aproape unii de alþii.

Cum primãvara aceastasoarele ne-a cam ocolit sper camesajul nostru sã vã încãlzeascãsufletul.

Prof. MMãnescu EElena

ANUNÞEfectuãm ccadastre, aalipiri,

dezmembãri, aapartamentãri, actualizãri, îînscrieri îîn ccartea

funciarã mmodificarea dde ccategoriede ffolosinþã, ttrasãri, pplanuri ddesituaþie. OOferim ppromptitudine, seriozitate ººi rrezolvarea ttuturorproblemelor, ccu uunele eexcepþii.

Pentru aalte iinformaþii ssau oocomandã ffermã vvã sstãm lla

dispoziþie lla nnumãrul dde ttelefon:0724218932,

e-mmail:[email protected] ssau

la ssediul nnostru ddin TTârgoviºte,Calea DDomneascã, nnumãrul 3334.

ANUNÞExecutam mmasuratori

topo-ccadastrale, iinscrieri iin ccarteafunciara, pplanuri dde ssituatie,

trasari cconstructii dde oorice ffel,garduri ssi mmaterializarea ppe tteren

a iimobilelor aavizate dde OOCPI ..Oferim ggratuit rrelatii ccu pprivire lla

demersurile ((pasii) cce ttrebuieurmati ppentru aa oobtine ccadastruavizat OOCPI, ccu ssau ffara ccartefunciara, iin ffunctie dde aactele

proprietarilor. PPentru mmai mmulteinformatii ccontactati-nne lla nnumarul

de ttelefon 00763672842, ing. ttopograf OOnea VValentin, ing. ttopograf IIonescu SSorin,

Voinesti, sstr. PPrincipala, nr. 3377 ((langa SStatiunea

Pomicola).

Nr. 448 Anul 55 ªi mmie îîmi pasã dde localitatea...

Documents

Transcript of Nr. 448 Anul 55 ªi mmie îîmi pasã dde localitatea...