Nr 431

Actualitate

Pentru cine cade jartiera joi, 17 mai, Hora]iu M\l\ele a

pus `n scen\, la Ia[i, moravurile

boln\vicioase [i superficiale ale

burgheziei secolului al XIX-lea

pagina 12

~n turn, timpul se joac\ pe degete domnul Ioan Cristea

doftorice[te de mai bine de 20

de ani ceasul Palatului Culturii

c`nd bate ora fix\, din camera

orologiului se aude „Hora

Unirii” pagina 11

Festivalul educa]ieidescoase `nv\]\m`ntul laIa[i `n perioada 1 – 3 iunie va avea

loc un eveniment dedicat univer-

sit\]ilor publice, comunit\]ii

ie[ene de elevi, p\rin]i [i cadre

didactice pagina 3

Ne pl`ngem, critic\m, acuz\m, sanc]ion\m[i d\m verdicte. Mereu din postura omului in-teligent, instruit, moral, c\ruia musai `i repug-n\ corup]ia, standardele sc\zute, impostura, far-sa. S`ntem de[tep]ii care simt enorm c`nd v\dmonstruos. {i mereu turme de elefan]i se pe-rind\ pe retina sim]ului nostru moral [i social[i pitici pe umbrela principiilor universitare.Repugnan]a a devenit un reflex al inadapt\riila tot ce nu e niciodat\ conform cu ce-ar tre-bui s\ fie – sistemul, profesorii, studen]ii – to]ineserio[i, doritori s\ se strecoare pe l`ng\ res-ponsabilit\]i, `ntr-o batjocur\ a ceea ce ar tre-bui s\ fie o practic\ a voca]iei de a produce,`mp\rt\[i [i asimila cunoa[tere. Acesta este`ns\ ca un scotch ieftin – un `nveli[ conforta-bil `n care ne `mpachet\m `n pasivitate [ineimplicare. Dar din care ne decup\m fanteprin care scoatem c`te o portavoce s\ ne e-liber\m de povara de-a fi noi `n[ine `nghi]i]i `nangrenajul tic\lo[iilor ubicue.

Nici nu am mai avea de ce s\ ne lupt\mcu morile de v`nt ale sistemului de educa]ie,ori s\ investim vreun capital de `ncredere labursa albei-negre politice, cu perind\rile ei sus-pecte de nume [i legi. Nu mai [tim ce s\ cre-dem despre ceea ce se `nt`mpl\, de[i e prea e-vident. Ponta a numit trei mini[tri p\ta]i, pla-giatori sau agrama]i, total incompatibili cu `n-s\[i calitatea de cadru universitar, d-ap\i deministru. Apoi au urmat [irurile de indign\ripublice, r\scr\c\r\ri de opinii care de care maipertinente, [pagate retorice de tipul „Chiar nue Ponta `n stare s\ g\seasc\ pe careva s\ repre-zinte [i interesul partidului [i s\ aib\ m\carman[etele c\m\[ii universitare scrobite?”. Pro-babil `ns\ c\ au c`nt\rit mai mult presiuniledin partea universit\]ilor private [i sindicate-lor, prin care se urm\re[te anularea tuturor chin-gilor din Legea Educa]iei lui Funeriu alec\rei criterii las\ mai bine de trei sferturi dinlumea academic\ `n afara standardului. ~ns\asta pu]ini dintre noi, cu musca instalat\ pe c\-ciul\ recunosc. Oricum avem o serie de motiveobiective pentru a ne justifica mediocritatea.

Ne-am asumat epuizarea [i dezgustul, `m-p\carea cu starea de fapt [i retragerea `n con-di]ia de c\ldicel. Fiindc\, prea de[tep]i fiind cas\ facem ceva – [i prea mici `n acela[i timp –,accept\m tacit, starea de fapt [i de la nivelulnostru de student, de asistent universitar, deprofesor de [coal\ particular\ ne lubrifiem con[-tiin]a cu faptul c\ oricum nu putem schimbaceva `n bine, nici pentru noi, nici pentru cei-lal]i. ~ns\ se anun]\ [i ve[ti bune, salarii maimari cu 8% din iunie, pentru bugetari, adic\inclusiv pentru profesori. Ni-e sil\ [i de m\-sura asta, c\ [tim c\ e populist\ [i nesustenabi-l\ [i, public, ne declar\m [i declam\m scepti-cismul amestecat cu sc`rba care ni s-a `ntip\rit`n reflexul discursiv. ~ns\ ne bucur\m de celec`teva sute de mii `n plus la salariu, c`t putem,pe [est, a[a. Nici corup]ia nu ne deranjeaz\ a[atare, dac\ ne-a prins careva c\ nu ne-am ]inutorele, dar se poate aranja sau trece cu vederea.{i chiar dac\ nu am f\cut nimic memorabil, nuavem lucr\ri cu o b\taie m\car `nspre ISI, cidoar o serie de articole pseudo-[tiin]ifice (daroriginale!), m\car s\ ne bucur\m de durereacaprei vecinului, care e mai abject [i mai reali-zat ca noi (`n consecin]\, mai imoral). A[a,farsa academic\ se `ndulce[te de zaharina `n-chipuirii. Se cheam\ c\ am furat la calorie.

Laura PP|ULE}

EDITORIAL

Cultural

Reportaj

este editat\ de studen]i aiDepartamentului deJurnalism [i {tiin]e aleComunic\rii [i se adreseaz\exclusiv mediului academic.

Tablet\

Anul XL 2012 21 - 27 mai 2012 Nr. 431 IA{I GRATUIT 5000 de exemplare

telefon: 0746/230.032 [email protected] wwwwww..ooppiinniiaassttuuddeenntteeaassccaa..rroo

~ncep`nd cu fostul ministrupropus pentru Educa]ie, CorinaDumitrescu, presa a devenit foar-te harnic\ `n a s\pa [i a g\si ca-zuri de plagiat [i alte nereguli „ladosar” la politicienii din noul Gu-vern. L\s`nd la o parte „aten]iaspecial\” pe care o primesc ace[-tia, ar trebui s\ ne punem un semnde `ntrebare [i mai important:c`te diplome de doctorat „produ-se” de universit\]ile române[tis`nt `ntr-adev\r veritabile?

pagina 13

DEZBATARE „Politicienii fur\!” Dar restul?

„Interesul pe termen scurt este c`[tigarea alegerilor [i acesta este sistemul care le-o poateasigura”, a declarat analistul politic Cristian P`rvulescu

p`n\ la moarteadecisiv\ exist\ multemor]i interimare

paginile 8 – 9

pe 88 mmai, SSenatul aa aaprobat sschimbarea llegii eelectorale `̀n RRomânia [[ia ttrimis mmai ddeparte ddocumentul sspre CCamera DDeputa]ilor exist\ ddubii`n cceea cce pprive[te ffelul `̀n ccare aacest ttip dde sscrutin `̀i vva rreprezentaechitabil ppe tto]i ccei ccare vvoteaz\ promovarea llui eeste vv\zut\ cca ffiind uunregres `̀n ppolitica rromâneasc\

~ntotdeauna mi-am dorit s\ fiu lipsit dem\sur\ [i niciodat\ n-am putut-o face

Temperaturade fierbere ac\ldicelului

interviu ccu sscriitorulNorman MManea

Nu m\ prinde meseria profesorul nu trebuie s\ fie un

meseria[ cu program fix de lucru

mi-ar pl\cea ca, `n perioada

care urmeaz\, oamenii de pres\

din Rom=nia s\ ridice palisade `n

jurul profesiei pagina 6

Plagiatul, sport na]ional

Votul uninominal cu un singur tur, o

ini]iativ\ primejdioas\

pagina 5

22 AACCTTUUAALLIITTAATTEEOnorat pentru a treia oar\

Opi

nia

vech

e –

Nr.

431

– 2

1 -

27 m

ai 2

012

~n coloan\,adunarea

Opera Na]ional\ din Ia[i a lan-sat, `ncep`nd cu 11 mai, campaniaeco Opera Verde, ̀ ncuraj`nd ie[eniis\ recicleze h`rtia de care nu maiau nevoie. Ace[tia s`nt invita]i s\ oaduc\ la sediul institu]iei (Str. Aga-tha B=rsescu nr. 18, intrarea dinspate a Teatrului Na]ional Ia[i),iar cei care vin cu minimum cincikilograme vor primi un bilet la con-certul organizat de Ziua Mondial\a Mediului (5 iunie) din gr\dinapublic\ de la Palas. Cei care vordona o cantitate mai mare vor avea[ansa de a c`[tiga premii oferite dec\tre partenerii campaniei.

„Ideea este c\ facem un apel [ila studen]i, deoarece ace[tia au mul-te cursuri de pus pe foc, iar noi cre-dem c\-i mai bine ca ace[tia s\ leaduc\ la noi dec`t s\ le arunce”, adeclarat Bianca Gabriela Grigoriu,responsabil PR, la Opera Na]io-nal\ Rom=n\ Ia[i.

Ac]iunea pro-ecologizare a `n-ceput `nc\ din luna martie, c`nd,cu ocazia Orei P\m`ntului, Operaa organizat un concert al coruluide copii „Juniorii Operei”

Principalul obiectiv al proiec-tului este de a con[tientiza [i pro-mova ideile [i practicile ecologiste,atr\g`nd aten]ia asupra necesit\]iirecicl\rii [i protej\rii resurselor.

Iulian BB~RZOI

Joia trecut\, pe 17 mai, Universi-tatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC)din Ia[i a acordat distinc]ia de DoctorHonoris Causa scriitorului NormanManea, profesor la Bard College, `nNew York, SUA. Ceremonia s-a des-f\[urat `n Aula Magna „Mihai Emi-nescu” a universit\]ii, `ncep`nd cuora 12.00, [i a prilejuit, de asemenea,lansarea c`torva dintre c\r]ile sale, pu-blicate anul acesta la Editura Polirom.

Prof. univ. dr. Vasile I[an, rectorulUAIC, a deschis evenimentul printr-undiscurs `n care a apreciat activitateaprofesorului rom=n `n domeniul eseis-ticii. Acesta a motivat, totodat\, deciziacatedrei Facult\]ii de Litere a UAICde a-l omagia pe Norman Manea prinaceast\ distinc]ie academic\, declar`nddespre acesta c\ „a expus, probabil maibine dec`t oricine altul din literaturarom=n\, acea condi]ie pe care MonicaLovinescu o numea est-etica. Cred c\este cel mai cunoscut scriitor rom=n,precum [i cel mai cunoscut ambasa-

dor al culturii rom=ne moderne, cre`nd[i exprim`nd tot ce are mai bun litera-tura noastr\”.

O llec]ie dde uumanitate~n continuare, prof. univ. dr. L\-

cr\mioara Petrescu, director al [coliipostdoctorale de filologie ̀ n cadrul Fa-cult\]ii de Litere, a dat citire Lauda-tio-ului. Al\turi de aceasta, din comisiade elaborare a documentului, condus\de prof. univ. dr. Andrei Hoi[ie, di-rector al Editurii Universit\]ii, au maif\cut parte [i prof. univ. dr. CodrinLiviu Cu]itaru, decan al Facult\]ii deLitere, prof. univ. dr. Ion Bogdan Lef-ter, de la Universitatea din Bucure[ti,prof. univ. dr. Corin Braga, din cadrulUniversit\]ii „Babe[ – Bolyai” dinCluj [i lect. univ. dr. Bogdan Cre]u,de la Facultatea de Litere a UAIC.~n titlul Laudatio s-a accentuat impor-tan]a scrierilor lui Norman Maneadespre existen]a `n Rom=nia totalita-

r\ dar [i cea din exil, „marcate de toa-te `ncerc\rile istorice ale secolului alXX-lea”. De asemenea, s-a amintitde imposibilitatea separ\rii biografieiromancierului de activitatea sa literar\.„Felul `n care Norman Manea face s\se resoarb\, `n retorta scrisului s\u, su-ferin]a [i injusti]ia, absurdul, persecu-]iile, marile demisii morale ale uneiepoci care a `ng\duit holocaustul nueste doar o form\ de transfigurare es-tetic\ ci [i o lec]ie de umanitate.”

A urmat apoi lectura unui Adaggiola Laudatio semnat de prof. univ. dr.Ion Bogdan Lefter, cu titlul „Despresensul simbolic al unui triplu doctoratde onoare” [i citirea, de c\tre rectorulUAIC, prof. univ. dr. Vasile I[an, adiplomei de Doctor Honoris Causa`n limba latin\. Scriitorul Norman Ma-

nea a sus]inut, la r`ndul s\u, un dis-curs prin care a mul]umit „pentru acestminunat dar moldovenesc care une[tecele trei principate rom=ne” [i a adre-sat, cu aceast\ ocazie, un omagiu po-etului ie[ean Barbu Fundoianu.

Titlul de Doctor Honoris Causaacordat profesorului Norman Maneade UAIC este al treilea de acest gen`n Rom=nia, fiind `nvestit cu aceea[idistinc]ie `n 2008 de Universitatea„Babe[–Bolyai” din Cluj [i de Uni-versitatea din Bucure[ti.

Anca TTOMA

scriitorul a sus]inut un discurs prin care a mul]umitpentru distinc]ie „pentru acest minunat dar moldovenesccare une[te cele trei principate române”

Norman Manea, DDooccttoorr HHoonnoorr ii ssCausa la „Universitatteeaa CCuuzzaa””

„Cunoa[te probabil mai bine dec`t oricine altul acea condi]ie pecare Monica Lovinescu o numea est-etica”

Cu ocazia `mplinirii a 13 ani dec`nd face parte din programul Eras-mus, Universitatea de Medicin\[i Farmacie „Grigore T. Popa”din Ia[i (UMF) a organizat mier-curi, 16 mai, `n Sala Senat, oconferin]\ `n care s-au prezentatexperien]ele aplic\rii la un astfel deprogram. La eveniment au participatcadre didactice de la UMF, stu-den]ii care au plecat sau care auvenit `n Rom=nia cu mobilit\]iErasmus, dar [i tineri de la alteuniversit\]i ie[ene care au f\cutparte din acest program.

~n deschiderea evenimentului,[ef de lucr\ri univ. dr. Florina Fi-lip-Ciubotaru i-a `nt`mpinat pestuden]ii din sal\ f\c`nd o prezen-tare a programului. „~mi pare bines\ v\ g\sesc `ntr-un num\r at`t demare. O s\ facem o scurt\ trece `nrevist\ despre ce `nseamn\ Erasmus[i ce a `nsemnat pentru noi”, a de-clarat aceasta. Pe monitoarele dincentrul s\lii au fost mai apoi prezen-tate grafice cu evolu]ia studen]ilorcare au participat la programul Eras-mus [i un tabel cu num\rul de ti-neri [i profesori care au plecat cuajutorul burselor la universit\]ile din]\rile str\ine. „Ne-am men]inut la unnivel bun iar marea majoritate din-tre studen]i au reu[it s\ ne fac\ omare pl\cere, trec`nd toate testele”,a mai ad\ugat Florina Filip-Ciu-botaru.

Studen]ii str\ini veni]i din ]\ri[i ora[e precum Finlanda, Torino,Brest, au prezentat diferen]ele din-tre centrele universitare din ]\rilelor [i cele din Rom=nia.

~nt`lnirea s-a `ncheiat cu o scur-t\ prezentare a bro[urii „A fi studentErasmus 1999-2012”, ce con]ine fo-tografii [i istorisiri ale unor studen]icare au participat la programulErasmus `n perioada 2007-2012.

Paul AANDRICISe schimb\ cursurivechi pe bilete

S\rb\toarea Erasmusla Medicin\

Asocia]ia EuroArt din Ia[iorganizeaz\, `ncep`nd de luni, 21mai, p`n\ duminic\, 27 mai, cea de-a[asea edi]ie de teatru profesionist„EuroArt Ia[i”. ~n cadrul evenimen-tului se va organiza c`te o reprezen-tan]ie pe zi la Casa de Cultur\ aStuden]ilor sau la Ateneul din T\-t\ra[i, pre]ul unui bilet fiind de 15lei. Singura excep]ie va fi piesa deluni, care se va juca la CafeneauaPia]a Unirii, intrarea fiind liber\.

Scopul festivalului „este promo-varea culturii [i a Ia[ului cultural,prin oferirea de spectacole de teatruprofesionist, de bun\ calitate, la pre-]uri accesibile pasiona]ilor de tea-tru. Anul acesta programul con]ine [irepertoriu interna]ional prin prezen]aTeatrului «Mihail Eminescu» Chi-[in\u [i a Teatrului «Karov» Tel Aviv.~n plus, fiind anul Caragiale, festi-valul a fost «condimentat» cu dou\spectacole de Ion Luca Caragiale[i conferin]e dedicate acestuia, caresper\m s\ `nc`nte public”, a decla-rat Adi Afteni, directorul festivalu-lui. Pe l`ng\ teatrele men]ionate, `[ivor mai face apari]ia [i Teatrul ’74T`rgu Mure[, Teatrul „Mihai Emi-nescu” Boto[ani, Teatrul „MariaFilotti” Br\ila, Teatrul „AndreiMure[anu” Sf. Gheorge [i Com-pania de Teatru „D’aya” Bucu-re[ti.

~n cadrul aceluia[i eveniment sevor mai organiza trei lans\ri de car-te la Libr\ria Avant-Garde (Stra-da L\pu[neanu, nr. 16) precum [itrei conferin]e de teatru `n care lunivor fi prezen]i Nicolae Urs de laTeatrul Odeon din Bucure[ti, mar]iKozsik Jozsef de la Universitateade Art\ Teatral\ T=rgu-Mure[ [i,`n final, duminic\, criticul de tea-tru ie[ean, {tefan Oprea.

Iulian BB~RZOI

Teatru pentruorice buzunar

~n perioada 28 mai – 3 iunie,Ia[ul va g\zdui cea de-a patra edi]iea Festivalului de Muzic\ [i Film `naer liber Multicolor, organizat de Ini-]iativa Erasmus Ia[i. ~n cadrul aces-tuia vor avea loc vizion\ri de filme [iaudi]ii muzicale din [apte culturi eu-ropene: rom=n\, englez\, norvegian\,german\, italian\ francez\ [i spaniol\.

Peliculele vor fi vizionate de laora 21.00, `n Parcul Copou, pe es-planada Casei de Cultur\ „MihailUrsachi”, eveniment la care voravea acces at`t studen]ii rom=ni c`t [icei str\ini. Concomitent, pe strad\L\pu[neanu c`t [i `n Parcul Copou

vor fi difuzate melodii caracteristicemuzicii celor [apte culturi care vor fipromovate la eveniment. „Este un fes-tival important pentru intercultralitatepentru c\, `n afar\ de filmele care vorfi prezentate, `n serile respective vorveni persoane care vor discuta despreculturile ]\rilor `n cauz\. Pentru c\Ia[ul g\zduie[te un num\r mare destuden]i veni]i cu burse Erasmus carese vor putea apropia, `n felul acesta,

mai mult de noi [i care vor putea in-terac]iona cu public rom=nesc. Pro-gramul este o alternativ\ pentru petre-cerea pentru `mp\timi]ii de cultur\ ci-nematografic\”, a declarat Laura }en-caliuc, responsabilul departamentuluiMedia al festivalului.

Luni, 28 mai, vor fi difuzate pe-licule din Norvegia , mar]i din Ma-rea Britanie, miercuri din Germania,joi din Italia, vineri din Fran]a, s`m-b\t\ din Spania [i duminic\ din Ro-m=nia.

Livia RRUSU

Filmul se coloreaz\ `n Copou `n cadrul aceluia[ieveniment se vor orga-niza trei lans\ri de carte

filmele pot fi vizionate`n aer liber, `n ParculCopou

S\pt\m`na trecut\, la Ateneul dinT\t\ra[i, a avut loc a treia edi]ie aSerilor Filmului Rom=nesc (SFR).Ca la edi]iile precedente, evenimen-tul a fost organizat de c\tre Asocia-]ia Studen]ilor Jurnali[ti (ASJ),festivalul aduc`nd [i `n aceast\ edi-]ie filme autohtone, precum [i regi-zori sau actori care au ajutat la pro-duc]ia lor. Pe durata a patru zile, peecrane au rulat produc]ii ca: Web-sitestory, Ursul, Orient Express, Ul-timul corupt din Rom=nia, Nunt\`n Basarabia sau H`rtia va fi al-bastr\.

„Anul acesta, ̀ n cea de-a treia edi-]ie, ne-am propus s\ aducem la Ia[inume sonore pe care mul]i nu i-arputea aduce vreodat\ la un eveni-ment”, a declarat Corneliu Starlu-ciuc, membru ASJ. Pe decursul fes-

tivalului, regizorii [i actorii au r\masdup\ `ncheierea filmelor la discu]iicu publicul. „Acest eveniment esteimportant at`t pentru noi ca organi-zatori, deoarece ne ofer\ ocazia de acunoa[te `n persoan\ actori notorii aifilmelor rom=ne[ti, c`t [i pentru pu-blicul care are o apeten]\ pentru fil-mele rom=ne[ti. Nu oricum [i oric`ndpo]i avea privilegul de a-l ancora ladiscu]ii pe maestrul Sergiu Nicola-escu”, a completat Corneliu Star-luciuc.

Printre invita]i s-au num\rat [iregizorii, Dan Chi[u [i Virgil M\r-gineanu c`t [i actorii Sergiu Voloc,Vladimir G\itan, Oreste Teodores-cu, Magda Catone sau Paul Ipate.

Iulian BB~RZOI

A treia serie de pelicule române[ti la Ia[i pe parcursul festivalului, actorii [i regizorii au r\masdup\ proiec]ii `n sal\ pentru a r\spunde la `ntreb\ri

La o discu]ie cu SergiuNicolaescu

Un studiu publicat anul trecut `nSuedia ar\ta c\ la ei oamenii s`ntreticen]i fa]\ de mai noul curentpracticat `n pres\, [i anume „citizenjournalism” (n.r.: concretizat prinparticiparea activ\ a cet\]enilor lastr`ngerea de informa]ii [i redacta-rea textelor), unul dintre motivefiind acela c\ publicul suedez areun considerabil respect institu]ionalfa]\ de mass-media, fiind mul]umitde calitatea produselor pe care leprime[te. Autorul studiului subliniac\ ar fi interesant de analizat cumse v\d diferen]ele `n ]\ri unde nuexist\ acest respect, unde presa nuinspir\ `ncredere. La noi, de exem-plu. {i cum la orice problem\ celmai s\n\tos e s\ ne uit\m la surs\,s\ ne g`ndim pu]in la ce scot facul-t\]ile de jurnalism, absolven]ii carear trebui s\ schimbe odat\ cu anga-jarea lor fa]a breslei.

Mai mult dec`t toate, facultateade jurnalism a devenit foarte la mo-d\ la noi `n ultima vreme. Parc\ dela genera]ie la genera]ie dau din ce`n ce mai multe „prin]ese” care se a[-teapt\ s\ termine [i cu diploma s\mearg\ direct la angajare, s\-i ialocul Andreei Esca sau, de ce nu,Simonei P\truleasa. }in minte c\`n anul I vreo trei sau patru profesorine-au `ntrebat la prima or\ de curssau seminar de ce-am venit la facul-tatea asta. De[i reticent la idee ini-]ial, mi-am dat seama ulterior de uti-litatea `ntreb\rii.

Bine`n]eles c\ am tras cu ochiul.„S\ ajung pe sticl\”, „s\ epatez”, „s\ies la ramp\” [i alte cli[ee. S\ nu maispun de b\ie]i, care vin din liceu cuimpresia c\-s ni[te pui de Nistorescu[i r`d cu superioritate [i arogan]\ c`ndaud de practic\ sau alte chestii dinastea plictisitoare [i f\r\ rost.

{i-apoi se mir\ lumea de ce ajungmari gazetari [i formatori de opinie`n presa central\, absolven]i de jur-nalism pe de-asupra, oameni care nu[tiu c`nd s\ pun\ o virgul\ sau s\ seab]in\ sau n-au habar care-i „pe care”.

Cu riscul de a suna patetic, \sta-igenul de facultate, ulterior meserie,care se face [i cu pu]in suflet. Nudoar de dragul unei diplome [i alunui afurisit de „nume”. Nu doarpentru c\ e „cool” [i, dac\ [tii peunde s\ te `nv`r]i [i pe cine s\ pupi,destul sau foarte b\nos. {i, ̀ n fine, nudoar pentru bani. Trebuie s\ `]i pla-c\ m\car pu]in limba rom=n\, s\ nufii apatic [i superior c`nd cineva `]ispune povestea [i s\ mai cite[ti [i-o carte din c`nd `n c`nd, nu doarcomunicate de pres\ [i e-mail-uri.Dar mai ales trebuie s\ nu te ui]i `noglind\ mai des dec`t `n dic]ionar.

Ioan SSTOLERU

33

Opinia veche – N

r. 431 – 21 - 27 mai 2012

{ah - mat

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

B\nci curamp\

Edi]ie dde pprim\var\Noi [tim c\ ziarul nostru nu e

`ntotdeauna folosit `n scopul pen-tru care-i f\cut, acela de a fi citit.Nu ne place s\ ne min]im singuri.S`ntem con[tien]i de faptul c\ o par-te din ziare ajung s\ ̀ nveleasc\ ou\,borcane [i colace de veceu. Nu [ti-

am, `n schimb, de studen]ii de laAgronomie, care iau c`te un teanczdrav\n de ziare ca s\ presezeflori pentru ierbare. Pentru ei, cuprima ocazie, o s\ scoatem o edi]iespecial\: „Opinia verde”.

Cursul, ppe [[antierDac\ chiar vor s\ `i vot\m pen-

tru c\ ne trag asfalt nou `n fa]a Uni-versit\]ii, ar trebui s\ ne dea, m\-car p`n\ la alegeri, [i ni[te ATV-urisau m\car motociclete de teren. Nude alta, dar nu ne `nc`nt\ cu nimicrenov\rile care vor fi gata la var\,

c`nd noi s`ntem acas\, at`ta timp c`tacum trebuie s\ s\rim peste [an]uri[i gropi de noroi.

Poluare ffonic\A-nceput campania electoral\

[i iar ne streseaz\ \[tia cu melo-dia aia care a fost [i la ultimele

alegeri, cu „V`ntul bate, apa trece,pietrele r\m`n”. Nu era de ajunsporc\ria aia enervant\ de laExpoTextil. Nu [tiu cum `[i imag-ineaz\ unii c\ se ob]in voturi, darnoi, cu c`t s`ntem mai agasa]i, cuat`t ne ferim s\ punem [tampilape vreun nume, oric`t de t`n\r,b\tr`n, colorat sau independent.

PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS

S\rb\toare pe Copou

mai mult dec`t toate,facultatea de jurnalism adevenit foarte la mod\ lanoi `n ultima vreme~n perioada 1 – 3 iunie, va avea loc

„Ia[i Educational Trade Show”(IETS), un eveniment organizat deAbplus Events [i dedicat comunit\]iiie[ene de elevi, studen]i, p\rin]i, ca-dre didactice [i institu]ii implicate `nprocesul educa]ional. Acesta va fi al-c\tuit dintr-o serie de activit\]i desf\-[urate `n jurul a trei axe principale,Gala Educa]iei Ie[ene, Expozi]ie [iZiua Absolventului, care vor consta`n manifest\ri artistice [i informativedin sfera educa]iei.

De-a lungul celor trei zile, Sala Pa-[ilor Pierdu]i a Universit\]ii „Alexan-dru Ioan Cuza” (UAIC) din Ia[i vag\zdui Expozi]ia de Oferte `n Edu-ca]ie, `n cadrul c\reia institu]iile de `n-v\]\m`nt superior [i preuniversitar, pre-cum [i cele pentru `nv\]\m`nt speciali-zat, `[i vor prezenta oferta pentru anuluniversitar, respectiv [colar, 2012-2013. Tot atunci, centrele culturale [iasocia]iile studen]e[ti `[i vor expuneplanurile de activit\]i practice, recrea-

tive [i cele de aptitudini, precum [i ofer-ta de tabere educa]ionale. Din seriade expozi]ii vor mai face parte [i ceade Produse, Servicii [i Tehnologii `nEduca]ie, organizat\ `n aceea[i peri-oad\, tot `n Sala Pa[ilor Pierdu]i, dar[i T`rgul de Carte, disponibil pentruvizitare `n toate cele trei zile `n parculCorpului B al UAIC.

La evenimentele din Gala Educa-]iei Ie[ene vor fi premia]i elevii, stu-den]ii, masteranzii [i doctoranzii curezultate excep]ionale. Manifest\rilegalei vor fi: Seara Excelen]ei din 1iunie, dedicat\ doar reprezentan]ilordin domeniul educa]iei, Conferin]aInterna]ional\ de pe 1 [i 2 iunie, `ncadrul c\reia se vor discuta problemede management al educa]iei [i Spec-tacolul de Gal\ care se va desf\[urape 2 iunie, pe Esplanada Universit\-]ii de Medicin\ [i Farmacie „GrigoreT. Popa” (UMF) din Ia[i. Acesta dinurm\ va fi un spectacol de muzic\ cla-sic\ [i oper\ `n premier\, intitulat „Cla-

sic 300”, la care vor participa OperaNa]ional\ Ia[i, Corul „Gavriil Mu-sicescu” [i Filarmonica de Stat Mol-dova, dirijat\ de maestrul Sabin P\u]a.„Vor mai participa soprana Mioara Cor-tez, venit\ special la Ia[i pentru acesteveniment, [i violonistul Gabriel Cro-itoru, cel care de]ine dreptul de a c`ntala vioara maestrului George Enescu.Prin acest eveniment `ncerc\m s\ ex-prim\m apropierea fa]\ de tot ceea ce`nseamn\ excelen]\ `n educa]ie”, adeclarat Florentina Cojocaru, mana-gerul proiectului IETS. „Era nevoiede un proiect de o asemenea amploare`n Ia[i, `ntruc`t principala resurs\ a ju-de]ului nostru este educa]ia, pe asta nebaz\m, fiind cel mai vechi centru uni-versitar din ]ar\”, a ad\ugat aceasta.

Ziua Absolventului va avea locpe 3 iunie [i va debuta cu Mar[ul Ab-solven]ilor, manifestare organizat\ deuniversit\]ile ie[ene, care va reuni a-proximativ 4000 de absolven]i [i ca-

dre didactice universitare. „Clasiculmar[ va fi completat de aceast\ dat\de o petrecere, «Student Party» [i unspectacol cu o trup\ na]ional\, trupaTaxi, cu DJ [i MC de la Kiss FM [i vafi [i un spectacol de lasere [i luminipe Esplanada UMF”, a explicat Floren-tina Cojocaru.

Evenimentele din cadrul IETSs`nt organizate cu sus]inerea Ministe-rului Educa]iei, Culturii, Tineretului[i Sportului (MECTS) [i `n partene-riat cu toate universit\]ile de stat ie[ene.Printre personalit\]ile care vor lua par-te la cele trei zile de manifest\ri se vornum\ra rectorii celor cinci universit\]ide stat, directorii celor mai importantecolegii ie[ene, reprezentan]ii institu]ii-lor culturale de stat [i private din ju-de] [i reprezentan]i ai MECTS, careurmeaz\ s\ `[i confirme participarea.

Anca TTOMA

~n Sala Pa[ilor Pierdu]i se vor organiza mai multe expozi]ii

Festivalul educa]iei ddeessccooaassee `nv\]\m`ntul la Ia[i la evenimente vor fi premia]i elevii, studen]ii, master-anzii [i doctoranzii cu rezultate excep]ionale

16 inventatori din Rom=nia vors\-[i `nfiin]eze un sindicat. Decizia afost luat\ la finalul Salonului deInventic\ „Euroinvent 2012”, cares-a desf\[urat la Ia[i `n perioada 10-12 mai.

„Pasul num\rul unu const\ `n `n-fiin]area acestui sindicat sub directa`ndrumare a Blocului Na]ional Sin-dical. La ora actual\, s`ntem `n fazade organizare. Am vorbit la «Euro-invent» cu reali inventatori din Ro-mânia [i Republica Moldova [i ne-amhot\r`t s\ depunem formele de `nreg-istrare. Ideea a venit `n urma difi-cult\]ilor pe care le-am avut mul]idintre noi `n ceea ce prive[te ob]ine-rea brevetelor de inven]ie, iar opor-tunitatea de discu]ie s-a ivit s\pt\m`natrecut\ la Ia[i”, a declarat prof. univ.dr. ing. Alexandru St\nil\, de laUniversitatea Tehnic\ „GheorgheAsachi” din Ia[i. Acesta a mai pre-cizat [i c\ aceast\ decizie este sus]i-nut\ de ̀ ntreaga comunitate academi-c\ din domeniul tehnic din ]ar\, ur-

m`nd s\ fie dezvoltate legâturi laacest nivel `ntre toate institu]iile de`nv\]\m`nt superior de profil din Ro-m=nia. Membrii viitorului sindicats`nt `n tratative cu Politehnica dinIa[i `n vederea ob]inerii unui sediu`n care s\-[i desf\[oare `nt`lnirile.

„Vom apela [i la sprijinul uni-versit\]ilor, pentru c\, la ora actual\,avem deja f\cute leg\turi cu marilecentre universitare. Multi [i-au expri-mat dorin]a de a se ̀ nscrie ̀ n acest pro-iect, avem toate principiile de func-]ionare dezvoltate”, a explicat prof.univ. dr. ing. Alexandru St\nil\.

Sindicatul inventatorilor ar urmas\ `[i `nceap\ activitatea `n urm\toa-rele 30 de zile, dup\ primirea con-firm\rii juridice de `nfiin]are.

Adriana DD|NIL|

viitorii membri s`nt `ntrative cu Politehnica pentru a ob]ine un sediu

Inventatorii vor s\-[i`nfiin]eze un sindicat

Revista „Opinia veche” folose[teinforma]ii furnizate de CUZANET,Agen]ia de {tiri a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza”.

www.cuzanet.ro

Fostul director al Operei dinViena, Ioan Holender, va reveniluni, 21 mai, la Ia[i pentru a evaluaproiectele participan]ilor la cursuls\u din martie, intitulat „Manage-mentul cultural interna]ional”. „Laacel curs au participat directori aiteatrelor lirice din ]ar\, de la Bucu-re[ti, Cluj, T=rgu Mure[, inclusivOpera Maghiar\ din Cluj, Ia[i, Chi-[in\u, precum [i studen]i, masteranzi[i doctoranzi din universit\]ile dearte. ~n etapa a doua trebuia s\ vin\[i s\ evalueze proiectele `ntocmitede studen]i. Unii membri ai audi-toriului de atunci vor primi certifi-cate de participare, iar al]ii caresus]in [i aceste proiecte evaluatede domnul Holender vor primi [icertificate de absolvire a cursului”,a declarat prof. univ. dr. Vasile I[an,rectorul Universit\]ii „AlexandruIoan Cuza” din Ia[i (UAIC).

La cursul care s-a desf\[urat `n-tre 4 [i 7 martie au participat apro-ximativ 100 de studen]i precum [ireprezentan]i ai institu]iilor de pro-fil din ]ara [i din Republica Mol-dova. ~mp\r]ite `n [ase, acestea au

fost bazate pe prelegerile ]inute dec\tre Ioan Holender. Tot la ultimasa vizit\, fostul rector al Operei dinViena [i-a lansat, la Libr\ria Tra-fali, volumele „De la Timi[oara laViena” [i „Spuse, dorite, amintite.Amintiri”.

Acesta este `n prezent pre[edinte[i director artistic al FestivaluluiInterna]ional „George Enescu” [iocup\ func]ia de consilier al Ope-rei Metropolitan din New York.Evenimentul este organizat deUAIC `n colaborare cu Universi-tatea de Arte „George Enescu”din Ia[i.

Iulian BB~RZOI

Ioan Holender `[i finalizeaz\ cursul

la `nt`lnirea care s-adesf\[urat `ntre 4 [i 7martie au participat apro-ximativ 100 de studen]i

Fostul director al Operei dinViena a dat note

Primim sur`suri, oferim `mbr\]i[\ri!

44 IINNCCOOGGNNIITTOOO

pini

a ve

che

– N

r. 43

1 –

21 -

27

mai

201

2

E diminea]\, iar `n gr\dina dinfa]a C\minului de Pensionari „Sf.Parascheva”, c`]iva b\tr`ni caut\c\ldur\ `n razele de soare care se`ntretaie cu crengile verzi ale pomi-lor. Ar fi o lini[te c`mpeneasc\ de

n-ar hurui ma[in\riile care repar\asfaltul dimprejur, `ns\ pe ei nu pa-re s\ ì deranjeze.

S`ntem trei deocamdat\ [i in-tr\m `n curte cu c`teva saco[e adu-se de Tiberiu [i Georgiana. Aproa-

pe de intrarea `n cl\dire, Roxana,o t`n\r\ jurist\ cu z`mbet larg [i bi-nevoitor ne `ntinde m`na. „Pentru ac-]iunea de voluntariat, nu?” [i ne `n-drept\m spre u[a acoperit\, pe inte-rior, cu o perdea lung\, alb\. Odoamn\ `n capot [i papuci de cas\ne `ndrum\ s\ ocolim masa din drep-tul u[ii [i, dup\ ce ne cade perdea-ua de pe ochi, ne g\sim `ntr-o sal\de mese cu scaune vi[inii. B\tr`niine z`mbesc copil\ros, iar doamna di-rector le explic\ cu voce tare c\ „auvenit s\ v\ mai scuture g`ndurile ne-gre [i s\ v\ aduc\ ceva dulce” ̀ n timpce noi scoatem din saco[e pr\jituri[i sticle colorate de suc.

Cu degetele pline de ciocolat\,`mpart sprintene[te farfuriile [i c`te

un pahar pentru fiecaregazd\, `nduio[`ndu-m\de glasurile de buniciale celor care seru[ineaz\ c`nd ì `ntrebce fel de suc poftesc.{i-mi `ndreapt\ m`na,`ntr-un final, spre unadin sticle, colorat\ ca oamintire cu gust bogatdin tinere]ea lor. „Totdin \sta s\ pui [i aici,[tiu eu c\ din \sta o s\vrea doamna”, `mispune [treng\re[te unadintre cele a[ezate dejala mas\.

Dulciuri ppedul\pior

Ne prezent\m sepa-rat [i ì `ntreb\m ce le-ar pl\cea s\ facem`mpreun\ `n s\pt\m`nilece vin, iar ei ne privescc-o bucurie care r\z-bate din inim\. „Amputea s\ v\ `nv\]\m pevoi ceva, s\ `mpleti]i, s\c`nta]i. {tim multemelodii frumoase”, nepoveste[te doamna Mi-hai, g\tit\, precum cei-la]i din sal\, `n hainealese, cu un [irag deperle vechi, dar `nc\frumoase, deasupra c\-m\[ii. {i c`teva doamne`[i apropie scaunele [i-[i reunesc micul cor,c`nt`nd o melodie du-ioas\, despre prim\var\

[i m`ndre plecate departe.~n camerele de sus, b\tr`nii care

n-au putut cobor` nu ne a[teapt\,`ns\ c`nd intr\m [i-i salut\m cudrag, ne mul]umesc [i, f\r\ a ne cu-noa[te, nu ne las\ s\ plec\m f\r\ un„s\ fi]i s\n\to[i, copii, s\ mai veni]i”.Pe fiecare dul\pior, ̀ n c`te-un castron`nflorat, r\m`ne o pr\jitur\ [i un p\-h\rel de suc al\turi. „Pentru mai t`r-ziu”.

Doamna Mihai a r\mas de vorb\

cu Georgiana, `n sala de mese.C`nd m\ `ntorc din saloane, cufarfuriile [i sticlele goale, femeiam\ str`nge cald de m`n\ [i-mi z`m-be[te. Cu greu p\r\sim c\minul. {icu greu are s\ ne ias\ din minte [idin suflet c`ntecul lor de a[teptare.„Vino prim\var\, vino mai cur`nd,s\ v\d `nflorit liliacul iar\...”.

Anca TTOMA

Ideea de voluntariat a fost dela `nceput pentru mine asemeneaunui blind-date [i abia dup\ ce co-bor din tramvai `mi dau seama c\nu [tiu cu cine trebuie s\ m\ `nt`l-nesc [i c\ s`nt singur\ `ntr-un car-tier din Ia[i total str\in mie. In-struc]iunile ar fi trebuit s\ fie celpu]in clare, iar adresa, una u[or deg\sit `n cartierul T\t\ra[i. Spresurprinderea mea, num\rul str\ziinu corespunde cu nici o cl\dire,timpul nu `mi permite s\ m\ r\t\-cesc nicidecum, iar dup\ un tele-fon [i c`teva explica]ii primite `ngrab\, `mi mai r\m`ne doar s\ a[-tept. Privind `n toate p\r]ile [i d`ndner\bd\tor din picior mai urmea-z\ doar s\ apar\ din orice direc]iereprezentantul Armatei Salv\rii,`mbr\cat `n uniform\ [i cu epole]iro[ii.

De departe `l identific dup\mersul s\u ap\sat [i executat cu ovitez\ sporit\, care ̀ mi aduce amin-te de mar[urile solda]ilor pe carele vedeam la televizor. V\z`ndu-m\c\ nu am dec`t o geant\ mai multgoal\ `n um\r, domnul Roman m\m\soar\ din priviri [i m\ `ntreab\cu un z`mbet for]at dac\ am cu ces\ contribui pentru Centrul de co-lectare sau dac\ am venit doar cuscopul de a ajuta. „Ee, mai ave]itimp alt\ dat\ domni[oar\, noi amtrimis deja voluntarii acas\ pentruziua de azi”, mi-o scurteaz\ cu ungest al mìnii f\cut pe jum\tate.„Noi nu am mai avut voluntari a[a,c`te unul. Zilele astea au venit co-pii de \[tia mul]i [i g\l\gio[i [i ne-au ajutat”, `mi spune privindu-m\pe sub ochelari domnul trecut de50 ani, cu [apc\ pe care scrie ma-re „Armata Salv\rii.”

Cu ttimpul pprintre ddegeteDup\ ce ̀ i pun pe mas\ pu]ine-

le alimente pe care le-am cump\-rat cu o zi `nainte, acesta hot\r\[-te s\ `mi mai acorde o [ans\ [i `miarat\ un vraf de `mbr\c\minte [i`nc\l]\minte acoperit de un celo-

fan. Cu degetul ar\t\tor `mi arat\aria de care trebuie s\ m\ ocup [ipune repede mìnile la spate, ca ungest firesc. „Ele s`nt str`nse aicigr\mad\, trebuie `mp\r]ite pe fa-milii, dup\ v`rst\, dup\ nevoile fi-ec\reia. De exemplu, zilele asteatrebuie s\ mergem la un copil de

c`]iva ani[ori”, spune militarul ana-liz`nd c`teva variante.

Cu o pung\ `n m`na dreapt\ [icu un ochi pe ceas `ncerc s\ sor-tez hainele sub privirile curioaseale celui care pare s\ `mi coor-doneze mi[c\rile. Nici nu apuc s\`mi ridic ochii din gr\mada dehaine colorate c\ acesta ̀ mi d\ sem-nalul de plecare printr-un b\tutscurt d in palme, sub pretextul c\jum\tate de or\ este de ajuns pen-tru un voluntar t`n\r [i f\r\ preamult\ experien]\. Deschide in-stinctiv u[a [i `mi arunc\ ultimelecuvinte z`mbind amar. „Plec\m [inoi mai devreme, c\ doar nu facemvoluntariat cu program fix.”

M\d\lina OOLARIU

S\pt\m`na Na]ional\a Voluntariatului a

fost prilej pentru noi s\facem o m`n\ de bine.Ne-am al\turat organi-za]iilor de binefacere [ipre] de c`teva zile amf\cut s\ r`d\ mai multesuflete triste. Am plecatcu speran]a c\ binevoi-torii care ne-au `ndrumatnu au gre[it c`nd ne-auspus: „am face o echip\bun\!”.

Camuflaj `ntremilitarii salvatori

`mi acord\ o [ans\ [i `mi arat\ un vraf de`mbr\c\minte [i `nc\l]\minte acoperit de un celofan

Voluntarii de ocazie [i-au g\sit chemarea

Hainele colectate vor ajunge lacopiii nevoia[i

pe fiecare dul\pior, `n c`te-un castron r\m`ne o pr\ji-tur\ [i un pahar de suc al\turi jum\tate de or\ estede ajuns pentru un t`n\r f\r\ prea mult\ experien]\

„am putea s\ v\ `nv\]\m pe voi ceva, s\ `mpleti]i, s\c`nta]i. {tim multe melodii frumoase”

Pr\jituri la schimbpe-un z`mbet

DDOOSSAARR 55O

pinia veche – Nr. 431 – 21 - 27 m

ai 2012

Votul uninominal, majoritar, `ntr-unsingur tur presupune anularea celui de-aldoilea tur de scrutin din sistemul ante-rior. Practic, dac\ la un scrutin vor par-ticipa zece candida]i, cel care ob]ine celmai mare num\r de voturi c`[tig\ automat[i alegerile, chiar dac\ `n realitate pro-centul acestuia este mult sub majorita-tea de 50^1 necesar\ p`n\ `n prezent.

Astfel, promovarea `n grab\ a aces-tei noi legi electorale de c\tre USL, lanici dou\ s\pt\m`ni dup\ ce au preluatputerea [i au ob]inut astfel majoritate `nParlament, este privit\ ca fiind d\u-n\toare politicii rom=ne[ti. Mai alesatunci c`nd ]inem cont de faptul c\ ea

a fost aplicat\ pentru prima oar\ ̀ n 2008,atunci c`nd pre[edin]ii Consiliilor Ju-de]ene s-au ales pe acest sistem. La felca atunci, [i ast\zi este adus `n discu]ieprincipiul reprezentativit\]ii votan]ilor.„Aceast\ lege ar fi un pas `nainte dac\locomotiva cu aburi ar reprezenta o`mbun\t\]ire a TGV-ului, `ns\ cum, cusiguran]\, trenul de mare vitez\ francezeste mai bun, s`nt semne c\ ne `ntoarcem`n Evul Mediu politic, pentru c\ `n celadministrativ s`ntem de la alegerile din2008. Dup\ ce am ales pre[edin]ii Con-siliilor Jude]ene, acum vom alege par-lamentarii [i primarii. Este o reform\negativ\ din toate punctele de vedere:

al drepturilor omului, reprezentativit\]ii,consecin]elor asupra democra]iei dar [iasupra pluralismului politic. Putem pre-vedea o reducere a vie]ii [i concuren]eipolitice. Este o ini]iativ\ c`t se poatede primejdioas\”, a declarat analistulpolitic conf. univ. dr. Cristian P`rvu-lescu, pre[edintele Asocia]iei Pro De-mocra]ia (APD), profesor la Faculta-tea de {tiin]e Politice de la {coalaNa]ional\ de Studii Politice [i Admi-nistrative, din Bucure[ti.

O mmajoritate zzdrobitoareDe[i a trecut de Senat, cu 77 de

voturi pentru, 9 `mpotriv\ [i 17 ab]i-neri, legea electo-ral\ mai are de de-p\[it dou\ obstaco-le p`n\ la publica-rea `n MonitorulOficial, dezbatereadin Camera Depu-ta]ilor [i analizaCur]ii Constitu]io-nale. ~n cazul celeide-a doua instan]e,exist\ precedentede neconstitu]iona-litate care au rezul-tat chiar din contes-ta]iile Uniunii So-cial Liberale. La`nceputul anului2012, PDL a ini]iatun proiect de legeprin care se doreacomasarea alege-rilor locale cu celeparlamentare, pescurt, ca acestea s\se desf\[oare `n a-ceea[i perioad\, pre-mierul de atunci,Emil Boc, declar`ndc\ acest lucru s-arrealiza pentru a eco-nomisi banii nece-sari organiz\rii adou\ scrutine indi-viduale.

Atunci, Biroulde Pres\ al PSD aemis un comunicat`n care cerea Cur-]ii Constitu]ionales\ resping\ docu-mentul, fiindc\ aces-ta „modificarea le-gisla]iei electoraleare loc cu cinci luni[i jum\tate înainteaalegerilor locale [icu 11 luni înaintea

celor parlamentare. Acest lucru contra-vine în mod flagrant dispozi]iilor Co-misiei de la Vene]ia potrivit c\rora le-gisla]ia european\ nu poate fi modifi-cat\ dec`t cu minimum 12 luni înaintede alegeri”. Or, acum, cu trei s\pt\m`ni`nainte de alegerile locale, USL `ncear-c\ s\ promoveze o lege care `ncalc\acelea[i dispozi]ii reclamate de c\treei `n cazul comas\rii `ncercate de PDL.„Nu [tiu dac\ va trece de Curtea Con-stitu]ional\. ~n principiu n-ar trebui s\treac\ [i de asta pentru c\ aceast\ legecon]ine elemente care intr\ ̀ n conflict cuprevederi constitu]ionale. Interesul petermen scurt este c`[tigarea alegerilor[i acesta este sistemul care le poate asi-gura asta. De fapt, oricum le-ar fi c`[-tigat. Dar este vorba de c`[tigarea clar\,cu o majoritate zdrobitoare”, a preci-zat Cristian P`rvulescu.

Exist\ [i alte aspecte ale legii carear putea determina Curtea Constitu-]ional\ s\ o resping\ pe motiv de ne-constitu]ionalitate. Organiza]iile non-guvernamentale care au protestat `m-potriva adopt\rii documentului sus]inc\ acesta `ncalc\ Articolul 61 din legeafundamental\ a ]\rii, care prevede c\„Parlamentul este organul reprezenta-tiv suprem al poporului român [i unicaautoritate legiuitoare a ]\rii”, c`t [i Ar-ticolul 62, care stipuleaz\ la alineatul 1,cum „Camera Deputa]ilor [i Senatuls`nt alese prin vot universal, egal, di-rect, secret [i liber exprimat, potrivitlegii electorale”. Pe scurt, ace[tia pre-cizeaz\ c\, `n condi]iile `n care `n func-]ia de senator ajung doar cei care s`ntvota]i de c\tre 20-30% dintre aleg\tori,faptul c\ ceilal]i 70% nu au posibili-tate de a-[i exprima op]iunea ar consti-tui o `nc\lcare a prevederilor Constitu-]iei. „Pentru c\ `n aceast\ propagand\`n favoarea a[a-numitului vot uninomi-nal, nimeni nu spune cet\]enilor c\ ma-joritatea dintre ei nu va fi reprezentat\.Mai mult dec`t at`t, aleg\torii no[tri,obi[nui]i s\ voteze propor]ional, nu vorrealiza ce `nseamn\ votul util, a[a c\ `[ivor rispi votul pe foarte mul]i candida]i[i in felul acesta nu vor fi reprezenta]ideloc. Aparent, politicienii no[tri mani-fest\ `n momentul de fa]\ o obsesie pen-tru modelul englez pe care nici engleziinu o au”, a completat Cristian P`rvu-lescu.

O oopozi]ie iinexistent\ ~n aplicarea acestui proiect de le-

ge, noua putere a sus]inut acelea[i ar-gumente aduse [i de c\tre PDL atuncic`nd a vrut s\ impun\ comasarea alege-rilor. Se vorbe[te despre economia rea-lizat\ prin ne-organizarea unui al doileatur de scrutin, despre tran[area mai ra-pid\ a disputelor electorale. Lect. univ.dr. Lucian D`rdal\, analist politic [i pre-

[edinte al Senatului la Universitatea„Mihail Kog\lniceanu” din Ia[i, sus-]ine `ns\ c\, `naintea unor astfel de efec-te, optarea pentru un sistem de vot uni-nominal cu un singur tur de scrutin vafi un regres pentru via]a politic\ din Ro-m=nia. „Exist\ anumite virtu]i pe careacest sistem le are, cum ar fi u[urin]ade a configura majorit\]i parlamentare,`ns\ costurile lui – nereprezentarea unuisegment foarte important de electorat– s`nt foarte mari. Mai mult dec`t at`t,sistemul tinde de regul\ s\ duc\ la sub-reprezentarea femeilor, a politicienilortineri, a celor cu voca]ie tehnocratic\ saupoate mai pu]in carismatici. ~n multesitua]ii, poate s\ lege parlamentarul saucandidatul de finan]atori. Dac\ aplic\mprincipiul «s\ `ncerc\m toate variantele[i dup\ aceea s\ ne oprim asupra uneiapreferabile», poate e bine c\ se va in-troduce acest sistem. Atunci vor disp\-rea iluziile pe care ni le facem `n leg\-tur\ cu reforma clasei politice prin sis-temul de vot”, a declarat lect. univ. dr.Lucian D`rdal\.

Dincolo de reprezentativitate, o alt\problem\ pe care o va institui sistemulde votare e reprezentat\ de eficacitateaunei eventuale opozi]ii. Dac\ legea elec-toral\ va trece `n forma actual\, pe fon-dul situa]iei politice existente `n Rom=-nia, la alegerile din toamn\ USL areposibilitatea de a ob]ine o majoritate depeste 80% `n Parlament, sus]ine Cris-tian P`rvulescu. Or, `n acest context,chiar dac\ opozi]ia va fi una puternic\[i bine structurat\, aceasta nu va aveavoturile disponibile pentru a se opuneeventualelor abuzuri ale puterii. „Ver-dictul poporului este sacru `n demo-cra]ie. ~n condi]iile votului uninomi-nal, USL ar putea s\ ob]in\ o majori-tate absolut\. Nu se poate spune `ns\c\ o majoritate foarte solid\ este nea-p\rat periculoas\ pentru democra]ie. La20 mai 1990, FSN a c`[tigat cu o ma-joritate de 66%, dar ea s-a erodat `ntimp. Cea mai mare problem\ a demo-cra]iei rom=ne[ti nu a fost `n acea ma-joritate, ci `n modul `n care a fost ob-]inut\ [i `n comportamentul FSN-ului`nainte [i dup\ alegeri”, a conchis lect.univ. dr. Lucian D`rdal\.

~n situa]ia politic\ actual\ din Ro-m=nia, decizia USL de a gr\bi aceast\lege arat\ riscurile pe care le-ar ridicaob]inerea unei majorit\]i `n toamn\. A-tunci c`nd orice proiect de lege va pu-tea trece nestingherit de Parlament, `nfa]a public\rii st`nd doar decizia Cur-]ii Constitu]ionale [i semn\tura unuipre[edinte din ce `n ce mai izolat po-litic. Din toamn\, democra]ia ̀ n Rom=-nia o poate lua de la zero.

C\t\lin HHOPULELE

Votul uninominal cu un singur tur, o ini]iativ\ primejdioas\

Pe 8 mai, Senatul a aprobat schimbarea legii electorale `n România [i a trimismai departe documentul spre a fi analizat de c\tre Camera Deputa]ilor. Votul pe

baz\ de liste urmeaz\ s\ fie `nlocuit de cel uninominal, majoritar, `ntr-un singur tur.Exist\, `n schimb, dubii `n ceea ce prive[te felul `n care acesta `i va reprezentaechitabil pe to]i cei care-[i depun votul `n urne. Indiferent c\ este vorba desprealegeri locale sau parlamentare, realitatea este simpl\: dac\ la un colegiu va ie[ic`[tig\tor candidatul care va ob]ine cele mai multe voturi, s\ spunem 20%, ce se va`nt`mpla cu ceilal]i 80% de aleg\tori, care au avut alt\ op]iune? Dac\ va trece pes-te acuzele de neconstitu]ionalitate, noua lege electoral\ va stabili un nou precedent.Va dovedi c\ marea majoritate este, `n sine, mic\.

USL va c\p\ta o putere pe care pu]ine partide au avut-o `n România

promovarea acestei noi legi electorale este v\zut\ ca fiind un regres `n politicaromâneasc\ documentul risc\ s\ fie oprit la Curtea Constitu]ional\ „interesul petermen scurt este c`[tigarea alegerilor [i acesta este sistemul care le-o poate asigura”

Ale[ii no[trii, ]ara lor

TTAABBLLEETT||66C`nd se schimb\ `nclina]ia

C`nd Voiculescu [i-a asmu]it acumopt ani televiziunile asupra conduceriiPDL-iste a statului, ceva s-a rupt `n me-canismul fragil al jurnalismului din ]ar\.Din extreme [i abuzuri, `njur\turile, ca-

lomnia, minciuna, exager\rile sau def\i-marea au devenit norme, iar s\raca etic\a fost at`t de c\lcat\ `n picioare `nc`t, a-cum, n-o mai recunoa[te nimeni. Au e-xistat, bine`n]eles, oaze de normalitate,dar acestea au fost, `ncet-`ncet, at`t debine `nconjurate `nc`t s-au rupt completuna de cealalt\. Poate de asta ne-am tre-zit acum, ani mai t`rziu, c\ rar mai pu-tem s\ citim un ziar sau s\ deschidemtelevizorul f\r\ s\ str`mb\m din nas.Poate s-a ajuns aici [i pentru c\ cei careaveau un cuv`nt de spus s-au izolat ̀ ntr-unturn de filde[ [i au `nceput s\-l strige deacolo. {i, din p\cate, nu i-a auzit nimeni.

Dar schimbarea Guvernului a `n-clinat balan]a. Televiziunile [i ziarele decas\ ale opozi]iei s-au transformat acum`n mielu[ei, iar cele care sprijineau fostaputere [i-au scos, ̀ n sf`r[it, col]ii. Nu s`ntace[tia din urm\, neap\rat, un etalon alprofesiei, dar poate c\, `n de[ertul medi-

atic `n care ne sc\ld\m, oazele de norma-litate se vor uni `n jurul acestora. Mi-arpl\cea ca, `n perioada care urmeaz\,oamenii de pres\ din Rom=nia s\ ridicepalisade `n jurul profesiei, iar jurnalis-mul s\ se constituie `n sf`r[it `ntr-o breas-l\ a oamenilor c\li]i de salarii mici,deplas\ri nepl\tite sau de texte nepubli-cate `n func]ie de fazele lunii. A oame-nilor care au avut curajul s\-[i ]in\ spi-narea dreapt\ [i pe care nu i-a coco[atneputin]a.

S`nt voci care spun c\ ne a[teapt\opt ani de zile negre [i mi-e greu s\ g\-sesc argumente cu care s\-i contrazic.R\m`ne doar ca presa s\ treac\ printr-unpa[optism for]at [i ca, dup\ ce se vaumple golul de jurnalism de calitate, s\se ajung\, ̀ n stat, la echilibru. Un echili-bru care premiaz\ echidistan]a, obiecti-vitatea, adev\rul [i normele. Un echili-bru care le-ar permite adev\ra]ilor oa-meni de pres\ din Rom=nia s\-[i ]in\b\rbia sus c`nd merg pe strad\.

C\t\lin HHOPULELE

La t\iatul mo]ului am pierdut doi-trei zulufi. Nana i-a decupat `n form\de cruce, i-a binecuv`ntat [i apoi mi-a`ntins tava obiectelor care te transform\`n ceva. Nu [tiu ce era a[a de atr\g\torla cele trei obiecte pe care le-am ales,dar, clar, cum zice ea, ele-mi s`nt viitorul.

Un caiet, un pix [i ni[te chei. Dup\ele am `ntins m`na f\r\ s\ bag de seam\c\ al\turi mult mai colorate, dar [i par-fumate, erau fardurile mamei, iar chiarsub nasul meu, [edeau `mp`nzite ghidulde c\l\torie [i evantaiul aduse din Japo-nia cu g`ndul c\-n viitor o s\ zbor sprelocul de unde r\sare soarele. Dar, oric`tde mult a[ vrea s\ fi ales c\r]ulia careexploda `n imagini spectaculoase cumuntele Fuji acoperit de ghea]\ sclipi-cioas\, sau cu parcuri `n care sute deoameni s\rb\toreau cire[ii `nflori]i prinexerci]ii de respira]ie, cred c\ albastrulde pe caiet a aprins un becule]. Poate c\de asta nici nu-i de mirare c\ dac\ des-chid dulapul, bleumarinul `mi ia ochii.Pixul, `mi zice nana [i acum, a fost ca ocompletare pentru prima alegere. Che-ile `ns\, au fost o bucurie, un g`nguritde moment. Clinchetul lor [iret m-a a-demenit, iar scopul `nc\ nu l-am des-coperit.

C`nd povestim despre t\iatul mo]u-lui de acum 21 de ani, nana r`de [i se e-mo]ioneaz\, `ns\ entuziasmul ì disparec`nd `[i aminte[te c`]i copii care termin\studiile se duc s\ adune c\p[uni `n Ger-mania, sau s\ `ngrijeasc\ b\tr`ni `n Ita-lia. Se `ntristeaz\ [i mai mult c`nd `mispune ce groz\vii vede la televizor. Nupoate s\ cread\ c\ tinerii aceia care se

arunc\ de la etaj, pentru c\ masterele [isupracalific\rile nu i-au ajutat, se pierddup\ ce au umplut sute de caiete cu sche-me [i noti]e. Practic, iluzia c\ vor lucrai-a omor`t.

Iulia CCIUHU

De gr\dina pe care a `ngrijit-o dinc`nd `n c`nd vecinii nu pot s\ nu pome-neasc\ de pe b\ncile din fa]a por]ii.Gr\dinar autoproclamat, omul s-a g`n-dit c\ ar putea face dintr-`nsa un loc ro-ditor. Nu a stat mult cu palmele pesteobraji, c\ a [i luat c`teva semin]e denuc de la un cunoscut [i le-a plantat ca`ntr-o zi s\ creasc\ `ntr-un adev\ratst`lp lemnos.

A[a c\ s`mburii s-au pus pe treab\pentru a putea ridica `ntr-o zi la a[-tept\rile gospodarului. Primul lucru decare au avut nevoie era o ploaie zdra-v\n\ care s\ le ofere mult dorita ap\, [icum parc\ [i cerurile le-au v\zut neca-zul, au pus norii la alergat, ca poat\transpira curgerea necesar\. Prima da-t\ a ie[it un l\star cu c`teva frunze, ca-re dup\ s-au `nmul]it `n toate direc]iile

cardinale. A trecut o vreme [i ml\di]aa `nceput s\ se `nt\reasc\, form`nd ocoloan\ de lemn gros [i puternic, pecare nici v`nturile de toamn\ nu l-auputut d\r\ma.

A ajuns `n final s\ se `nal]e pestetoate plantele [i bolovanii, care c`t eras\m`n]\, `l priveau numai de sus. A-cum trebuia doar s\ scoat\ roadelepentru care a rezistat at`]ia ani, fructe-le dup\ care a a[teptat gr\dinarul. Du-p\ ce i-au ie[it florile, nucului i s-a `n-t`mplat ceva, c\ci unde el trebuia s\ ai-b\ ag\]ate mici globuri verzi, acumst\teau coco]ate ni[te forme ciudate,de culori [i mai bizare. F\r\ s\-[i deaseama, omul a luat semin]e de p\r, alec\rui fructe el nu le poate suporta.

Paul AANDRICI

Breasla fiilor r\t\citori televiziunile [i ziarele de cas\ ale opozi]iei s-autransformat acum `n mielu[ei

Pe tava cu br\]\ri de aur

Cresc\torul de nuci f\r\ coaj\

Cea mai frumoas\ meserie dinlume este o devoratoare de inimi fl\-m`nde. Cei care o practic\ din vo-ca]ie s`nt carnivori care adulmec\ o-chi `n care visurile str\lucesc ner\b-d\toare ca ni[te licurici. {i care `[i]es p`nze `n care s\ le-ademeneasc\pe cele mai firave fiin]e din c`te exist\.

Nu, profesorii nu-i str`ng pe elevi`n s\li de clas\ s\-i siluiasc\ [apte orepe zi din vreo pl\cere sadic\ [i nicipentru c\ altceva mai bun `n via]\ nuau de f\cut. Nu ì prind `n

str`nsoarea regulilor ca s\ le fr`ng\aripile, care le stau r\sucite pe dinl\-untru ca ni[te tulei. Ci ca s\-i creasc\`ntr-un cocon ]esut din norme binecroite, la c\ldura unui scenariu forma-tiv, veghea]i fiind `ntr-o aventur\ ta-cit\ a descoperirii [i form\rii de sine.Ei nu trebuie s\ `n]eleag\ lucrurileastea. Lor trebuie s\ le fie pu]in frig[i pu]in foame, c`t s\ `nve]e s\ tremu-re de entuziasm [i s\ se-acopere sin-guri de c`te un strat de cunoa[tere.

Dar, prea mult frig stric\, la fel ca[i prea mult\ cocolo[eal\. Ce magi-

cieni trebuie s\ se ascund\ printre a-ce[ti oameni care f\uresc din ni[te fiin-]e vii [i fragile, pui de oameni? Dac\nu e [i alchimist iscusit, [i subtil psi-holog, [i doctor de probleme de con[-tiin]\, [i mecanic de caractere, [i arhi-tect de personalit\]i un profesor e de-geaba. Dac\ nu se dizolv\ pe sine, cuce are mai bun [i mai frumos `n sevacare s\-i umple pe cei ner\bd\tori s\-[idea drumul `n via]\ de sens, atunci artrebui s\-[i caute de lucru altundeva.

Fiindc\ el nu trebuie s\fie un meseria[ cuprogram fix delucru pe zi sau unfunc]ionar care

s\ `nsemnezecatalogul cunote ca [icum ars e m n a

con-

dica.Cea mai frumoas\ meserie din

lume trebuie practicat\ de cei cu ini-ma fl\m`nd\. De cei c\rora nu lecre[te sufletul dec`t atunci c`nd sufl\deasupra celor mai fragile fiin]e ce-va din praful de stele al universuluipe care uneori par c\-l ]in `n palm\.{i care nu se satur\ niciodat\, chiardac\ au dat tot.

Laura PP|ULE}

Cocon pentru`nso]irile necesare elevilor trebuie s\ le fie pu]in frig, c`t s\ `nve]e s\se-acopere singuri de c`te un strat de cunoa[tere

entuziasmul ì dispare c`nd `[i aminte[te c`]i copii caretermin\ studiile se duc s\ adune c\p[uni `n Germania

s`mburii s-au pus pe treab\ pentru a putea ridica `ntr-o zi la a[tept\rile gospodarului

Ni se d\, de la ̀ nceput, o m`n\ demijloace. C`teva `n care s\ credempe bun\ dreptate, altele care s\ nemint\ ca s\ nu ne cioplim genunchiide fiecare piatr\ ascu]it\ de pe drum,altele `n care s\ ne sprijinim c`ndvrem s\ p\[im mai hacana, prin h`r-toape [i unele prin care s\ ne rat\m.Avem, din start, op]iunea asta ultim\.

Cl\di]i ca un bazar de posibi-lit\]i, e greu s\ ne desen\m c`te unprofil a ceea ce [tim [i, mai ales, cevrem s\ facem din ele. Ne privim `noglind\ [i vedem mai cur`nd un cu-rriculum mortae `n care scopurilene s`nt negate de ni[te hibe insu-portabile. Ne ru[in\m, la o adic\, defaptul c\ nu ne-am apucat niciodat\de ceva mai `nainte de noaptea di-naintea pred\rii. C\ avem `nc\ na-ivit\]i care ne fac s\ le z`mbim sin-cer celor care ne-ar sf`rteca de dra-gul unui pas `n fa]\. {i ne trezim, `ndimine]i `nc\ tinere, c\ nu [tim cene leag\ de calculatorul care huruieodat\ cu filtrul de cafea, de masaplin\ de h`rtii pe care ieri le recu-no[team [i le adunam ca pe manu-scrise cu rug\ciuni.

Cu toate astea, o recalibrare dintemelii ne-ar arunca `ntr-un genuneprea `ntunecat `n care-ar trebui s\st\m de vorb\ iar cu noi `n[ine. Des-pre toate lucrurile `n care credeampe bun\ dreptate, cele pe care le-amauzit min]indu-ne [i cele-n care ne-am tot sprijinit p`n\ au devenitinstrumentele rat\rii. Ar `nsemna c\iar nu [tim nimic despre drumuriledin care avem de-ales [i ideea de aaccepta c\ am avut reprezent\ri preafrumos `nr\mate despre pasiunileproprii ne-ar `nghe]a de spaim\. A[ac\ decidem s\ ne schimb\m mai de-grab\ culoarea sacoului ca s\ nestr\luceasc\ mai dulce obrazul de-c`t s\ ne lep\d\m de toat\ gardero-ba `n care ne-am g\tit sufletul atuncic`nd ne-am ales, prima dat\, calea.

Anca TTOMA

~l iubim [i `l ur`m cu ar-doare, de[i uneori ì

g\sim mai multe defecteme[te[ugului pe care l-amales dec`t virtu]i. ~ns\ nerevolt\m suflete[te c`ndne vedem profesia c\l-cat\ `n picioare de al]ii[i, de[i nu pare mereucalea pe care ne-amdorit-o, ne leg\m de eac-o n\dejde f\r\ leac.

profesorul nu trebuie s\ fie un meseria[ cu programfix de lucru pe zi sau un func]ionar mi-ar pl\cea ca,`n perioada care urmeaz\, oamenii de pres\ dinRomânia s\ ridice palisade `n jurul profesiei

Scobituri `ncursul vie]ii

C`nd am pierdut mo]ul, ar fi trebuit s\ ne g\sim caleaO

pini

a ve

che

– N

r. 43

1 –

21 -

27

mai

201

2

NNuu mm\\ prinde meseria

iar nu [tim nimicdespre drumurile dincare avem de-ales

RREEPPOORRTTAAJJ 77O

pinia veche – Nr. 431 – 21 - 27 m

ai 2012

Schimb epole]ii pe-un stilou

Liviu Vi[an vorbe[te despre cari-era `n armat\ cu patim\, dar ca des-pre ceva `n care profesia „te supuneunor priva]iuni, te oblig\ s\ renun]i lamulte lucruri pe care altminteri le-aiface”. A plecat, dup\ liceu, la [coalamilitar\ de ofi]eri activi din Sibiu, peale c\rei b\nci a pus `ntìa dat\ `n m`n\condeiul, pentru a-i fi publicate poezi-ile. „S`ntem oameni normali, cu pre-ocup\ri diverse [i chiar `n domeniulliterar, artistic, cu dreptul la un pic desensibilitate `n afara rigorilor profesi-ei, care s`nt dure, `n fond”, `[i explic\senin contradic]ia pe care a cultivat-o pre] de o via]\ de om. Primul volumde poezie [i l-a publicat `n 1988, c`ndera deja locotenent major, despre o ar-mat\ ca institu]ie a evad\rii [i vis\rii.„Aveau valen]e militare, dar nu `nideea de partid”, ci `n spiritul vie]ii deosta[ spre care aspira `nc\ de c`nd`nv\]a la liceul civil din Buftea [i cuvoca]ia poeziei cu care cocheta `nc\din [coala general\.

„Mare[alul” rredac]iei

Proasp\t `mbr\cat `n straie mili-tare, [i-a amintit de dragostea pentrucondei, iar `n 1989 era deja absolventde filosofie – istorie [i de jurnalism.Ar fi t\g\duit faptul c\ urma cursuri-le a dou\ universit\]i dac\ l-ar fi `n-trebat cineva [i ast\zi `[i aminte[te c\uneori „era destul de greu s\ ai [i mun-c\ [i examene [i c`te treizeci [i cevape an, e o lun\ din via]\ dac\ o lu\mdup\ economia timpului”. {i, pentruc\ e dedicat pasiunii sale, s-a `nscrismai departe la cursuri postuniversi-tare `n biblioteconomie pentru ca, du-p\ ce a ie[it la pensie [i a primit gra-dul de colonel `n rezerv\, s\ se anga-jeze la o bibliotec\. Dup\ at`ta stric-te]e, face `n sf`r[it munca omului bo-em pe care-l reg\se[ti `n poezia lui, alst\ruin]ei `n universul poetic `n care[i-a `nsemnat pasiunea pentru via]\ [icultur\.

Cea mai mare parte a carierei, `n-s\, [i-a petrecut-o `n redac]ie, acolounde timp de 26 de ani a slujit preseimilitare. „Merg`nd eu la cenaclul aces-ta literar al lui Alexandru Piru [i cu-

nosc`nd oameni care erau deja `n do-meniul \sta, ei m-au `ndemnat [i pemine, m-au `ndrumat s\ lucrez cu ei”.A[a a scris la diverse publica]ii de ni-[\, dintre care cel mai mult la „Via]aArmatei”.

~ntre prieteni i se spune „mare[a-lul” omului c\runt cu ochii negri [iageri, dintre ale c\rui fire albe a mai r\-mas pu]in din poetul brunet, `n straiemilitare. „E un c`mp deschis tuturorposibilit\]ilor, cel al armatei. Ca reac-]ii [i ca rela]ii interumane, ca [i pe str-ad\, oamenii s`nt [i buni [i r\i [i orgo-lio[i [i mode[ti. Asta d\ sarea [i piperulunei comunit\]i, din orice tagm\. Pes-te tot s`nt oameni [i oameni.”

Dac\ armata l-a ̀ nv\]at ce ̀ nseam-n\ datoria fa]\ de slujb\ [i fa]\ de oa-meni, de la poezie [i literatur\ a `n]elesc\ devotamentul fa]\ de pasiune se ma-nifest\ `n timp [i nu `l ar\]i „`n fa]a niciunui pluton, c`t ̀ l vezi ̀ n oglind\ dimi-nea]a”.

Livia RRUSU

Poetul din biblioteca armatei

dup\ ce a ie[it la pensie [i a primit gradul de colonel`n rezerv\, s-a angajat la o bibliotec\ `n timpul uneiinterven]ii a trebuit s\ renun]e la masc\ pentru salvareaa dou\ vie]i „am dormit de multe ori `n c`mp sau prinp\dure ca s\ prind braconieri”

Au ales s\ `[i `mbracevie]ile cu ni[te haine

sub care `[i ascund me-tehnele [i le transform\`n virtu]i. C`nd le poart\,renun]\ la realitatea lorpentru a se costuma `ncea a oamenilor pe careì salveaz\. Dar c`teoda-t\ croiala le devine at`tde grea, `nc`t singura so-lu]ie r\m`ne s\ `[i lepedestraiele `nc\rcate de res-ponsabilitate [i s\ fie ce-ea ce [i-au dorit mereu:oameni obi[nui]i.

Dac\ auzi sirena turuitoare a u-nei autospeciale de pompieri, atuncipoate `l g\se[ti [i pe domnul SorinNiculi]\, `ncerc`nd cu echipa sa s\sting\ acoperi[ul ̀ n fl\c\ri a vreunuibar. De 19 ani este [ef de gard\ de in-terven]ii, iar pentru el locul de mun-c\ este oriunde este trimis\ trupa sadin Deta[amentul I de Pompieri dinIa[i. „S`nt ceea ce s`nt azi mai multdatorit\ p\rin]ilor. Ei erau poli]i[ti [im-au c\lit s\ nu-mi fie fric\, iar `n-tr-un fel mi-au impus pl\cerea pentruceea ce fac ast\zi”. Aceea[i ̀ ncrede-re [i-o face sim]it\ ori de c`te ori plea-c\ cu autospeciala al\turi de al]ii ̀ m-br\ca]i ̀ n aceea[i jachet\ cu band\ ver-de.

C`nd ̀ ncearc\ s\-[i aminteasc\ devreo misiune, una `ndeosebi ì adu-ce un sur`s pe fa]\ ori de c`te ori i seperind\ prin fa]a ochilor. „Doi, hai

s\ le zicem porumbei, de vreo 40 deani au pus un pui la cuptor [i au ui-tat de el, iar c`nd vecinii au mirositfum, au chemat pompierii”, poves-te[te plutonierul Niculi]\, r`z`nd cupoft\.

Fumul dde aalt\dat\Un b`zìt ciudat i se aude din bu-

zunarul jachetei. Unul dintre subor-dona]ii s\i `ncearc\ s\-i cear\ ajuto-rul cu ultima lor misiune. De[i p`n\acum era senin, de `ndat\ ce cinevaì cere ajutorul, pe chip i se cite[te ̀ n-grijorarea, g`ndindu-se la cum ar pu-tea s\-l ajute. Dar c`nd se ̀ ntoarce ̀ na-poi spre mine, pe buze ì v\d acela[iz`mbet de dinainte.

Domnul Niculi]\ `mi spune c\,pe l`ng\ pericolul fl\c\rilor, `n mun-ca sa a `nt`mpinat situa]ii mai difici-le. A avut probleme cu fumul, cu ca-

re s-a intoxicat pe la `nceputul cari-erei, prin ’95-’96 c`nd, de[i avea gri-j\ ca restul din tur\ s\ poarte m\[ti, ouita pe a lui. Alteori s-a `nt`mplat `ntimpul unei interven]ii c`nd al\turi deun coleg a trebuit s\ renun]e la m\[tipentru salvarea a dou\ vie]i. „Amavut un incendiu la un bloc iar fu-mul acoperise toat\ casa sc\rii. Eraudou\ feti]e mici care erau pe punctulde a se intoxica cu fum iar eu cu uncoleg am mers la etajul doi [i trei [ile-am luat de acolo. Le-am pus m\[-

tile noastre pe fa]\ iar noi a trebuit s\respir\m doar prin filtrele acestora”.

B\t\ile cele mai b\rb\toase pe u-m\r le prime[te de la „b\iatul meu,care are 11 ani [i mi-a zis c\ vrea s\`mi fie [ef c`nd va fi mare. Asta ca s\poat\ avea grij\ de mine, iar eu ̀ l sus-]in c\ci oric`t de periculoas\ ar p\-rea munca asta, este o mare satisfac-]ie c`nd salvezi pe cineva.”

Paul AANDRICI

Meserie scoas\ din fl\c\ripe l`ng\ pericolul focului, `n munca sa a `nt`mpinatsitua]ii mai dificile

de la literatur\ a `n]eles c\ devotamentul fa]\ de pasi-une se manifest\ `n timp

MM\\[[ tt ii ll ee ooaammeennilor ascun[i sub uniform\

„Paznicul de v`n\toare are grij\de v`nat, de lini[tea lui, de hrana petimpul iernii sau c`nd e secet\ [i dead\post” spune Florin Iluc, un b\r-bat de ̀ n\l]ime medie, bine ̀ nchegat,cu p\rul odinioar\ negru, acum gri-zonat [i pe chipul c\ruia e desenat\`n tu[e groase o musta]\ care ̀ ns\ ̀ n-c\ poart\ culoarea din tinere]e. Are„[obolan la nas”, cum mai r`d prie-tenii s\i de c`nd se [tie, iar acum c`]i-va ani c`nd [i-a dat-o jos nu mai erarecunoscut de nimeni.

Pasiunea pentru v`n\toare o aredin copil\rie, c`nd cutreiera p\du-rile din jurul Mestec\ni[ului, undea crescut. Abia `n ’99 `ns\ a partici-pat pentru prima dat\ la h\ituit v`-natul, ca gona[ (n.r.: persoan\ carefug\re[te v`natul spre v`n\tor). A-tunci era gardian public [i a fost luatde [eful s\u care i-a sim]it microbulpe care to]i v`n\torii `l au `n s`nge.

Abia `n urm\ cu cinci ani, c`nd areu[it s\ str`ng\ bani pentru o pu[-c\, [i-a v\zut visul `ndeplinit. Lascurt timp dup\ aceea a dovedit tu-turor c\ iube[te animalele, iar v`n\-torii l-au recomandat pentru slujbade paznic de v`n\toare. „Am dormitde multe ori `n c`mp sau prin p\-dure ca s\ prind braconieri, dar nuam privit-o ca pe o povar\. Naturaare frumuse]ea ei, iar lipsa confortu-lui nu o face deloc mai ur`t\”, spu-ne cu convingere v`n\torul cu nor-m\ `ntreag\.

~nainte de privatizarea fonduri-lor de v`n\toare, p\durarii se `ngri-jeau de jivinele din codri, `ns\ ace[-tia nu puteau mereu s\ ocroteasc\ [ianimalele [i copacii. Atunci au p\-[it pe scen\ asocia]iile v`n\tore[ti ca-re au delegat persoane care s\ ape-re necuv`nt\toarele din p\dure.

Cìnele, ppu[ca cciobanuluiE serios c`nd vorbe[te despre s\-

n\tatea v`natului, despre respectul

cuvenit acestuia [i despre frumuse-]ea lui. E ca un profesor pasionat demeserie, `ns\ `n loc de copii are `ngrij\ iepuri, c\prioare [i mistre]i, iarc`nd vorbe[te despre braconieri, fa-]a senin\ de p`n\ atunci se `ntunec\asemeni unui nor prevestitor de ploa-ie. „E r\u c\ ei v`neaz\ f\r\ s\ g`n-deasc\. Ucid c`nd animalele s`nt `n

perioada de gesta]ie sau c`nd s`ntsl\bite. Nu le dau nici o [ans\”. Nus-a confruntat `ns\ niciodat\ cu bra-conieri veni]i cu arme de v`n\toare,ci doar cu ]\rani sau ciobani cu cìni.„Au ogari mai scumpi dec`t o arm\de v`n\toare. ~i cump\r\ cu banii pri-mi]i ca subven]ii de la stat pentru p\-m`nturile lor. E greu s\-i prinzi pen-tru c\ oricine poate avea cìne”. Unalt pericol s`nt cei adu[i de hingheridin ora[e [i p\r\si]i `n marginea p\-durilor. Nu de pu]ine ori a fost nevoits\-i `mpu[te c`nd ace[tia atacau v`-natul. „M\ doare inima c\ [i eles`nt animale, dar ce s\ fac? Mese-ria mea e s\ ap\r cea mai veche ocu-pa]ie a omului, iar cìni nu putemv`na”.

Andrei MMIHAI

V`n\torul frate cu lupul

Copoiul este cel mai bun prieten al v`n\torului

Pompierii nu se confrunt\ doar cu fl\c\rile

natura are frumuse]eaei, iar lipsa confortului nuo face deloc mai ur`t\

OPINIA VECHE:A]i ajuns la `n]e-lepciunea de-a nu v\ mai aminti orice?

NORMANMANEA:Dac\ senilitateae numit\ `n]elepciune, atunci, probabil c\m\ apropii.

O.V.: Dar a]i `ncercat – sanitar – s\v\ cur\]a]i memoria?

N.M.: {tiu [i eu?! Nu prea depinde denoi s-o cur\]\m. E un proces firesc s\ se`nt`mple ca lucrurile bune, dac\ vin, trep-tat, s\ le `nlocuiasc\ pe cele rele care autrecut. A[a s-a `nt`mplat cu exilul meu, pecare-l `n]eleg ca pe o traum\ privilegiat\,fiindc\ implic\ ambii termeni: m-a f\cuts\ tr\iesc trauma cu maxim\ intensitate,dar acum am [i unele privilegii.

O.V.: E vorba despre privilegii saude cicatriz\ri?

N.M.: Ambele. E un mare privilegius\ fii supus unei mari `ncerc\ri existen]ia-le prin care, dac\ ai puterea, ]i se permites\ `nve]i ceva cu totul nou despre tine [idespre lume.

O.V.:A]i deprins a[a con[tiin]a gra-vit\]ii vie]ii?

N.M.: De[i n-a[ folosi cuvinte at`t demari, da. De altfel, aceast\ con[tiin]\ amdeprins-o de c`nd eram foarte mic. {i nuprin op]iune ci prin dat, prin `ns\[i desf\-[urarea vie]ii mele. Am fost silit s\ v\dgravitatea [i cataclismele existen]ei, detimpuriu.

EExxiisstt\\ pprriimmeejjddiiaa ccaa cceerrttii--ttuuddiinneeaa ss\\ ddeevviinn\\ `̀nn oorriicceesseeccuunndd\\,, iinncceerrttiittuuddiinnee

O.V.: Spune]i c\ a]i `nv\]at la patruani ce e moartea, c`nd bunicul a murit,oric`t s-a str\duit mama dumneav-oastr\ s\-l ajute – `n timpul deport\rii,[i-a dat aproape to]i banii ca s\`nchirieze o c\ru]\, fiindc\ el nu puteamerge pe jos.

N.M.: Contactul unui copil cu neantuleste stupefiant. M\ sim]eam pus `n fa ]aunei irealit\]i care anula, practic, reali-tatea. Copilul nu are cum s\-[i explice ni -mic [i starea de inexplicabil, la o v`rst\c`nd apar toate `ntreb\rile [i foamea de explica]ie, este cu at`t mai marcant\.

O.V.: A]i trecut de 75 de ani. Acumv\ pare mai explicabil\?

N.M.: Nu. Tocmai asta e: c\ niciacum nu o pot `n]elege. Moartea este, p`n\la urm\, un fenomen normal – at`t pentrufiin]ele vii, c`t [i pentru lucruri, fiindc\ [iobiectele pot muri. Cu toate as tea, [iacum, moartea m\ dep\[e[te. Nu s`nt reli-gios [i regret asta. Mi-ar fi prins bine s\am o credin]\. Nu numai acum, ci [i `nexil...

O.V.: V-a]i g`ndit s\ v\ inventa]i oparabol\, ca s\ v\ `mbl`nzi]i frica?

N.M.: Da... Exist\ `n mine o c\utarecontinu\, prin scris. Poate c\ de asta scriu,ca s\ dau curs acestei c\ut\ri a unui sens,chiar c`nd el se refuz\, chiar c`nd sensulnu poate fi atins deloc. Exist\ `n mineaceast\ c\utare continu\ [i mai exis t\ opovestire. Se nume[te „Povestea porcu-lui” – inspirat\, evident, din Creang\.Acolo, copilul sc\pat dintr-o situa]ie tra gi -c\ [i tenebroas\ [i, `n sf`r[it, oarecum fe -ricit, `[i d\ seama, totu[i, c\ a[a cum se`nt`mpl\ `n basme ori `n pove[ti, oricepoate deveni propriul s\u invers. Oricepoate deveni altceva [i exist\ primejdia cacertitudinea s\ devin\ `n orice secun d\, in-certitudine. Asta, ̀ n mod special pen tru uncopil, este cople[itor [i repre zin t\ o surs\de anxietate.

MM--aamm ssiimm]]iitt aabbaannddoonnaatt ddeeddeessttiinn

O.V.: Tat\l dumneavoastr\ v\ spu -nea deseori s\ fi]i demn?

N.M.: Tata era o persoan\ foarte m`n -dr\ [i foarte respectat\ – at`t `n familie, c`t[i `n societate. Era foarte sever, iar momentele lui de afec]iune, foarte rare. ~mi]inea din c`nd `n c`nd mici lec]ii de cum -p\tare, dar nu prea era nevoie fiindc\ amfost, `n general, un elev bun [i un copildestul de cuminte. Problemele au ap\rutmai acut dup\ pubertate. Devenisem maicomplicat, mai contorsionat [i mai timid.

O.V.: ~i vorbea]i despre dumneav-oastr\?

N.M.:Nu aveau loc astfel de m\rtu ri -siri. N-am avut niciodat\ o discu]ie des -chis\ pe un subiect at`t de acut, cu el.Par ticipam `mpreun\ la un ritual [i o ru ti -n\ a vie]ii cotidiene f\r\ s\ avem acestemari dezbateri.

O.V.: Dup\ `ntoarcerea armelor,b\r ba]ii din lag\rele eliberate au fost`nrola]i. Tat\l dumneavoastr\ a dezer-tat [i v-a]i `nt`lnit mai apoi, `n t`m pl\ tor,`n F\lticeni. V-a]i sim]it abandonat?

N.M.: ~mi era fric\ [i pentru via]anoastr\, [i pentru via]a lui. Totu[i, `n su -ferin]a aceea, am fost to]i `mpreun\, iar euam fost salvat doar prin protec]ia p\ rin -]ilor. Numai c\ dintr-odat\ m-am v\zut [ialungat, [i p\r\sit. Da... Am tremurat [ipentru via]a lui, [i pentru `ntoarcerea lui.M-am sim]it abandonat, `ntr-adev\r, dar

am fost, ca s\ zic a[a, abandonat de destin,prin for]a lucrurilor.

NNuu mm--aa pp\\rr\\ssiitt nniicciiooddaatt\\oobbsseessiiaa iinncceerrttiittuuddiinniiii

O.V.: Una dintre imaginile care v-aur\mas de atunci este aceea a retrageriiarmatei germane, c`nd proviziile nem -te[ti r\m\seser\ abandonate, dar m`n c-a rea era amestecat\ cu explozibil, iaroamenii mureau c`nd se apropiau deea. Vi s-a spus deseori s\ v\ ̀ nfr`na]i, s\nu ceda]i ispitei – fie [i celei de-a ron]\io ciocolat\?

N.M.: Sigur c\ da. Mereu. Mi s-aspus chiar [i `n alt\ `mprejurare, c`nd pe -ricolul nu era a[a de evident. ~mi amin tesccum, odat\, un soldat rom=n mi-a dat ojum\tate de pìne. El m\ `ndr\gea [iaveam o rela]ie de tacit\ [i mutual\ ami ci -]ie. M-am `ntors acas\ fericit cu aceajum\tate de pìne, dar p\rin]ii mei s-ausup\rat imediat [i foarte tare pe mine. Mi-au spus r\spicat ca niciodat\ s\ nu iaunimic, de la nimeni. Fiindc\ nu se putea[ti dac\ nu cumva `ntr-un dar dintr-\sta,aparent bine inten]ionat, nu se ascunde ocapcan\ sau ceva `nc\ mai r\u dec`t neputem `nchipui.

O.V.: V-au `nv\]at, cu alte cuvinte,c\ nu pute]i avea `ncredere-n oameni,iar lumea e un loc periculos.

N.M.: Am deprins de atunci, `ntr-a -dev\r, [i nu m-a p\r\sit niciodat\, obsesiaincertitudinii. Acesta este faptul determi-nant din biografia mea – tot ce s`nt [i ceam tr\it s-a dezvoltat prin acest filtru alcontinuei incertitudini.

PP`̀nn\\ llaa mmooaarrtteeaa ddeecciissiivv\\eexxiisstt\\ mmuullttee mmoorr]]ii iinntteerriimmaarree

O.V.: M\rturisea]i c\ dup\ `n toar -ce re, toat\ lumea se purta cu dumnea -voas tr\ cu m\nu[i. Av`nd `n vedere c\nu v\ aminti]i foarte clar ce s-a ̀ n t`m plat`n lag\r, con[tiin]a c\ acolo s-a petrecutun infern a]i dob`ndit-o tocmai fiindc\a]i fost ulterior tratat ca o victim\?

N.M.:Atunci nu m-am g`ndit la asta.M-am bucurat foarte mult de schimbare,de faptul c\ eram, `n sf`r[it, alintat [i pro-tejat. Era o situa]ie care s-a petrecut f\r\voia mea, ̀ n contrast cu cealalt\, tenebroa -s\, `n care plonjasem tot f\r\ voia mea.

O.V.: Prima burs\ care v-a permiss\ r\m`ne]i `n str\inatate a]i primit-of\r\ s\ fi candidat, c`nd `n 1986, scrii -torul Ernest Wichner v-a propus pen-tru o burs\ a Serviciului German deSchimburi Academice. ~n ’88, bursaFulbright `n Washington, a]i primit-odup\ ce cumnatul dumneavoastr\, ca relucra pentru o agen]ie care se ocupa,printre altele, [i de burse, v-a propus s\face]i o cerere `n acest sens. La BardCollege a]i ajuns printr-o recomanda rede la Mary McCarthy [i spune]i, `ntr-undialog, c\ v-a]i prezentat la interviuf\r\ [\ [ti]i ce fel de mediu era. Ba chiar,la `ntrebarea: „Ce ave]i de g`nd s\preda]i?”, a]i r\spuns „LiteraturaHolocaustului”, ca s\ v\ da]i seama cucine vorbi]i abia c`nd a]i auzit r\spun-sul: „Aici eu predau Literatura Ho lo -caus tului”. S-ar zice c\ totul vi s-a`n t`mplat f\r\ voia dumneavoastr\.

N.M.:Da, destinul mi-a jucat tot fe lulde feste. Experien]e pe care eu le consid-eram a fi negative s-au dovedit p`n\ laurm\, a fi pozitive, precum faptul c\ amajuns `n America. Nu-mi doream asta de -loc, dar p`n\ la urm\ a fost o experien]\care m-a `mbog\]it. Exist\ un destin, pro -babil, de[i Malraux spunea c\ destinules te definit numai prin moarte. Exist\ `n -s\, `n secven]a consumat\ p`n\ la moarteadecisiv\ [i numeroase mor]i interimare.

O.V.: S`nte]i fatalist?N.M.: {tiu [i eu?! Profesorul Ne mo -

ianum-a definit ca fiind un amestec de ti -miditate [i tenacitate. Am avut, probabil,aceast\ tenacitate care m-a f\cut ca, `n po -fida unor mari ocoluri – cum a fost [i pro-fesia mea de inginer, dup\ mult timp [imult\ dezn\dejde, s\ ies p`n\ la urm\, lalumin\, urm`ndu-mi o voca]ie [i o ob se sieliterar\.

AA ffoosstt uunn ddaarr ss\\ssuupprraavviiee]]uuiieesscc uunneeii eexxppeerriieenn]]ee mmaajjoorree aa lliimmiitteeii

O.V.: A]i vorbit des despre antise -mi tismul rom=nesc [i despre spiritul comunist at`t de persistent `n aceast\ ]ar\.Spunea]i chiar, `n dialogurile cuHannes Stein, c\ nu v\ mai sim]iti a fiun scriitor rom=n, fiind dezgustat de ces-a `nt`mplat [i continu\ s\ se `n t`m pleaici. V-a]i fi dorit ca experien]ele `n t-

unecate – ale deport\rii, ale vie]ii ̀ n co-munism sau ale exilului – s\ fi fost unpurgatoriu, care s\ v\ fac\ inapt de-amaiur`?

N.M.: Eu cred c\ suferin]a corupe.Co rupe ca tot ce este omenesc. Dar, `nacela[i timp, suferin]a nu poate fi negli-jat\. E o experien]\ profund\ [i importan -t\, care te poate forma [i ̀ ntr-un sens foar tebenefic.

O.V.: Pe dumneavoastr\ v-a corupt?N.M: Acum `ncerc s\ nu fiu resenti-

mentar, s\ `n]eleg [i pe al]ii. Exilul, maiales, mi-a dat o lec]ie extraordinar\ de mo -destie [i de solidarizare cu oamenii caresufer\. Prin exil am aflat c\ s`nt oamenicare au suferit mai mult dec`t mine, `ntoate col]urile lumii.

O.V.: Viktor Frankl, psihiatru vi e -nez, a descoperit `n Auschwitz c\ su fe -rin ]a poate accelera descoperirea unuisens al propriei vie]i. A v\zut `n lag\roa meni bucuro[i.

N.M.: Eu nu m-am g`ndit vreodat\ s\m\ bucur de ceea ce mi s-a `nt`mplat. Mise pare, totu[i, c\ a fost un dar s\ su pra -vie ]uiesc unei experien]e majore a limi tei.Imre Kertész (n.r.: scriitor magiar la ureatal Premiului Nobel pentru litera tu r\, `n2002) a spus c\ el este profund recunosc\tor Auschwitzului pentru c\ aprimit acolo o experien]\ pe care nici unalt context uman nu i-ar fi putut-o oferi.Eu n-am fost chiar `n Auschwitz dar, m\rog, [i experien]a mea, a[a cum a fost, u ne -ori plin\ de suferin]\, alteori, fericit\, esteo lec]ie asupra c\reia se poate medita.

M\ simt prost `n aceast\livrare a eului c\tre public,c\tre exterior

O.V.: A]i fost `nscris `n Betar, ceamai puternic\ organiza]ie sionist\ dinR\d\u]i. La 13 ani credea]i `n „OmulNou” al comunismului. Era]i, a[adar, unentuziast. Cum a]i ajuns un ezitant?

N.M.: E adev\rat c\ exista `n mine omare dorin]\ de bucurie [i de vitalitate.Probabil c\, `n condi]ii normale, a[ fi fostun om al luminii, al entuziasmului. Daram avut de la `nceput un temperamentmelancolic iar condi]iile `n care am tr\itn-au fost tocmai normale.

O.V.: V-a]i construit o utopie per-sonal\?

N.M.: Dup\ ce utopia zionist\ [i ceacomunist\ s-au pr\bu[it, mi-am g\sit, ̀ n tr-adev\r, o alt\ utopie, sau, cum o nu mesceu, himera literaturii.

O.V.: Spunea]i c\ foarte mult timpn-a]i vorbit cu nimeni despre istoriadu mneavoastr\. Era o tar\, v\ era ru [i -ne?

N.M.: Era o discre]ie conservat\. Nicitimpul nu-mi permitea asemenea des -t\inuiri, nici familia nu le provoca... Dup\aceea, mult mai t`rziu, c`nd am ajuns `nAmerica [i mai ales `n socie ta tea de-acum, c`nd totul se transfer\, p`n\ la urm\,`n public [i `ntr-un fel de schimb cu au-dien]a, am ̀ nceput [i eu, relativ, dar foartepu]in, s\ trag cortina. Eu m\ simt prost `naceast\ livrare a eului `nspre o audien]\mai mare, `n mod public. ~mi este greu [inu-mi place deloc s\-mi li vrez interiori-tatea spre exterior. Des chi de rea sinelui artrebui s\ fie un act de tai n\, dedicat numaipersoanelor apropiate, `n momente spe-ciale...

O.V.: V\ plac secretele?N.M.: Da.O.V.: C`nd a]i scris articolul des pre

afinit\]ile lui Eliade cu mi[carea le- gionar\ avea]i senza]ia c\ devoala]i unsecret sau c\ face]i curat `n istorie?

N.M.: Nu era deloc un secret. Oa me -nii cultiva]i o [tiau [i m-a mirat faptul c\a fost primit ca o senza]ie [i c\ s-au in dig-nat at`]ia intelectuali c\ am scris des preasta. E adev\rat c\ dup\ comunism, c`ndtotul era secretizat, suspicios, `n chis, eranevoie de o dezbatere `n acest sens. Eli-ade este numai un exemplu. S`nt mul]ial]ii [i este vorba despre o problem\ pro-fund\ a intelectualit\]ii rom=ne [i a Ro -m= niei, dar nu numai. Am considerat c\trebuie cunoscute aceste convulsii ale trecutului, care ne pot `nv\]a ceva. De asta`mi pare r\u c\ eu `nsumi nu am f\cut-o,c\ nu mi-am deschis via]a, pentru c\ bio -grafiile reprezint\ un mijloc extraordinarde instructiv `n `n]elegerea capcanelor pecare istoria le `ntinde intelectualului.

O.V.: Crede]i c\ opera conteaz\, iarnu omul?

N.M.: Nu. Eu cred c\ [i omul [i ope -ra s`nt importante, de[i omul este incom-parabil mai perisabil dec`t opera, dac\aceasta e important\. Omul se afl\ ̀ n ope -r\ [i merit\ s\-l descoperim. Trebuie s\`nv\]\m s\ rezist\m la no]iunea de cult, s\`n]elegem c\ e cu totul altceva cultura,dec`t cultul. Cultura presupune `ntotdea -u na o privire critic\, obiectiv\ [i creativ\,pe c`nd cultul este o form\ de obedien]\ [ide pio[enie. Crezul culturii implic\ s\ fimone[ti cu noi ̀ n[ine [i cu audien]a noastr\.Cred c\ este important s\ se [tie c\ nicim\car geniile nu s`nt sfin]i, iar c\ ceea ceau creat – foarte important pentru spiritu-alitatea noasr\ – nu reprezint\ un obiectde cult.

Am c\utat o nelimitareO.V.: A]i vrut mult s\ face]i facul-

tatea `n Bucure[ti, iar nu `n Ia[i. V\dorea]i v`ltoarea capitalei?

N.M.: ~mi doream anonimatul. Ve -nind din F\lticeni, un or\[el mic, undetoat\ lumea te [tia [i unde cu to]ii erau cuochii pe tine, `mi doream foarte mult s\m\ pierd `n mul]ime [i s\ devin liber. Eueram [i o mic\ celebritate a ora[ului, a[ac\ visam la o lume `n care s\ nu m\ [tienimeni, la un anonimat `n care s\ pot s\fac ce vreau, s\ caut ce vreau [i, eventual,s\ [i g\sesc acele surprize pe care nu leputeam, de fapt, b\nui.

O.V.: V\ referi]i la experien]e devia]\?

N.M.: Exact! `n F\lticeni tr\iam ostare de continu\ limitare.

O.V.: ... Ce fel de experien]e?N.M.: Eram `nc\ t`n\r [i, dup\ cum

dumneavoastr\ ar trebui s\ [ti]i, tinerii `[idoresc tot soiul de experien]e consideratea fi tabu. Mai ales `n societ\]ile mici, tra -di ]ionale.

O.V.: Adic\ a]i c\utat boema?N.M.: Tinerii, dac\ nu [ti]i, `[i doresc

o alt\ dimensiune a existen]ei – `[i dorescnecunoscutul, experien]e noi, eliberareade ego [i de tabu-uri, transgresarea limi -telor... Am c\utat o nelimitare.

O.V.: {i a]i g\sit-o?N.M.: Am g\sit numai bibliotecile.

Am p\strat, din p\cate, o anumit\ identi-tate. Eram, totu[i, un provincial, iar co le -gii mei de facultate erau, majoritatea,bu cu re[teni [i aveau cercurile lor.

Pentru mine a fost mai im-portant\ `ntrebarea dec`tr\spunsul

O.V.: Dar v-a]i aruncat vreodat\,pasional, `n vreo experien]\?

N.M.: Asta mi-a[ fi dorit din tot sufletul s-o pot face. S\ am curajul sau in -con[tien]a sau teribilismul sau orice m-arfi putut face s\ m\ arunc [i s\ ard `n vreoexperien]\.

O.V.: A]i fi vrut s\ fi]i lipsit dem\sur\.

N.M.: Da! `ntotdeauna am avutaceast\ dorin]\, de-a fi lipsit de m\sur\...[i niciodat\ n-am putut-o face.

O.V.: Din grij\ pentru ceilal]i saudin pricina `nchiderii `n sine?

N.M.: Nu, nu din grij\ pentru ce i lal]i.Din proprie neputin]\! Dintr-o pruden]\boln\vicioas\. Singura dat\ c`nd am f\ cut-o a fost c`nd m-am aruncat `n exil, dar [iatunci m-a `mpins geniul Car pa ]i lor [i nua fost dorin]a mea. Am fost [i-am r\mas onatur\ interogativ\. Adic\, pentru mine, afost `ntotdeauna mai important\ `ntre-barea, dec`t r\spunsul.

O.V.: {i care-au fost r\spunsurilede care nu v-a mai p\sat, odat\ pus\`ntrebarea?

N.M.:Nu m\ pune]i ̀ n situa]ia confe-siunii `n fa]a pastorului.

O.V.: S\ v\ `ntreb altfel. A]i obser-vat tarele lumii: c\ `n Israel a]i fi „dan -sat tango de unul singur”, a[a cumspune]i c\ a]i f\cut-o `n Rom=nia, c\ `nAmerica v-a [ocat incoeren]a... V-a]ig`ndit vreodat\ c\ poate sta]i dumnea -voastr\ cu capul `n jos, iar lumea st\ lalocul ei?

N.M.:Absolut! Absolut [i adesea! ~n -cerc s\ nu persist `n erori [i s\ le `n dreptatunci c`nd le fac, s\ p\[esc mai departemai con[tient dec`t `nainte. M\ dezgust\`n continuare antisemitismul [i toatefelurile de na]ionalism – de fapt, toatecli[eele t`mpite, care s`nt v`ndute [i re`nvi-ate. Dar acum m-am mai ̀ mbl`nzit fiindc\timpul meu este scurt sau, `n ori ce caz,imprevizibil [i nu a[ vrea s\ m\ mai pierd`n aceste, p`n\ la urm\, nu foarte utile dez-bateri publice, care ajung la un rezultatfoarte ambiguu.

Mi se pare c\-i o mareprostie s\ te ru[inezi c\ viidin ]ara ta

O.V.: De ce n-a]i plecat `n Israel?N.M.: Toat\ familia mea a plecat `n

Israel [i fusesem o familie numeroas\.P\rin]ii mei au r\mas din cauza mea, iareu am r\mas pentru limba rom=n\ [i pen-tru cultura rom=n\ `n care m-am format.~n Israel a[ fi intrat `ntr-un nou ghetou.M-am [i sf\tuit cu prietenii mei, oameni

de cultur\. Pe vremea aceea nu cred c\ s-arfi putut face ceva pozitiv acolo, fiindc\era un ghetou rom=nesc str`mt [i destul denepl\cut.

O.V.: V-a fost vreodat\ ru[ine s\spune]i c\ s`nte]i rom=n?

N.M.: Nu, nu! Asta nu! Cel mult, ammai f\cut o mic\ glum\, c\ vin din Bal- cani, dar niciodat\ n-am ascuns c\ s`ntrom=n. Mi se pare c\-i o mare prostie s\ teru[inezi c\ vii din ]ara ta.

O.V.: C`nd v-a]i prezentat la BradCollegi, pentru primul interviu, a]i `n -t`lnit o t`nar\ rabin. {tia]i c\ femeile potfi rabin?

N.M.: Nu prea [tiam. Adic\ [tiam c\exist\ unele femei care pot avea o mareinfluen]\ `n comunitate. Chiar `n familiamea existau c`teva femei uimitoare prinspiritualitate, bun\tate [i ̀ n]elepciune. Daro t`n\r\ `n jean[i `n nici un caz nu core-spundea reprezent\rilor mele desprerabin.

O.V.: Asta v-a dat `ncredere c\oricine poate deveni orice?

N.M.: Nu! Mai degrab\ m-a speriat,f\c`ndu-m\ s\ m\ `ntreb unde am ajuns. Atrebuit s\-mi dau seama c-am nimerit `ntr-un loc cu totul special [i foarte diferit decel din care veneam.

Nu cred c\ scriitorul ar trebui s\ e[ueze `n rolul deprocuror

O.V.: A]i fi vrut s\ fugi]i `napoi?N.M.: Nu se putea pe atunci. Iar mai

t`rziu, `n ’89, c`nd mi-am dorit s\ m\`ntorc, situa]ia din Rom=niam-a dez a m\ -git profund [i m-a [i speriat ̀ ntr-un fel. Fi-indc\ contemplam re`nvierea unor cli [ee,care ̀ mi f\cuser\ at`ta r\u ̀ n prima parte abiografiei. Am zis c\ mai bine stau acolounde m\ aflu, de[i nu-mi era foarte bine.Am fost foarte tulburat s\ v\d c\ au r\masacelea[i persoane peste tot. Nici nu [tiuexact ce s\ spun... ~]i vine s\ admiri tenac-itatea [i [mecheria [i oportunismul aces-tor oameni. Te dezgust\ c\ tot ei s`nt ceicare reu[esc, c\ tot ei se afl\ pe scen\, iarpublicul, `ntr-un fel, ì accept\. Dar a[a afost dintotdeauna [i nu numai la ro m=ni...

O.V.: Dup\ ce a]i v\zut procesul luiCeau[escu, `n loc s\ pluti]i de fericire,a]i f\cut o lung\ plimbare anxiat\...

N.M.: Da, fiindc\ m\ speriaser\ sim-plitatea [i manipularea care orchestrauacel proces. De[i fusese o n\past\ a Ro -m=niei din ultimii 20 de ani ai domnieilui, el nu era singurul vinovat. Existau

foarte mul]i complici. A[ fi vrut o dezba -te re mai ampl\, mai clar\ asupra sistemu-lui, despre tot ce se `nt`mplase timp de 40de ani. Practic, a fost `nc\ un proces stal-i nist, destinat a-l ucide repede, `nainte s\poat\ vorbi, astfel `nc`t, cei care l-au orga nizat, s\ nu ajung\ [i ei, inculpa]i.

O.V.: A]i scris despre comunism cuideea de-a desp\r]i apele?

N.M.: C`nd eram t`n\r mi-a pl\cut oa -recum, rolul acesta, de procuror, dar apoinu l-am mai agreat deloc. Nu cred c\ scri-itorul ar trebui s\ e[ueze vreodat\ `n acestrol. Scriitorul ar trebui s\ fie mai sensibilla ambiguitatea existen]ei [i la com-plica]iile destinului omenesc, iar nu s\-[ihr\neasc\ aceast\ ambi]ie de pro cu ror [ide om care condamn\ doar [i nu `n ]elegemai `ntì.

Singur\tatea mea era in-evitabil\

O.V.: C`nd a]i ajuns la ironie [i sar-casm, a fost o exasperare de-a v\ maisim]i victim\?

N.M.: {ti]i cum e? Umorul este ul-tima solu]ie. S`nt fericit c\ l-am mo[tenitpu]in de la bunicul meu. E adev\rat c\ lamine a luat unele forme mai acide, de sar-casm, din pricina coordonatelor exis-ten]iale. Dar chiar [i a[a, s-a p\strat [i caumor.

O.V.: Deci nu v-a]i sim]it o victim\?N.M.:Nu vreau! Nu vreau s\ m\ simt

o victim\.O.V.: Dup\ ce vi s-a tot spus `n ti -

nere]e s\ nu v\ considera]i a fi un scri-i tor rom=n, nu v\ otr\ve[terecu noa[ te rea venit\ at`t de t`rziu?

N.M.: N-a[ spune chiar c\ m\ otr\ -ve[te...

O.V.: V\ dori]i s\ v\ iubeasc\ lumea?N.M.:Da, cred c\ da... [i `n tinere]e-mi

doream. Dar singur\tatea mea era ine vi -ta bil\. ~n ciuda unor momente de frater-nizare, de solidaritate [i chiar a unor re la ]iimai profunde, singur\tatea mea se tot per-petua [i nu e chiar total vindecat\ niciast\zi.

O.V.: V-a]i lini[tit, a]i dezertat dincondi]ia revoltatului?

N.M.: {ti]i cum e? Oamenii b\tr`ni`nghit tot felul de pilule.

O.V.: Prozac sau teorii balsamice?N.M.: De ambele.

Oana OLARIUOpinia veche — Nr. 431 — 21 - 27 mai 2012

88 MMIICCRROOFFOONNUUL DE SERVICIU

� interviu cu scriitorul Norman Manea

~ntotdeauna mi-am dorit s\ fiu lipsit de m\sur\ [i niciodat\ n-am putut-o face

Abia de c`nd cronicile literare americane [i europene au`nceput s\ fream\te c\ Norman Manea e un scrii tor deNobel, c\r]ile sale au r\s\rit mai abitir pe rafturile libr\ri-ilor noastre. „Nu-]i `nchipui c-ai fi un scriitor român”, i s-atot spus p`n\ `n ’86, c`nd a plecat din ]ar\ cu o burs\ deun an, `n Berlin. Copilul crescut `n Transnistria deporta]ilors-a trezit repede [i din visul sionist, [i din cel comunist,refuz`nd s\ intre `n Uniunea Tineretului Muncitoresc sau `nPartid. ~mprejur\rile l-au aruncat `n Berlin, apoi `n Wash-ington, ca bursier Fulbright [i-apoi `n New York, unde esteprofesor la Bard College. Spune c\ desp\r]irile i-au fost`ntotdeauna lungi [i dureroase, c\ niciodat\ nu se d\ dussau desprins, m\car c\ bolnave de-a dreptul i-ar fi univer-surile de referin]\, l\s`nd mai degrab\ `nt`mplarea s\-idecid\ plecarea, dec`t s\ hot\rasc\ el `nsu[i vreo`nstr\inare. N-am apucat s\-l `ntreb dac\ cel care at`tavreme s-a aflat `n pielea camusian\ a omului revoltat,denun]`nd leprozeriile deschise de comunism, [ovinism,antisemitism [i capitalism sufer\, de fapt, de-acea depen-den]\ iscat\ de o afectivitate neconsumat\, promi]\toare [ialterat\ precum un c`nt de siren\, ce-mpotmole[te c\l\torul`n a[teptarea unui liman al apartenen]ei. Fiindc\ de[i dinpremiul MacArthur, echivalentul european al Nobelului, [i-a cump\rat primul apartament botezat cu „acas\”, scriec\ locul s\u e `n America, „dar ca `ntr-un hotel”.

O.V.: Scrie]i `n „Cuvinte din exil”c\ a fost un noroc s\ v\ afla]i `ntr-unlag\r administrat de rom=ni, fiindc\din cele administrate de nem]i era im- po sibil s\ scapi, pe c`nd „la rom=nidom nea o corup]ie binecuv`ntat\, pe -ri colul era mai haotic, mai pu]in pre-vizibil, brutalitatea, momentele defu ri e extrem\, de violen]\ s`ngeroas\iz buc neau din senin”. A]i locuit timpde cinci ani ̀ ntr-un sat ucrainean p\ r\ -sit, unde casele – ce-i drept – nu aveau

u[i sau ferestre, dar nici nu existau`mprejmuiri cu s`rm\ ghimpat\. Avea]ivoie s\ v\ juca]i pe uli]e?

N.M.: Sigur c\ p`n\ [i `n cele maitragice situa]ii, copilul r\m`ne copil.Exis t\ ceva ludic `n el [i poate descoperi[i p\r]i pozitive `n jurul s\u. Dar `n acesttip de situa]ie `nchis\, `n care primejdiaplute[te tot timpul `n jur, te afli [i `ntr-ostare de crispare care nu-]i permite s\ tejoci cum ai vrea [i, mai ales, nu-]i per-mite s\ te joci cu realitatea. Exist\ totu[i`ntotdeauna [i bucurie... De altfel, co pi l\ -ria mea din lag\r este o demonstra]ie c\universul este imperfect, c\ noi, oa me nii,s`ntem imperfec]i [i, adesea, R\ul este [iel imperfect. Adic\ las\ loc de spe ran]\.Totul are fisuri. {i eu am fi suri...

O.V.: Biografia dumneavoastr\ ara -t\ o tendin]\ aproape compulsiv\ de-av\ feri de ceea ce v-ar putea altera.

N.M.: Da, a existat instinctiv, poate[i datorit\ unei experien]e precoce, o fe- rea l\ intuitiv\ de zona R\ului, de zonama cul\rii. Nu [tiu c`t am reu[it [i s`nt `n t-otdeauna `ndoielnic asupra mea, dar ten -

din]a instinctiv\ a existat. Da! Mereu am`ncercat s\ m\ feresc de R\u [i de polu-area at`t de generalizat\ a so cie t\ ]i lorumane, care insinueaz\ `n tine sporii de-grad\rii. {i nu a fost simplu...

O.V.: Pentru c\ sacrificiile au fostmari – n-a]i fost recunoscut `n timpulcomunismului, `n exil n-a]i plecat cudrag\ inim\ – sau n-a fost u[or din pri -cina personalit\]ii dumneavoastr\, in-trovertite?

N.M.:A existat, desigur, nevoia de-am\ putea privi `n oglind\. Pentru c\ dac\`n rela]ia social\, `n rela]ia public\, s\-]ip\strezi o anume integritate nu este chiarsimplu de realizat, `n rela]ia perso nal\,intim\, acest lucru e [i mai greu desus]inut. Noi s`ntem supu[i sau expu[i latot soiul de ispite [i de degrad\ri, `n per-manen]\. Gre[im [i atunci c`nd ie[im `npublic, dar [i `n via]a personal\. Eu credc\ niciodat\ nu putem sc\pa nu numai decon[tiin]a murd\riei noastre, dar nici derealitatea culpabilit\]ii noastre. Me reu seafl\ la `ndem`n\ o sumedenie de motivecare legitimizeaz\ auto-`ndoiala.

Mereu am `ncercat s\ m\ feresc de R\u

OPINIA VECHE: A]i ajuns la `n ]e -lepciunea de-a nu v\ mai aminti orice?

NORMAN MANEA:Dac\ senilita teae numit\ `n]elepciune, atunci, probabil c\m\ apropii.

O.V.: Dar a]i `ncercat – sanitar – s\v\ cur\]a]i memoria?

N.M.: {tiu [i eu?! Nu prea depinde denoi s-o cur\]\m. E un proces firesc s\ se`nt`mple ca lucrurile bune, dac\ vin, trep-tat, s\ le `nlocuiasc\ pe cele rele care autrecut. A[a s-a `nt`mplat cu exilul meu, pecare-l `n]eleg ca pe o traum\ privilegiat\,fiindc\ implic\ ambii termeni: m-a f\cuts\ tr\iesc trauma cu maxim\ intensitate,dar acum am [i unele privilegii.

O.V.: E vorba despre privilegii saude cicatriz\ri?

N.M.: Ambele. E un mare privilegius\ fii supus unei mari `ncerc\ri exis ten ]ia -le prin care, dac\ ai puterea, ]i se permites\ `nve]i ceva cu totul nou despre tine [idespre lume.

O.V.:A]i deprins a[a con[tiin]a gra -vi t\]ii vie]ii?

N.M.: De[i n-a[ folosi cuvinte at`t demari, da. De altfel, aceast\ con[tiin]\ amdeprins-o de c`nd eram foarte mic. {i nuprin op]iune ci prin dat, prin `ns\[i des f\ -[u rarea vie]ii mele. Am fost silit s\ v\dgra vitatea [i cataclismele existen]ei, detim puriu.

Exist\ primejdia ca certi-tudinea s\ devin\ `n oricesecund\, incertitudine

O.V.: Spune]i c\ a]i `nv\]at la patruani ce e moartea, c`nd bunicul a murit,oric`t s-a str\duit mama dumneav-oastr\ s\-l ajute – `n timpul deport\rii,[i-a dat aproape to]i banii ca s\`nchirieze o c\ru]\, fiindc\ el nu puteamerge pe jos.

N.M.: Contactul unui copil cu neantuleste stupefiant. M\ sim]eam pus `n fa ]aunei irealit\]i care anula, practic, reali-tatea. Copilul nu are cum s\-[i explice ni -mic [i starea de inexplicabil, la o v`rst\c`nd apar toate `ntreb\rile [i foamea de explica]ie, este cu at`t mai marcant\.

O.V.: A]i trecut de 75 de ani. Acumv\ pare mai explicabil\?

N.M.: Nu. Tocmai asta e: c\ niciacum nu o pot `n]elege. Moartea este, p`n\la urm\, un fenomen normal – at`t pentrufiin]ele vii, c`t [i pentru lucruri, fiindc\ [iobiectele pot muri. Cu toate as tea, [iacum, moartea m\ dep\[e[te. Nu s`nt reli-gios [i regret asta. Mi-ar fi prins bine s\am o credin]\. Nu numai acum, ci [i `nexil...

O.V.: V-a]i g`ndit s\ v\ inventa]i oparabol\, ca s\ v\ `mbl`nzi]i frica?

N.M.: Da... Exist\ `n mine o c\utarecontinu\, prin scris. Poate c\ de asta scriu,ca s\ dau curs acestei c\ut\ri a unui sens,chiar c`nd el se refuz\, chiar c`nd sensulnu poate fi atins deloc. Exist\ `n mineaceast\ c\utare continu\ [i mai exis t\ opovestire. Se nume[te „Povestea porcu-lui” – inspirat\, evident, din Creang\.Acolo, copilul sc\pat dintr-o situa]ie tra gi -c\ [i tenebroas\ [i, `n sf`r[it, oarecum fe -ricit, `[i d\ seama, totu[i, c\ a[a cum se`nt`mpl\ `n basme ori `n pove[ti, oricepoate deveni propriul s\u invers. Oricepoate deveni altceva [i exist\ primejdia cacertitudinea s\ devin\ `n orice secun d\, in-certitudine. Asta, ̀ n mod special pen tru uncopil, este cople[itor [i repre zin t\ o surs\de anxietate.

M-am sim]it abandonat dedestin

O.V.: Tat\l dumneavoastr\ v\ spu -nea deseori s\ fi]i demn?

N.M.: Tata era o persoan\ foarte m`n -dr\ [i foarte respectat\ – at`t `n familie, c`t[i `n societate. Era foarte sever, iar momentele lui de afec]iune, foarte rare. ~mi]inea din c`nd `n c`nd mici lec]ii de cum -p\tare, dar nu prea era nevoie fiindc\ amfost, `n general, un elev bun [i un copildestul de cuminte. Problemele au ap\rutmai acut dup\ pubertate. Devenisem maicomplicat, mai contorsionat [i mai timid.

O.V.: ~i vorbea]i despre dumneav-oastr\?

N.M.:Nu aveau loc astfel de m\rtu ri -siri. N-am avut niciodat\ o discu]ie des -chis\ pe un subiect at`t de acut, cu el.Par ticipam `mpreun\ la un ritual [i o ru ti -n\ a vie]ii cotidiene f\r\ s\ avem acestemari dezbateri.

O.V.: Dup\ `ntoarcerea armelor,b\r ba]ii din lag\rele eliberate au fost`nrola]i. Tat\l dumneavoastr\ a dezer-tat [i v-a]i `nt`lnit mai apoi, `n t`m pl\ tor,`n F\lticeni. V-a]i sim]it abandonat?

N.M.: ~mi era fric\ [i pentru via]anoastr\, [i pentru via]a lui. Totu[i, `n su -ferin]a aceea, am fost to]i `mpreun\, iar euam fost salvat doar prin protec]ia p\ rin -]ilor. Numai c\ dintr-odat\ m-am v\zut [ialungat, [i p\r\sit. Da... Am tremurat [ipentru via]a lui, [i pentru `ntoarcerea lui.M-am sim]it abandonat, `ntr-adev\r, dar

am fost, ca s\ zic a[a, abandonat de destin,prin for]a lucrurilor.

Nu m-a p\r\sit niciodat\obsesia incertitudinii

O.V.: Una dintre imaginile care v-aur\mas de atunci este aceea a retrageriiarmatei germane, c`nd proviziile nem -te[ti r\m\seser\ abandonate, dar m`n c-a rea era amestecat\ cu explozibil, iaroamenii mureau c`nd se apropiau deea. Vi s-a spus deseori s\ v\ `nfr`na]i, s\nu ceda]i ispitei – fie [i celei de-a ron]\io ciocolat\?

N.M.: Sigur c\ da. Mereu. Mi s-aspus chiar [i `n alt\ `mprejurare, c`nd pe -ricolul nu era a[a de evident. ~mi amin tesccum, odat\, un soldat rom=n mi-a dat ojum\tate de pìne. El m\ `ndr\gea [iaveam o rela]ie de tacit\ [i mutual\ ami ci -]ie. M-am `ntors acas\ fericit cu aceajum\tate de pìne, dar p\rin]ii mei s-ausup\rat imediat [i foarte tare pe mine. Mi-au spus r\spicat ca niciodat\ s\ nu iaunimic, de la nimeni. Fiindc\ nu se putea[ti dac\ nu cumva `ntr-un dar dintr-\sta,aparent bine inten]ionat, nu se ascunde ocapcan\ sau ceva `nc\ mai r\u dec`t neputem `nchipui.

O.V.: V-au `nv\]at, cu alte cuvinte,c\ nu pute]i avea `ncredere-n oameni,iar lumea e un loc periculos.

N.M.: Am deprins de atunci, `ntr-a -dev\r, [i nu m-a p\r\sit niciodat\, obsesiaincertitudinii. Acesta este faptul determi-nant din biografia mea – tot ce s`nt [i ceam tr\it s-a dezvoltat prin acest filtru alcontinuei incertitudini.

P`n\ la moartea decisiv\exist\ multe mor]i interimare

O.V.: M\rturisea]i c\ dup\ `n toar -ce re, toat\ lumea se purta cu dumnea -voas tr\ cu m\nu[i. Av`nd `n vedere c\nu v\ aminti]i foarte clar ce s-a ̀ n t`m plat`n lag\r, con[tiin]a c\ acolo s-a petrecutun infern a]i dob`ndit-o tocmai fiindc\a]i fost ulterior tratat ca o victim\?

N.M.:Atunci nu m-am g`ndit la asta.M-am bucurat foarte mult de schimbare,de faptul c\ eram, `n sf`r[it, alintat [i pro-tejat. Era o situa]ie care s-a petrecut f\r\voia mea, ̀ n contrast cu cealalt\, tenebroa -s\, `n care plonjasem tot f\r\ voia mea.

O.V.: Prima burs\ care v-a permiss\ r\m`ne]i `n str\inatate a]i primit-of\r\ s\ fi candidat, c`nd `n 1986, scrii -torul Ernest Wichner v-a propus pen-tru o burs\ a Serviciului German deSchimburi Academice. ~n ’88, bursaFulbright `n Washington, a]i primit-odup\ ce cumnatul dumneavoastr\, ca relucra pentru o agen]ie care se ocupa,printre altele, [i de burse, v-a propus s\face]i o cerere `n acest sens. La BardCollege a]i ajuns printr-o recomanda rede la Mary McCarthy [i spune]i, `ntr-undialog, c\ v-a]i prezentat la interviuf\r\ [\ [ti]i ce fel de mediu era. Ba chiar,la `ntrebarea: „Ce ave]i de g`nd s\preda]i?”, a]i r\spuns „LiteraturaHolocaustului”, ca s\ v\ da]i seama cucine vorbi]i abia c`nd a]i auzit r\spun-sul: „Aici eu predau Literatura Ho lo -caus tului”. S-ar zice c\ totul vi s-a`n t`mplat f\r\ voia dumneavoastr\.

N.M.:Da, destinul mi-a jucat tot fe lulde feste. Experien]e pe care eu le consid-eram a fi negative s-au dovedit p`n\ laurm\, a fi pozitive, precum faptul c\ amajuns `n America. Nu-mi doream asta de -loc, dar p`n\ la urm\ a fost o experien]\care m-a `mbog\]it. Exist\ un destin, pro -babil, de[i Malraux spunea c\ destinules te definit numai prin moarte. Exist\ `n -s\, `n secven]a consumat\ p`n\ la moarteadecisiv\ [i numeroase mor]i interimare.

O.V.: S`nte]i fatalist?N.M.: {tiu [i eu?! Profesorul Ne mo -

ianum-a definit ca fiind un amestec de ti -miditate [i tenacitate. Am avut, probabil,aceast\ tenacitate care m-a f\cut ca, `n po -fida unor mari ocoluri – cum a fost [i pro-fesia mea de inginer, dup\ mult timp [imult\ dezn\dejde, s\ ies p`n\ la urm\, lalumin\, urm`ndu-mi o voca]ie [i o ob se sieliterar\.

A fost un dar s\supravie]uiesc unei experien]e majore a limitei

O.V.: A]i vorbit des despre antise -mi tismul rom=nesc [i despre spiritul comunist at`t de persistent `n aceast\ ]ar\.Spunea]i chiar, `n dialogurile cuHannes Stein, c\ nu v\ mai sim]iti a fiun scriitor rom=n, fiind dezgustat de ces-a `nt`mplat [i continu\ s\ se `n t`m pleaici. V-a]i fi dorit ca experien]ele `n t-

unecate – ale deport\rii, ale vie]ii `n co-munism sau ale exilului – s\ fi fost unpurgatoriu, care s\ v\ fac\ inapt de-amaiur`?

N.M.: Eu cred c\ suferin]a corupe.Co rupe ca tot ce este omenesc. Dar, `nacela[i timp, suferin]a nu poate fi negli-jat\. E o experien]\ profund\ [i importan -t\, care te poate forma [i ̀ ntr-un sens foar tebenefic.

O.V.: Pe dumneavoastr\ v-a corupt?N.M: Acum `ncerc s\ nu fiu resenti-

mentar, s\ `n]eleg [i pe al]ii. Exilul, maiales, mi-a dat o lec]ie extraordinar\ de mo -destie [i de solidarizare cu oamenii caresufer\. Prin exil am aflat c\ s`nt oamenicare au suferit mai mult dec`t mine, `ntoate col]urile lumii.

O.V.: Viktor Frankl, psihiatru vi e -nez, a descoperit `n Auschwitz c\ su fe -rin ]a poate accelera descoperirea unuisens al propriei vie]i. A v\zut `n lag\roa meni bucuro[i.

N.M.: Eu nu m-am g`ndit vreodat\ s\m\ bucur de ceea ce mi s-a `nt`mplat. Mise pare, totu[i, c\ a fost un dar s\ su pra -vie ]uiesc unei experien]e majore a limi tei.Imre Kertész (n.r.: scriitor magiar la ureatal Premiului Nobel pentru litera tu r\, `n2002) a spus c\ el este profund recunosc\tor Auschwitzului pentru c\ aprimit acolo o experien]\ pe care nici unalt context uman nu i-ar fi putut-o oferi.Eu n-am fost chiar `n Auschwitz dar, m\rog, [i experien]a mea, a[a cum a fost, u ne -ori plin\ de suferin]\, alteori, fericit\, esteo lec]ie asupra c\reia se poate medita.

MM\\ ssiimmtt pprroosstt `̀nn aacceeaasstt\\lliivvrraarree aa eeuulluuii cc\\ttrree ppuubblliicc,,cc\\ttrree eexxtteerriioorr

O.V.: A]i fost `nscris `n Betar, ceamai puternic\ organiza]ie sionist\ dinR\d\u]i. La 13 ani credea]i `n „OmulNou” al comunismului. Era]i, a[adar, unentuziast. Cum a]i ajuns un ezitant?

N.M.: E adev\rat c\ exista `n mine omare dorin]\ de bucurie [i de vitalitate.Probabil c\, `n condi]ii normale, a[ fi fostun om al luminii, al entuziasmului. Daram avut de la `nceput un temperamentmelancolic iar condi]iile `n care am tr\itn-au fost tocmai normale.

O.V.: V-a]i construit o utopie per-sonal\?

N.M.: Dup\ ce utopia zionist\ [i ceacomunist\ s-au pr\bu[it, mi-am g\sit, ̀ n tr-adev\r, o alt\ utopie, sau, cum o nu mesceu, himera literaturii.

O.V.: Spunea]i c\ foarte mult timpn-a]i vorbit cu nimeni despre istoriadu mneavoastr\. Era o tar\, v\ era ru [i -ne?

N.M.: Era o discre]ie conservat\. Nicitimpul nu-mi permitea asemenea des -t\inuiri, nici familia nu le provoca... Dup\aceea, mult mai t`rziu, c`nd am ajuns `nAmerica [i mai ales `n socie ta tea de-acum, c`nd totul se transfer\, p`n\ la urm\,`n public [i `ntr-un fel de schimb cu au-dien]a, am `nceput [i eu, relativ, dar foartepu]in, s\ trag cortina. Eu m\ simt prost `naceast\ livrare a eului `nspre o audien]\mai mare, `n mod public. ~mi este greu [inu-mi place deloc s\-mi li vrez interiori-tatea spre exterior. Des chi de rea sinelui artrebui s\ fie un act de tai n\, dedicat numaipersoanelor apropiate, `n momente spe-ciale...

O.V.: V\ plac secretele?N.M.: Da.O.V.: C`nd a]i scris articolul des pre

afinit\]ile lui Eliade cu mi[carea le- gionar\ avea]i senza]ia c\ devoala]i unsecret sau c\ face]i curat `n istorie?

N.M.: Nu era deloc un secret. Oa me -nii cultiva]i o [tiau [i m-a mirat faptul c\a fost primit ca o senza]ie [i c\ s-au in dig-nat at`]ia intelectuali c\ am scris des preasta. E adev\rat c\ dup\ comunism, c`ndtotul era secretizat, suspicios, `n chis, eranevoie de o dezbatere `n acest sens. Eli-ade este numai un exemplu. S`nt mul]ial]ii [i este vorba despre o problem\ pro-fund\ a intelectualit\]ii rom=ne [i a Ro -m= niei, dar nu numai. Am considerat c\trebuie cunoscute aceste convulsii ale trecutului, care ne pot `nv\]a ceva. De asta`mi pare r\u c\ eu `nsumi nu am f\cut-o,c\ nu mi-am deschis via]a, pentru c\ bio -grafiile reprezint\ un mijloc extraordinarde instructiv `n `n]elegerea capcanelor pecare istoria le `ntinde intelectualului.

O.V.: Crede]i c\ opera conteaz\, iarnu omul?

N.M.: Nu. Eu cred c\ [i omul [i ope -ra s`nt importante, de[i omul este incom-parabil mai perisabil dec`t opera, dac\aceasta e important\. Omul se afl\ ̀ n ope -r\ [i merit\ s\-l descoperim. Trebuie s\`nv\]\m s\ rezist\m la no]iunea de cult, s\`n]elegem c\ e cu totul altceva cultura,dec`t cultul. Cultura presupune `ntotdea -u na o privire critic\, obiectiv\ [i creativ\,pe c`nd cultul este o form\ de obedien]\ [ide pio[enie. Crezul culturii implic\ s\ fimone[ti cu noi ̀ n[ine [i cu audien]a noastr\.Cred c\ este important s\ se [tie c\ nicim\car geniile nu s`nt sfin]i, iar c\ ceea ceau creat – foarte important pentru spiritu-alitatea noasr\ – nu reprezint\ un obiectde cult.

AAmm cc\\uuttaatt oo nneelliimmiittaarreeO.V.: A]i vrut mult s\ face]i facul-

tatea `n Bucure[ti, iar nu `n Ia[i. V\dorea]i v`ltoarea capitalei?

N.M.: ~mi doream anonimatul. Ve -nind din F\lticeni, un or\[el mic, undetoat\ lumea te [tia [i unde cu to]ii erau cuochii pe tine, `mi doream foarte mult s\m\ pierd `n mul]ime [i s\ devin liber. Eueram [i o mic\ celebritate a ora[ului, a[ac\ visam la o lume `n care s\ nu m\ [tienimeni, la un anonimat `n care s\ pot s\fac ce vreau, s\ caut ce vreau [i, eventual,s\ [i g\sesc acele surprize pe care nu leputeam, de fapt, b\nui.

O.V.: V\ referi]i la experien]e devia]\?

N.M.: Exact! `n F\lticeni tr\iam ostare de continu\ limitare.

O.V.: ... Ce fel de experien]e?N.M.: Eram `nc\ t`n\r [i, dup\ cum

dumneavoastr\ ar trebui s\ [ti]i, tinerii `[idoresc tot soiul de experien]e consideratea fi tabu. Mai ales `n societ\]ile mici, tra -di ]ionale.

O.V.: Adic\ a]i c\utat boema?N.M.: Tinerii, dac\ nu [ti]i, `[i doresc

o alt\ dimensiune a existen]ei – `[i dorescnecunoscutul, experien]e noi, eliberareade ego [i de tabu-uri, transgresarea limi -telor... Am c\utat o nelimitare.

O.V.: {i a]i g\sit-o?N.M.: Am g\sit numai bibliotecile.

Am p\strat, din p\cate, o anumit\ identi-tate. Eram, totu[i, un provincial, iar co le -gii mei de facultate erau, majoritatea,bu cu re[teni [i aveau cercurile lor.

PPeennttrruu mmiinnee aa ffoosstt mmaaii iimm--ppoorrttaanntt\\ `̀nnttrreebbaarreeaa ddeecc`̀ttrr\\ssppuunnssuull

O.V.: Dar v-a]i aruncat vreodat\,pasional, `n vreo experien]\?

N.M.: Asta mi-a[ fi dorit din tot sufletul s-o pot face. S\ am curajul sau in -con[tien]a sau teribilismul sau orice m-arfi putut face s\ m\ arunc [i s\ ard `n vreoexperien]\.

O.V.: A]i fi vrut s\ fi]i lipsit dem\sur\.

N.M.: Da! `ntotdeauna am avutaceast\ dorin]\, de-a fi lipsit de m\sur\...[i niciodat\ n-am putut-o face.

O.V.: Din grij\ pentru ceilal]i saudin pricina `nchiderii `n sine?

N.M.: Nu, nu din grij\ pentru ce i lal]i.Din proprie neputin]\! Dintr-o pruden]\boln\vicioas\. Singura dat\ c`nd am f\ cut-o a fost c`nd m-am aruncat `n exil, dar [iatunci m-a `mpins geniul Car pa ]i lor [i nua fost dorin]a mea. Am fost [i-am r\mas onatur\ interogativ\. Adic\, pentru mine, afost `ntotdeauna mai important\ `ntre-barea, dec`t r\spunsul.

O.V.: {i care-au fost r\spunsurilede care nu v-a mai p\sat, odat\ pus\`ntrebarea?

N.M.:Nu m\ pune]i `n situa]ia confe-siunii `n fa]a pastorului.

O.V.: S\ v\ `ntreb altfel. A]i obser-vat tarele lumii: c\ `n Israel a]i fi „dan -sat tango de unul singur”, a[a cumspune]i c\ a]i f\cut-o `n Rom=nia, c\ `nAmerica v-a [ocat incoeren]a... V-a]ig`ndit vreodat\ c\ poate sta]i dumnea -voastr\ cu capul `n jos, iar lumea st\ lalocul ei?

N.M.:Absolut! Absolut [i adesea! ~n -cerc s\ nu persist `n erori [i s\ le `n dreptatunci c`nd le fac, s\ p\[esc mai departemai con[tient dec`t `nainte. M\ dezgust\`n continuare antisemitismul [i toatefelurile de na]ionalism – de fapt, toatecli[eele t`mpite, care s`nt v`ndute [i re`nvi-ate. Dar acum m-am mai `mbl`nzit fiindc\timpul meu este scurt sau, `n ori ce caz,imprevizibil [i nu a[ vrea s\ m\ mai pierd`n aceste, p`n\ la urm\, nu foarte utile dez-bateri publice, care ajung la un rezultatfoarte ambiguu.

MMii ssee ppaarree cc\\--ii oo mmaarreepprroossttiiee ss\\ ttee rruu[[iinneezzii cc\\ vviiiiddiinn ]]aarraa ttaa

O.V.: De ce n-a]i plecat `n Israel?N.M.: Toat\ familia mea a plecat `n

Israel [i fusesem o familie numeroas\.P\rin]ii mei au r\mas din cauza mea, iareu am r\mas pentru limba rom=n\ [i pen-tru cultura rom=n\ `n care m-am format.~n Israel a[ fi intrat `ntr-un nou ghetou.M-am [i sf\tuit cu prietenii mei, oameni

de cultur\. Pe vremea aceea nu cred c\ s-arfi putut face ceva pozitiv acolo, fiindc\era un ghetou rom=nesc str`mt [i destul denepl\cut.

O.V.: V-a fost vreodat\ ru[ine s\spune]i c\ s`nte]i rom=n?

N.M.: Nu, nu! Asta nu! Cel mult, ammai f\cut o mic\ glum\, c\ vin din Bal- cani, dar niciodat\ n-am ascuns c\ s`ntrom=n. Mi se pare c\-i o mare prostie s\ teru[inezi c\ vii din ]ara ta.

O.V.: C`nd v-a]i prezentat la BradCollegi, pentru primul interviu, a]i `n -t`lnit o t`nar\ rabin. {tia]i c\ femeile potfi rabin?

N.M.: Nu prea [tiam. Adic\ [tiam c\exist\ unele femei care pot avea o mareinfluen]\ `n comunitate. Chiar `n familiamea existau c`teva femei uimitoare prinspiritualitate, bun\tate [i ̀ n]elepciune. Daro t`n\r\ `n jean[i `n nici un caz nu core-spundea reprezent\rilor mele desprerabin.

O.V.: Asta v-a dat `ncredere c\oricine poate deveni orice?

N.M.: Nu! Mai degrab\ m-a speriat,f\c`ndu-m\ s\ m\ `ntreb unde am ajuns. Atrebuit s\-mi dau seama c-am nimerit ̀ ntr-un loc cu totul special [i foarte diferit decel din care veneam.

NNuu ccrreedd cc\\ ssccrriiiittoorruull aarr ttrreebbuuii ss\\ ee[[uueezzee `̀nn rroolluull ddeepprrooccuurroorr

O.V.: A]i fi vrut s\ fugi]i `napoi?N.M.: Nu se putea pe atunci. Iar mai

t`rziu, `n ’89, c`nd mi-am dorit s\ m\`ntorc, situa]ia din Rom=niam-a dez a m\ -git profund [i m-a [i speriat ̀ ntr-un fel. Fi-indc\ contemplam re`nvierea unor cli [ee,care ̀ mi f\cuser\ at`ta r\u ̀ n prima parte abiografiei. Am zis c\ mai bine stau acolounde m\ aflu, de[i nu-mi era foarte bine.Am fost foarte tulburat s\ v\d c\ au r\masacelea[i persoane peste tot. Nici nu [tiuexact ce s\ spun... ~]i vine s\ admiri tenac-itatea [i [mecheria [i oportunismul aces-tor oameni. Te dezgust\ c\ tot ei s`nt ceicare reu[esc, c\ tot ei se afl\ pe scen\, iarpublicul, `ntr-un fel, ì accept\. Dar a[a afost dintotdeauna [i nu numai la ro m=ni...

O.V.: Dup\ ce a]i v\zut procesul luiCeau[escu, `n loc s\ pluti]i de fericire,a]i f\cut o lung\ plimbare anxiat\...

N.M.: Da, fiindc\ m\ speriaser\ sim-plitatea [i manipularea care orchestrauacel proces. De[i fusese o n\past\ a Ro -m=niei din ultimii 20 de ani ai domnieilui, el nu era singurul vinovat. Existau

foarte mul]i complici. A[ fi vrut o dezba -te re mai ampl\, mai clar\ asupra sistemu-lui, despre tot ce se `nt`mplase timp de 40de ani. Practic, a fost `nc\ un proces stal-i nist, destinat a-l ucide repede, `nainte s\poat\ vorbi, astfel `nc`t, cei care l-au orga nizat, s\ nu ajung\ [i ei, inculpa]i.

O.V.: A]i scris despre comunism cuideea de-a desp\r]i apele?

N.M.: C`nd eram t`n\r mi-a pl\cut oa -recum, rolul acesta, de procuror, dar apoinu l-am mai agreat deloc. Nu cred c\ scri-itorul ar trebui s\ e[ueze vreodat\ `n acestrol. Scriitorul ar trebui s\ fie mai sensibilla ambiguitatea existen]ei [i la com-plica]iile destinului omenesc, iar nu s\-[ihr\neasc\ aceast\ ambi]ie de pro cu ror [ide om care condamn\ doar [i nu `n ]elegemai `ntì.

SSiinngguurr\\ttaatteeaa mmeeaa eerraa iinn--eevviittaabbiill\\

O.V.: C`nd a]i ajuns la ironie [i sar-casm, a fost o exasperare de-a v\ maisim]i victim\?

N.M.: {ti]i cum e? Umorul este ul-tima solu]ie. S`nt fericit c\ l-am mo[tenitpu]in de la bunicul meu. E adev\rat c\ lamine a luat unele forme mai acide, de sar-casm, din pricina coordonatelor exis-ten]iale. Dar chiar [i a[a, s-a p\strat [i caumor.

O.V.: Deci nu v-a]i sim]it o victim\?N.M.:Nu vreau! Nu vreau s\ m\ simt

o victim\.O.V.: Dup\ ce vi s-a tot spus `n ti -

nere]e s\ nu v\ considera]i a fi un scri-i tor rom=n, nu v\ otr\ve[terecu noa[ te rea venit\ at`t de t`rziu?

N.M.: N-a[ spune chiar c\ m\ otr\ -ve[te...

O.V.: V\ dori]i s\ v\ iubeasc\ lumea?N.M.:Da, cred c\ da... [i `n tinere]e-mi

doream. Dar singur\tatea mea era ine vi -ta bil\. ~n ciuda unor momente de frater-nizare, de solidaritate [i chiar a unor re la ]iimai profunde, singur\tatea mea se tot per-petua [i nu e chiar total vindecat\ niciast\zi.

O.V.: V-a]i lini[tit, a]i dezertat dincondi]ia revoltatului?

N.M.: {ti]i cum e? Oamenii b\tr`ni`nghit tot felul de pilule.

O.V.: Prozac sau teorii balsamice?N.M.: De ambele.

OOaannaa OOLLAARRIIUU

Opinia veche — N

r. 431 — 21 - 27 mai 2012

MICROFONUULL DDEE SSEERRVVIICCIIUU 99

� interviu cu scriitorul Norman Manea

~ntotdeauna mi-am dorit s\ fiu lipsit de m\sur\ [i niciodat\ n-am putut-o face

„Exist\ `n secven]a consumat\ p`n\ la moartea decisiv\ [i numeroasemor]i interimare”

O.V.: Scrie]i `n „Cuvinte din exil”c\ a fost un noroc s\ v\ afla]i `ntr-unlag\r administrat de rom=ni, fiindc\din cele administrate de nem]i era im- po sibil s\ scapi, pe c`nd „la rom=nidom nea o corup]ie binecuv`ntat\, pe -ri colul era mai haotic, mai pu]in pre-vizibil, brutalitatea, momentele defu ri e extrem\, de violen]\ s`ngeroas\iz buc neau din senin”. A]i locuit timpde cinci ani `ntr-un sat ucrainean p\ r\ -sit, unde casele – ce-i drept – nu aveau

u[i sau ferestre, dar nici nu existau`mprejmuiri cu s`rm\ ghimpat\. Avea]ivoie s\ v\ juca]i pe uli]e?

N.M.: Sigur c\ p`n\ [i `n cele maitragice situa]ii, copilul r\m`ne copil.Exis t\ ceva ludic `n el [i poate descoperi[i p\r]i pozitive `n jurul s\u. Dar `n acesttip de situa]ie `nchis\, `n care primejdiaplute[te tot timpul `n jur, te afli [i `ntr-ostare de crispare care nu-]i permite s\ tejoci cum ai vrea [i, mai ales, nu-]i per-mite s\ te joci cu realitatea. Exist\ totu[i`ntotdeauna [i bucurie... De altfel, co pi l\ -ria mea din lag\r este o demonstra]ie c\universul este imperfect, c\ noi, oa me nii,s`ntem imperfec]i [i, adesea, R\ul este [iel imperfect. Adic\ las\ loc de spe ran]\.Totul are fisuri. {i eu am fi suri...

O.V.: Biografia dumneavoastr\ ara -t\ o tendin]\ aproape compulsiv\ de-av\ feri de ceea ce v-ar putea altera.

N.M.: Da, a existat instinctiv, poate[i datorit\ unei experien]e precoce, o fe- rea l\ intuitiv\ de zona R\ului, de zonama cul\rii. Nu [tiu c`t am reu[it [i s`nt `n t-otdeauna `ndoielnic asupra mea, dar ten -

din]a instinctiv\ a existat. Da! Mereu am`ncercat s\ m\ feresc de R\u [i de polu-area at`t de generalizat\ a so cie t\ ]i lorumane, care insinueaz\ `n tine sporii de-grad\rii. {i nu a fost simplu...

O.V.: Pentru c\ sacrificiile au fostmari – n-a]i fost recunoscut `n timpulcomunismului, `n exil n-a]i plecat cudrag\ inim\ – sau n-a fost u[or din pri -cina personalit\]ii dumneavoastr\, in-trovertite?

N.M.:A existat, desigur, nevoia de-am\ putea privi `n oglind\. Pentru c\ dac\`n rela]ia social\, `n rela]ia public\, s\-]ip\strezi o anume integritate nu este chiarsimplu de realizat, `n rela]ia perso nal\,intim\, acest lucru e [i mai greu desus]inut. Noi s`ntem supu[i sau expu[i latot soiul de ispite [i de degrad\ri, `n per-manen]\. Gre[im [i atunci c`nd ie[im `npublic, dar [i `n via]a personal\. Eu credc\ niciodat\ nu putem sc\pa nu numai decon[tiin]a murd\riei noastre, dar nici derealitatea culpabilit\]ii noastre. Me reu seafl\ la `ndem`n\ o sumedenie de motivecare legitimizeaz\ auto-`ndoiala.

Mereu am `ncercat s\ m\ feresc de R\u

Acum mmai ss`nt ddou\ drumuri

„Ap\i eu s`nt din Satu Mare”, `n-cepe s\ povesteasc\ domol, cu un ac-cent puternic ardelenesc. Apoi z`m-be[te larg [i privirea i se opre[te pecea[ca de cafea cu portative [i pe carescrie allegro moderato. „Nu am fostun geniu, dar mi-a pl\cut mult s\ stu-diez, nu am f\cut asta doar de dragulde a nu sta acas\, ci m-a chemat o atrac-]ie pentru muzic\”, `[i explic\ IoanMorna cei patruzeci de ani de carier\ca violonist la Filarmonica din Ia[i.

~[i opre[te ochii pe pianul din `n-c\pere, pe care i l-a adus so]iei lui toc-mai din Satu Mare. ~l consider\ un in-strument mai u[or, pentru pozi]ia natu-ral\ `n care st\ cel care interpreteaz\.„La o vioar\, totul vibreaz\. Acum vi-oloni[tii `[i pun o contrab\rbie. Maidemult se puneau pernu]e care surdi-nau. Ca s\ nu te schimonose[ti, estecea mai nenatural\ pozi]ie de c`ntatla vreun instrument. M`na st`ng\ st\non-stop `n sus. Vezi?” m\ `ntreab\ar\t`ndu-mi mìnile, dintre care st`ngaeste mult mai alb\. „Nu prea a circu-lat s`nge `n ea 40 de ani, a circulat `nschimb muzic\”.

Asus]inut examenul de admitere laConservatorul din Cluj, `n 1960,dar nu a fost admis, pentru c\ „atunciera problema cu originea social\, dac\nu aveai origine social\ bun\ era greu.Tat\l meu era preot [i, fiind de]inut po-litic, nu era acas\. ~n 1963, c`nd am`ncercat din nou, la Ia[i, era primulan de dezghe] politic, de a[a zis\ libe-ralizare. A[a c\ am dat aici”, poveste[-te cu `nsufle]irea unui student proas-p\t admis la facultate.

Cum nu a fost acceptat `n 1960,mama lui, asistent\ medical\, l-a `n-drumat, la fel ca [i pe ceilal]i trei fra]i,

s\ urmeze tehnic\ sanitar\, astfel `nc`t`n 1963 era deja asistent de medicin\general\, de[i nu a profesat niciodat\`n domeniu. Solu]ia de compromis `n-cepuse s\ ì fie drag\, chiar dac\ la`nceput o acceptase nu at`t pentru vo-in]a mamei, c`t pentru a nu fi recrutat`n armat\. „Pe la finele anului al III-lea`ncepuse s\ `mi plac\ [i medicina. So-r\-mea zicea: «M\ Ioane, du-te tu m\la medicin\, du-te f\-te domn, f\-tedoctor, nu te duce cu to]i ]iganii laFilarmonic\»”, `[i aminte[te r`z`nd cupoft\, „pentru c\ atunci nivelul `nc\era sc\zut tare, s\ fii artist era r\u, iaractor [i mai r\u. Acum `ns\, c\ tot amajuns la Ia[i, exist\ dou\ drumuri: lagar\ sau `n deal. Numai c\ la Eterni-tatea nu mai s`nt locuri”.

Vorbe[te fluent maghiara [i fran-ceza [i spune c\ muzicalitatea limbilorstr\ine l-a f\cut s\ le asimileze cu foar-te mare u[urin]\. Bunica de pe mam\era unguroaic\, iar bunicul s\u [tia [iel ungure[te foarte bine, limb\ care s-avorbit `n casa lor mai mult dec`t ro-m=na, pentru c\ femeia nu o `n]elegea.„~n satul \sta Petea, l`ng\ Satu Mare,cu toate c\ ei se ]in rom=ni, c\ slujba se]ine la Biseric\ `n limba rom=n\, c`ndie[im afar\ tot maghiar\ se vorbe[te.Ei ce s`nt? Ei zic: «ap\i noi vorbimungure[te dar avem sim]\minte rom=-ne[ti». A[a e peste tot `n c`mpia Tisei.”~l amuz\ [i acum amintirea unui pro-fesor care l-a `ntrebat, `n plin examen:„Tu ai m`ncat sl\nina de la tine [i-aivenit la m\m\liga de la noi?”.

Dar el nu venise nici s\ r\m`n\, nicis\ fac\ o carier\ din muzic\, ci din pa-siune. „P\rin]ii mei nu au fost muzi-cieni, dar tata era preot iar mama avea[i ea o voce frumoas\ [i c`nta. Oriceauzea, c`nta. Bunica la fel, tuturor le-apl\cut s\ c`nte. Nu m-au dat ca s\ facprofesie”, `mi explic\ cu naturale]ea

omului care [i-a descoperit voca]ia `ntimp. Atunci c`nd tat\l s\u a ie[it din`nchisoare, oriunde `[i g\sea de lucru,majoritatea colegilor erau evrei, care`[i d\deau copiii la Conservator, cumnumeau institu]ia care avea s\ devin\„{coala Popular\ de Arte” din SatuMare, motiv pentru care [i tat\l lui l-a`ndreptat atunci s\ studieze muzica.

Nu aau ff\cut nnimic „mai sserios”

„So]ia e de loc din Bucovina, p\-rin]ii ei au fost `nv\]\tori”, iar ei s-austabilit `n Ia[i dup\ ce s-au c\s\torit.Acas\, `n Satu Mare, unde sarmalelese m\n`nc\ doar cu pìne, era adesea ̀ n-trebat cum poate suporta ciorbele acre.„Mama telefona: «Ce m`nca]i, f\tulmeu?» «No, pe[te pr\jit cu mujdei [icu m\m\ligu]\. » «{i-]i place? » «~miplace.» «No, bine, m`nca]i atunci»”,iar el `[i amintea c\ nu a mai r\mas de-c`t graiul t\r\g\nat din ardeleanul carecobor`se din tren, `n Ia[i, cu dorin]ade a `nv\]a [i cu drag de muzic\.

So]ia lui, Codru]a Marna, a iubit„tot ce avea c`t de pu]in\ muzicalitate”[i dintre toate instrumentele, pianul ìpl\cuse de mic\, at`t de mult, `nc`t l-apredat elevilor s\i `ntreaga carier\ laliceul de art\ din Ia[i [i, ocazional, lamedita]ii. „O `ntrebau, uneori, p\rin]idin alt domeniu, c`nd mai d\deam lec-]ii particulare pentru copiii lor: «Cum,ì da]i la muzic\? Da]i-i s\ fac\ cevamai serios».”, `[i aminte[te [i acum so-]ul ei cu m`hnire, iar z`mbetul ̀ i disparepentru c`teva secunde de pe chip.

Dar copiii nu [i-au dorit nimic maiserios dec`t muzica, iar acum s`nt am`n-doi violoni[ti `n orchestra Operei dinBarcelona. ~n preg\tirea lor, Ioan Mor-na a urmat exemplul unui profesor aic\rui odrasle l-au uimit, pe vremea c`ndf\cea la el preg\tire. „Copiii lor, ̀ n cla-sa a treia, c`ntau program de pian declasa a noua. {i m-am g`ndit c\, dac\o s\ am copii, o s\ m\ ocup de ei”, `[iaminte[te [i `mi arat\ `ntr-un gest am-plu cu m`na, tablourile de pe perete dincare b\ie]ii ì z`mbesc. Le-a hr\nit demici pasiunea pentru muzic\, la carevisase at`t de mult. Cu cel mai mic din-tre ei, Codru]a Morna ar fi vrut s\fac\ pian, dar el s-a `nc\p\]`nat s\ `n-ve]e vioar\. „Frate-su mai mare a a-vut o influen]\ puternic\ asupra lui [iso]ia mi-a zis: «succes, b\rbate!».Noi s`ntem foarte mul]umi]i de ce-aurealizat”, `mi z`mbe[te `nc`ntat violo-nistul, vorbind [i `n numele so]iei, ca-re este plecat\ la copii la Barcelona.Un singur regret are, c\ Mihai, b\ia-tul cel mare, nu a vrut s\ urmeze ocarier\ `n solistic\, unde „avea foartemult poten]ial pe care l-a l\sat neex-ploatat. Fiind prim-violonist, el ]inesolo-uri multe de vioar\. Sau concer-tele pentru vioar\ [i orchestr\: Tchai-kovski, Beethoven, Brahms. Desigur,le parcurgi ̀ n studen]ie, dar dintr-o su-t\ de studen]i, poate unul va fi solist deastfel de concerte.”

Stradivariusul llui BBaciu~[i explic\ performan]a Filarmo-

nicii din Ia[i prin rivalitatea perma-nent\ cu Bucure[tiul, `n special sub ba-gheta dirijorului Ion Baciu, de caresus]ine c\ `l leag\ cea mai frumoas\etap\ a carierei de violonist. Chiar [i`n timpul regimului comunist, concer-tele pentru care se deplasau `n turnee

interna]ionale erau multe, de[i nu foar-te bine pl\tite. ~[i aminte[te c\ din aceas-t\ cauz\ a fost nevoit s\ renun]e s\ pre-dea la Conservator, unde era lector.Atunci, `mpreun\ cu colegii de pupi-tru de la Filarmonic\, care intraser\[i ei `n mediul academic, a abandonatcariera de profesor pentru a putea mer-ge `n continuare `n afar\. „C`nd nu semergea `n turnee, parc\ orchestra seblaza un pic. Cum era turneu, cum nemobilizam to]i. Erau orchestre care nuf\cuser\ turnee, dar noi am f\cut sufi-ciente, chiar ̀ n condi]iile de pe atunci”,[i se opre[te pentru c`teva secunde, `n-tr-un r\gaz de a sorbi o gur\ din cafea.

~[i aminte[te instrumenti[ti din Bu-cure[ti care erau mereu impresiona]ide punerea `n scen\ f\r\ cusur a celormai dificile opere. C`nd, `ntr-un con-cert, interpreta „Romeo [i Julieta” deProkofiev, „acordurile ascunse din scri-itur\ se auzeau la noi. ~n orchestr\, u-nele lucruri s`nt [terse, dar Baciu [tias\ fac\ `n a[a fel `nc`t partitura s\ fieclar\. Avea o intui]ie muzical\ deose-bit\. Dac\ notele s`nt scrise pe porta-tiv, ele nu s`nt dec`t ni[te vectori carevehiculeaz\ muzica. Ceea ce faci cuele conteaz\, iar orchestra este instru-mentul dirijorului, cel mai complex din-tre toate.”, roste[te pe un ton omagios,`n timp ce ridic\ degetul ar\t\tor `nsemn de sus]inere.

Dintre toate, omului masiv cu o-chii alba[tri, mari, din fa]a mea, celmai mult ì lipse[te disciplina. Atuncic`nd dirijorul este [i directorul insti-tu]iei pentru care lucrezi, oric`nd ru-g\mintea poate fi preschimbat\ `n or-din, iar notele din instrumente curg cuviteza cu care se ̀ nv`rt roti]ele unui me-canism bine lustruit. Achim Stoia,cel care redeschisese `n 1960 Filar-monica, dup\ mai bine de zece anide pauz\, le povestea cum primul s\ubirou de director fusese o co[melief\r\ ferestre, oblojit\ cu cartoane, iardrept scaun ì servea o buturug\ dinlemn. Era printre arti[tii de renume,iar instrumenti[tii `l strigau „maestre”.Dar `n or`nduirea introdus\ de Ion Ba-ciu, p`n\ [i paznicul filarmonicii eracel mai vigilent ap\r\tor, at`t de atent lalocul de munc\ `nc`t lui Achim Stoianu voia s\-i permit\ acces `n Filar-monic\ f\r\ bilet. „Apopii era [i el ofigur\ de paznic. El era pompier demeserie. Dar nu intra nimeni la con-cert f\r\ s\ pl\teasc\ bilet. P`n\ [i pemaestrul Achim Stoia l-a oprit la u[\.I-a f\cut atunci moral\ Baciu, i-a zisc\ ar fi `n stare [i pe Beethowen s\-l

]in\ la u[\, iar Apopii i-a r\spuns: «P\icum, dac\ n-a pl\tit bilet?».”, poves-te[te Ioan Morna ridic`nd spr`ncene-le, apoi r`de cu poft\.

B\rbatul s-a num\rat printre ceicare se puteau preumbla prin Euro-pa `n timpul numeroaselor turnee `ncare a fost. Nu ̀ [i poate st\p`ni m`ndriadin glas c`nd poveste[te c\ Filarmo-nica din Ia[i era considerat\ „Stradi-variusul lui Baciu”, iar cea mai fru-moas\ perioad\ din carier\ o g\se[teatunci. „S`nt multe semne de `ntre-bare privind construc]ia viorilor Stra-divarius, la fel cum instrumenti[tii dinalte orchestre se ̀ ntrebau cum de une-le pasaje nou\ sonoritatea ne ie[ea at`tde clar, de unde [i denumirea de Stra-divarius al lui Baciu, pentru c\ nu `[iputeau explica anumite lucruri. Despreviorile noi unii zic, la b\[c\lie: vioa-ra-i frumoas\, dar anul trecut c`ntacucul pe d`nsa”. ~[i aminte[te c\, de[iBaciu era un dirijor des\v`r[it, iar or-chestra atingea performan]e deosebi-te, deplas\rile `n concerte erau condi-]ionate de rapoarte `ntregi predate laSecuritate, iar mul]i nu puteau p\r\-[i ]ara. El `ns\ nu a avut probleme ni-ciodat\, dar ì s`nt foarte vii amintiriledespre condi]iile `n care plecau: „Pe-cuniar slab, diurna era de 10 dolaripe zi. Nu cheltuiam, c\ram alimente,conserve de acas\. Banii ì economi-seam, c`nd veneam ì adunam s\-i de-punem la ARIA, Asocia]ia Rom=n\ deImpresariat Artistic. Pe atunci nu aveaicum s\ pui bani la banc\, nu aveai voies\ ascunzi nici 10 dolari, venea cine-va [i f\cea perchezi]ie [i o `ncasai”,apoi muzicianul se opre[te serios [idirij`ndu-mi privirea c\tre bibliotec\,suger`nd c\ oamenii mai ascundeaubani `n c\r]i.

Fiecare turneu era urmat de noteinformative, dar z`mbetul larg al o-mului din fa]a mea arat\ c\ au mai r\-mas doar lucrurile frumoase din vre-murile de atunci. ~[i `ntoarce apoi pri-virea, `ntr-un gest aproape instinctiv,c\tre un tablou din camer\ `nf\]i[`ndo cunoscut\ Filarmonic\ din Italia, lacare a c`ntat de zeci de ori atunci, c`ndcei mai mul]i dintre rom=ni `nc\ nusperau s\ poat\ p\r\si ]ara. Iar `n seri-le `n care Filarmonica are program,merge mereu `n ultimele r`nduri, „un-de acustica este cea mai bun\ [i p`n\ `nfa]\, la instrumenti[ti, m\ bucur\ maitare parc\ scaunele pline de tineri”.

Livia RRUSU

~n c\utarea „Sunetului Muzicii”

RREEPPOORRTTAAJJ1100

Nu i-au pl\cut nici bisturiul, nici pu[ca pe c`tiube[te vioara [i nici pe copii nu [i-ar fi dorit s\

ì vad\ f\c`nd altceva. Cu greu s-a l\sat convins IoanMorna s\-[i at`rne vioara `n cui, dup\ 40 de anipetrecu]i pe scena Filarmonicii din Ia[i. A f\cut-opentru ca ast\zi s\-[i poat\ urm\ri copiii interpret`ndla Barcelona, la Oper\, duc`nd mai departe iscusin]aarcu[ului pe care-au deprins-o, de mici, de la el. C`ndso]ia sa este plecat\ `n vizit\ la ei, nici pianul dincas\ nu `l mai deschide nimeni [i singurul care maic`nt\ este pick-up-ul, care nu contene[te a se `nv`rti.

Ardeleanul care a `mbl`nzit 40 de ani arcu[ul

Opi

nia

vech

e –

Nr.

431

– 21

- 2

7 m

ai 2

012

so]iei lui, Codru]a Marna, i-a pl\cut pianul de mic\, at`t de mult, `nc`t a ajuns s\ `lpredea `n Ia[i „c`nd nu se mergea `n turnee, orchestra parc\ se blaza un pic”

Notele curg cu viteza roti]elor unui mecanism bine lustruit

C`nd este so]ia plecat\, pianul lui Ioan Marna adun\ praf

Drumul `nspre c\mara care ad\-poste[te ceasul de la Palatul Cultu-rii `l [tie domnul Cristea [i cu ochii`nchi[i [i pa[ii `l poart\ sprinten, darcu grij\, printre schelele din lemn dininima Palatului, evit`nd, cu mi[c\ribine calculate, lespezile putrede. P`n\`n Turn sc\rile au p\rut s\ fie sute [iceasul a b\tut parc\ deja orele amie-zii, de[i nu trecuse de 10.

~n fa]a u[ii de tabl\, ceasornicarulst\ c`teva secunde bune s\ caute cheiapotrivit\ `n noianul de astfel de obiec-te pe care le poart\ ag\]ate, `ntr-un cercde metal, precum un [irag cu m\rgele.„Am fost aici de at`tea ori `nc`t nicinu mai ]in minte [i mereu m\ `ncurcatunci c`nd o caut, nu [tiu de ce”, se`ntreab\ domnul Cristea, zdr\ng\nindcu putere [iragul, parc\ pentru a scoa-te, printr-o magie, obiectul cu zim]iipotrivi]i.

Hora UUnirii, ccaptiv\ `n tturn

~n „camera ceasului”, v`ntul bateprin toate `ncheieturile [i ì sim]i atin-gerile mai ales pe la t`mple. Dar tic\-itul orologiului mecanic acoper\ oricesunet din `nc\pere, p`n\ [i certurile po-rumbeilor, care-[i hr\nesc puii din mi-cile balcoane exterioare, mu]esc.

Mecanismul e la fel de mare caun motor de locomotiv\ [i un cadrande roti]e [i bra]e metalice ì alc\tuiescscheletul care se afl\ `ntr-o continu\mi[care. Cercurile aurii s`nt crestate [i`n fiecare secund\, minut [i or\, o fur-c\ din metal cam c`t o palm\ se opre[-te `n micile ad`ncituri s\pate `n inele.Din]ii metalici s`nt acoperi]i cu ulei,care las\ o d`r\ lipcioas\ de fiecare da-t\ c`nd se mi[c\, semn c\ nu a trecutnici o zi de c`nd mecanismul „a fostuns”. „Este un ceas cu timpul de mersancarat, care `nseamn\ «a da drumulla dinte cu dinte»”, ]ine domnul Cris-tea s\ l\mureasc\.

Sub corpul orologiului, se oglin-de[te `ntr-o balt\ de ulei negru pen-

dulul ale c\rui mi[c\ri amintesc de celeale vechilor ceasuri cu cuc, doar c\aici, la or\ fix\, nu c`nt\ o pas\re dinlemn, ci „Hora Unirii”. „~n 1925, c`nda fost inaugurat Palatul, Hora Uniriiavea o alt\ semnifica]ie, una mult maimare [i profund\ pentru oameni dec`tacum”, poveste[te domnul Cristea,ocolind cu grij\ grinzile din jurul cea-sului. „~nainte, oamenii se opreau laor\ fix `n fa]a cl\dirii s\ asculte c`n-tecul patriotic, dar acum...”, spunez`mbind pe jum\tate, „doar eu [i po-rumbeii mai st\m s\-l ascult\m”.

Ceasornicarul b\tr`n crede c\ exis-t\ o grani]\ fin\ `ntre perioada de atunci[i cea din prezent. „Pentru oameni es-te un soi de p\c\leal\ diferen]a asta din-tre comunism [i capitalism. Eu spunc\ nu este nimic schimbat, c\ dac\munce[ti acum degeaba, e ca [i cumai face parte din trecut. Nu s-a rezol-vat, v\ zic eu”, spune pe un ton ho-t\r`t domnul Cristea, punct`nd ulti-mele cuvinte cu degetul ar\t\tor ridi-cat `n aer. Dar el nu este nici un nos-talgic al trecutului, nici un iubitor p\-tima[ al vremurilor de azi, ci mai de-grab\ „un om care face lucrurile aces-tea din pasiune [i pentru c\ dintotdea-una le-a visat” [i nu a lucrat dec`t culucruri care i-au ridicat visele c\tre z\rimai `nalte. At`t de `nalte, `nc`t acumtrei ani s-a c\]\rat pe acoperi[ul Pala-tului Cotroceni ca s\ ì restaurezecopertina metalic\, experien]\ care l-aadus aproape de cer, mai mult dec`toricare alta de p`n\ atunci.

Vorbe[te cu drag despre perioada`n care a ̀ nv\]at toate aceste lucruri, dela liceu, c`nd a `nceput s\ repare cea-suri, p`n\ la facultate, unde a f\cut sec-]ia de Restaurare Metale, „prin ’78”[i termin`nd cu „toate `nv\]\mintele pecare le-am preluat de la fo[tii `ngriji-tori ai ceasului de la Palat, care au fostca o carte pentru mine, mi-au fost ni[-te mae[tri foarte buni”, poveste[te cea-sornicarul.

Ion Cristea este unul dintre primii[i pu]inii mae[tri atesta]i `n mecanic\fin\ [i orologerie, iar prin mìnile lui autrecut at`t de multe ceasuri, `nc`t [i-arfi putut deschide un magazin `n cares\ le v`nd\, la c`t de multe a „vinde-cat”. „Mi-a pl\cut asta de mititel, m-am`nv`rtit printre tot felul de inven]ii,chiar [i eu am c`teva. {i c`nd `]i placeceva, faci. {i pe urm\, m-au preocu-pat [i mecanismele, care, c`nd eram eucopil, erau v`rful unor ̀ ntregi tehnologii.Atunci `n Rom=nia nu ]i se d\dea voies\ faci nimic”, `[i aminte[te me[terul.

Zodiacul ddin pperete~nc\perea are o bolt\ `nalt\ [i toat\

lumina se strecoar\ prin ochiurile mur-d\rite ale celor trei cadrane `ncrustra-te `n pere]i. Cercurile din sticl\ s`ntmari c`t zidul unei case b\tr`ne[ti. {idac\ `n exterior acestea arat\ precumun soare cu razele larg `ntinse, ap\ratede str\jeri picta]i cu suli]e `n mìni, du-p\ modelul pl\ie[ilor desena]i la Cas-telul Pele[, din interior s`nt doarni[te buc\]i de sticl\ vulnerabile, gataoric`nd s\ crape la cea mai mic\ rafal\de v`nt. „Se vede c\ pe fiecare cadraneste desenat zodiacul, dar unele semnes-au mai spart de-a lungul vremii dincauza ploilor, a pietrelor c\zute, nu[tiu dac\ nu o fi c\zut [i vreun mete-orit”, spune domnul Ion r`z`nd cupofta unui copil.

Unele dintre cifrele romane s`ntscorojite, de parc\ cineva ar fi r\zuitun bilet de loto. „Aici am `ncercat s\scriu cadranele, am adus un bun pic-tor [i a stat vreo dou\ zile, dar l-a trascurentul, i s-au umflat ni[te f\lci uite-a[ade mari”, [i ceasornicarul `[i umfl\obrajii rotindu-[i mìnile `n jurul lorca o vr\jitoare care ghice[te `n globulde stic\, apoi continu\ pe acela[i tonamuzat, „iar apoi nu a vrut s\ maivin\, [i-a luat trusa [i a plecat”.

De fiecare dintre roti]ele aurii alemecanismului este legat\ o s`rm\ lun-g\ care se `nal]\ `nspre tavan [i trecedincolo de el. La urm\torul etaj se afl\sistemul „carillon” al ceasului, adic\cele opt clopote acordate pe tot at`teanote muzicale. „Pe atunci se c`nta foar-

te mult, chiar [i din aceste instrumentede metal. Un astfel de grup putea aveap`n\ la 70-80 de clopote, deci puteascoate orice melodie”, spune b\tr`nul,tr\g`nd cu putere ̀ ntr-unul din ele. Zgo-motul sperie porumbeii de pe acoperi[,dar ceasornicarul nici m\car nu `[i a-coper\ urechile cu mìnile [i `n urm\-toarele secunde trage de alt\ sfoar\ me-talic\; un alt clopot, cu sunetul maisub]ire, r\sun\ `n Turn.

B\tr`nul ceasornicar nu are dege-tele mici [i sprintene pe care ]i-ai `n-chipui c\ le are un om cu meseria lui.Dimpotriv\, s`nt c\rnoase [i aspre [ile fr\m`nt\ `ncontinuu, parc\ pentru ale mai `ngusta. ~n schimb, are privireasprinten\ [i nici o „boal\” de care arputea suferi ceasul s\u nu ar avea tain\pentru el. Pe masa de l`ng\ al doileacadran a[teapt\ tot felul de alifii, uleiuri[i cutii cu vaselin\ cu care domnulCristea `mpinge timpul de la spate.„~l ung, `l p\zesc, am grij\ s\ mearg\bine. Ceasul acesta este precum o ma-[in\ Dacia care merge continuu zi [inoapte [i dac\ nu este `ntre]inut\, ru-gine[te”, spune acesta.

Numai s\ nu se strice vreo roat\,c\ci aici timpul nu se gr\be[te, fiecaremi[care este calculat\ [i precis\, oriceabatere pun`nd orele pe fug\. „S-a `n-t`mplat de multe ori s\ ni se strice c`teo roti]\ [i s\ nu avem unde s\ o facem.A trebuit s\ apel\m la o fabric\ dinB`rlad, singura care mai produce ast-fel de obiecte. Dar este incredibil pen-tru na]ia asta, s\ distrug\ toate fabri-cile, s\ nu aib\ un om unde s\ fac\ oroti]\ [i s\ nu spun\ nimeni, nimic.Eu nu pricep”, se pl`nge me[terul cea-sului.

Ion Cristea `[i aminte[te c\, ̀ n varaanului 1998, b\tr`nul orologiu [i-a opritb\t\ile din cauza c\ prin acoperi[ plo-ua, iar praful devenise ca un n\vodcare i-a sufocat mi[c\rile, cu toate c\,odinioar\, mecanismul era protejat deo cutie de sticl\. Repararea ceasului afost la fel de anevoioas\ ca resuscitareaunei inimi care a `ncetat s\ mai bat\.

Doctorul ccare ttrateaz\ rro]iMe[terul `[i aminte[te c\ a adus la

via]\ ceasul [i atunci c`nd l-a luat pen-tru prima dat\ `n grij\, ca pe un pa-cient aflat pe moarte. {i-a str`ns o echi-p\ de [ase oameni [i au schimbat toatebuc[ele de bronz [i ro]ile uzate. ~l str`n-ge `n spate c`nd se g`nde[te la soarta

celorlalte ceasuri asem\n\toare din ]a-r\ care, atunci c`nd s-au stricat, au fost„«reparate» prin diverse poduri deoameni dubio[i care au furat tot ce s-a putut de pe ele [i au dus la fier ve-chi”, spune `ncrunt`ndu-se ceasornica-rul, arunc`nd bra]ul drept ̀ ntr-un gest alehamite. C`nd `[i aduce aminte de pri-ma vizit\ a tat\lui s\u `n atelierul derestaurare de sus, din Turn, vocea ìscade u[or [i o f\r`m\ de emo]ie ì g`-tuie glasul. „C`nd m-a v\zut atunci,mi-a zis: «`n sf`r[it, dragul tatei, aiajuns ceea ce ]i-ai dorit dintotdeauna».M-am bucurat foarte mult, mai alesc\ el era un om care avea un orizontformidabil [i de la care am `nv\]atfoarte multe”, poveste[te domnul Cris-tea urc`nd privirea.

Chipul blajin al b\tr`nului ceasor-

nicar [i fruntea pe care, c`nd se `ncrun-t\, apar s\pate ad`nc dou\ riduri lungi,par a spune o poveste cu fiecare z`m-bet. „La vremea mea, am studiat toatec\r]ile posibile din domeniu. M-a fas-cinat mereu timpul ca fenomen, ca,a[a cum spuneau anticii, «s\m`n]\ aUniversului». Ceasul pentru mineeste un mecanism care nu `l poatem\sura, pentru c\ timpul este o no-]iune prea abstract\ ca s\ o putem in-terpreta. V\ da]i seama, dac\ l-am pu-tea materializa?”, se `ntreab\ domnulCristea trec`ndu-[i m`na prin p\ruldes [i alb, `ntins pe spate.

~nainte s\ lase ceasul `n grija po-rumbeilor, me[terul Cristea `l ̀ ntoarcecu o manivel\ mare de metal, „ca s\nu r\m`n\ `n urm\”. Pentru a reu[i,trebuie s\ se lase cu ambele mìni peaparat [i atunci parc\ `ntreg mecanis-mul se mi[c\ din loc. G\se[te din primacheia pentru u[a din tabl\, o `nchiderepede [i trage o ultim\ privire pringaura cheii, parc\ pentru a se asigurac\ orologiul nu a fugit nic\ieri.

Drumul de `ntoarcere a p\rut maiu[or [i lespezile mai lesne de trecut.Num\rate `n g`nd, sc\rile s`nt acummai pu]ine. De jos, ceasul `[i ascundetainele sub cadranul bine p\zit de os-ta[ii picta]i, iar singurul motiv pentrucare Ion Cristea `l cunoa[te ca pepropria palm\ este acela c\ „am ajunss\ `n]eleg ceasurile”.

Cristina BBABII

Opinia veche – N

r. 431 – 21 - 27 mai 2012

1111O b\taie de ceas, dou\ de inim\

RREEPPOORRTTAAJJ

Domnul Cristea se-ngrije[te de orologiu de-aproape o via]\

la Turn, la or\ fix\, nu c`nt\ o pas\re din lemn, ci„Hora Unirii” b\tr`nul ceasornicar nu are degetelemici [i sprintene pe care ]i-ai `nchipui c\ le are un omcu meseria lui

~n Turn, timpul se joac\ pe degetePentru domnul IonCristea, nu exist\ zi

`n care s\ nu se minu-neze de frumuse]eaceasului de care aregrij\ de mai bine de20 de ani. ~[i dofto-rice[te „prietenul” dinv`rful Palatului Culturiizilnic [i are grij\ cafiecare piuli]\ s\ str\-luceasc\. Se pierdebenevol printre roti]eledin bronz care `l facs\ tic\ie, ca s\ redes-copere pl\cerea pecare a sim]it-o acumpatru decenii, aceeade a ]ine `n via]\ unmecanism al c\rui tai-ne nu le de]inea mult\lume. {i apoi, exist\ [iun motiv mai puternic.„Ceasul din Turn” [i `n-grijitorul lui s`nt am`n-doi slujitori ai timpului.

Unele dintre cifrele romane s`nt scorojite, de parc\ cineva ar fi r\zuit un bilet de loto

Mecanismul din inima Turnului

Luceaf\rul burgheziei desfr`nate

1122 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAA CCUULLTTUURRAALL||

De Larry King Live s-a tot vor-bit [i auzit din 1985 `ncoace. ~n 2010,`ns\, vocea live a veteranului [i-apierdut din volum, odat\ cu `nchide-rea emisiunii care, vreme de 25 deani, a adus mai bine de un milion deamericani `n fiecare sear\ pe CNN.Iat\, totu[i, c\ suspendarea n-a fostdefinitiv\, Larry King anun]`nd s\p-t\m`na trecut\, pe 19 mai, c\ emisi-unea lui va reveni `n aten]ia publi-cului, `ns\ de data aceasta pe un postde televiziune online, finan]at de Car-los Slim, miliardarul mexican cla-sat pe locul I `n topul Forbes al ce-lor mai boga]i oameni din lume.

Sub umbrela unei astfel de sus]i-neri b\ne[ti, talk-show-ul america-nului de 79 de ani se va `ntoarce dinvar\, pe Ora. TV la un pupitru pecare reprezentan]ii postului i-l pre-g\teau din toamn\. Graba vine dindorin]a lui King de a reveni [i pe sce-na politic\, mai exact `n jocurile e-lectorale ce urmeaz\ s\ se lanseze `nAmerica. Mai mult dec`t at`t, mo-deratorul [i-a exprimat dorin]a de acolabora cu aceea[i echip\ de laCNN, al\turi de care Larry KingLive s-a consacrat drept cea mai a-preciat\ emisiune de dezbatere a-merican\.

Unele lucruri se vor schimba, to-tu[i. Veteranul va avea la dispozi]iedoar jum\tate de or\ ca s\ se fac\ a-uzit, spre deosebire de varianta CNN,care dura o or\. Dar cei de la Ora.TV s-au declarat flexibili [i, `n func-]ie de invitat, King `[i va putea pre-lungi dezbaterile. Asta `n condi]iile`n care moderatorul [i-a anun]at de-ja inten]ia de a aduce `n emisiunearen\scut\ personalit\]i precum Ba-rack Obama sau republicanul MittRomney. {i dac\ problema princi-pal\ care a determinat eliminarea,`n 2010, din grila de programe CNNa fost sc\derea audien]ei p`n\ la ju-m\tate din cifrele `nregistrate `n ul-timii 25 de ani, gazda emisiunii `[ipropune o revenire [i din acest punctde vedere. Materialul nu mai adu-cea, `n primetime, audien]a care i-aasigurat, p`n\ la urm\, reluarea con-tractelor de-a lungul timpului.

Ce-i drept, nu doar fanii vechi [inoi au dus dorul interviurilor inci-sive din show-urile lui Larry King,ci [i moderatorul `nsu[i. Acesta a re-cunoscut, la un moment dat, c\„noaptea `n care mi-a fost cel maidor de emisiunea mea a fost cea ̀ n ca-re Osama bin Laden a fost ucis”,prefigur`ndu-[i `n minte o s\pt\m`-n\ `ntreag\ de talk-show pe aceast\tem\. Acuzat de multe ori c\ a l\satsetea de senza]ional s\-i afectezeemisiunile, Larry King va reveni`ntr-un show cu un format apropiatde cel care l-a consacrat la CNNnicidecum `n c\utare de m`ntuire aunor vechi p\cate jurnalistice. Niciv`rsta [i nici difuzarea pe online nupare s\-l opreasc\, `nc\, pe veteran-ul care a adus Americii, vreme deat`]ia ani, politica prin vorbele mar-ilor ei conduc\tori.

Anca TTOMA

LENTILA DDE CONTACTA LLUMII

O posibil\ ie[ire a Greciei din zonaeuro a fost speculat\ de presa interna-]ional\, dar oficialii europeni se tem c\acest lucru ar putea deveni real dup\ a-legerile care se vor desf\[ura `n iunie.Astfel, Comisia European\ (CE) [i

Banca Central European\ (BCE) au`nceput s\ se preg\teasc\ pentru aceas-t\ situa]ie. „«Acum un an [i jum\tate arfi existat pericolul unui efect de domi-no. Ast\zi îns\ exist\ at`t în cadrul BCEc`t [i la CE servicii care lucreaz\ la sce-narii de urgen]\, în caz c\ Grecia nu vareu[i s\ r\m`n\ în zona euro», a declaratcomisarul european pentru Comer], Ka-rel De Gucht” (g`ndul.info, vineri, 18mai).

Un prim efect al acestei crize s-a re-sim]it din momenul ̀ n care cet\]enii greciau f\cut masive retrageri de bani din b\n-cile elene. Ace[tia au `nceput s\-[i depu-n\ apoi averile la cele din Marea Bri-tanie, Elve]ia, Germania, pe care a-ce[tia le consider\ mai sigure. Acesteac]iuni au adus mari pierderi sistemuluibancar grecesc care a pierdut `n jur de

700 de milioane de euro doar `n cursulzilei de mar]i, 15 mai. „Conform calcu-lelor Thomson Reuters din 2010 p`n\ast\zi, din depozitele b\ncilor grece[tis-au pierdut 72 miliarde de euro. Dintrecele care `[i desf\[oar\ activitatea `nRom=nia, EFG Eurobank a pierdut 12miliarde de euro iar NBG, iar AlphaBank [i Piraeus Bank `n jur de 8 miliar-de fiecare” (hotnews.ro, vineri, 18 mai).

Rom=nia, ]ar\ `n care 13% din ac-tivitatea bancar\ este controlat\ de `ntre-prinderi financiare grece[ti, este v\zut\ca fiind una care ar putea rezista uneieventuale crize. Erik Berglöf, econo-mist [ef al B\ncii Europene pentruReconstruc]ii [i Dezvoltare (BERD) adeclarat, `n cadrul reuniunii BERD devineri, 18 mai, de la Londra, c\, `n ori-ce caz, „ar trebui construit un «inel de

ap\rare» `n jurul Rom=niei, Bulgariei[i Serbiei” pentru ca acestea s\ poat\trece peste ce ar putea veni (reali-tatea.net, 19 mai).

Conform vicepre[edintelui Comi-siei de Afaceri Economice [i Moneta-re a Parlamentului European, The-odor Stolojan, acest „inel” trebuie s\]in\ cont de trei pa[i. S\ se constitue ogaran]ie cum c\ b\ncile elene din Ro-m=nia nu vor fi nevoite s\ lichideze `m-prumuturi pentru a pl\ti datoriile lacele centrale. Astfel, nici cele non-gre-ce[ti nu vor putea exercita presiuni a-supra economiei rom=ne iar `n ultim\faz\ va fi necesar\ protejarea rela]iilordintre importatorii [i exportatorii greci[i rom=ni. Bulgaria [i Serbia ar trebuis\ ia `n calcul, de asemenea, astfel dem\suri [i, `n momentul de fa]\, Rom=-nia ar fi singura capabil\ s\ le sus]in\.

Paul AANDRICI

~ntoarcereadinozaurului

Rom=nia, tras\ prin inel de ap\rare un prim efect al crizei s-a resim]it din momentul `n care cet\]enii greci au f\cut masive retrageri de bani

Opi

nia

vech

e –

Nr.

431

– 21

- 2

7 m

ai 2

011

Cortinele s`nt trase [i-n fa]a lor unsistem straniu de dulapuri cu u[i `mbr\-cate `n oglinzi str\juie[te scena [i arun-c\ reflexii deformate `nspre ochii celora[eza]i pe scaunele tapi]ate. Netulburatde forfota `nc\lzit\ din fa]a scenei, unb\rbat ̀ mbr\cat ̀ ntr-un ve[m`nt lung, alb-g\lbui, cu guler negru [i amplu [i-o p\-l\rie la fel de vanilat\ ca [i straiele st\ pefotoliul ̀ nflorat [i ciupe[te cu-n arcu[ devioar\ lama lucioas\ a unui fier\str\u.~n atmosfera sumbr\ din sala de teatru,luminile se sting `ncet, a[tept`nd parc\o chemare mai presus de muzica aceas-ta de metal.

„Apartamentul acesta este al meu.Fotoliul acesta este al meu!”, declam\Laverdure, un simpatic b\tr`nel cu ha-lat cenu[iu [i [osete albe, care se plimb\printre mobilele greoaie care `ncep a semi[ca pe picioare nev\zute de-a lungulscenei. ~n timp ce Laverdure caut\ s\ lem`ntuiasc\ de urmele de degete [i praf`mpr\[tiate pe oglinzi, ele se rearanjea-z\ [i-l las\ s\-[i spun\ povestea. B\tr`nservitor al unui valet englez, acum La-verdure e un rentier iste], un parvenit`mbog\]it peste noapte pe care GeorgeMih\i]\ `l roste[te fin, cu expresii boga-

te [i cu o lentoare a gesturilor ce desci-freaz\ un personaj afectat `n permanen-]\ de c`te-o boal\ sufleteasc\.

Oglinzile [[i vvinul„Am comandat un servitor, unul do-

bitoc, de la ]ar\. Acolo se g\sesc din bel-[ug. De-acolo s`nt [i eu”, se laud\ La-verdure. ~n oglinzi, cei din sal\ s`nt par-te din istorisirile lui despre cum s-a-ndr\-gostit de-o „lenjereas\” din Avalon. Fi-deline, „pragul aventurii” `n care seg\se[te, e dama neprih\nit\ de jartiere-le c\reia b\tr`nul singuratic s-a ag\]at [ic\reia i-a cerut, ca pretext pentru o vizi-t\, 12 duzini de c\m\[i. ~ns\ p`n\ s\ a-jung\ ea s\-i ia m\surile, pa[ii slugii co-mandate se aud hodorogind pe sc\ri. Ho-ra]iu M\l\ele aduce `n scen\ chipullui Gaspard, un servitor st`ngaci care a-lunec\ pe sc\rile ceruite.

P`n\ se l\mure[te Gaspard c\ b\tr`-nul nu e un servitor, a[a cum ̀ l recoman-d\ straiele, `l t`r\[te cu fotoliul, `ncer-c`nd s\-l ridice. „~nainte s\ vin aici eramra[chetar, ra[chetam. Dac\-]i spun c\ ra[-chetam?! Eram ra[chetar!”, repet\ f\r\b`lbìeli Gaspard. {i-ncepe, apoi, o lec-]ie de slug\rnicie, `n care Laverdure `l`nva]\ s\ toarne un vin ro[u `n pahare`n\l]ate pe un suport auriu scos de du-p\ u[ile unuia dintre dulapurile-came-r\. ~ntr-adev\r, `n fibra unui Gaspardde bun\ credin]\ [i u[or credul, actorulse infiltreaz\ cu un dinamism copil\rosprin care descoase tiparul omului trist,s\rman dar cinstit.

„Cu domnul Laverdure, v\ rog!”,continu\ el s\ strige p`n\ c`nd jocul lorse leag\ `ntr-un c`ntec. Gaspard apuc\un ciomag de pe un [ifonier [i-l aducepe st\p`n `n genunchi.

Fotoliul [[i llenjeriaBabilonia se sparge odat\ cu ple-

carea lui Laverdure. Gaspard r\m`nesingur, s\-[i spun\ [i el povestea de pedrum. A[a, prostut [i-ntr-o be]ie trepta-t\, sluga ne plimb\ imaginar cu po[tali-onul dinspre Avalon, unde-a `nt`lnit odam\ blond\, superb\, cu „jartiere bleu-marin, cu `ncuietoare engleze[ti”. Nai-vitatea ame]it\ de licoarea ro[ie dinpahar `l face pe Gaspard s\ m\rturi-seasc\ p\catele cu t`n\r\ femeie, p`n\c`nd Laverdure revine, `nnobilat de uncostum cenu[iu, de st\p`n [i se-ascundam`ndoi, `n c\utarea hainelor de slug\pentru Gaspard.

~n lini[tea apartamentului se-auddin nou b\t\i `n poarta pe care n-o ima-gin\m la parter [i glasul strident al Fi-delinei urc\, parc\, spre scen\. Cu unbust de manechin pe un suport de fier[i un bra] de ruf\rie `ng\lbenit\, femeia`l caut\ pe Laverdure, purt`nd, provo-catoare, doar la piciorul drept, o jarti-er\ bleumarin. Se gr\be[te, c\ci de josbat tobele Ciupitului, logodnicul decare b\tr`nul `ndr\gostit Laverdure nu[tie c`nd `ncepe s\-i c`nte balade [i s\-icear\ s\rut\ri. Luarea m\surilor pentruc\m\[i se-ncheie cu zv`rcoleli prin ma-terialul pr\fuit. Erotismul lor comic [iz\p\cit se dezv\luie c`nd pe podeaua par-chetat\, c`nd pe fotoliu [i idila prindeculorile unei afaceri profitabile pentru„dama neprih\nit\”.

Fri[ca [[i ffumul~ns\ Gaspard `[i aminte[te mai mult

dec`t culoarea jartierelor Findelinei [ic`nd se-ntoarce, `nve[m`ntat `n fracnegru cu flori aurii [i cu peruc\ alb\,buc\lat\, strig\ ̀ nsp\im`ntat „Drace, am

ra[chetat-o pe st\p`n\!”. {i `ncearc\ s\se sp`nzure cu jartiera de candelabrulce coboar\ din tavan, `ntr-o reprezen-tare de absurd pur [i colorat de ges-turile `nc`lcite ale actorului. De-aici re-la]iile se-nv`rt printre cereri `n c\s\to-rie, teama servitorului de-a fi descoperit,gelozia logodnicului care url\ la fereas-tr\ `n b\t\i de tobe [i dezam\girea luiLaverdure la aflarea adev\rului. ~ns\Fideline reu[e[te s\-i joace pe degete[i-l trimte pe Gaspard `ntr-un r\zboicu b\rbatul nev\zut de la parter, ofi-]erul tobo[ar care-o a[teapt\ de ore `n-tregi [i pe care ea-l recomand\ ca tat\.

Scena se umple de fum [i vesta luiGaspard e tot mai p`rlit\, de fiecaredat\ c`nd se `ntoarce dup\ o rund\ deb\taie cu Ciupitul. ~n vuietul sirenelormili]iene[ti, servitorul ì mai arunc\ oprivire m`ndr\ b\rbatului `nvins [i pri-me[te vreo trei por]ii de fri[c\ pe chi-pul atins de fum. „Femeia asta m\ `n-nebune[te ca un vin spumos”, ì m\rtu-rise[te Laverdure lui Gaspard c`ndafl\ adev\rul. Dezam\gi]i, cei doi o a-lung\ [i-o-ngroap\ `n ru[ine. „Domni-[oar\, aici nu mai e nimeni. Vi s-au datpapucii. Iar st\p`nul v-a iubit…”.

~ntr-un „andiamo” resemnat, ser-vitorul [i st\p`nul pornesc `ntr-o c\l\-torie c`ntat\ spre Italia. Ilustrata muzi-cal\, marc\ a compozitorului Vasile {ir-li, se `ncheie `ntr-o `nv\lm\[eal\ cugust de spaghetti, iar cei doi aduc pescen\ o oal\ aurie murdar\ din care scotc`te-un m\nunchi de [uvi]e lungi dealuat [i le `mpart publicului.

Ca [i cum ne-ar da c`te o por]ie dinnebunia cu care au jucat rolurile unoradev\rate boli ale unei epoci demultstinse, cei trei actori `ncheie debanda-da umoristic\ atunci c`nd Fideliner\sare de pe fundul vasului uria[, `ntr-un z`mbet ce se-arunc\ direct pe chi-purile celor din public. Ne-au smuls dinrealitatea de afar\ [i ne-au purtat prinmoravuri [i pove[ti cu t`lc de care-amr`s cu con[tiin]a faptului c\ ele n-audisp\rut, de[i burghezia din care piesale-a decupat e pierdut\. Cu palmele `n-ro[ite de aplauze, am l\sat pe scen\ st`n-g\ciile absurde, extravagan]ele [i vicle-nia celor trei mae[tri, z`mbind la ecoulultimelor vorbe ale Fidelinei, „s\-mida]i jartierele `napoi!”.

Anca TTOMA

~ntor[i pentru ceva maimult de-o or\ `n

mijlocul secolul al XIX-lea, o vreme conturat\de dramaturgul francezEugène Labiche `numbrele unei burgheziiboln\vicioase [i superfi-ciale, am `mprumutat `npriviri culorile scenei dela Teatrul pentru Copii [iTineret „Luceaf\rul”.Premiera ie[ean\ acomediei „Femeia care[i-a pierdut jartierele”,`n regia lui SilviuPurc\rete [i cu Hora]iuM\l\ele, GeorgeMih\i]\ [i MihaelaTeleoac\ `n rolurile prin-cipale a smuls publiculuihohote de r`s `n searade joi, 17 mai, `ncep`ndcu ora 19.30 [i-a stinscu fri[c\ setea de umora s\lii pline.

Pentru cine cade jartiera

talk-show-ul va fidifuzat, de aceast\ dat\,online

`ntr-o be]ie treptat\,sluga ne plimb\ imaginarcu po[talionul dinspre Avalon

Hora]iu M\l\ele [i George Mih\i]\ [i-au construit rolurile `n oglinzi

DDEEZZBBAATTEERREE 1133O

pinia veche – Nr. 431 – 21 - 27 m

ai 2012

„Politicienii fur\!” Dar restul?

Discursurile politice nu se înre-gistreaz\ la Oficiul de Stat pentruInven]ii [i M\rci [i nu cad sub inci-den]a legisla]iei privitoare la propri-etatea intelectual\. Actorii scenei pu-blice – onor parlamentari, mini[tri,prefec]i, primari, consilieri de toatecategoriile, ba chiar [i pre[edin]i airepublicii – nu trebuie s\ fie origi-nali: fac declara]ii [i dau explica]iipreluîndu-se unii pe al]ii [i r\spun-zîndu-[i cam cu acelea[i cuvinte. Alt-fel spus, ruleaz\ un fond discursivsupraindividual, producînd un soi de„folclor politic”, strat – de fapt – allimbajului colectiv, indistinct. Dintrevorbitorii de toate felurile, adminis-tratori comunitari sau oameni obi[-nui]i, se remarc\ [i-[i cî[tig\ o iden-titate individual\ „oratorii”, ale c\-

ror discursuri similare cu ale celor-lal]i au calit\]i retorice suplimentare:expresivitate, elegan]\, capacitate deconvingere.

Asemeni tuturor cet\]enilor, po-liticienii n-au – a[adar – obliga]ia dea fi originali în ceea ce emit în exer-ci]iul func]iunii. Exigen]ele se impundoar cînd e vorba despre cei carescriu [i public\ în nume propriu [i înspecialit\]ile în care s-au format, caprofesioni[ti ai diverselor domeniiintelectuale. Acolo, în [tiin]ele so-cio-umane ori în cele exacte, ca [i –fire[te – în zona artelor, repeti]ia numai e permis\: exist\ drept de autor,iar înc\lcarea lui e un furt simbolicnumit „plagiat” [i penalizat în justi]ie.Or, exist\ politicieni performan]i încalific\rile lor de baz\, cu doctorateob]inute pe merit, dar [i mini[tri sauprimari care n-au înzestrare sau com-peten]e pentru cercetare [i scris, dar,

dorindu-[i titlul ca pe un blazon deonoare, caut\ c\i prin care s\-l ob]in\fraudulos. {i – vai! – le [i g\sesc.Una dintre ele e plagiatul, nesesizatsau tolerat sau poate chiar încurajatde cine [tie ce coordonatori de tezesau membri ai comisiilor de sus]inere.

Sînt cazuri particulare ale uneimai largi game de fraude în materie.Fiind vorba despre persoane notorii,politicieni, dar [i din alte meserii cuexpunere, devoal\rile sînt mai spec-taculoase [i fac valuri mediatice.Unele scandaluri de pres\ se justific\,în timp ce protagoni[tii altora cadvictime nevinovate ale jocurilor deinterese din jurul func]iilor [i buge-telor de stat. Iar publicul, gata s\ dea

crezare celor mai teribile bl\st\m\-]ii, ia de bune acuza]iile înainte s\ sefac\ expertizele care s\ constate saunu plagiatele. „Politicienii fur\!”, nu-ia[a?...

În realitate, nu cazurile particu-lare, denun]ate cu sau f\r\ justificare,trebuie s\ ne îngrijoreze, ci fenome-nul general al ob]inerii frauduloasede diplome de doctor în Româniade azi. Cît este el de extins? Cine-[iimagineaz\ c\ situa]ia poate fi dis-cutat\ cu verdicte sumare nu în]elegenimic din complexitatea problemei.E vorba despre un întreg sistem, celuniversitar, extins masiv dup\ c\de-rea regimului comunist, cu destuleabdic\ri de la criteriile normale deexigen]\. Perioada istoric\ a impusmari [i bru[te remodel\ri institu]io-nale, dup\ care sînt necesare mai în-delungate decant\ri [i consolid\ri. Pede alt\ parte, într-o societate în care

corup]ia a crescut considerabil înperioada postcomunist\, era imposibilca ea s\ nu se infiltreze [i aici. Ca s\nu mai insist asupra dificult\]ilor dea delimita fenomenul, în condi]iileîn care rezumarea, colajul, colporta-jul pot fi considerate, de la caz lacaz, fie legitime, fie incorecte, iaroriginalitatea „absolut\” n-o ating de-cît vîrfurile, pu]ine.

S\ nu ne gr\bim – deci – s\ d\mverdicte! {i s\ ]inem cont [i de ma-joritatea t\cut\ a tinerilor cercet\toricare-[i v\d serio[i de treab\, într-unsistem de curînd reformat prin înfi-in]area de [coli doctorale în interio-rul tuturor facult\]ilor care au drep-tul de a organiza studii de acest tip.{tiu ce spun, ca profesor, coordona-tor [i director al unei asemenea [colidoctorale, la Literele Universit\]iidin Bucure[ti.

sînt cazuri particulare ale unei mai largi game defraude în materie exist\ în România [i o specie deplagiat inocent

Politica, doctoratele [i majoritatea t\cut\a tinerilor care-[i v\d serio[i de treab\

~ncep`nd cu fostul minis-tru propus pentru

Educa]ie, CorinaDumitrescu, presa adevenit foarte harnic\ `na s\pa [i a g\si cazuride plagiat [i alte nereguli„la dosar” la politicieniidin noul Guvern. L\s`ndla o parte „aten]ia spe-cial\” pe care o primescace[tia, ar trebui s\ nepunem un semn de `ntre-bare [i mai important:c`te diplome de doctorat„produse” de universit\]ileromâne[ti s`nt `ntr-adev\rveritabile?

OPINIA VECHE: Considera]ic\ recentele cazuri de plagiat sîntdoar cîteva exemple ale unei si-tua]ii mult mai ample, na]ionalechiar?

IULIAN COM|NESCU: Da,probabil c\ plagiatul e foarte r\sp`n-dit [i probabil c\ exist\ în România[i o specie de plagiat inocent. At`taam fost freca]i la cap cu înv\]at co-mentarii literare pe dinafar\, la liceu,c\ a papagalici lucruri ni se paresuprema virtute intelectual\. Am [iexemple. Acum vreo trei ani, orga-nizam un concurs care avea ca miz\o vizit\ în Parlamentul Europeana unor fete de liceu interesate detematica UE. Fetele trebuia s\scrie articole despre institu]ii [i al-te no]iuni europene, pentru un wikinumit Eurospeak.ro, pe care l-amîngrijit cu folos c`t\va vreme. La unmoment dat, nu [tiu ce mi s-a p\rutîn neregul\ [i am c\utat dou\-treifraze ale fetei pe Google. Textulrespectiv era copiat de undeva. Iarînt`mplarea face c\ respectiva era,printre altele... membru în corulunei biserici. Presupun c\ nu [i-adat seama ce a f\cut.

O.V.: Dac\ problema este în-v\]\mîntul superficial de dup\ ’89,vede]i vreo „rezolvare”? Mai alesprivind la ultimele propuneri laEduca]ie [i calificarea acestora.

I.C.: Habar n-am ce rezolv\rise pot g\si. Am la activ o serie detraininguri de comunicare – dinArmenia p`n\ în România [i de lapoliticieni la jurnali[ti [i oameni deafaceri – [i de fiecare dat\ mi s-ap\rut c\ oamenii care m\ ascult\s`nt receptivi, curio[i [i normali lacap. {i nu m\ consider un geniuprofesoral deloc, e doar una dinactivit\]ile mele. Dar presupun c\problema e la cei care predau, fiind-c\ înv\]\m`ntul românesc e, dinp\cate, un fel de cimitir de voca]ii,o slujb\ p`rlit\ [i exasperant\ pecare ajungi s\ o faci fiindc\ nu aifost în stare de nimic altceva, îndirec]ia în care te-ai dus. Exist\ totfelul de absolven]i de facult\]i inu-tile care n-au avut ce face cu pseu-do[tiin]a lor [i ca urmare au e[uatprin licee unde încearc\ s\-i inocu-leze pe copii cu respectiva pseu-do[tiin]\. Nu e o pl\cere s\ îmb\tr`-ne[ti, dar m\ bucur c\ nu mai s`ntlicean.

O.V.: De la cazul Corina Du-mitrescu încoace presa a devenitfoarte atent\ la noile numiri,chiar [i la al]i politicieni, nu nea-p\rat la Educa]ie. E doar o cam-panie împotriva actualei con-duceri sau o evolu]ie real\ a pre-sei, care va fi mai atent\ de acumla acest aspect al politicienilor?

I.C.: Sigur c\ [i Corina Dumi-trescu, [i Mang au fost plimba]imai ales prin outlet-urile mediadu[m\noase cu USL [i prietenoasecu PDL. Dar asta nu-i absolv\ devin\ nici pe una, nici pe cel\lalt.At`ta c`t mi-am dat eu seama, do-vezile s`nt concludente [i nu preaavem ce procese de inten]ie s\ lefacem celor care au descoperit ca-zurile.

Sigur c\ se poate c\uta [i înpartea cealalt\. Mie masterate ca alElenei Udrea nu-mi inspir\ delocîncredere – de[i nu sugerez c\ ar fivorba de plagiat.

O.V.: Pot aceste evenimente(demiterea sau depunerea demisi-ei a mini[trilor cu probleme) s\mai creascã încrederea publicu-lui român în mass-media [i rolulacesteia în societate?

I.C.: E cale lung\ p`n\ acolo,mai ales c\ dup\ ce a stabilit faptevalide, presa tinde s\ se isterificepe tema respectiv\ p`n\ la momen-tul la care publicul cu discern\m`ntdevine s\tul de toat\ povestea [iautorul faptelor e victimizat.

Ioan SSTOLERU

~nv\]\m`ntul rom=nesc e un felde cimitir de voca]ii

Ion Bogdan LEFTER

Iulian COM|NESCU

`n realitate, nu cazurile particulare, denun]ate cusau f\r\ justificare, trebuie s\ ne `ngrijoreze, cifenomenul general al ob]inerii frauduloase de diplome

Plagiatul, sport na]ional

Opi

nia

vech

e –

Nr.

431

– 21

- 2

7 m

ai 2

012

OOPPIINNIIAA DDEE LLAA CCEENNTTRRUU

„O s\-]i spun ceva care poate os\ te surprind\: eu sînt un mare fanal blocurilor comuniste”, a[a-mispunea acum aproape un an scrii-torul Vasile Ernu, într-un interviupe care, spre ru[inea mea, nu l-ampublicat nici azi. Îl întrebasem da-c\ mai au românii nevoie de amin-tirile cu blocuri. Cu cîteva zile îna-inte m\ plimbasem prin Centrul Ve-chi al Bucure[tiului, pe str\zi pava-te [i luminate cu felinare, mi se p\-ruse un spa]iu str\in oamenilor pecare-i vedeam la terase: p\reau fe-rici]i între urmele trecutului altora.Marea lor majoritate poftiser\ îndup\-amiezele copil\riei la toc\ni-]a vecinei de deasupra, mereumîncarea din vecini era mai bun\.Fug\riser\ mingea printre garaje [ibare pentru scuturat covoare. Întrecl\dirile cu geamuri mari [i fa]adecu statui ale Centrului Vechi sîntmai cu to]ii turi[ti, se strîng aici cala carnaval.

„{tiu c\ blocurile arat\ urît, le[tiu bine hibele îns\ ele au [i cevafoarte, foarte important: produc unanumit tip de via]\ [i cultur\ caremie-mi place. Din punctul meu devedere, ultima mare explozie pozi-tiv\ cultural\, [tiin]ific\, politic\ [isocial\ are loc în anii ‘60 ai seco-lului trecut. Aceast\ explozie estestrîns legat\ [i de acest tip de urba-nizare, de toat\ infrastructura pecare o presupune ea”, explica Ernu.

Încape mult\ frumuse]e întreprefabricatele astea lipite. Obi[nu-iesc s\ m\ opresc noaptea s\ num\rluminile alb\strui care clipesc în a-cela[i ritm, întocmesc pe baza lorneconcludente studii de audien]\.Dar jocul cel adev\rat e s\ ghicescce-i dincolo, dup\ perdele demo-date, storuri, termopane, draperiig\lbui sau ro[ii, sub plafoanele lu-minate cu spoturi – atîta se vededin tramvai – c`te socoteli, dr\g\-l\[enii, insomnii, cîte „drag\, nu mai[tiu ce s\ mai g\tesc azi”, cîte „ce-aimai f\cut azi la munc\” se îngr\-m\desc în vreun apartament cu dou\camere, confort 2, decomandat, cuîmbun\t\]iri, zon\ lini[tit\, nego-ciabil.

Anun]urile imobiliare de penet, iat\ o porti]\ c\tre lumile asteasuprapuse. Azi, mai toate ofertelede închiriere sau vînzare sînt înso-]ite de cîteva fotografii strîmbe, f\-cute din pragul u[ii: sufragerie,dormitor, baie, buc\t\rie. Prefera-tele mele sînt alea neglijente, carep\streaz\ urmele înc\-st\pînilor: ofotografie portret atîrnat\ sub ceas,o pern\ cu smiley pe fotoliu, un te-levizor l\sat pe [tiri, la care se uit\[iruri de pescari gînditori din por-]elan, adida[i [i o crèm\ de fa]\ ui-tat\ pe mas\. A[ a[eza toate asteaîn lista de beneficii ale apartamen-telor cu pricina, undeva între „sca-r\ civilizat\” [i „exclus agen]ii”.

Vlad OODOBESCU

JJuurrnnaalluull uunnuuii ooaarreeccaarree

Petru are 55 de ani. Picioarele groa-se ca ni[te butuci de stejar uscat [i ve-nele groase, aproape s\ explodeze, a-nun]\ boal\ grea. E gras, ochii alba[-trii ì `nfund\ orbitele acoperite de [u-vi]e de p\r alb, nesp\lat cu lunile. Petruare 55 de ani [i a fost paznic. Nevast\-sa poart\ cu ea toate bolile p\m`ntului.Pl\p`nd\, cu ochii miji]i sub spr`ncenesub]iri, jinduiesc la m`ncare c`nd seuit\ spre singura g\in\ care alearg\ `ncurtea pustie de or\t\nii. Doi cìni la-tr\ `ntr-un col]. Unul `ntr-o cu[c\ f\r\tavan, un al doilea sub un bra] de co-ceni usca]i.

Petru are 55 de ani, a fost paznic[i merge `n sat cu ziua de munc\. Bor-deiul `n care stau so]ii Pu[ca[u aproa-pe st\ s\ se pr\bu[easc\. Un par [i uncuier din fier sus]in tavanul spart, prin-tre care se v\d buc\]i de lut amestecatcu foi de porumb. Se vede cerul pe lacol]uri [i din spatele icoanei cu M`n-tuitorul vine aer rece, de iarna. Firelede curent electric se `nt`lnesc `n mijlo-

cul camerei inutil. Becul `n casa so]i-lor Pu[casu nu se mai aprinde din 2008.Nimeni nu a schimbat becul. Nici nu[tiu dac\ mai func]ioneaz\. {i oricumdac\ ar func]iona nu ar avea cu ce pl\ticurentul.

Petru are 55 de ani, a fost paznic,merge `n sat cu ziua de munc\ [i `nseara asta a m`ncat o bucat\ de m\m\-lig\. Ieri tot o bucat\ de m\m\lig\ cu ofarfurie de ciorb\ cu fasole. Zeam\chioar\, z`mbe[te jenat b\rbatul, c\ fa-sole mai pu]in, cost\. Pe masa din c\-m\ru]\ `ngust\ zace un casetofon vechi,rusesc. Singurul `n stare s\ mai rezistevremurilor [ubrede. A r\mas f\r\ bu-ton de volum. Merge tot timpul la ma-xim. Oricum, [i dac\ ar avea butonul,tot degeaba ar fi. So]ii Pu[ca[u staudestul de prost [i cu auzul. Bani de m`n-care nu s`nt, dar\mite pentru aparatepentru ureche. C`nd au bani cump\r\baterii. Deschid aparatul diminea]a, lapr`nz [i seara pe Radio Rom=nia Ac-tualit\]i. Ascult\ meteo la jurnal. Ieria fost senin, dar mìne [i poimìne seanun]\ `nc\lzire [i un pic de lapovi]\.Nu e bine, spune `ngrijorat Petru Pu[-ca[u. Bordeiului aproape cr\pat, astaì mai trebuie, `nc\ o g\leat\ de apa [ioamenii o s\ doarm\ sub cerul liber,mai r\u dec`t cìnii din ograd\, carelatr\ din ce `n ce mai tare, spre urlet, a

pagub\, `n timp ce g\ina cotcod\ce[tea ou\. De dou\ luni tot a[a face [i de-geaba, cuibul n-are ou\. O fi vreo di-hanie `n preajm\.

Petru are 55 de ani, a fost paznic,merge `n sat cu ziua de munc\ [i `n sea-ra asta a m`ncat o bucat\ de m\m\lig\cu m\lai `mprumutat, pe o spinare delemne, de la vecina din st`nga casei. To-porul [tirb `n gur\ love[te lemnul sub-]ire furat din p\dure. Lemnul verdemai degrab\ crap\ sub loviturile icniteale b\rbatului. Trosc. Uff. Trosc. Uff.Trosc…. [i pl\m`nii icnesc, gura se`ntredeschide, spatele sc`r]`]ie aproapes\ crape, b\rbatul `[i ridic\ burtagrea… Gata, nu mai pot. Diminea]a afost la p\dure, `nainte s\ se lumineze[i a reu[it s\ taie o spinare de lemne. Nule poate duce tot drumul de unulsingur. Face zece pa[i se opre[te. Facezece pa[i se opre[te. De la bordei p`n\

`n buza p\durii s`nt doi kilometri. Ne-veste-sii ì e fric\ de p\dure. Nu intr\,`l a[teapt\ la intrare `n sat. Pe mas\ c`-teva monede de 50 de bani [i lighean-ul cu m\lai acoperit de un [tergarsoios.

Petru are 55 de ani, a fost paznic,merge `n sat cu ziua de munca [i `n sea-ra asta a m`ncat o bucat\ de m\m\lig\cu m\lai `mprumutat, pe o spinare delemne, de la vecina din st`nga casei.{i-a pierdut locul de munc\ acum c`]i-va ani c`nd un doctor i-a t\iat carnea,i-a t\iat coasta, i-a scos rinichiul [i l-acusut `napoi. Petru Pu[ca[u a primit peun rinichi 100 de dolari [i o sut\ de lei.{i de atunci nenorocirea a s\pat la te-melia casei [i a destinului lui [i al ne-veste-sii ca o dihanie.

Andrei CCIURCANU

1144

Acolo, în salon, i se d\dea un pumnde medicamente. În special pentrusomn, dar tân\rul student Vlad las\s\ se în]eleag\ c\ a mai fentat proce-dura. C\ s-a pref\cut c\ înghite pasti-lele. În mare, toat\ treaba st\tea cama[a: „Eram într-un salon închis. At-mosfera e de stagnare acolo, de invo-lu]ie, de degenerare fizic\ [i moral\.Acesta este tratamentul”, spune Vlad.

E clar. Spitalul de nebuni nu echiar cea mai vesel\ loca]ie pentruun optimist incurabil, cum t`n\rul sedescrie. Ba chiar deloc. Vlad a v\zutacolo inclusiv copii închi[i. Tineri, a-du[i de p\rin]i pentru c\ ori s`nt preamelancolici, ori scriu versuri preatriste, ori pur [i simplu încurc\ princas\, probabil, [i-atât. Pe el, unul, nul-au b\gat acolo p\rin]ii. Nu, Doam-ne fere[te! – „Tata e un sfânt!”, spuneVlad. Pe el, la nebuni l-a b\gat legea.

Dac\ te ui]i atent la t`n\rul cu p\-rul înc`lcit, cu un aer deta[at, parc\ l-ai recunoa[te de la televizor. Doar c\,de data asta, lipse[te un element: Vlade îmbr\cat la interviu. Ultima dat\c`nd a ap\rut în pres\, chiar dup\Pa[te, ap\rea coco]at gol-pu[c\ pe ma-caraua de la [antierul Teatrului Na-]ional din Bucure[ti. Afi[a un bannercu simboluri pacifiste, un manifestecologist.

A venit Poli]ia, Salvarea. Ce eraus\ fac\? Au zis c\ e nebun. C\ vrea s\

se sinucid\. Dou\ s\pt\m`ni la spita-lul de psihiatrie ar fi trebuit s\-i scoa-t\ „t`mpeniile” astea din cap. DarVlad z`mbe[te. Zice c\ a fost oexperien]\. Zice c\ \sta e pre]ul pecare trebuie s\-l pl\te[ti pentru excesde optimism în România.

{i totu[i, de ce s-a urcat gol pu[-c\ tocmai sus pe macara? Pentru c\[i-ar fi g\sit – „prin medita]ie” – ce-ea ce el nume[te „lini[tea interioar\”.Pentru c\ voia s\ le arate bucure[te-nilor c\ se pot întoarce la origini. Dez-br\ca]i de inhibi]ii. De tehnologie.Elibera]i de ma[ini, de bani, de zgo-mot.

Vlad are doar 21 de ani. {i zicec\ prive[te partea bun\ din orice. Deasta, din salonul unde a fost ]inut în-chis timp dou\ s\pt\m`ni, i-a r\masmai degrab\ un banc în minte. I l-aspus un vizitator venit din înt`mpla-re.

Unui tip îi sare roata de la ma[i-n\ l`ng\ spitalul de nebuni. R\m`neacolo, nu [tie ce s\ fac\. De pestegard, unul dintre nebuni se apropie[i-i zice: „Fiecare roat\ are patru [u-ruburi. Ia c`te unul de la celelalte trei[i apoi toate vor avea c`te trei”. {o-ferul, uimit: „Da tu nu g`nde[ti r\udeloc!”. La care, nebunul: „P\i, da!Eu s`nt aici pentru c\-s nebun, nuprost”.

Vlad r`de tare. Bancul \sta chiarîl distreaz\. Apoi refuz\ apa minera-l\. C\ are mult clor, zice. Iar el, deceva vreme, a renun]at „la toate vici-ile astea”.

Andrei UUDI{TEANU

Un nebun pe-o macara

Educa]ia `nseamn\ s\ [tii s\ tedescurci. A[a a fost dintotdeauna. ~nepoca noastr\ aduce cu a avea un locde munc\ bun, care s\-]i aduc\ un sa-lariu pe m\sur\, o vacan]\ pe an `n-tr-un loc frumos, o cas\ [i o ma[in\.A[a c\ nu e de mirare c\ Elvis se uitaderutat, c`nd gardianul `l `ntreab\:„te mai `ntorci aici?”

„Am [i eu o v`rst\, nu cred c\ maiare rost s\ mai vin!”, spune hot\r`t.Apoi se r\zg`nde[te. Ce s\ fac\ afar\?

Din cei 30 de ani pe care ì are,11 i-a tr\it la Jilava, [i cei mai im-portan]i. A[a c\ de ce s-ar desprindede locul `n care [i-a g\sit un rost.Din c`nd `n c`nd, c`nd nu e g\sit cuvreun telefon la el, poate s\ mearg\s\ munceasc\ `n gr\din\. A `ncercat[i afar\ s\ se angajeze. Dup\ ce au a-flat c\ are cazier, i-au spus de laobraz s\ se duc\ acas\. Nimeni nuvrea s\ aib\ angajat vreun recidivist.„A[a c\ m-am hot\r`t s\ fur”, spuneel. {i a furat un casetofon dintr-oma[in\ c`nd stomacul `ncepuse dejas\ ]ipe de disperare. ~i era foame. Afost prins. Prin urmare, `n cele zecezile de libertate, nu s-a sim]it nicio-

dat\ mai `nchis. ~nchis `n propria ne-putin]\.

La penitenciar s-a obi[nuit. Mer-ge pe holurile lungi a[a cum un stu-dent s-ar plimba prin c\min. Se uitala televizor, prime[te m`ncare bun\[i cerul nu e at`t de `ntunecat nici c`nde `ncadrat `ntre z\brele. Asta erealitatea lui. Una f\r\ mam\ [i tat\,dar cu tovar\[i de suferin]\. A[a c\libertatea nu mai are nicio leg\tur\cu gardurile de s`rm\ ghimpat\. Li-bertatea e unde te sim]i acas\.

Jilava e acas\ pentru aproape900 de recidivi[ti. Nimeni nu le-arda o m`n\ de ajutor. Dac\ a[ avea ofirm\, a[ angaja unul care a t`lh\rit,furat, chiar ucis? La asta se reducetot. La c`t de mult putem tolera, ierta,la c`t de curajo[i putem fi.

{i nu prea ne putem l\uda cuasta. {i visele lui Robert de a avea ofamilie s-au spulberat. Are 35 de ani[i is\[e[te pedeapsa mamei lui, prin-s\ cu trafic de droguri. A luat vinaasupra lui. {i-a l\sat iubita acas\ [i aplecat la `nchisoare, c\ tot se obi[nu-ise cu ea. A[a c\ ce dreptate se face,c`nd legal vinovatul e liber [i `ncar-ceratul nevinovat. {i c`t de inocen]is`ntem noi care l\s\m s\ ne curg\ olacrim\ pe obraz, dar vinovatului i-am da s\ m\n`nce cu o lingur\ sepa-rat\?

Andreea AARCHIP

Bucure[tean f\r\ cauz\

Familia Pu[ca[u locuie[te `ntr-o cas\ care st\ s\ se d\r`me

Andreea AARCHIP eeste reporter lla TTVR

Andrei CCIURCANU eestereporter lla tteleviziuneaAntena 33

Zeci deblocuri

obi[nuiesc s\ m\ o-presc noaptea s\ num\rluminile alb\strui careclipesc în acela[i ritm

SSccrriissoorrii ddiinn TTiimmppuurrii NNooii

spitalul de nebuni nu echiar cea mai vesel\loca]ie pentru un optimistincurabil

Vlad OODOBESCU eestesenior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”

Petru a fost paznic,merge `n sat cu ziua demunc\ [i `n seara asta am`ncat o bucat\ de m\-m\lig\

nimeni nu vrea s\ ai-b\ angajat vreun recidi-vist. „A[a c\ m-am ho-t\r`t s\ fur” spune Elvis

Andreea ARCHIP, Dana BALAN Oana BALAN, Alina B|ISAN, Andrei CIURCANU, Florentina CIUVERCA, Anastasia CONDRUC

Ionu] FANTAZIU, George GURESCU,Diana IABRA{U,Liviu IOLU, Roxana LUPU,Nicoleta NASTASE, Vlad ODOBESCU,

Diana ROTARU,Ionela S|VESCU,Paula SC~NTEIANU,Andrei UDI{TEANU, Lina VDOV~I

SENIORIEDITORI: »

Jurnalul unei s\r\cii

Andrei UUDI{TEANU eestereporter lla ccotidianul„Evenimentul zzilei”

Despre libertate

MMOOZZAAIICC 1155O

pinia veche – Nr. 431 – 21 - 27 m

ai 2012

Evenimentuls\pt\m`nii

S`mb\t\, 26 mai, trupa Pro-consul va sus]ine un concertpentru ie[eni la Corner Bar.

Evenimentul `ncepe la ora22.00, iar rezerv\rile se pot fa-ce abia dup\ ce participan]ii auachi]ionat biletul de 25 de lei.

CCOONNCCEERRTT

Dintr-o mie de CD-uri

Dup\ ce [i-a demonstrat calit\]i-le de c`nt\re] [i compozitor `n cadrulforma]iei pop-rock Beatles, PaulMcCartney a hot\r`t s\ readuc\ `naten]ia publicului pop-ul tradi]ional`n combina]ie cu jazz-ul, `ntr-o ma-nier\ care s\ `mbine vechile melodiicu noile sale compozi]ii. „Kisses onthe Bottom” este un album ce reu-ne[te cover-uri de la `nceputul ani-lor’ 90 cu versuri proprii [i care la oprim\ audi]ie aduc aminte de filme-le de epoc\ ale c\ror coloane sonoreerau `n str`ns\ armonie cu saxofo-nul, pianul [i chitara.

Titlul albumului este legat demelodia „I’m Gonna Sit Right Downand Write Myself a Letter”, al c\rei`nceput creeaz\ atmosfera serilor decabaret din anii ’30. Pe fundal curgacorduri de pian, iar ritmul grav estecompletat de vocea aproape [optit\a solistului. Versurile „More I can-not wish you/ Then to wish to findyour love” („Mai mult nu `]i potdori/ Dec`t s\ `]i g\se[ti dragostea”),adun\ `n cele trei minute toate sen-timentele pe care acesta le-a tr\itc`ndva. Piesele continu\ tot `n ideeaaceasta dulceag\, Paul McCartneyc\ut`ndu-[i iubirea acompaniat deEric Clapton, fiecare vers av`nd a-cela[i r\spuns: „Dragostea mea”.

O supriz\ o constituie armoniapiesei realizat\ de Stevie Wonder.„Only Our Hearts” („Doar inimilenoastre”) care are un parcurs u[orde intuit, muzicu]a contur`nd atmos-fera melancolic\ [i totodat\ roman-tic\ ce se ascunde dincolo de instru-

mente. Dac\ `l ascul]i [i pentru adoua oar\, realizezi c\ `n „Kisses onthe Bottom”, majoritatea melodiilors`nt compuse sau interpretate de ve-teranii muzicii pop, a c\ror voce `]icontureaz\ `n minte sensul cuv`n-tului „m\iestrie.”

A[a dup\ cum solistul `nsu[ispunea, albumul nu este dec`t o co-lec]ie de c`ntece vechi pe care p\-rin]ii acestuia obi[nuiau s\ le fredo-neze [i pe care le-a dorit interpreta-te dintr-o alt\ perspectiv\, cea a ani-lor 2000. Melodiile cu nuan]e tan-dre [i u[or intime `ncep lent aseme-nea unor pove[ti abia auzite [i se `n-cheie l\s`nd totul `n seama sunete-lor calme [i calde.

M\d\lina OOLARIU

Pe stilul anilor ’30

Paul Mc Cartney – Kisses in theBottom, 2012

Posibil una dintre cele mai frus-trante imagini pe care o re]inem a-tunci c`nd ne apuc\m de o tem\ estepagina alb\ a Word-ului. O privim`ndelungat [i parc\ a[tept\m ca cevas\ se `nt`mple, s\ apar\ o furnic\tur\`n palm\ care s\ ordoneze `n modcorect caracterele [i s\ ne trezim cutreaba gata f\cut\. Dar e `n zadar, ins-pira]ia pe care am avut-o `n drumul

p`n\ la frigider [i `napoi s-a dus. Chiarde la ideea aceasta pleac\ Limitless,un thriller misterios cu tendin]e SF.Dup\ zeci de zile nedormite `n fa]amonitorului `n care cartea nu are vreopagin\ gata, scriitorul Eddie Morra(Bradley Cooper) ajunge la margi-nea degrad\rii `n momentul `n careprietena sa `l p\r\se[te [i astfel, um-bl\ hoinar prin ora[.

A[a `l `nt`lne[te pe Vernon, fra-tele unei foste prietene, g\inar ocu-pat cu furturi [i v`nz\ri ilegale, carevrea sa-i ofere ceva greu de crezut.„You know how they say we can ac-cess only 20% of our brain?” („{tiicum se zice c\ noi putem accesadoar 20% din creier”?) Acesta `i a-

rat\ c\tre o pastil\ aproape transpa-rent\ de pe mas\, b\gat\ `ntr-un am-balaj din plastic garant`ndu-i c\ prinintermediul ei va putea s\-[i folo-seasc\ creierul la posibilit\]ile salemaxime. Sceptic `n privin]a darului,Eddie nu `l folose[te dec`t mai t`rziu,c`nd are senza]ia c\ se treze[te dintr-un vis. „I was blind but now I see”(„Am fost orb dar acuma v\d”). Totulprinde contrast, iar problemele denerezolvat `[i g\sesc sf`r[itul.

De la banii pe care-i c`[tig\ laburs\ f\c`nd calcule [i ecua]ii mate-matice mai rapid dec`t orice calcu-lator, la autoap\rarea cu mi[c\rile `n-v\]ate din filmele cu Jackie Chan,scriitorul devine `n mod inevitabil un

supraom, c\utat de tot felul de indi-vizi dubio[i. {i dup\ cum era de a[-teptat, pastilele au [i un efect secun-dar, acesta nereu[ind s\-[i aminteas-c\ ce s-a `nt`mplat cu o zi `n urm\.

Efectele vizuale [i atmosfera fil-mului fac din Limitless o produc]ieinteresant\ de urm\rit care pare s\ tepreg\teasc\ pentru ceva m\re]. Dinp\cate finalul se mole[e[te [i deza-m\ge[te profund. Singurul lucru carete face s\ nu pleci dezam\git din salade cinema este prezen]a lui Robertde Niro, unul dintre personajele prin-cipale, `ntr-un rol de director abil [i`n]elept al unei importante firme.

Iulian BB~RZOI

Stop cadru Pastil\ pentru scris cu spor

De patru ani, „La Masa Ade-v\rului” s-au a[ezat zeci de perso-nalit\]i care [i-au spus oful `n le-g\tur\ cu diferite subiecte pe carele-a lansat jurnalistul George R\-dulescu. Astfel, `n 2010 [i `n 2011,proiectul cotidianului s-a con-cretizat cu apari]ia pe pia]\ a dou\volume de discu]ii, „Un secol cuNeagu Djuvara” [i „~n c\utareaRom=niei pierdute”, `n care s-auconsemnat dialogurile reporteru-lui cu oamenii de marc\ a ]\rii, cuscopul de a face p\rerile acestoraaccesibile tuturor cet\]enilor, nudoar celor care pot urm\ri `nregis-trarea interviurilor pe pagina deInternet a „Adev\rului”.

~n ultimul volum s`nt unite 14interviuri cu oameni politici [i decultur\ care subliniaz\ problemelesociet\]ii rom=ne[ti care s-au in-filtrat pe teritoriul est-european o-dat\ cu `nl\turarea regimului co-munist de la putere. M\cina]i parc\de o boal\ grea, oamenii s-au trans-format. }\ranul de alt\dat\, crescutcu credin]\ [i bun sim], acum fur\.Femeia vesel\ de atunci, acum st\`ncruntat\, vremurile ciop`r]indu-ielegan]a. Copiii `nv\]a]i cu disci-plina, acum `[i `njur\ [i batjoco-resc profesorii `n s\lile de clas\,f\r\ ca ace[tia s\ poat\ ridica m\-car glasul la ei. Cu astfel de com-portamente se confrunt\ ]ara a-cum, expresia celor „[apte ani deacas\” fiind o masc\ sub care se

ascund chipuri ipocrite care o fo-losesc doar pentru a-i intimida pecei din jur.

Dialogurile din cartea „~n c\u-tarea Rom=niei pierdute” s`nt undar pentru cei care apreciaz\ tre-cutul ]\rii [i care doresc s\ contri-buie la ie[irea ei din criza acut\ `ncare se afl\. Cititorii reg\sesc `npaginile ei detalii despre momen-tele care au schimbat `n bine isto-ria ]\rii [i pasaje `n care li se las\ de`n]eles c\ astfel de momente pot firepetate, prin mobilizarea tineri-lor care au plecat la studii `n str\-in\tate [i a celor care au r\mas `n]ar\. ~ns\, `n aceast\ mi[care, rolulcel mai important `l are intelec-tualitatea rom=neasc\, care trebu-ie s\ promoveze valorile ce auconstruit Rom=nia Modern\, pe-rioada `n care „A dat Dumnezeuhar peste ]ar\!”

Iulia CCIUHU

melodiile s`nt compuse[i interpretate de c\treveteranii muzicii pop

tableta rezolv\ problemele f\r\ solu]ie ale scriitorului

„ SStarea dde sspirit aa aalbumuluieste dde nnostalgie ccald\,

`mpletit\ ccu ccalit\]ile dde mmagie[i dde eemo]ie ffamiliar\.”

www.telegraph.co.uk

Dialoguri cu t`lc

volumul une[te 14 interviuri cu personalit\]ipolitice [i de cultur\

De dragul diversit\]ii, cite[te o carte

Editura AAdev\rul304 dde ppagini, 22011

15 llei

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

GEMENI: De-abia a[-tep]i s\ se `ntoarc\ mamadin Italia, chiar [i pentru o

s\pt\m`n\. Nu de alta, dar te-ai s\turatde sarmalele de la cantin\.

LEU: De[i lumea sepl`nge c\ e frig, pentru tine enumai bine. {i-a[a ]i-e lene s\

mai faci `nc\ un drum p`n\ acas\, s\ ieihainele de var\.

FECIOAR|: Ai deg`nd s\ te r\zbuni pe colegiide an. Asta-i ocazia ta s\ le-o

pl\te[ti pentru toate m\g\riile pe care ]ile-au f\cut p`n\ acum.

BALAN}|: ~nve]i at`tde bine `n ultima vreme `nc`tar fi o idee mai bun\ s\ mergi

la ]ar\ s\-]i aju]i bunica s\ v`nd\ usturoi[i ceap\ verde `n pia]\.

SCORPION: Oric`t demult ]i-ar pl\cea, ar trebuis\ `ncepi s\ fii mai cuminte

[i mai pu]in acid cu cei din jur. Nu dealta, dar la un moment dat se-ntoarce.

S|GET|TOR: Ai deg`nd s\ pleci `n Anglia, dar]i-e fric\ de zborul cu avio-

nul. Din p\cate, oric`t de mult ]i-ar pl\-cea cu c\ru]a, aia nu trece apa.

CAPRICORN: Ai ple-cat vinerea trecut\ s\ bei `nTavern\ [i te-ai trezit `n

Queens, cu dou\ animatoare `n bra]e[i bodyguard personal.

V|RS|TOR: Vrei s\-]i iei laptop, dar p`n\ la mo-mentul decisiv s`nt mari

[anse s\ cheltui banii pe b\utur\ [iamenzi.

PE{TI: De c`nd cu fur-tunile astea dubioase din ulti-ma vreme, ai renun]at s\ te

mai ui]i la filme horror noaptea. Nu dealta, dar nu se schimb\ lenjeria zilnic.

BERBEC: Nu mai beiniciodat\. {i de data asta te ]iide cuv`nt. Dup\ ce s-a

`nt`mplat ultima oar\ c`nd ai ie[it, ai tre-cut la cur\ permanent\ cu ceai.

TAUR: Vrei s\ te lasecolega de apartament `n pa-ce. De fiecare dat\ c`nd ie[i

undeva te `ntreab\ cu cine [i p`n\ c`nd.Ai `ncercat s\ folose[ti tigaia?

RAC: Nu mai supor]igazda la care stai. Dac\ con-tinu\ s\ te streseze, ai de g`nd

s\-i dai foc la apartament [i s\ dispari cubanii ascun[i `n [ifonier.

Cu grij\ `]i duci mingea priniarba b\tucit\ p`n\ la punctul dela unsprezece metri [i te opre[ti.Aici, o [tergi cu antebra]ul [i o pre-g\te[ti cu meticulozitatea unui ge-nist, p`n\ ce fiecare a]\ din ]es\tu-r\ `[i [tie calea. Te ridici `n picioare[i te preg\te[ti s\ „tai firul ro[u”.S`ngele `]i `nghea]\, iar privirea`[i caut\ drum p`n\-n ochii porta-rului. E un joc de dominan]\. Cineezit\ primul pierde. Deodat\, flu-ierul arbitrului anun]\ c\ a sositmomentul, [i odat\ cu acesta sim-]urile `ncep s\-]i sfideze logica.Deznodam`ntul e simplu. Ori a in-trat ori pleci cu fa]a lipit\ de ghete.

Nu oricine bate loviturile dedepartajare, c\ci acestea s`nt mes-chine. ~]i r\spl\tesc ̀ ndr\zneala, darnu ezit\ niciodat\ s\ doboare lap\m`nt m`ndria. Astfel s-a `ncheiat[i finala Ligii Campionilor dintreChelsea [i Bayern, care a confir-mat un foarte vechi cli[eu din fot-bal, [i anume c\ ocaziile se r\zbu-n\. Dup\ ce meciul a `nceput `npas rapid, germanii au avut o mo-tiva]ie `n plus pentru a se n\pustiasupra por]ii ap\rate de c\treCech, `nc`t meciul s-a jucat la eiacas\. Lor le-au trebuit 83 de mi-nute `n care au p\rut s\ domineforma]ia britanic\ pentru a des-chide scorul, printr-o lovitur\ no-rocoas\ de cap al lui Müller.

~ns\ din p\cate pentru ace[tia,Drogba a egalat cinci minute mait`rziu, lans`nd meciul c\tre repri-zele de prelungiri. Aici, seria derat\ri a celor de la Bayern s-am\rit cu ocazii [i mai spectacu-loase, rat`nd chiar [i un penalty prinArjen Robben care a [utat slab,direct `n portar. Aflat\ `n ultimulstadiu, partida a fost decis\ de ra-t\rile de la loviturile de depar-tajare ale lui Olic [i Schweinstei-ger care a [utat `n bar\, stabilindnoua campioan\ a Europei –Chelsea. Evenimentul nu a marcatdoar a doua `nfr`ngere din istorie agazdelor `n fa]a unei echipe en-gleze pe Allianz Arena, ci [i primacup\ de acest gen c`[tigat\ de c\-tre englezi, s\rb\torindu-l de ase-menea [i pe Chech, care `n aceea[inoapte a ̀ mplinit v`rsta de 30 de ani.

La edi]ia de la anul, va fi pre-zent\ cu siguran]\ [i CFR Cluj,care cu o zi `naintea finalei reu[eas\ c`[tige campionatul, ironic, tot`n urma unei lovituri de pedeaps\.

Iulian BB~RZOI

Scor la pauz\

O victorie din 11

Chelsea este nouacampioan\ a Europei

„Limitless” ((2011) Regia: NNeil BBurge

Gen: TThriller, SSF

Ne a[ez\m cumin]i la coada carem\ trimite mai degrab\ cu g`ndul laEpoca de Aur dec`t la o zi a culturii [ia[tept\m, fotografiind balconul deunde domnitorul Alexandru Ioan Cu-za saluta ie[enii. Dar r`ndul merge re-pede, [i dup\ mai pu]in de un sfert deor\, s`ntem `ntr-un hol luxos, de unde„Hora unirii” se joac\ din m`na picto-rului Constantin Agafi]ei.

Recreere ccu ffotbalDac\ `n salonul domnului un di-

plomat din lemn pus pe un scaun debirou parc\ veste[te c\ un oficial toc-mai a ajuns acas\, salonul doamnei a a-dunat `n jurul unei rochii din catifeaverde de China toate privirile fetelor

din `nc\pere. O t`n\r\ ì [opte[te prie-tenului: „Vezi, are aceea[i culoare capuloverul pe care mi l-am luat ieridin Bershka!”.

Salonul familiei Cuza, decorat `nacela[i stil ca restul casei, las\ im-presia de spa]ialitate prin oglinzile `ncare fetele `[i furi[eaz\ privirea ca s\-[i verifice coafura, iar pianul nem]escdin `nc\pere, pe care este a[ezat\partitura cu „Le Marche Triompha-le”, aminte[te c\ odinioar\ nu fanfarade afar\ se auzea `n cas\. Dac\ feteletrec aproape f\r\ s\ observe masa debiliard din salon, b\ie]ii cu siguran]\s-au oprit s\ admire masa de biliard,moment `n care `ncep [i discu]ii des-pre meciul CFR-ului sau derby-ulDinamo – Steaua. Cobor`nd treptele

din lemn masiv, ochii vizitatorilor semai opresc o dat\ pe tabloul de la in-trare, `n semn de „la revedere”, iar oparte dintre curio[ii de mai devremenu pornesc spre alte por]i deschiseast\zi, ci se mul]umesc s\ r\m`n\ `nCorso.

Victoria dde ppe UUli]a MMareNoi ̀ ns\ pornim spre Palatul Ro z-

novanu, cunoscut ast\zi pentru c\ a-ici `[i are sediul prim\ria, ale c\ruipor]i deschise au umplut toate afi[eleora[ului. ~n fa]a Mitropoliei ajun[i,realiz\m c\ nu a fost deloc mare r`ndulla care am a[teptat adineauri, cel pu]in`n compara]ie cu ce ne a[teapt\ aici.Din ni[te boxe uria[e se aude `ns\muzic\ clasic\, dar bucuria nu du-reaz\ mult, pentru c\ foarte cur`ndobserv\m c\ nici o pies\ nu este l\sa-t\ mai mult de treizeci de secunde.Dup\ mai bine de o or\ de a[teptatnu ca s\ pl\tim datoriile, ci ca s\ ve-dem faimoasa Sal\ a Balurilor, ̀ n cur-tea palatului `ncepe o reprezenta]ie cuacroba]ii cu foc.

~n holul celei mai frumoase cl\-diri de pe Uli]a Mare a `nceputuluide secol al XX-lea, un mozaic cu R`paGalben\ trece aproape neobservatde lumea care urc\ puhoi pe sc\rile ceduc spre sala `n care ast\zi se `ntru-ne[te Consiliul Local. Afl\m aici, dela ghid, c\ `n palat se organizau balu-ri la care au participau personalit\]iale culturii rom=ne[ti precum Emi-nescu [i Enescu sau c\ `n fostul bi-rou al Regelui Carol `[i duce ast\zi

activitatea primarul ora[ului. {i camat`t. Ghidul ne mul]ume[te apoi, peacela[i ton p\truns de plictis, semnc\ nu vom vedea nici o alt\ sal\ a Pa-latului Roznovanu [i c\ pentru ex-plica]iile din ultimele cinci minuteam stat o or\ la r`nd.

La casa lui Kog\lniceanu, doi b\-tr`nei stau de vorb\ `n holul de la in-trare. „Pe vremea c`nd eram eu pro-fesor nu ̀ nt`lneai a[a ceva la studen]i”,iar cel\lalt ì replic\ „dar nici nu eraministru unul ca Ungureanu, acestcopilandru”. Doar c`]iva metri mai de-parte, `n dormitorul politicianului ro-m=n, discu]ia este `ns\ cu totul alta.O domni[oar\ machiat\ din bel[ug ìzice pe un ton u[or dezam\git priete-nei ei, cu care se ]ine de m`n\: „{tiitu, fat\, ce nu-mi prea place mie lacasa asta?” [i nu a[teapt\ r\spuns ca s\continue: „C\ nu-i decomandat\.” ~n-tr-adev\r, nu este. Iar la intrare, holo-grama lui Kog\lniceanu ne poves-te[te, din biroul s\u, despre atmosfe-ra secolului al XIX-lea.

La Palatul Culturii, nu g\sim `n-s\ deschis dec`t un hol, o camer\ de3/3, unde s`nt expuse c`teva fotogra-fii printate ale unor elevi de [coal\general\ sau liceu [i aparate dintrecele mai vechi, pe care ̀ mp\timi]ii do-ta]i cu Canon-uri le fotografiaz\ dinfiecare unghi. Dar mai mult dec`t at`tnici aici nu se poate vedea, a[a ̀ nc`t por-nim spre Casa Pogor, unde la intrarefiecare prime[te suprapapuci, pentruca apoi s\ fie invitat s\ se simt\ ca a-cas\.

Sala `n care pe vremuri r\sunauvocile importante ale literaturii ro-m=ne[ti poart\ `nc\ `nsemnul „Entrequi veut, reste qui peut”(n.r.: „Intr\cine vrea, r\m`ne cine poate”). De aici`mpreun\ cu ceilal]i vizitatori ne-am`ndreptat c\tre alte muzee, destina]iafinal\ fiind Turnul de la Golia. Aici`ns\ numai cei cu antrenament au pu-tut urca suta de sc\ri care duce spreclopotul m\n\stirii.

Livia RRUSU

Atunci c`nd dispar din raza teles-pectatorilor, actorii caut\ s\ `[i rec`[-tige fanii [i s\ ì conving\ prin inter-mediul diferitelor clipuri sau spoturipublicitare c\ `nc\ mai au umor [i in-spira]ie. Dup\ rolul din produc]ia „Ar-bitrage”, Richard Gere a ales s\ re-prezinte imaginea campaniei Oran-gina, r\coritoare promovat\ abia anulacesta `n Japonia.

B\utura fran]uzeasc\ a fost adus\`n lumina reflectoarelor recent subsloganul „Musshu wa tsurai yo”(n.r.„B\rba]ilor le este greu”) [i, de[i p\s-treaz\ fidel gustul de citrice [i formasticlei, locuitorii japonezi au fost de-zam\gi]i pentru c\ aceasta avea „maipu]in\ pulp\ [i mai multe bule de aer”,care ì t\iau din propriet\]ile ini]iale.Pentru mai mult\ credibilitate, repre-zentan]ii Orangina au preg\tit un spot

publicitar cu referin]e cultural popu-lare japoneze care vizeaz\ perioada decre[tere economic\ de dup\ Al Doi-lea R\zboi Mondial, `n interpreta-rea actorului american. Clipul se des-chide cu imaginea lui Gere cobor`nd`ntr-o gar\ pustie doar cu o valiz\ `nm`n\, `ntruchip`nd b\rbatul care „mun-ce[te de diminea]a p`n\ seara pentrudezvoltarea [i prop\[irea Japoniei”.Acesta este `nt`mpinat de un copil cucare schimb\ c`teva vorbe `n limbafrancez\ [i pe care `l `mbr\]i[eaz\ gri-juliu. Sloganul [i subiectul s`nt v\zu-te de speciali[ti ca fiind o aluzie la oserie de filme celebre realizate `ntre1969-1995, al c\ror personaj princi-pal era un comis voiajor mereu ghinio-nist `n dragoste, f\r\ bani `n buzunar,dar cu un suflet mare. De asemenea,inscrip]ia de pe sticl\ „Born in France/Bottled in Japan” se potrive[te ca om\nu[\ cu imaginea unui francez aflat`n vizit\ `n ]inutul uria[ilor produc\-tori mondiali.

De aceast\ dat\, reclama este unadecent\, dac\ avem `n vedere [i ver-siunea din 2008, `n care este repre-

zentat\ dragostea dintre o c\prioar\[i un urs [i care se `ncheie cu explo-zia unor sticle de Orangina din coap-sele unei zebre, clip interzis de c\treasocia]iile de copii, fiind consideratunul provocator.

Spotul actual nu ì asigur\ actoru-lui postul de sex-simbol ob]inut alt\-dat\ prin intermediul filmelor, `ns\m\car `l ajut\ s\ fixeze `n mintea ad-miratoarelor imaginea francezului ne-ini]iat `n lumea Japoniei.

M\d\lina OOLARIU

VVIIPP,, VVIIPP,, UURRAA!!

DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EFI DE DEPARTAMENT: Cristina BABII, Iulia CIUHUREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Iulian B~RZOI, Anca MATCOVSCHI, Andrei MIHAI, M\d\lina OLARIU, LiviaRUSU, Anca TOMACOLABORATORI: Paul ANDRICI, Laura-Elena BEJINARIU, Georgel COSTI}|, M\d\lina MORARU, Daniela VORTOLOMEIPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Opinia veche – N

r. 431 – 21 - 27 mai 2012

1166

Un sake de la Hollywood

La ora de istorie local\

Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: [email protected]

Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P.

Secretele Palatului Domnesc nu au fost spuse ie[enilor

`n Palatul Unirii, hora este improvizat\ pe o p`nz\ pictat\ de Constantin Agafi]ei Sala Balurilor este cea mai faimoas\ `nc\pere a prim\riei

„B\rba]ilor le este greu”

Richard Gere „mun-ce[te de diminea]a p`n\seara pentru dezvoltarea[i prop\[irea Japoniei”

Cu domni]e [i cavaleri `mbr\ca]i cochet dup\moda secolului al XIX-lea, plimb`ndu-se nes-

tingheri]i pe Uli]a Mare (Bulevardul {tefan cel Mare)[i o fanfar\ ale c\rei instrumente r\sunau de laintrarea pe L\pu[neanu c`t s\ acopere muzica pecare o auzim de obicei din Corso. A[a a schimbatNoaptea Muzeelor Deschise peisajul familiar alIa[ului cultural. Iar dac\ unele case memoriale [i-aupreg\tit cu `nsufle]ire momentul fastuos al vizitelorochilor curio[i, la Palatul Culturii [i la Roznovanu[irul indian a fost unicul indiciu c\ este zi des\rb\toare.

{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.

»

Degeaba e[ti student `n Ia[i da-c\ nu ai fost m\car o dat\ `n Max,barul din spatele c\minului T14 dinTudor. Este genul de loc `n caremergeam acum vreo patru ani, c`ndst\team `n campus, de pe la 11.00noaptea, m\ a[ezam cu oricine, cu-noscut sau nu, la o mas\, ne com-binam la o navet\ de bere [i st\teamp`n\ diminea]a. Pe la un 6.00barmanul se apuca de f\cut curat,`ncuia u[a, s\ nu care cumva s\plec\m f\r\ s\ pl\tim, ne `ntrebadac\ mai vrem vreo bere [i seculca pe trei sau patru scaune `m-preunate. C`nd eram gata de plecare`l trezeam, achitam, ne deschidea [iplecam.

Acum s-a mai lini[tit lumea, mu-zica (pe vremuri era mult mai „hard”)[i atmosfera, dar e `n continuare lo-cul `n care po]i s\ petreci cu nop]ilela pre]uri `ntr-adev\r studen]e[ti.Dac\ `nainte happy hour era `ntre8 – 20, acum e toat\ ziua [i toat\noaptea, cu 2,75 lei sticla de Skol lajumate sau halba la 400 [i 3.5 lei

Tuborgul la sticl\. S\ nu mai spunde cafea, care era vreo 75 de baniultima oar\ c`nd am fost. Nu e chiarLavazza sau tare ca aia pe care ofaci singur, la ibric, dar la pre]ul \s-ta po]i s\ bei vreo trei [i s\-ncepi `nfor]\ ziua (sau amiaza) de student.

De c`nd a venit prim\vara [i s-amai `nc\lzit afar\, Max a dat jos„haina de iarn\” [i a trecut la „tri-cou [i [ort”, adic\ au fost scoase gea-murile mari, din fa]\, [i au fost a-g\]ate c`te trei ghiveciuri cu floride fiecare parte a intr\rii, oferin-du-i localului un aspect mai de te-ras\ [i un aer mai proasp\t. {i astaf\r\ ca specificul clasic al barului, a-menajat `n stilul puburilor rustice,s\ aib\ de suferit. ~mp\timi]ii defotbal pot urm\ri la televizorul dinc`rcium\ meciurile mai importante,cu condi]ia s\ nu fac\ prea ur`t c`ndmiroase a blat sau c`nd mai d\ B\-nel Nicoli]\ un autogol.

Max e locul ̀ n care intri la pr`nz[i nu mai vrei s\ pleci. Mai ales da-c\ ai noroc s\ prinzi o zi cu muzic\bun\, `]i d\ fix sentimentul \la delenevit vara ̀ n Vam\, undeva pe pla-j\ la umbr\, cu o bere rece [i c`]ivanecunoscu]i simpatici.

Ioan SSTOLERU

Studen]ie la navet\ de c`nd a venitprim\vara, Max a trecutla „tricou [i [or]”

Promenada muzeelor pe tiimmpp ddee nnooaappttee

Localul Troian

Nr 431

Documents

Transcript of Nr 431