22.rt-r*

fi

U W llli'ií AJttiltflMi*lpi)íid .

tftAŞOVb, piaţa mare ar Boris rt n*francate * mea <4 Ha

trimit*

■iiMnlt .8 i . duAra ovi, p aţa tiare ar

Inserate nul ,’rimei» .i>tfl»na iuaoifu Hoste HaattmUm * " <$* Otio Maeu), tn*i Jcnaitk 11>‘U

Bamd l M. D kt* a, ,, <m- ubmrf* In Ba lapasta: 1. 7. 9at - Urg*r j« om HtMtt Ecbtutn it-mt: '■ *rankfu*t: Q l "3 *6*.tn H ,m-

kurg: â. Sttiner Preţulft inaerţinniu>rü .< en& garnondö pe i < lóuá * ar şi 90 or Imbrn pentru o pa felioare. Publi Ari mai Ies*

i>pâ tmnff fi învoiali.Re Ume pt paţiuu I1J a sereă 10 o*. w. a. «Ar + b üű

( O s r c n M i i f i i K ' c r i d e i d x t i - í E I 3 í t e o J ^ 7 )

,ettuseias ese tn fl&-oare <ti.iiK?iiiiciib pbkîti as.su UngariiPe anii anâ 12 II., pe se> luni

6 »1., Pe trei lnnl 3«.

PBtttn Homâiia s] striiniute:P* unu ani 40 franol, p* şiem van’ 20 franol, pe trei luai

10 franol.St prenumără la tâtt> oili iele oostaie din tntru si din a ară

şi ia dd colectori

jLbDA8]&esnilî patn BratoYî:.& adminiatraţiane. piaţa mare Nr '& etH^nlfi I.: pe ane u i 10 II., pe ş6se luni 5 II., pe trei .ani 2 II. 50 or. Ga daault în m»â Pe and and 12 II. p« ţbae ioni 6 II., pe trei lan) 3 fl.

nsemplaru 6 or, v. » sta 16 bani.

ArAtâ abonamentele oftt* ţ i inaerţiunile suntâ a se pl4ti

tnaintf

Nr. 38 —AnnlH LIV. Braşovft, Duminecă 17 Februarie (1 Martie) 189L

Braşovu, 16 Februarie v.

Şoviniştii unguri se sciu cu musca pe căciulă, au gândii rău cu proiectulă loră pentra Kişde- dovuri şi vedă, că ceea ce facă nu e lucru cuviincioşii şi cu drep­tate. Adunările de protestă ro- mtrnescî îi supără tare şî-î neli- niştescă, mai înteiu pentru că ele apără o causă dreptă şi sfântă a poporului, apoi pentru că suntă o nouă dovadă, că tare şi neîn­frântă este consciinţa naţională a Românului.

De când au ajunsă la putere adversarii neamului nostru di şi n6pte numai la aceea s’au gândită şi numai pentru aceea au stăruitu şi au lucrată, ca se ne facă cu ne­putinţă nouă Româniloru de a ave şi noi representanţa nostră legală, care se potă apăra cu succesu in­teresele şi drepturile nemului nostru. Dieta ardelenescă au şters’o şi au decretată contopirea Ardea­lului cu Ţeia ungurescă. Şi după uniune ei susţinură legea de ale­gere deosebită pentru Ardelă, caro e făurită anume în contra Româ- niloră şi în fav6rea minorităţii maghiare. Pe tote terîmurile vie- ţei publice ei au prigonită pe Ro­mâni numai ca se nu mai fia ni- căiri representaţi, nici în comitată, nici în comună, nici la adminis- traţiă, nici la justiţiă.

După ce astfelu adversarii noştri, ajutaţi de împrejurări, au isbutitu a ne scote pe noi Românii cu deseverşîre din vieţa publică a statului, ei au ţinută că suntem ă ca şi morţi şi că a sosită momen- tulu ca se împarţă pielea nostra între ei.

Au socotita, că a sosi tu şi timpulu, se şi împlinăscă vechia dorinţă de a înfiinţa pretutindeni kişdedovurî ungurescl din banii

statului, ce se adună şi din da­nie nóstre, ca se póta maghiarisa mai uşorii mai cu séma pe Ro­mâni şi pe Slovaci, cari laolaltă suntQ mai numeroşi decâtQ íntregü poporulă maghiarii.

Ministrulü de culte şi de in­strucţiune publică a pregătită pro­iectulu de lege şi s’a sfătuită cu representanţii tuturoră confesiu- niloră, numai cu căpeteniele bi- sericescî române nu. Prin acestă proiectă li-se impună cele mai grele datorii şi jertfe confesiuni- loră, dér domnulu Csáky n’a aflată de cuviinţă a cere şi părerea con- fesiuniloră române asupra proiec­tului seu, ca şi când nici n ’ar esista aceste confesiuni.

Csáky cu ai săi şi cu dietă cu totă nici c’au mai voită se ţină sémá, că în statulă acesta trăesce şi ună poporă românescu, când étá că de-odată, în mânia tuturoră uneltiriloră de douăzeci şi mai bine de ani, poporulă românescă îşi ridică puternică glasulă seu în adunările do protestare, cari după cum se esprimă cu răutate o foiă din Pesta, „facă nesigură viâţa publicău dela Ar adu şi până la Cluşiu şi dela Beiuşu până la Braşovu.

Nimică mai firescă, decâtă că adversarii noştri au remasă cu to> tulă uimiţi în f ţa acestei mişcări neaşteptate, aşa că multă timpă nu s'au putută reculege. I-a sur­prinsă mai alesă, când au vecjută, că poporulă nostru cu mică cu mare a luată parte la adunările nóstre şi că şi preoţimea a fostă pretutindeni câtă se póte de bine representată.

Era învederată, că acésta miş­care trebuia se nimicéscá tóté câte le-au susţinută pănă acuma gu­vernanţii noştri, faţă cu tronulă şi cu opiniunea publică, despre

Români, că ar fi bine tractaţi şi mrlţumiţi cu sortea loră şi alte minciuni încornurate de aceste.

Vő4éndu-se astfelă deodată a- junşi în cornă de capră şoviniştii unguri s’au gândita şi s’au res- gânditu cum se se pórte faţa cu mişcarea Ram anilor ă şi ce se răs­pundă la protestele adunăriloră românesci.

Ca se tacă şi se se facă că nu vădă şi nu audă nu mai mergea, căci se dusese vestea pretutindeni despre adunările românesci

Astfelu s’au sfătuită câtă s’au sfătuită şi în urmă, la spartulă tér- gului, le-a venită în minte, că în Bucuresci studenţii universitari au înfiinţată tocmai acuma o Ligă pentru apérarea culturii române de pretutindenea si că tóté péca* tele loră, adecă ale despoţiloră mari şi mici unguri, se potă sparge acum în capulă acestei Lige.

Liga din Bucuresci, este de vină la tóté. Ea a dată lozinca, ea a pusă la cale tote şi numai ei este a se mulţămi, că Românii „dela Aradă şi pănă la Cluşiu şi dela Beiuşă pănă la Braşovă“ s’au redicată în picióre şi au făcută se résune totă Ardélula şi Ţâra unguréscá de protestele loră.

Puternică mai trebue sé fiă acésta Ligă décá a putută severşi astfelă de lucruri pe când încă mcî n’a b i n e din gáóce!

Şi foile guvernamentale jidano- maghiare din Pesta nici nu se sfiescă măcară de a susţinâ, că Liga bucurescéná are acésta mare putere, că ea este care a dată instrucţiuni Româniloră. Ele nici aceea nu o vedă în ce lumină tristă înfăţişâză starea de lucruri din acestă stată, când susţină asemeni gugumănii. Ba mai mult, acestora cjiarişti unguri le este întru nimică

a declara înaintea lumei, că a pa­tra parte a poporaţiunei statului e lipsită de lealitate şi de credinţă faţă cu statulu, numai case’şîpdtă sprijini afirmarea de mai susă şi se p6tă acoperi păcatele celoră dela cârmă!

Şi astfelă de creaturi pecătose pretindă a fi apărătorii interese- loră statului, ai monarchiei şi ai tronului!

Asemeni uneltiri şi clevetiri ne­ruşinate nu merită decâtă dispre­ţuia nostru. Şoviniştii reutăcişî unguri nu-şl voră put£ ajunge sco<? pulă cu ele, căci aeji suntă prea deochiaţi. Curată şi nepătată ca faţa stirelui este lealitatea Româ­nului şi putern; -ă şi sfântă este dreptatea causei lu i !

CRONICA POLITICĂ.Multö veninü au produsü în inimile

réutációse ale şoviniştilorfi unguri pro­

testele Bománilorü în contra Kişdedoyn- rilorn. La înoeputl ei totft au tăcutâ şi

şi-au înghiţita mânia, prefăoendu-se că despreţuesoii multö mai tare adunările

alegétorilorü romául, deoátü sé mai vor-

bescă şi sé scrie despre ele. In cele din

urmă ínsé furia a isbucnitü şi şoviniştii

uugurî toţi din tóté părţile ca la oomand&

au datü năvală asupra nóstrá. Gazetele

ungurescl suntü pline de înjurături la

adresa Bomânilorfi, ba unele dintre ele au mersü aşa de departe ou rőutatea

lorü diavolésoá, ínoátü au începută sö

ne bănuescă, ( icéndü, că mişcarea Ro- mâniloră noştri în contra Kişdedovuriloră nu s’a pornitü din îndemnulfi nostru

propriu, ci din nu scimü ce îndemntt

datü dela Bucuresci. Acestă bănuiélft o

ridică gazetele ungurescl în contra nóstrft

cu scopulü véditü, ca sé amágéscá lumea

înfâţişândâ pe Români ca pe nisceunel-

titorl în contra siguranţei statului şi în-

vinovăţindu-i, că arft lucra în contra

FOILETONULÜ „G-AZ. TRANS.“

Lacrimile inimeL— X II cântece —

Cartea lacrimiloră mele Ce te 'mbiă s’o citescî,N’o deschide ’ngândurată,Ci cu fruntea ’nseninată De speranţele ceresci.

Ochi albaştri ca cicórea Şi de lacrimi lină isvoră, Décá voue vi-se pare Durerós’a mea cântare, Face-ve-ţi ună rîuşoră.

Şi udaţi câmpia, unde Cânteculă s’a plăsmuită,Cu stropiri ínviátóre,Sé ’nfloréscá mândra flóré Ce in pieptă a veştecţită;

Să răsară veselia Intr’ună sufletă sbuciumatu; Picurii de fericire Să hranésc’a mea gândire, Ce puternică m-a legată.

Daţi*mi, ochi albaştri, ra4a Unui dulce viitoră;Luminaţi cu ’nduioşare Sufletulă ce dragi vă are Şi vă p0rtă în elă cu doră.

Cu adenculă vostru însă Ce ascunde-ună paradisă Nu cetiţi cuprinşi de jele Cartea lacrimiloră mele Scrisă în taina unui visă.

II.Pasăre cu glasă de aură Cântă dulce şi duiosă:Ea cu cântecile sale Umple-mi inima de jale Şi mă lăgănă frumosă.

Ea cântândă renasce raza Ce aprinde-ună tocă amară, Focă, ce astăc|Î mă hrănesce, Eră mâne mă topesce In dureri fără ho tară.

Décá-i dulce-a lui văpae, Pentruce-i bogată în chină? Chinurile-i décá-sa rele,De ce mă ’ndrăgescă de ele Şi rî4endă, de ce suspină?

Cântă pasăre de aurăPe o flóré ce-a crescutăIn grădina răsădităCu fiinţa ta smerităCând înteiu ne-amă cunoscută.

Şi cântândă ea îşi ímóie, Aripele în lină isvoră De plăceri şi de durere

Şi de sfânta mângăere Şi de ropotă mişcătoră.

Doi lucéfári lină cobóra Se lă vrajéscá în dulci ochiri, Er din unde farmecate Răsară blânde şi curate Cântecile de iubiri.

Foculă loră aprinde’n mine Rac[a, care i-au născută;Eu o sorbă cu gingăşia,Ea mă arde şi mă ’nviă Cu ună chină nepricepută.

O, lucéfári! spuneţi, d0ră Voi sunteţi ursiţii mei?Ra(}a v6stră aurită Şi zîmbirea-vă smerită Nu-să cumva din ochii ei?

Mica pasere de aură Atunci glasulă şi-a schimbată Şi c’o ciripire dulce A sburată, ca să se culce In fruncjişulă farmecată.

Eu privindă în zarea lunei î i şoptescă de-atuncî mereu: Vino pasăre şi-mi cântă Şi de dragoste’mi descântă Căci mă ardă de dorulă tău!

I I I .Ună surîsă din buze fripte

De-ală iubirii focă vrăjită A făcută ca să răsară O frum6să primăveră Intr'ună sufletă chinuită.

IV.

Dragostea e o feciâră Care picură mereu Ingânări de mângăere Peste rana cu durere Ce-a crescută în pieptulă teu.

Când te secă suferinţa Ea’ţi întinde lacrimi dulci Şi te chiamă cu ’nteţire,Ca ’n adenca ei simţire Dorurile să le culci.

O, de câte-ori pe mine Dragostea m’a legănată Pe-o gondolă aurită Peste marea liniştită Ca pe ună falnică împărată-

Fericită cela ce simte Foculă dragostii ceresc!Cu văpăi îndulcit(3re,Cu zîmbirî fărmecătdre Şi cu glasuri îngeresci.

V.

Ce poveste minunată Astă veră mi-ai şoptită Când rupeai o viorică,

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. JNr. 8»— i w r

ţărei acesteia mână în mână ou nisce

îuhipuiţl duşmani din afară. Pe lângă tóté svîrcolirile şoviniştiloră Unguri însă,

mişcarea Românilorü in contra Kişdedovu-

rilora s’a continuatö şi în septămâna a

césta cu totă însufleţirea. La 21 Febr.

s’a ţinută în Teaca conferenţa alegë-

torilorö români din acelă cercă, la oare conferenţă a luaţii parte unö publicö

peste aşteptare numărosă, oare cu tótá,

puterea ouvêntului protestă în contra Kişdedovuriloră. —- In 20 Februarie au protestată alegatorii rotnânî din co­

mitatul ö Făgăraşului într’o conferenţă, la care au luată parte 600 de alegători

— Iu 25 Februarie au protestată alegă

fcorii rotnânî din comitatulil Solnocă-Do

bêca, întruniţi la Deşii într’o conferenţă

la care au luatö parte ca ia 2000 de

alegători. Preşedintele adunărei a fostö

d lő advocată Gavrilu Manü\ proieotulü

de resoluţiune l’a pr^sentată d lă advo­caţii Augustă Munteanu. — In 26 Febr.

«’a ţinutft în Cluşiu adunarea alegători-

lorfi romául dia oerculù Cluşiului şi alö Gilăului, la care au luatö parte peste

400 de alegêtorï. Pe lângă tóté fîue- röturile şi sburăturile cu petri ale săl-

bati'iloră din aeestü foculară alö culturei

ungureseï, alegătorii români cu totă în-

sufl' ţi rea şi în modulü eelă mai demnö

au protestatö în contra Kişdedovuriloră.— Mai norocoşi au fostö şoviniştii Un­

guri ia Dicio-St.-Mărtinu, căci aici po­liţia a opri tű à se {iné adunarea alegétori-

loru români din comitatulil Têrnavei

mioî, ce fusese convocată acolo pe

de 25 Feburarie. Astfelù ou poliţia şi ou puterea li-a suocesă şoviniştiloră së înâbuşâscă vocea de protestare a Ro­

mânului.

Din raporturile amănunţite, ce le- am ü primitű despre decursulü adună-

rilorü diu Băsescl şi A!ba-Iulia, mai amintimü, că în Băsesci s’a ţinută adu­

narea alegëtorilorô români din cerculü de alegere Sălagiu-Cehă, luândü parte

la ea ca la 900 de alegêtorï de prin tóté

comunele, ce se ţin0 de acestü ceroö. Preşedintele adunărei a fostû d-lü loanù

Vasvari, preotü în Bârseulă de süsü, ér

notari d-nii : D. Suciu şi Em. Branu. Pro-

iectulă de resoluţiune l’a aşternuta d-lö Georgiu Popü din Băsescl, care printr’o

lungă şi prea frumósá vorbire arătâ is-

toriculü nedreptăţirilora poporului ro- mân^scü şi fasele politice prin cari a

trecutü elü mai alesü delà introducerea

constituţionalismului unguresoü íncóce.

— In Alba-Iulia s’a ţinuta la 19 Fe­

bruarie adunarea alegëtorilorô români din cercurile Alba Iulia, Vinţulfi de josa,

Aiudö, Ighiu şi Uióra Au luata parte

la adunare peste 500 de alegőtorl. Pre­

şedinte a fosta d la canonioü din Blaşiu,

Dr. Ioanű Raţă] notari d-nii: advocaţi Ra{2 şi Munteanu. înfocate vorbiri au

ţinuta d nii advocaţi Rubin Patiţa din

Alba Iulia şi Lud, Ciato din Blaşiu. Pro

ieotulö de resoluţiune l’a presentatü d-lö

Dr. V. Hossu, fiindft susţinuta de d-la eanouicö Ioanű M. Moldovanu din Blaşiu.

Tota în oausa KişdedovurilorO mai

este convocată pe astă4* în Câmpeni adunarea alegétoriiora români din oer-

oula Trăscăului.Aoum nu mai este unghiu alö ţărei,

în care Românii să nu’şl fi arátatü in

dignaţiunea lorü şi sé nu fi protestatü în contra monstruosului fătă ala minis­

trului Câaky şi alö năsdrăvanilora săi

sotl, cari vréu ső atenteze la vi0ţa na

ţianală a mioilora noştri copii. Decă pe lângă tóté aoestea monstruosulă proiecta

pentru EjşdedovurI se va face lege, sta

pânitorii Unguri să nu ^ică odată, că

auestă lege s'a adusa cu învoirea nóstrá

şi să nu uite, oă amare sunta şi amare au fosta de când e lumea ródele aoe*

lorü legi, cari s’au făcuta în potriva vo­

inţei popórelora.

Ministrulü de şcole Albin Csaky

eră a dată o ordinaţiune ín soopulü de

a îngreuna şi mai multa învăţămentulă

poporala mai alesă pentru noi, Românii. Anuare, prin noua sa ordinaţiune minis-

trulö opresce de a mai uni postulă de în-

vétátorü cu postula de preotü, astfelă, că

pe viitoră nu-i va mai fi iertată niol unei comune, ca în lipsa da învăţătora

să se foloséscá de preotulü său, decă nu

cumva prm întrepuner°a autorităţi lorü superióre bisericesci se va putó câştiga

în anumite caşuri escepţiouale îngădu­

inţa ministrului. Nu-i vorbă, preotulü

trebue să fiă preotü, şi învăţâtorula — în

văţătoră ; asta amă sciut’o noi şi fără a ni-o mai spune ministrulü Csaky. Dóeá

însă ou tóté acestea, în anumit”’ comune de ale nóstre a trebuită din când în

când să ţină preotulü şi looulü învăţă­

torului, aoésta s’a întemplată numai de

nevoiă, oăol unele comune póte nu şi-au

putută căpăta învăţătorO, ori póte n’au

avută ou ce să-lă susţină. Ordinaţiunea

amintită a ministrului Csaky nu ţine semă de năcazurile nóstre, oi are de

soopă de a face nouă înouroăturl şc01e- loră nóstre poporale, oa să nu mai p0tă trăi. Bani şi sprijină nu le dă, dór pre­

tinde dela ele şi ceea ce le este ou ne­

putinţă.

Iu filele de 2, 4 şi 7 Martie st. n.

se vorü face în Buoovina alegerile de deputaţi pentru senatulu imperialii. Din

incidentulă acesta, societatea politică

română „Concordia“ din Cernăuţi a în­

cepută să desvólte în interesulü cau-

seloră românescl ale poporului nostru din Buoovina o activitate vredni’ ă de

tótá lauda. Ea a adresată cătră alegă­torii români bucovineni unü căldurosă

apelö, prin care îi provócá să-şi dea tóté silinţele pentru a alege astfeliu de

deputaţi, cari au tragere de mimă cfttră

poporula română şi oarl sciu apreţia do­rinţele cuprinse în programulă naţiouală

alü Românilora bucovineni. Dorinţele cuprinse în acestă programă suntă ur- m&tórele:

1) Păstrarea individualităţii istorice şi politice a ţărei. 2) Desvoltarea oulturală

naţională mai alesă prin îmulţirea şc0 lelorü românescl şi prin întrebuinţarea limbei poporului în tóté afacerile sale

cu autorităţile administrative şi judecă toresol. 3) Asigurare , şi cultivarea iute-

reseloră sânte ale biserioei române orto­doxe 4j Prosperarea economică a ţerei

mai elesă prin încheiarea convenţiunii

comerciale cu România. 5) Cultivarea bunei înţelegeri între locuitorii pămân­

teni ai ţerei.Acesta este programulă, pentru cari

luptă fraţii noştri din Bucovina. Dum-

nec|eu să le ajute, oa să şi-lă duoă îu de-

plinire după dorinţa inimei lora!

In 24 Februarie când véduva împe- ratésa Fridericű a voitn să cerceteze şcola de beie arte în Párisii (Ecole des

beaux arts), cineva a luată josă cununa

oe se afla pe statua pictorului Regnault (care a căcjută la 1870 pe oâmpulă de

răsboiu). Deputatulă Derouléde, aucjinda

despre aoésta, numai decâtă s’a dusă la ministru Freycinet, ameninţându’Iă, că

îlă va interpela îu cameră. Freycinet a chiămată îndată pe ministrulă de culte,

care a răspunsă, că cununa a fosta în­

depărtată de unü funcţionară inferiorü,

dér a declarată, că ârăşl ae póte pune

îndărăta. Derouléde s’a dusă în cameră

şi acolo a înscenată o ooleotă pentru o nouă cunună, ou care apoi în modü de­

monstrativă au decorată statua lui Reg­nault. Franoesii suntă fórte iritaţi din

causă, că împărăte8a văduvă a fosta şi la Versailles, unde la 1871 s’a fostă pro­

clamată împărăţia germană. Cassagnac a sorisă din incidentulă acesta unü ar

tioulă fórte aspru, pe oare l’a publicata

sub titluiü „Sacrilegium“. ţ)iarele în mare parte au începută să scrie cu măniă în

contra împărătesei văduve a lui Fride-

rică. In genere ele aousă atâtă pe îm- pérátésa, câtă şi pe ambasadorulü ger-

manü, 4i°®üdQ| că au doveditü marj lipsă de taotü, când au visitatü ruinele

d**la Siiint-Cloud (din vr^m ja botnbardirii Parisului; şi cawt luli d^Ja Yerwailles.

Multă sânge rău a prodtufi s?i i^parturea

cununiei de pe statua lm Reg ault. ţ> a- rele oeră acutn, ca Hrtiştu francul sè §ï

retragă cuvêntulù şi sé nu ia parte la es- positia din B*rlinù. Să par**, că mai mulţi

dintre pictorii c i mai însemnaţ,! s’au $i ho-

tftrîtă să nu ia part* 1 * espoMiţiă şi decă vorü mai faoe şi alţii asenien^a acestora,

atunci corporatiunea pictorii»rrt francesî nu va fi d« lo-’ă repres-ntată la espo-

siţia din B rlinö, deóre ce se cj ce că

Francesii séu voră espune \n tnodă irn-

posantă, s^u nu vorô espune d* *o a.

Numărulă fran -eie cari se

e8primă în contra partioipărri la

siţiunea internaţională d * arte în Ber­

lină cresce pe fiă oare 4'* A'altft- ri s’a ţinută o nouă întrunire a art'y ti lor a,

pentru a lua o hotărîre d^fi'iitivă în a- cést'i cestiune. Mai mnlţr deputaţi fron­

ces!, sub ouvênta că amba^^doruln frari-

cesă dela B^rlirifl, d-lű Merhette ar fi

a ela, care a mijlocită că Istoria împără­tesei văduvei germane la Parist, snntă

hotărîţl a cere dela ministrulă de es- terne ca să reohieme pe ambasadorulă,

séu să lö strfimute la tină alto po^tă.

ţ)iarulă Figaro“ 4'r‘e s^op tH vi*nirei la Parisă a împărătesei a fo-sta

de a vorbi cu mai multe persótu1 însem­nate asupra raporturiloră dintre Francia

îi Germania şi a vedé, cari suntă greu­tăţile ce impedecă o apropiar« între a-

c^ste două state. Persóne (ju vatjă din

Parisă stăruesoă ca a>tiştii fran^tsî, oirl

au fostă batjocoriţi de Germani ou nu­

mele de „Artistes capitulard** (artişti,

cari hu capitulată) să-şi retragă cuvên- tulă dată împărătesei şi să nu espm.ă

nimică la esposiţiunea din B*rli»iü. P?j- torulô Détaillé, care s’a pronunţaţii oelă

dintâm pentru participare se par*? că este fórte sdruncinată în planulă sêu, căci s’a esprimată cătră unü raportoră

ală unui 4iarfl> 4 c®n,:*û: eu dimpreună ou colegii mei am voită să dovedimă,

că arta nóstrá este mai sup^riorâ; amă

voită să-i procurămă Franciéi o revanşă

artistică, nu amă fostă ínaé înţe'eşl de

de cătră toţi. Mie îmî pare rău de aoésta, suntă însă multă mai patriotă, deeâtü

să nu consideră părerea majorităţii con-

cetăţeniloră mei şi să nu mă supună ei.

Eu nu voiu espune nimic la Berlină şi

credă oă toţi colegii mei fără deosebire voră lua în sémâ opiniun^a publică... —

Décâ într’adevërô artiştii francesl vorü

decide a nu lua parte Ja esposiţiunea

germauă, atunci şi călătoria împărătesei

la Parisü va rëmâné fără resultatulÜ

Ér din crengi o turturică Ne ’ngâna c’un gurruitü.

Ascultamü cu duioşiă Torsulü ei fărmecătoru Şi cetiamü din a ta faţă Ra4a, care dă vieţă Sufletului arsu de doru.

Dulce isvoria din buze-ţî Riulu dulcelui teu graiu,Şi din crengi mirositóre Te*ascultau priveghitóre, Te-ascultau îngerii ’n raiu.

Îm î părea, că întrega fire Se topesce ’n foculü téu,Er Í8vórele din vale îşi mânau undele sale Mai mereu şi mai mereu.

Fericiţi eramü atuncia,Dór de-odat’ a résáritü D in frumósa viorică O schinteiă mititică Ce în inimi ni*a săriţii.

Eu privindu-te cu dulce Ţi amu şoptitfi înfioratu,Că schinteua în mine cresce....Tu mi ai < isö, că te topesce Şi t r e i lacrimi ai vérsatü.

V1‘Dragt isvóre de lumină,

De ce umec[í ve găsescu? N’aveţi liniştea vieţii,N’aveţi flórea tinereţiiîn alu vostru câmpu cerescü?

De ce plângeţi cu suspinurl Şi de ce ve turburaţi?Jalea vóstrá mé omórá,Chinulu vostru mé dobórá, Când ve sciu, că lăcrimaţi!

Nu mai plângeţi, nu mai plângeţi Timpulü e sé vé opriţi Daţi-mi chinurile mie,Le-oiu purta cu veselie Când ve sciu, că mé iubiţi.

V II.

Spune-unü cántecü din vechime Că iubirea a topitü Pece ierni din ţera ’n care Nemilóse desperare Totü şi tóté a sleitü.

Cu nespusă sărăciă;Şi-i bogaţii şi cerşitorii.

Elu cerşesce de-apururea Îîr la daniă-i sgârcitu;E ’ndrăsneţîi şi e cuminte Şi te fură şi te minte Ca telharulu iscusitu.

Eu cu „AmorS“ nici-odată Prietiniă n ’am legatu; fir de simtu că me topeece Foculu, care te iubesce Nu-i alu lui, — tu mi-l’ai daţii!

IX .

D 6rme puiu de turturică Susu pe crengi în cuibuşorti; Ventulu serii îlu serută,Mama lui privesce-lQ, mută,Şi îlu legănă cu dorâ.

Cum aşi vr6 sS fi tu puiul i i ! fira eu s8 fiu schimbată îutr’unii ventii cu aripi line Ca s$ sborii pănă la tine Şi sS ţi fură unîi sărutată!

Mama ta s6 ne priv6scă Din alu cerului azurii;Se zîmbesca ’n fericire S<5 ne legene ’n iubire Şi sS-mi ierte, ce îţi furii.

X .Nóptea când pnvescu la stele Ochii tei îi întelnescu;De privescü apele clare Cili puiu teu, ce séménű n’are Apelele mi-lii desvălescii.

ţ)iua când me uitü spre sóre La apusu, ori resăritu,Yedü fiinţa ta curată Ca o ra4ă minunată Cum zîmbesce strălucită.

Sfiiciosă când resare Luna din văpăi cerescl,Tu pe raza ei uş0ră Ca o tainică feciórá Te cobori din lumi cerescî.

Tótá clipa e din tine Şi din tóté tu-mi résai,Inimă neprihănităCu iubire nesfirşităŞi cu dulci zîmbiri din raiu.

X I.O, tu ai ce are cerulű,Ierte-mi vorba Dumne4eu, Cerulü are fericire,Tu ai farmecă şi iubire In curată sufletulă teu.

Şi de-ar vró sé-mí deie cerulü Cei mai mândri din ai séi Doi lucéfári; — eu i*aşi spune

Şi eu, când înteiaşl dată Am simţită în pieptulă meu A iubirii primăveră,M’am aprinsă, ca şi o pară Şi... de-atuncia ardă mereu.

VII.

„Amoră“ cu săgeţi în tolbă S’a născută din prinţişorl Cu nespusă bogăţiă,

Nr. 38 l89i. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina h.

doritrt. Din puncta de vedre politică călătoria ei er&sî nu a putntft ave nici

ană lesnltHf O, cgel nu •* con venito nioî

cu preşedintei** republi ei, ni I oa mi

nistrula de este ne. Raporturile dintre

Francia şi Germania prin urmare, admi- ţânda, <_& tn G rinania >'U a-' va nasoe

O mai mare ură vo^a rămân A aceleaşi.

— Văduva d#> ourenda răposatului p’c torfl francesa Meissonier întrebată fiindă

de cătră ( iarulrt „La Soir“ d^ ’ă hăr batulO ei ar fi cer^e'nta esposiţia din

BerlinO, răspunse: „sufletul a său a fontii

cu totula frannes'i şi la înălţimea ge­niului său. Ni' I-odatft ela nu ar fi es-

pusă vre-o operă de a sa la BerlinO şi

de p© timpuîfl răsboiului nici ună ger­

manii nu a mai călcat1' pragulă casei sale.“*

P arele sosite astă ser* din Bunuresoî ne

spun, că ministerialii Mana a de is a’şl da demisiunea. Se crede, oă generalulă Flo-

rescu va fi însărcinate cu formarea noului cabineta.

Protestn in contra KisMowilort.(Telegramă part. a „Gaz. Trans.“)

Câmpenî, 28 Februarie. Confe- renţa alegetorilorii români din cer culii electoralii Trâscâu, comitatulii Turda-Arieşu, ţinută a(}i în Câm­peni in nu mării imposantu de ale­gători, inteligenţă şi poporu, una­nimii şi solenmelu protest^ză în contra proiectului de lege pentru asilele de copii. însufle­ţire serbătorăscă.

Sélbatécia Kulturegylelistă.In urma aţîţăriloru foilorü din

CluşG, tinerimea maghiară dela universitatea de acolo a demons tratü în modfi sălbaticu în contra adunărei de Joi a Románilorü, dovedindu-şi patriotismulü şi cul­tura prin aceea, că a aruncatö cu petri asupra alegétorilorü români şi în nóptea aceleiaşi cjile, pe când Românii erau întruniţi la concerto şi lalü, au spartü ferestrile dela locuinţa advocatului Dr. Isacü şi a altorö fruntaşi români. De nu întrevenea poliţia se întâmplau escese şi mai mari.

Dér să vedemu, cum sciu să'şi zugrăvăscă înşişi şoviniştii Kul- turegyletişti icóna sSlbétaciilorű lorü. „Kolozsvár" descrie cele pe­trecute Joi la amecji astfelö :

„La 11 óre tinerimea universitară

— vr’o sută de inşi — au pornită în rânduri, de cătră pieţă spre Oasină, în

Mulţumescu cerule bune, Dór’am, étá, ochii ei!

X II.Ochi mai vii decâtu lumina, Dulci ca raiulü şi curaţi, Face-vă-ţi priveghitóre,Şi bătendu din aripióre La feróstra mea sburaţî.

Când pe cerQ s’arată stéua Azuritelorü cărări Yoi în dulce armonia Să-mi cântaţi de veseliă,Să-mi cântaţi mândre cântări.

Visurile mele atuncia S’orü ascunde ’ncetişorQ Sub a vóstre aripióre,Ca zefiru’n lói de flóré,Şi-orii dormi, dormi uşord.

Când lucăfărulu de cjiuă S’o ivi şi veţi sbura,Tainici visurile mele S’orü preface în lăcrimele Şi frumosü s’orü anina

De-ale vóstre gene mândre Ochi adéncu fărmecători;Ér când razele de sóre Săruta-le-oru zímbitóre Yorü luci ca roua ’n flori.S e g h e d i n 1890.

Traianu H. Popii.

completă ordine şi linişte(?) Ajungâada

aici, au aflata că li-e oprită intrarea. La

acésta tinerimea a începută să facă sgo- motö şi între chiote, urlete şi fluerăturî

a pretinsü a li se concede să între în

adunarea „publică“ Firesce că în urma

acésta poliţiştii au străjuită porta şi mai

tare. Sgomotulü a duratü necontenitü, dér f*ră ' a sé fi luata dimensiuni se-

rióüe. Sé aucjiau strigări de ^Absug* şi de batjocură din partea tinerimei ca e

se afla într’o disposiţiă mai multü glu

mâţă (?) decátö mániósá, salutándü ast

felö ou strigări pe membrii adunării,

cari în mare parte erau ad maţi diutre

poporulö de réadö. La vestea demons-

traţiunei, numai deoâta s’a adunata mul

ţime mare pe Szén-Utoza (strada unde era adunarea). Poliţia a stăruita ou mare

zela ső susţină ordinea, fiindă aoésta

unö luoru cu atâtă mai uşorii, ou câta

demonstranţii nu au avuta intenţiune sé

păşâscă pe terenulfl unei demonstraţitmI mai forţate. Astfela a fosta de tota ne­

aşteptată şi revoltánóre aoea măsură luat* de poliţii, când din o stradă de

aiăturl, au năvălită deodată poliţişti oă

lăreţl asupra publicului, oare treoea pe

tro*oarű — tocmai íntr’unü momeuta,

când pe stradă era cea mai mare linişte (?)Ataoulü acesta nebunesoG. ala poli­

ţiei într’adevără a aţîţată publiculö, oare de altium era destula de paoInicfl(?) şi

oare aouma s’a retrasă între sgomote

puternice dinaintea potcóvelora oailor . Norooü că nu s’a întâmplata nici o ne­

norocire... şi şi mai mare norooü, că

demoustraţiunea, care se patrecea în li­

nişte, nu a luatü o formă mai seriósá

sub influinţa aoestei diaposiţiunl esage rate a poliţiei... După aoestea poliţiştii

călăreţi s’au postata d naintea oasei

bombardate numai cu strigăte de „abzug“.

Iritaţiunea cresoea totă mai tare şi glóta

s'a índesatü în attaqub în jurula călă

reţilorii. S’a vé^utü uă vitejia de husarâ

a poliţiştilorfl a fostö o diaposiţiune r^u

alésá care aţîţa şi măria numai agitaţia.

Călăreţii însă abia după intervenirea

Contelui Lázár István, jeoretarulö fi^pa nului, s’au retrasa dela postaid lorü în

urma unei porunci. lutru oâta a fostü

corectü lucrulü acesta se vede de acolo,

că împreună cu ei s’a retrasa şi o parte

din publioü şi demonstraţiunea îndată deveni mai b!ândă(?) Tinerimea înzadara

a forţată cererea sé i-se permită intrarea în adunare. Nici nu trebue sé o spunema

că poliţia nu putea lua asupra ei urmă

rile ce resultau, déoá li-se permitea sé între. La 12 óre rândurile tinerimei au

înoeputa a se rări, pe când oei râmaşi

pe loca au aşteptată sferşitula adunării.

„Flore înflorită.“Poveste.

A fostü ce a fosta.

A fostü odată o fată ou sufletü voi­

nică, care se bătea cu smei şi cu bă-

laurl, se îmbrăca bărbătesce şi se prindea frate de cruce cu hoţi şi cu tălharl. Dér

oa sé înoepft povestea de unde se începe,

oiu 4>ce, că fata acésta a fostă a unui

morară şi o chiăma „Flóré înflorită.“

De orescută a crescută ca tóté fe­

tele, într’o nópte, după cum adecă e vorba între ómenl, că fetele crescă ca

ciupercile după plóia de vérá. Era totuşi

mare deosebire între crescerea ei şi a

celorlalte fete, căci râmânendă mică de

maică-sa, tatá-séu a crescut’o şi de fată

şi de fecioră.Când s’a apucată fata feoioriţă şi

te mai puteai arădui şi după vorba ei, pănă peste pragulă uşii, tată-s0u s’a luată

óre unde pe ospăţă şi s’a totă ospătată trei séptémánl; ea a rémasü acasă, sé

vâdă de bine, că bine era multă.

Trecură mai multe c ile din vremea ce

s’a dusü tată-său şi fetei nui-s’a întâmplată

nimica. Odată, când a fostă a şâsea

la me4ă de nópte vină doi-spre-^ece

smei s’o fure, că fata nu înzadară cres-

ouse la moră, era sdravănă şi frumósá.

Fata avea obiceiulă acela, că peste

La i/2í órá d.a. s’a terminata adunarea şi membrii adunării, în frunte cu edvo

catula Coroiaua şi cu protopopula Ro

şescu, s’au îmbulzită afară pe portă. Po

liţia numai decâta a formata unö oordonü (spalirü.) — Şi ce poporft a

fosră acesta! Abia vr’o doi trei nâdră-

garl, oeilnlţl toţi păuă la uuula ţărani

(paraszr) dela sate, pe cari póte i au

adunata de prin târgă, şi cari îmbul-

cjându-se urmau ,,con iucétorilora“ , prin­tre oordonula tinerimei demonstraute.

A fostă o privelişce de tota oomică sé

ve4l aoesfcă glófcá de , Falstaff1*, oare

mâue va figara în fiarei© româuescl, ca

„inteligenţă româuă din C u^iu şi jură‘*.

Cu-o putere adevérata elementară a is buonita risulă între reudurile demonstrau

ţiloră. Nici odată nu s’au văfjuta strigări

de „abzugu mai vióie şi voióse oa şi

acelea, cu cari fu întimpinată şi petre­cută glóta diu partea demonstranţilor etc...

După oe a gătata ou descrierea de­

monstraţi unei, oare, 4i°e* de altmintrelea

a fostă nevinomtă şi numai o rglumâtt, treoe la descrierea adunării. Aici apoi

íntrebu^ézá tite ouvintele de dispreţa,

pe cari numai în dioţionarula limbei un- gureşei le poţi afla, la adresa adunărei

românesol şi abia după-oe şl a des ărcată veninula din burdufula fierei asupra Ro-

m^nilora mai adauge „Kolozsvár“ la

sfârşita că:„Din óre care parte, din vecini, a

«burată o péströ în curte şi s’a lovite de unü arbore. Mai apoi tocmai când

raportorulă sfârşi cu proiectulă de re

aoluţiune şi când íncepú sé vorbéscá

preotula din Gririşa Ioanü Blaga, a arun­

cată cineva unü vasă de Iută înlăuntru.

Vasnlă s’a lovită de capulă unui Gre-

goriu Gligoră, din Feleaoă omă de 30

—40 de ani şi i-a rănita oapulă. Râni-

tulă a începută sé sbiere puternică, şi

în urma acésta sa iscata o confusiune generală.“ __________

Telepei part a M Trans."Cluşiu, 28 Februarie. Fanaticii

demonstranţi maghiari în decur- sulü concertului rom^nescü de alal- tăeri séra au spartă şi geamurile fe- restriloru advocatului Dr. Bea, care propuse şi motivă proiectulü de resoluţiune în adunarea electorală din 26 Februarie. După primirea proiectului de resoluţiune, unű de­monstranta aruncă cu o pétrá de-adrep- tulu asupra capului lui Ilea.

„Pester Lloyfl“ şi aflmârile nóstre.„Pester Ltoyd“ dela 27 F bruwrie,

într’ună articula de fondă ia în apărare

nópte închidea uşa pe dinăuntru, nu c& d6ră i-ar fi fostă frică, ci că e bine ca fetele sé grijéscá de sine, oa eé nu aibă

oe cârpi asupra lorü gurile rele.

Décá vină smeii, bată la uşă sé le

deschidă.

„N’am pe cine s’aşteptă“ — $ cea ea, — „nu vé deschidă.“

Smeii, că nu s'ora lăsa ocară chiar

la o fată, se sfătuescă cum sé pătrundă

la ea, oă scară nu şl au aflată nioăirl.

Ce a fi, cum ne omă sui? ^ic0 c&’ pitanulă smeiloră.

„Sui-ne-oma aşa“, răspunse óre-care,

8o’omü apuca unuin pe umérula celui-

laltă.“ Odată se apucă unulă pe nmerulă

celuilaltă şi se bagă în casă.

Fata din casă bine a luatü séma, ce

faoă, şi s’a pusă cu paloşulă la feréstrá şi care cum s’a băgata, capulă i-a luată,

pănă a ajunsă la cela de pe urmă. Pe acesta l’a ajunsă cântătorii şi n’a avută

putere sé se suie pe feréstrá, dér nici

n’a avută pe a cui umără să apuce şi

astfelă a scăpată.

Din acelă oiasă smăulă bună şi

hodină n’a avută, că — vedeţi — îi

era ruşine, că o fétá astă bajocură a

putută pune pe ei. Ruşinea îla supăra şi gândulă de a se răsbuna cu orl-ce

preţa îlă muncea fără să încete. Ei bine, dór de unde să încâpă şi cum să

faptele vitejia I ale tinerilorö ungur kultur^gyletiştl din Clusfă. săvârşite în contra adu iărei Rjmáuilorü de acolo, 4* când a, oă uu 8<*ie care du doi are uiai puţină drnptatt : Românii şovinişti, cari s’an adunata, ori „esoedenţii patriotici“, onrî au bombardata cu petrii adunarea?

„Pester Lli>yd“ nu póte să s use pr«xa acésta, ba se pare i h«ar, că ar condamna-o, dér găsesce ca tmerimea maghiară din Ciuşa e tinerime şi că ea şl a dovedita nutnai iubirea de patriă, deşi în moda escesivü, pe cânda Ro- mâuii a iuuaţl au păcătuita în contra credinţei cătră stată.

Mai departe se miră, oă Româuii au cutezată să conchiame adunarea to *mai la Cluşiu, în CHutrulü Kulturegyletului. Acésta a fosta o provo* are. ţ)u<e apoi, că adunările româuesd, făceudu-se după ce s’a de«bâtuta în dietă proiwctula pen­tru Kişdedovurî, aoésta dovedesoe, că oausa mişcărei nu este proiectulă de lege, ci eia este numai pretextula. intâr- 4iarea vine de acolo, oă Liga culturală în Româuia s'a înfiinţată numai de ou- rândă, şi oă ea a data pr^a târziu sem- naiula. Impută apoi Românilora neleali- tate, aousándu-i că arü primi iustruo- ţiunl dinafară, şi oă faoü statului ungarăo mare nedreptate prin acésta. deórece statuia nu cere dela ei, deeâta ca să i înveţe limba iui ş. o. a.

Esposiţiă românescă de industrii de

casă. La 14 Februarie n. c. s’a ţinută în Deva a treia adunare generală a „Reu- niuniunei femeiloră române din cotnita-

tula Huned6rei“, ou oare ocasiune s’a con­

statata între altele, că averea R auniuuei

representă ună oapitală de peste 1000 fl.

n urma înţelegerei ce a avut’o comite-

tuia Reuniunei cu zel6sele n6stre Ro­mâne din Haţegă, membrele, ce s’au în­

făţişată la acâstă adunare, cu o însufle­

ţire mai pe susa de orl-ce laudă au ho- tărîtă, ca la vară, cu ocasiunea adunării

generale a „Asociaţiunei transilvaue“, ce

se va ţinâ în Haţega, să arangieze o es-

posiţiune de industriă de casă. Pentru ehel-

tuelile esposiţiei adunarea a votata 100 fl., âr 60 fl. ca premii pentru ţărancele ro­

mâne, cari se voru distinge cu cele mai

frumâse ţgsăurt, chindisiturî} fiă în materift

de lână, ină, cânepă, său altă luoru, de

mână. Bravele Românce din Haţegă s’au şi constituită deja într’una comitetă

de esposiţiă şi se voră lua măsurile de lipsă, ca membrele din întregă comita­

tul a să dea mână de ajutoră acestui co-

mitetă, pentru oa astfeliu esposiţia, ce se

va arangia, să p6tă 6 iedna fidelă a hăr­niciei femeii române.

Nu putema, decâtă să felicitămă cncăldură pe zel6sele iniţiat6re ale acestei

idei măreţe, dorindu le cele mai frum6se sucoese!

pună la cale ună lucru ca acesta?! Că

atâta pricepea şi elă, că celă oe pe

lângă grijă era sé se ardă odată, a

doua 0ră va fi şi mai cu grijă. Fatft

va fi cu ochii în patru unde numai l ’a

vedé şi s’a feri, să nu-i stee butucii în cale.

De astea gânduri frământată, ajuns©

smăulă acasă şi şl-a povestită păţania cătră maică sa.

Ce-a fi şi cum o fi acuma, maică? Sângele-sânge poftesoe, dér cum o vomă omorî ?

— „Aşa, ffetulă meu, că ti-i fac©

omă ca ómenii şi-i merge la tată-său,

şi-i întreba, oă nu te-a primi ucenică la

m0ră. Décá te-a primi, ti-i pune cu buna

pe lângă fată, s’o scoţi din minte. Asta

nu-i lucru mare, că fetele-să lude şi lă- comóse la feciori frumoşi. Şi după o©

şi peste asta-i fi trecuta, îi aduce-o în ţâra nóstrá şi-i vei măsura cu ce măsură» îi vrea“.

Odată se şi face smeulă omă şi s«

duce la tata fetei.

„Norocă bună sé dée Dumne4eu!tt

— „DeeţI Dumne4eu sănătate!“

„Nu ml-oiu căpăta ună locă de uce­

nică la mórá, că vróu să învăţă mo-

răritulă ?“

— „Ba căpăta“.

Rămâne la mórá şi din ceea şi din-

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 38— 1891.

Fundaţiune. D-lü Mihatlü Cirlea, no­tară publică r. în Abrudă, care mai anii treouţl înfiinţase o fundaţiune de 150 fl.

în favorulă Reuniunii femeiloră române

din Abrudü, din incidentula durerosului

casă de mórte a neuitatei sale soţii Zoe,

a mai adausü la acestă fundaţiune 850

Hor., astfeliu că fundaţiunea represintă

acuma unü capitalü de 500 fl. şi pórtá numele: „Fundaţiunea Zoe §i Cornelia

Cirlea.“ — D-lü canonicü diu Lugoşă, Andreiu Liviu, a íntemeiatü o fundaţiune

de 8000 fl. pentru studenţii universitari români din diecesa Lugoşului. Stipendii

se va împărţi însă numai după ce funda­

ţiunea va cresce la 5000 fl.*

* *Earü pentru biserică. Locuitórea

Anuca Komán#, de nascere din Sántióna,

ér acum locuitóre în Saua, a dăruită pe

séma biserioei românesci gr. c. din Sán­

tióna suma de 200 fl. v. a. cu scopulă, ca interesele acestui capitalü sé se fo-

loséscá pentru fapte de binefacere. Pentru

acestü darü frumosü, d-lü preotü Ioawi

CheresteşU şi curatorele primarü Laurerdiu

Pop-, în numele lorü şi alü poporului

románü din Sántióna, esprimă pe acéstá oale nobilei dăruitore cea mai sinceră

mulţămită şi recunoscinţă a lorü.*

* *Din Lâpuşnicii ni-se scrie, că la 20

Februarie s’a fácutü acolo alegerea de

primarü, fiindü alesü d-lü Nicolae Ober-

sterescu cu 135 de voturi contra 24. Cu acésta d-lü Obersterescu a fostü pentru

a 4-a 0ră alesü ca primarü. Poporulü

románü din Lăpusnică sperézá multü, că

d-lü Obersterescu va continua cu puteri

îndoite de a fi unü sírguinciosü sprijini- torü alü bisericei, alü şcolei şi alü tu-

turorü causelorü românesci din aceea

comună.*

* *Şcolă románéscá în Cana G-alileii ? De

lângă Ciceulü lui Rareşă (comit. S.-

Dobâca) ni-se scrie, cu data de 18 Febr.

n., că pe acolo umblă din satü în satü doi

ómenl îmbrăcaţi în haine călugărescl şi

ună fecioraşă ca de 16 ani. Aceştia au

adunatü de pe la omeni şi adună încă

şi acum ajutore în bani, după cum 4i°ü

«i, pe séma unei mănăstiri în Cana Ga- lileei, şi pentru ridicarea unei şcole româ­

nesci acolo. Din paşaportele acestorü străini, corespondentulü nostru a aflatü,

că ei se ţină de religiunea caldaică. Alte dreptăţi ale lorü erau scrise în

limbile arabică şi caldaică. Intre scri­

sorile lorü era şi o tipăritură romáuéscá,

în care se 4i°e> c& scopulü colectelorü «ste ridicarea unei şc01e româoescî în

Cana G-alileii. Tipăritura portă semnătură

Iosifü, metropolitü în Hebrea.

colo, cu iu ele de aurü pe mână, se place ou féta. Morarului încă-i plăcea, că era

harnioă şi sbura cu sacii cu grâu şi cu

fărină ca altulü cu mâna gólá.Când a fostü dela o vreme înainte,

la stăruinţele mai mari şi mai mari a

slugii, 4ice tata fetei: ,,eu te-amü aflatü,

că eşti omü şi scii trăi în lume, dór eu

îmi dau fata după tine, sluga mea“.

Sméulü a résuflatü una, cum i-ar fi

picatü dece petri de m0ră de pe inimă. „Acasă’să acuma“ soootesce — şi abia

aştepta, sé se vâdă trecută peste nuntă.

In urmă aduce Dumne4eu şi cjiua aceea şi etă draculü, că i bătută în lege.

Bine-i. Treoe a4î şi vine mâne, trecü oâteva séptémánl şi tinerii o dau cum

nu se póte mai bine unnlü după altulü.

Smăulă ínadinsü se purta blândă, sé nu

jinuâsoă, ce tăinuesce la inimă.

Când a fostü într’o < i, 4ice: „au4i oe, muierea mea, m’ajunse dorü de tată

şi de maică, haidamă pe ospăţti, sé mai

videmü ce-şî facă“.

„Bine 4*°! fcu» bărbate, haidemü sé védü din ce neamă eşti şi unde şe-

deţl“, că nu soia, c4-i de sméu.

S’au luată şi s’au dusă pe o vale spurcată, pe ună codru pustelnioă pănă

acasă la elă. Elă avea unspre4ece fraţi.Când au sosită în ţâra lui, n’au

Ori cum ar fi dreptăţile „cuvioşii-

loră loru“, nouă ne pare forte bănuitoră

scopulă, ce’lă urmărescă, pentru că lo­

cuitori români în Cana Galileii noi nu

soimă să fiă. In Alexandria şi în Ieru-

salimă scimă că se află câte o mică coloniă

de Români şi chiar şi în Cana G-tlileii,

se pote să se afle prea puţini emigranţi

români, mai alesă Ovrei romanisaţl din

România; numărulă aoestoră emigranţi

români însă nu putemă crede să fiă aşa

de mare încâtă să fiă lipsă a se în­

temeia pentru ei şc61ă propriă. De aceea 4io®mă omeniloră noştri să fiă cu

mare luare aminte în asemenea caşuri.** *

Pentru şcolarii sSraci. D-la Georgiu Şandoră, mare proprietară în Murăşă Cu-

ieşdiu, a dăruită şcolariloră săraci dela şc61a română confesională de acolo cărţi,

tăbliţe, creione, pene, hârtiă, caiete şi alte rechisite de lipsă pentru şc61ă în preţă de

42 fl. Pentru acostă nobilă binefacere, d-lă

învăţătoră Georgiu Demiană, |în numele

său şi ală celoră ajutoraţi, esprimă pe

acestă cale mărinimosului dăruitoră cea

mai sinceră mulţămită.** *

Ajutorarea meseriaşilorii români. Sub- comitetulă despărţământului ală Ill-lea

(Făgăraşă) ală „Asociaţiunei transilvane“, în urma hotărîrei luate în şedinţa sa

dela 23 Decemvre v. tr. în scopulă de

a contribui la îmulţirea şi îcuragiarea meseriaşiloră români de pe teritoriulă

acelui despărţământă, a împărţită nrmă t6rele ajutore: Lui Vas. Severă Florea

şi Ioană Ciutea, învăţăcei de măsarfl în Făgăraşă, câte 20 fl.; Nicolae Strâmba

Popa din Cuoiulata, calfă de curelară ;

Ioană Dâmboiu din Sebeşiu, învăţăcelă de croitoriă; Iacobă Frâncu dinComăna

sup., învăţăoelă de pantofăriă câte 20 fl. Petru Dragoşă din Făgăraşă, înv.

de curelariă ; Spiridonă Leţa din Făgă­

raşă, învăţ, de croitoriă; Nic. Rechieriu din Copăcelă, învăţ, de croitoriă; Geor­

giu Inaehie din Făgăraşă, înv. de bru-

tăriă, — toţi câte 10 fl. Ioană M. Ster-

miu din Vistea sup., învăţ, de pantofă- riă şi Simionă Maieră din Făgăraşă, înv. de croitoriă, câte 5 fl. Suma tuturoră

ajut6relorti, cari prin d-lă cassară N. Cosgaria s’au şi împărţită deja, face 150

fl. Tinerii ajutoraţi mulţumescă prin a- aoesta atâtă on. sub-comitetă, câtă şi

tuturoră d-loră, cari au contribuită la

adunarea acestora bani, promiţendă, că

se voră purta bine şi se voră face vred­

nică de ajut6rele, ce le-au primită.*

* *Fecunditate. Femeia Maria Constan­

tinii Eftin# din Feldi6ra (comit. Braşo­vului) a născuta la 10 Februarie 3 copii

aflată pe nime acasă numai pe mă-sa;— mă-sa fiindă 6rbă.

„Etă, maică“ — 4’ce »aicea-i pa­sărea, păzesce de ea, pănă mî-oiu aduoe

fraţii, să-mi ajute la jupuită, că asta lege i-am ruptă4*.

Cum trece ferulă celă arsă prin

carnea viă, aşa au trecută cuvintele

acestea prin inima Florei înflorite şi în­

dată i-a picată în minte, cine i dragulă

de bărbată, că nu p6te fi altulă, de- câtă smăulă, care a scăpată teafără în

n6ptea aceea.Ea a 4is& atunci aşa, D 6mne, Dum-

ne4eulă meu, dă să fiă pe gândulă meu,

să soapă de m6rtea, ce ml-a jurată, că

facă făgăduinţă tare şi mai tare, să le

ştergă şi urmele de pe pămentă!“

Maica smăului stetea lângă ea şi se ţinea cu amândouă mânile încleştată în

pupulă ei, ce’i l’a dată smeulă în mană, s’o păzâscă.

Flore înflorită se totă trage, se

totă trage cu baba pănă la mesă, că vă4use acolo nisce forfecl de tunsă oile,

şi când a ajunsă la ele, odată şl-a şi

tăiată pupulă la babă în mână şi a lă-

sat’o acolo.S’a luată apoi pe codru, să se as­

cundă, şi a totă umblată pănă a dată de

ună fetană bortosă dinăuntru, şi s’a trasă în elă.

de odată. Despre ea ni-se comunică, că

este o femeiă cam de 32 de ani, la prima

nascere a avută ună copilă, la a 2 a

nascere a avută doi copii gemeni, cari

amândoi trăiescă, er acum a născută

de-odată ună fecioră şi două fete, cari

îusă, fiindă fără de vreme, au muritfi

toţi trei. Mama a rămasă deplină să-

năt6să.

Corespondenţa „Gaz. Trans.“Din comitatulù Cara§ü-Severinù, 18 '1.

Se scie, că în Bănată comunele ro ­mânesc! pe întrecute se silescă, ca să-şl

înfiinţeze corurile loră de plugari.

Comuna nostră S ă c a ş ă n’a avută

pănă acama norocirea de a se puté bu

cura de ună asemenea coră. In timpulă din urmă însé avu şi poporulă acestei

comune norocirea de a căpăta ună în- v0ţătoră bravă, deşi abia numai de doué

luni şi jumătate de când s’a aşe4at în acéstà

comună, a fostă în stare să înfiinţeze în acestă scurtă timpă un ă co ră de plu­

gari, care i servesce spre mare onore.

Corulă constă de 24 de membri, cari

toţi împreună au dată cailele acestea ună

mioă concertă, care a succesă peste aşteptare şi a pusă în mare admiraţiune

poporulă. In Dumineca lăsatului de

carne, 8 Martie s. n. corulă va arangia

alü 2-lea concertă, împreunată cu jocă

la care prin acésta se invită a lua parte

câtă mai mulţi. Venitulă e destinată

pentru fondulă corului plugariloră ro­mâni.

Pentru sărbătorile Invierei Domnu­

lui se pregătesce acestă cora sé cânte sf. liturgiă pentru prima-6ră pe note.

Prin aceste nobile silinţe ale sale, bravulă nostru înv0ţătoră şi-a câştigată

iubirea poporului şi ar fi férte de dorita ca esemplu lui să lă imiteze câtă mai

mulţi învăţători, căci nimică nu pôte

nobilita şi veseli mai multă inima po­porului nostru, decâtă cântările.

fieczşii, 19 Febr. n. 1891.losifâ Stupinianù.

______ parochü.

Din Comitatulü Torontalului, Febr. 1891.

In oomuna nostră Sărcia română s’a înfiinţată ună corü de plugari, stătătoră

din 48 de membri. Corulă acesta, sub

conducerea d-lui dirigeotă Traianü Ta-

maşfi din Juppaniu/ a făcută în timpă

de două luni ună progresii frumosă, căci

a învăţata nu numai liturgiă, ci şi oân- tările funebrale şi diferite cântări naţio­

nale ; ba a dată pănă acumă şi două

concerte, prin cari a pusă în uimire pe

ascultători. S’au distinsă coriştii şi prin

representarea potrivită a piesei teatrale „Nunta ţărănescă“.

Intr’aceea, bine doră nu s’a alipuitü, vină smeii acasă şi află pe baba cu pu­pulă în mânfc.

„Unde-i pasérea.... unde-i pasărea ?...“

Pasărea nu-i nicăirl... a sburată. Se’nfócá

se’nfierbintă smeii, ca nisce draci ciu­

piţi şi se iau doi-spre*4ece în două-spre-

4eoe laturi s’o afle şi s’o omóre.

— Pustele se’ntindea nesfirşite în-

naintea loră şi netede ca mósa, dór cine

apucă pe puste, când e la îndemână co-

drulă cu desişuîă lui şi cu poticele lui

tăinuite. Se iau dară spre codru şi-lă

apucă în 12 pasme cu paloşele în mână. Răsbescă pănă la jumătate, résbesca mai

bine şi chiar bărbatulă ei a dată de fe-

tanulă, în care era ea ascunsă.

Taie cu paloşulă în bortă şi-i taie degetulă oelă mică dela piciorü. Dér

smăulă aşa era de orbă de mâniă, că nu s’a mai uitată la paloşă cumu’i, ci a trecută numa ’nainte.

Cătră seră se întorcă acasă opăriţi, că n’o află nici decum şi acasă se vor-

bescă unulă cu altulă : én haidemü, sé ne scótemü paloşele, sé le vedemü cum

îsă şi őre n’am dată nici unulă de ea!“,

îşi scotü paloşele şi chiar paloşulă băr­

batului ei s’a aflată de sânge. înapoi

pănă la bortă. Cată şi mai cată şi-i află cuibulă golă. Flóré înflorită după-ce

Mare merita are la influinţarea co ‘

rului d lă învăţătoră din locă PnulU Ji~

voină, deorece d-sa a provf^uti* pe d-lă dirigentă cu cuartiră, viptă şi spălată în dară, ba şi alt« jertfe a făcută d sa pen­

tru şcolă şi pentru s. biserică. Aşa pentru

esemplu şcolariloră li-a împărţită din banii

săi peste 100 de cărţi didactice, âr pen­

tru s. biserică a dăruită 15 stihare lu­

crate de mâna soţiei sale, 2 măsae (frţe

de masă), ună ştergară frumosă şi 2 io6ne

aurite. Pentru aceste fapte de binefacere

aducemă mulţămită d lui învăţătoră Ji-

voină.Pavela Miloşii.

preşedintele corului.

Din comitatulű Timişului, 1891.

In comuna S â n m ih a iu lă r o ­m ână , d-lă învăţătoră de acolo Sofro-

n iu R a c o v iţe a n u a înfiinţata în timpă de 3 luni unü c o r ö a lă p lu g a ­

r i lo r ă , constătătoră din 40 de membri.

Acestă coră a cântată la Nas' erea Dom­

nului s. liturgiă: poporală a rămasă cu

acea ocasiune fórte încântată. In 2 (14)

Februarie c. acestă coră a arangiată şi ună

concertă, a căruia bună reuşită eu nu

amă destule cuvinte pentru a-o putó descrie.

Sala a fostă înfrums^ţată cu cilimu- rile (covórele) cele mai frumóse, lucrate de

mânile femeiloră nóstre române, încâtă eu ca őspe, credeamă, că mă aflu într’o

prea frumósá esposiţiuue. Femeile ro­

mâne din SânmihaiulO română suntă vrednice de totă lauda pentru frumósele

lucrări, eşite din mânile loră.

M’a pusă în uimire disciplina şi buna tactică a coriştiloră şi cugetamă în mine

Dómne multă póte face conducétorulü unui poporă sătosă după învăţătură!

Programa a fostă următorea : „Spi-

ritulă,“ „Arcaşulă“, , Junimea Parisiană“,

„Senină şi furtună“, , S’o ve4l mamă“, tote cuartete esecutate de corulă vocală.

Apoi „Vorbire despre superstiţiune“, dia-

logă între Ştefană, pruncă nepricepută,

Ioană şi Georgiu, prunci mai luminaţi.

„Semnă de dragoste dela sate“ deolamată de coristulă Moisiu Topala.

Tóté punctele- acestea din programă au fosta esecutate minunată. Declama-

ţiunile au fostă fórte potrivite pentru

poporulă nostru şi nî-au plăcuta tóté

de minune. D lă condueétorü ală co­

rului, S. Racoviţianu, care a arangiatü acestă concerta, e vrednică de tófá lauda

şi eu 4ică să ne dee Dumne4eu câtă

mai mulţi învăţători asemenea d-sale.B o b d a , 9 (21) Februarie.

foanű Vancea,

economü.

s’au dusă smeii şi au simţită, că n6ptea

a mai întunecata cărările, a ieşită din

bortă şi mân’o înainte pănă s’a’ntălnită

cu 12 omeni cu 12 cară de pei şi s’a

rugată s’o ascundă între negoţele loră.

Hoi, omeni buni şi cu frica lui Dum-

ne4eu — 4i°e »lăsaţi-mă, să mă ascundă între peile vdstre, că vine după mine

cei 12 câni de smei să mă omore.“

6 menii, că nu o voră lăsa. Cum

şi-oră faoe ei nevoia de unde n’au ?

Unulă, că i-să slabi caii, altulă, că i-au

tângită boii, unulă se mântue cu o min­

ciună, altulă cu alta, pănă se aflălamij-

locă de cară ună fecioră şi 4i°e: n^11" hulă loră şl-acui ’i are, hai ascunde-te sub peile mele, că scotă furca de feră

şi i omoră c’o lovitură pe toţî doi­

sprezeceSe ascunde su pei şi nu dă bine

feciorulă a mânare, pănă-i şi ajungă smeii.

5/Ho ! Staţi! N’aţI vă4ută o muiere

aşa şi aşa?“— „Nu.“

„Staţi, că de nu, vă omorîmă‘f

Stau ceia şi smeii c6tă în oincl cară

şi n’o află. Docă cotau în ală şâselea o aflau.

„Puteţi merge“ — 4 ^ — »c& d0 ° aflamă la voi, vă omoramă pe toţi, şi pe voi şi pe ea“.

Isir. 38— 1891. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Din comitatulii Cojocnei, 1891.

Producţiunea şi petrecerea poporală

«e a arangiat’o tinerimea română din Oojocna la începutulă acestui carnevală

a reuşitfi f6rte bine. Sala şc61ei, deşi e

spaţiosă, abia putea să încapă în ea

mulţimea de poporă, ce se adunase. Cântările şi declamările tineriloră au în­

veselită forte multa pe iubiţii loră pă­

rinţi.S’a jucata şi , Câluşerulă“ şi „Bă­

tuta“ de cătră 10 tineri îmbrăcaţi în vesminte căluşerescl.

Venitnlo bruţii ala petrecerei a fostă de 21 fl. 69 cr., substragându-se spesele

de 5 fl. 30 cr , a rămasă ună venita

curata de 16 fl. 39 cr. în favorula bi

bliote^ei şcolare.Prea On. D-nO administratoră pro­

to popesca din Cluşiu, Tuliu Roşes^u, a avuţii bunătate a mijloci să căpătămă

vesmintele de căluşerl dela Casina ro­mână din Cluşiu pentru mica taxă de 3

fl., d6r nici aceşti bani d sa nu i a pri­mita, ci în preţuia lora nl-a procurata

cărţi p«ntru biblioteca şcolară. Au su-

praaolvită st. d-nl P. CheresteşO, teol.

abs. 1 fl. ; Dr Roşea, secretara consis­

toriala în Sibiiu, 1 fl. ; N. Ciurcu, li- brarft în Braşovâ, 1 fl.; N. TodoreanO,

inveţătorO îa Ofenbaia, 1 fl.; S. Ciuca, preotă în Apahida, 50 cr. Arendatorultt

dm Juriu a dăruiţii pentru biblioteca

sc61ei 3 cărtî. âr economa Veronica Dulău două brîurl naţionale.

Tuturora acestora, cum şi cinstiţi- loră epitropl Y. Bojanii şi Y. Suciu.

cari încă ne-au ajutată: de asemenea

celoră 5 tinere fete din popornla nostru,

cari au provgcjutii pe musicnuţl cu mân­

cările de lipsă, le esprimămtt pe acâstă cale siucera nâstră mulţămită.

C o j o c n a , 14 Febr. v.Cr, Prigonâ, Al. Popii, D. Negru

Jtadu, I. Raţii, V. Moldovanii. Al. Rc du.

Din comitatulii Solnocd-Dobeca, Februarie 1891

In opidula Betleanti, ca mai în toţi anii aşa şi de astă-dată s’a data în sara

de 8 Februarie s. n. o petrecere popo­rală împreunată cu representaţiune tea­trală. S’a jucata „Rămăşagula“ proverba

cu cântece într’untt acta, de Y. Alexan­

dri. P.‘rsonele au foştii: D-raFlora Diu-

gani (în rolulâ Smarandiţei) d-na Terezia

Morariu (în rolnlii Tincei) amândouă s’au prezentata pe bină în frumose costume

naţionale, lucrate de mânele lorâ. D-ra Maria Morariu, ca guvernantă; d-niillie

Mircea, pantofara (în rolula lui Tudo- renna, bărbatulii Smarandiţei); Ioană

Şfagdu (în rolula lui Ni ca Tolinescu) şi

Niculau Işanu (feciora în casă). Atâtâ damele, câta şi bărbaţii au desfătata

Aşa a scăpata Flore înflorită de

mânia smeilorü, că se vede, s’a sciutü ruga ibine şi Dumneijeu nu o-a lăsata ső moră

de mórtea, ce i-aujurat’o ei! S’au luatü

apoi drumarii şi s’au dusü pănă la unü

locü. Când au fostü la unü locü, 4'ce Flore înflorită cătră feciorü: „lasă peile

astea în grijea ortacilorü tăi, să facă cu

«le ce-orü vró, şi hai tu cu mine.“

Faciorulü cum să nu mérgá ? Fe-

oiorü tînăra şi fată frumosă!!

Sîlă mare,Bine-mi pare;Sîlft mică Bine-mi pică.

Ar fi. mersü şi la spân4urătorI, că

din clipita ce o-a vé4utü, sufletulü îi

era crescută de ea, încâta nici nu ve­

dea, nici n’au4ia. alta, decâttt ochii ei şi glasulü ei, vorba ceea:

Şi orbu-sa şi tuta şi mutü,Rău, că n’am fostü mai de multü.

Trei cruci şi ajută Dómne! Mergü, mergă multă lume, împărăţiă, oa Dum-

ne4@u să ne ţiă, pănă au ajunsü acasă

la tata ei.

,,Etă tată“ — 4ise ea — ,,ăsta-i

care ml-a mântuita 4^e e Ş* căde nu era elü şi de nu i da Dumne4eu

gândula celü bunü, astâ4l nu eram în-

re cei vii‘‘. Şi şl-a spusă ea păţaniile, t

forte multü publicula şi au fostü viu

aplaudaţi,

Sala şc0lei române gr. cat., în care

s’a ţinuta petrecerea, a fostü frumosü împodobită şi provă4ută cu tóté cele

de lipsă. PublicO îwă s’a presentatü în

numérü forte frumosü, dór nu tocmai în

măsura, în care s’a presentatü cu alte

ocasiunl, din causă că a fostü împiede­

cată de o personă alü căreia nume nu-lü

mai descoperă acum, dér care tare şi-a

greşita paşii, umblándü să sădescă neîn­ţelegeri între noi, cari toţi suntemü fraţi

de acelaşi sânge şi ca fraţi trebue să

trăimtt la olaltă. Avemü nădejde dela

Dumne4eu, că poporulü románü din Betleanü nu va suferi, oa cineva să samene

neghină în sínulü său, ci toţi ca fraţii

vomü trăi în viitorü, cum am trăită şi

pănă acumü.

La amintita petrecere s’au cântată

în corü, sub conducerea d-lui învăţă,toră

Ioanú Diuganu, şi câteva poesii naţionale

din cele mai frumóse,

Yenitulü a fostü cu totulü : 41 fl.

90 cr; spesele 15 fl. 70 cr. A rémasü

venita curata 26 fl 20 cr., care sumă

s’a folosita spre scopuri bisericesc! şi şco­

lare. Au suprasolvită d n ii: protopopO Gr. Puşcariu 1 fl. 50 cr; Nastasia Popü

1 fl. 50 cr; H. Bela 20 cr., H. Iânos 30 or; G. Micu, notară, 50 cr; Maria

Motentanü 20 cr. şi B. Károly 50 cr., cărora prin acésta li-se aduce mulţumită.

L-d.

Literatură.Atragemü atenţiunea economilorü

noştri de vite asupra urmátórei cărţi, de

mare folosü pentru ei:

Veterinară de casă pentru cai, vite

cornute, oi, capre şi rîmătorî cu pri vire la istoria naturală, împărţirea în rasse, descrierea rasseloră cunoscute, otă-

rîrea bătrâneţei, cunóscerea înşelăciuni­

lor^ prăsirea animalelorü domestice,

alegerea lorü la prăsire, modulă de nu- trire şi tracta rea cu ele. Yindeoarea ce -

loră mai principale morburi interne şi

esterne cu medicine de casă, şi adausă ou o mulţime de reoepte din cele mai

aprobate medicinl dela cei mai renumiţi veterinari. Otârîrea timpului de garan­

tare şi regulele de poliţiă dietală prin

lege lucrata pentru poporulü románü, de

Basiliu Cornea, magistru de chirurgiă,

obstretică şi veterinara. Tipărită în

Gherla la 1877.

Preţulă unui esemplarü din acestâ

carte, oare se estiude pe 266 pag. for-

matü mare 8°, a fostü mai înainte 2 fl.;

Acum însă, réposándü autorulü, cărţile nevândute au rămasă în proprietatea

ei, cum a umblată şi prin câte a tre-

oută, cum vi le-amă spusă şi eu...Tată-său numa a încrestată, dâcă

le-a au4ită şi de cea mai mare părere

de bine, că a scăpata, nu-i afla locuia

la ficiora.Se închie la mese încărcate, la

beute şi mâncate, la horite şi jucate

trei săptămâni încheiate.La trei săptămâni îi vine fetei în

minte făgăduinţa, ce a făcuta, şi se gată de drum ii. Sc6se calu tatâne-său din po<

iată şi pune şâua pe elă; se îmbracă în

haine bărbătesc! cu paloşe şi pist61e pe

lângă sine; puşcă cu cremine în spate

şi drumu... pănă la bărbatula ei la smei

acasă. Smeii chiar erau mergândă, se

jefuiâscă pe cutare împărată avuta şi

să tâlnesue cu ei în druma.

„Bună 4iu& să dea Dumne4eu“.— „Dee-ţ! Dumne4©u sănătate, cine

eşti şi unde mergi?“

Ce mă întrebaţi cine-să şi unde merga V Mergii să iau de unde potC, să

omora, să fura şi să aprindă“.

Smeii caută umilă cătră altuia şi se

înţelegă, oă ăsta ar fi bună între ei.

„Da ţii frate către noi?“ întrebă

oăpitanulâ.,,Da, d6că-ţl fi harnici“.

S’a data frate cătră ei şl-a mersă

d-lui Pompeiu FăgârăşianU, preota în

Teure. (Toháfc, p. u. Somkerék.) Dela d-sa se póte prooura acestă carte cu preţu ü

scá^utü de 1 fl. 50 cr.*

Au apărută: Carte de cetire pen­

tru şcolele primare române, pMu rată

după mai mulţi autori de Georgiu Za

haria, învăţătoră. Partea I pentru anula

ala 3 de şc01ă. Cartea ereco aandatăde

„Reuniunea învăţătoriloră români“ din

districtulă ală X-lea Braşovă,“ şi conţine

mai multe ilustraţ-iuni intercalate în tecstă.

Tiparulü tipogr. archidieoesane. din Si­

biiu. Editura librăriei Enric Zeidner în

BraşovO 1891. Preţuia unui esemplarü legatü 24 cr.

Memorii din timpulü résboiului

pentru independenţă 1877--1878 de St.

Georgescu. T'pogr. Caroi Göbl5 Bucuresol16 Strada Dómnei 16, 1891. Formata

8° de 92 pag. preţuia 1 leu.

Serviţiu divinii buddhaicu în Parisii.Biblioteca Muzeului Guimet din Pa-

risă a fosta arena unei sărbători rari în

felulă său. Sala cea rotundă şi spaţiosă,

care şl primesce lumina de susă prin o cupolă, fu străforinată într’ună templu

ală lui Buddha. Stelagiurile de cărţi

erau acoperite ca covrtre strălucite, âr

în faţa intrării, pe partea opusă a salei, au aşe4ată altarulă lu Buddha. d’asupra

oăruia se ridică ună tabernaoulă pomposă.

TotO pe altartt au mai aşe4&tă statua lui Amida, fiinţa cea mai înaltă a Budd-

hiştiloră, care fu cuprinsă într’o aureolă

frumosă făcută din frun4e de smochină Se

mai află şi obiectele rituale de lipsă pentru

serviţiula dumnedeesoa: cădelniţa poti­rele de forma turnului, în cari se află

ureza fierta în apă, sare şi pogace, s6u

turtă (cooă) şi alte obiecte.

Dela altară in drepta ?e afla statua

Iui Chen-Sin, întemeiătorulă confesiunei buddhaiste aşa numite sin siâ. Statua în- fâţişeză pe acestă sfântă în posiţiă sgu-

lită, ou capulă pleşuvă de totă, buzele

mari, ăr pe frunte cu espresiunea unei cu­getări profunde.

Dela altară în stânga se află două

vase de flori, în cari au pusă în lipsa

^«s-ului, crini şi flori de mimose. De ambele părţi ale saiei mai suntă aşe4ate

şi discuri de metală. Unulă e întă­rită de zidă de asupra unui piedes-

tală, acoperită ou ună covoră ţă- sută ou fire îmbelşugate de aură şi de

argintă. Disculâ acesta se numesce după

ritulă buddhaică „zarugan“. Celalaltă discă, care se numesce „cai“, e acăţată

în mijlooulă anei rame cioplite în forma

?o£«s-ului (o plantă). Ună clopuţelă mică,

cu ei a fura şi a omorî şl a aprinde.

Furat’a, n’a furată, nu sciu, dór câta a umblată cu ei, făgăduinţa ea nu şi o-a

uitatü şi aştepta numa, să i vină apă pe

mórá. Apa i-a venită şi anume de-acolo,

că când smeii se luau óre unde, unulă

dintre ei totdéuna rămânea acasă să fiârbă.

Când a foştii să fiă rendulă ei, a tăiată unü bou şi l’a pârgălită cu una porcă şi pănă a nu veni ei acasă, şî-a

tocită ună pnloşa.Smeii aveau acea datină, că când

se băga în casă, se băga tota unulă câte unulă.

Flóré înflorită se puse la uşă şi la

care cum s’a Văgată, capulă i-a luată

pănă i-a omorîtă pe toţi doi-spre-4ece.

„Acuma-i rendulă tău, babă, şi a luată căldarea cea ou zamă, care fierbea

la fooă şi o a turnată în baba. Odată a

şi încreţită. Şi a luatü cheile apoi şi a adunata totă binele câtă au avută ei,

l’a pusă pe care şi a venită acasă unde o aştepta tată-său cu iubire şi feciorulu,

cu care s’a şi cununată, cu dragoste»

De n’au murită şi astă4l trăiescă. Cine-o sci mai lungă,Mai lungă are s’o spună.

Aurită şi scrisă în Betfia.

____________ Kcevary.

dór de o construoţiune adevărata japoiiâ, , mai întregesce numărula obiecteloră r i­

tuali. Sun^tulă argiuţiu ală acestuia

anunţă începutulă serviţiului dumne»4eöscú.

Precisă la 10 óre clopoţelulă a su­

nată, uşa priucipală a bibliotecei strft- formate în templu buldhaică, se des­

chise numai deoâtă şi toţi membrii 1*-

gaţiunei japonese întrară înlăuntru. Ca dânşii au mai întrată şi câte-va notabi­

lităţi din societatea înaltă parisiană, în văţaţl şi mai multe dame.

După-ce publiculă numërosü şî-a ocupata locuia designata şi după-ce aa

înoetatü sgomotulü piciórelorü şi şuşo&-

itulü vesmintelorü de mătasă, au întrattt totü pe uşa principală cei doi preoţi

buddhaiş+i. Ambii suntü preoţi din Asia

adevăraţi buddhaiştl, de statură mic&f

ţinuta înţepenită, culórea gălbuiă ce

bate în negru, şi ou përulü scurtă. în ­

ceta şl în paşi măruuţl, întru câtă adeo&

îngăduia reverenda, păşiau înainte. In pieióre aveau ghete albe. Tóté vesmin­

tele erau d* mătasă cu ornamentele ri­tuali buddhaice.

Fi de observată, că vesmintele suntft

alcătuite din mai multe bucăţi de dife- f^rite culori. Aoésta se esplioă prin îm-

prejurarea) că preotulă buddhaistă de­

pune votă de veclnică sărăoiă, şi prin urmare înaintea fiinţei celei mai înalte

nu se póte presenta, decâtă în vesminte sdrenţose, petecite din mai multe buc&ţl

şi deci vesmêntula cucută din mai multe

bucăţi de diferite culori simbolisézá 80- răcia veclnică.

Ajunşi la altară , îşi încheiară

manile pentru rugăciune şi salutară

de nouă ori pe Buddha Amida. Dupft aceea unulă dintre dânşii lovesce de

trei ori una după alta disculă de me­

tală ca să atragă atenţiunea fiinţelortt superióre, a lumei şi a infernului (a lumei de josă). Mai apoi perândată cântă sântele hi nan* şi sub durată câta oânt&

unulă, celalaltă aduce jertfă de fumă lui Amida.

Sânta cântare la începută ţi-se par»

de totă monotonă, dér după-ce ţi-se dedft urechiă cu ea, numai decâtă observi, oft e

străbătută de ună anumită ritmü caden­

ţată, oare se esecută ou grijă şi care se

pare a fi tocmită în versuri scurte. Rit- mulă cântării imitâză suspinulă pro­funda, care cu încetuiü treoe în booire şi

se sfârşesce în strigări dureróse. Mai apoi ambii preoţi cântă în duetü şi

cătră sfârşita cântarea trece în antifoni& curată.

Sub durata cântării sună din când

în când disculâ de metalü, ca aten­ţiunea publicului să fiă îndreptată ne-

Poesii poporale.Prin pădure de nuiele

Mergă răgute tinerele,

Mergtt răgute câte patru,

Merga răgute la ’mpâratu.

— înălţate împărate!

Să ne citescl nouă carte

Pe o frun4& de porbală Şi să ne duci în Ardeală,

C’avemă mândre tinerele,

De a nostă doră, de a n6st& jele Ele nu portă mărgele ;

De-a nostă doră, de-a nostă bănatâ

Şi ceroeii i-au ţipata.

Să scie ori şi oare

Ce plată cătana are :

Trei piţule pe cinci 4il©>Na trăesce măi omule.

Cinci pe viesă, cinci pe unsâre, Cinci îi dau la spălăt6re,

Cinoî îi dau pe aţă negră,

Cinci îi dau pe petea nâgrft.Frun4ă verde de mărariu

Mai rămână cu cinoî griţarl,Ca să ’ml cumpără o sugară,Să iesă la spaţiră afară,

Macară n’am mâncată de-asarft».*

Trimesu-mi-a mândra carte,

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 38-1891.

contenite asupra sfintei lucrări < e se să vârşesce. De * ouă ori r< , eţ- sefi h< la-

marea ritunlA : „Natnu Atind* Buţuu,

ceea oeîusătunâ: Iub**sco pe Dumned*- ulu

Amici».Te ostili* 1***1!» ■ ânteofi, car*- li*- pre­

dau acuşi in iiuuba sansintă, a u I în

cea chineză, ii japoneză; îîj tta'ucere românea ă e de cnpriusuia următorii :

S6 nu faceţi rău;Deprindeţi-vS to4deun în fapte bune;

Curăţi-ţi-vS gândirile.

A* est* suiit.fi învăţăturile Ini Buddha

Ultimnlo c-ânteca cu (iar*-* se îu

cheiâ serviţinlf' dnmned*es fi e de urmă

torulfi cupru sfi:

Splendorea lui Buddha Amida umple[lumea;

Radele curăţeniei, al« bucuriei şi ale în- [ţelepciunei se revarsă;

Puterea " iracu)6să a acestei fiinţe bine- [cuvântă pe tota vieţuitomlti.

Lă cânteculu a est,«, * iala>ta preoţii răspunde ou « ânteruL nnriiHorC :

Prefacă-s6 corpulâ vostru în pulbere, ca

[dă oun6aceţI meritele milostivului Talhagpta.Până la sferşirea puterii vostre, binecu-

[vântaţl meri’ele Domnului şi ale archie-[reului vostru.

Discurile de metaln --u ă trei

ori şi serviţiuhl dumnetjees *0 oare ţine

tO( mai o 6ră, s’a steişitfi

Cin istoria crescerii animalelora.V Creseerea yitelorâ cornute.

1. Ciesceiea vitei în E n«pa este

cea m*i însenina» ă parte a agriculturei,

pentru-că vi»a produce fele mai puter nice animala tr^gace, ea folose^ce prin

laptele şi carnea sa, prin pelea, osele, unghiile ţ i p^rula ei. Sângele vitei s-*r

vesce 1 limpe4'reH zahărului, la spume- garea sărei şi e cela mai bunii gunom, din s£ula de vita s£ fnce săpunii şi În­

rămări, rînza viţeilorfi (chiagulfi) se în- fcrebumţeză la meheg^rea laptelui ma

ţele (măruntaele) se folosesca la facerea

cârnaţilora, 6r gunoiulrt ei e-te cela mai

întrebuinţat!’» gunoiu.2. Să deosebesofl trei rasse origi­

nale primitive; 1) vita primitivă, 2)vita

cu fruntea lată şi 3) vita cu cornele

scurte. Y;tele de astâc|l s* subîmpartil în următorele rase primitive: între cel

dintâiu se ţmtt vitele vinete (sure) din Europa ostică, vitele Ţărei de josG,

soiula Germaniei de josO şi posibilii

şi rasele albe (bălane) francese şi

engleze; între oele de alil doilea

se ţinO : vita tărcată (pestriţă) din ţările

al pice şi din care s’a formaţii rassa Eu

ropei centrale; între cele de alţi treilea

se ţinO vitele n^gre din A.lpî. Din aceste

rasse principale se de-voltară o mulţime

de soiuri ş’ feliurite jucării ale naturei, cari după împrejurările locale erăşi se

împartă in rasse de munte şi rasse de

şesa.

a) La rassele de munte se numără vitele acelea, cari sunta prăsite şi eres

cute prin ţinuturile rnuut6se şi numai ai-clo suntfi acasă. De sine se înţelege,

că felini ti cresoerei mfluinţeză asupra

vitei în deouriulil gr-neraţiunilora ; o in- fluinţă deosebită are (rescerea asu­

pra irifăţi^erei esteri6re, asupra formei ei. C»-lii mai bunti somnii de deosebire

al(5 vitelorO din locurile munt6se este s c h h i e t ii 1 fi. Forţarea (încordarea) la

suirea munţ lora c^r^ o respiraţiune pu­ternică, pluuiânile se u i flă tare cu aera

şi urmarea naturală e, <*ă coşulfi p< ptului,

< are ajută tar*- multa actului respiraţiu- nei, se umflă mai multa în lărgime şi a- deneime.

Pe timpul Ci păţunitului şi la cobo­rârea munţilorrt vita se proptesce (să spri-

jinesce) iu pici6rele mai multa pe par

tea posteri(Sră; unghiultt părţilorO pos- teriore se des hi de, aşa că pioidrele pos­ter ore par a fi ţapene.

Sforţările (încordările) corporale şi

anume a părţ lora posterior« pretindă o

dezvoltare puternică a muşchilora dela

şodurl. Soiurile din locuiI pădur6ae sun ta pentru aceea apr6pe t6te bine

desvoltate la şolduri, şi verfula capului

e ia< i{U, lunga ţi mai căruosO, dec âta la

cal» Lite vite. T6tă partea pObteri6ră e-fte ridicată în urtna de'j(;hi4ăturei un- ghiurilorn din părţile po-iteri6re. Din

causa depănarei piciore ora posteri6re

de re;e «n » ri6'e, vertebrele col6nei ver­tebrale hflatore între ele să pota în

părţile spinărei şi ale şoldurilora mai

bine vîrl (cufunda), de aceea vitele în

parte» poşteii6ră se pota mai bine spri­

jini ca în < ea aufcnndră. întreg* col6nă vertebrală coiăspuude la două oumpene, a cărora punte stă în legătură una cu alta, şi are două braţe, dintre cari una

are între foile umărului puuctula său de

sprijină şi de învîrtire, 6r celaia tti la

în< heetura şoldurilora d^la membrele

posteriore, de a^eea cuf .ndându-se cen- trula coldnei vertebrale să ridica păr

ţile ei finale, adecă pai tea tnterioră şi

cea postenorâ a colonei vertebrale, aşa, că braţul« < outr&re ale ambeiora oum-

petil stau în susa, c6da se • outinuă mai

de parte peste partea po«teri6ră a colo­

nei, 6r grumazula să ridică mai mulţii din partea spetei. Prin aoâsta este gru­

mazula sprijinita la vitele din loourile

munt6>e; vitt-le pasca mai multa suindO,

adeseori gustări uda fruu^iţulo pădurilora

ţ i stânda cu partea anteri6ră mai susâ De aci viue, că la viteie din locurile

muntose pieiea dela giumacji să întinde

şi apoi din ncr>ţturn pulei se nasoe

o bărbiă la grum«/.! Pielea cea gr6să

care se află la aceste vite, să esplică oa o urmare a influinţei celei aspre a

climei din munţi şi a mersului îndelun­gata la păşunita prin munţi. Scheletula

lora este mai puternicii, mai desvoltata din causa ine» hanismului, care este ne­

întrerupta întrebuinţată, şi apoi şi din causă că prin locurile mu -tó-je se află

în nutrementula vitelora destula mate­

rialo pentru formarea óseioril, ba se află

în măsură cu multa mai bogată, decâta

pe la şesrt. Córnel« vitelora din locu­

rile muntóse ftau drepta în susil séu

sunta îndreptate înainte; împrejurarea Sk< ésta are o influinţă deosebită la pas- cerea feluriteloril soiuri de nutreţuri.

S’a adeverită, că vitele de pe şesti s. e.

cele de Hullanda yi cele Frisi e dócá

să ţina prin grajduri timpa mai înde- luugata îşi pierda însuşirea córnelorü

din oe în ce mai multa, aşi că vitele

din a treia geueraţiune au cornele mai multa lătăreţe şi îndreptate înainte.

b) Rasele dela şesfi trăes ü in pa­tria lora îu o climă mai umedă şi mo­

derată şi au nutreţa din abundanţă, de

aceea vitele acestea s’au desvoltata mai

multü în înălţime, au pi ióre îualte sóu

lungi şi îiitregula sch^letö este întinsa

şi lărgitil de greutatea alimeutelorú din

fóle. Fiinda că vitele să nutresoü mai

cu sémá pe şesa, şi fimda-că îd ţările

acelea grajdurile de obic3Íu nu sunta

înalte, şi au ieslele josil aşe4*te, vitele trebuesca să se ple e la mâncare cu

partea antenórá; din causi ao^sta par­tea posteri0ră, a colonei vertebrale să

înalţă şi tota aşa se înalţă părţile şol­

durilora ér partea de tota posteri0ră

ou (0dă să plécá spre îndărăpta. De

aoeea aflămO la şesa vite adeseori cu

„spinare de crapii“ (gebosă) ou oapa

plecata şi cu grumHKă lungü şi fără

creţe la elfi, séu aprópe fără bărbiă. Şi

fíindö-oft şi căpăţîna ia parte la aoéstá

ţinută forţată, de aceea ea este lungă şi îngustă. Córnele sunta îndreptate spre

îndărăptti şi sucite spre înainte, contra- rula dela rasele de munte.

3. Ltoria crescerá vitelorB cornute

nu arată a^a progrese, după cum s’ar

crede să fiă la o ramură aşa de însem­

nată a agriculturei. Mituri, cântece şi alte documente vechi dovedescü din

destula, că vita era în cinste în tóté

vremurile. Regii îşi numărau avuţia după ciurdele de vite ce le aveau; de a-

rata se ara numai cu bol, adeseori îusă şi ou vaci; şi numai domnii arau

cu cai.Vita (taurula) obvine adeseori pe

monete, embleme eto., cantonula Uri

are ca emblemă una capii de taura pe unü câmpü aurita, şi conducătorulO din

Uri şi Unterwalden se numia „taurulü

dm Uri,“ pentru că elü îşi aduna soţii

la luptă prin una cornö de boura; cu

tóté acestea a rămasa negligeată eres-

cerea vitelorü pănă la sfîrşitulO seou-

lului trecuta.Prin cultura măestrită a nutreţuri-

lortt, s’a îmbunătăţită şi vitele. La îin- buiătăţirpa vitelor^ a mai contribuittt

introducerea nntrirei prm grajduri, im*

părecherea şi nobilitar*-a r^ss^i cu so­iuri englese, întrebuinţarea cea omnila-

terală a producătorii vit-lora, înmulţirea populaţiunei, împărţirea avenlora, îm­

puţinarea păţunilorft şi întrebuinţarea gu­noiului lord şi acesta deja pe la înee-

putula secuiului acestuia. (Va urma.

Din jurulu vetrei.Ghicituri, culese de G. l.Buigărescu din Predealû.,

Ghicï, ghicitôrea mea:

Cuibulii Ciocârlanului In mijloculü Bărăganului.

•Uiuounai

Ara unu ş0rpe chiorü Cântă cu unü mosorü.

(•BOSÇUa)

Ce nodii cu gura se’nodă Şi cu gura nu se desnôdâ?

( BiananQ)

CerceluşulQ dômnei In fundulü căldărei?

(•ţîin^odoto)

Am o vacă mare Cu cornu’n spinare?

(«8*0)

Am unü oboraşâ Ocolitü de epuraşi.

i*n^uip té «jn£))-

Pe valea lui Ivănuş!Vine mierla cu doué guşi

(•nSusad)

Douë late, lăturate Şi la capii încâiligate.

('»IPWvlV

Ciută mohorîtă Umblă şovăită.

(•ţHnxun^

CiocârlanulQ moţatii Strigă nôptea’n satü.

(•fu'gţa' Bţap BtrşdmnQ;

Tartăcuţă brează Totü câmpulü nechează.

(ţnn uoro)

Tinga albă titiană Strigă nôptea prin poénâ.

(•wsţf))

Căciula mutului Pe fundulü pământului.

Dai de piatră nu se strică Dai de apă, se despică.

(•*w h )

Aţe creţe Puse'n beţe.

__________ (‘»Mi)

Dac’a ai^ita, că sa departe,

Pe noruţii cerului

Lângă ţera Bemului.Io-am trimesa carte pe stele

Că’stt cătană, nu pota mere.Şi s’aude mândr’aude,

Şi s’aude rău în ţeră

O’a fi bătăliă mare Şi prin erbă şi prin dalbă Şi prin sânge pănă ’n barbă;

Şi prin grâu şi prin săoară

Şi prin sânge până ’n scară,

Pănă ’n soara calului

Sâage de-a Muscanului.*

Frun4ă verde trei grănate Strig’una ginerara din carte:

„EşiţI feciori din cetate Şi vă tocmiţi în rendii frumos & Să plecămtl pe druma în josft

Pe sunetu dobelorîi,

Pe scurtarea 4,lel°r&}Pe sunetu trîmbiţii

Pe scurtarea vieţii.“Cocoşa negru cântă ’ntâiu

N6mţu ia doba din cuiu

Şi o bate la părade

Tottl voinicu să se gate

In căputa, în căpenega

Cum îi n^mţului mai dragă,

Trăsnescă-te căpenega

Câ te-oiu trâuti pest’unâ fagtt Ş’oiu câta drnmu de larga,Şi te’oiu trânti pest’uuG oiungii

Ş’oiu oăta drumu de lungîi.*

Vină mândră’n d61a la oruoe

Să ve4l nâmţula cum mă duoe:

Cu chica nepeptinată.

Cu năframa nespălată,

Cu gura nesărutată.

Int6rnă bade ’napoi

Chica peptiua-ţi-oiu,

Năframa spăla ţi-oiu.

Int6rnă bade nu te duoe,Că te-oiu scălda ’n lapte dulce.

— De mai scălda ’n vina şi’n bere Când îi poruncă oiu mere;

De mi-i scălda şi’n viuarsa Mă dueti mândră şi te laşii.

Eu mă duca mândră’n cătane

Tu rămâi şi spală haine,

Spală mândră oe i spăla,

Spală mândră năframa,

Şi o spală ’n lăcremele

Şi o uscă ’n dorii şi jele

Şi o pune într’o cetóre

Cu cruci ţa oătră sóre ;De ’i vedé, că se ’nălbesoe

Mai trage mândră nădejde;

De *i vedé, că se soreşce Nu trage mândră nădejde,

Dér de a fi vr’uun biue ’n ţâră, Oiu veni aoasă eră;

Er de a fi vre-o răutate M’oiu lipi lâng’o cetate

Ş’oiu scrie la mai a carte.*

împărate împărate,

Nu mă ’nstrâina departe,

Că n’am cine să mă cate:

Tata’i sub pajişte verde,

Maica’i slabă, nu mă póte,

Fraţii nu mi-’sü ou dreptate,

Suroriltj-8a mititele,

Nu sciu cărările mele.

Ţine-mă măicuţă bine,

Pănă ce-sa acas’ ou tine,

C’oiu pune mâna pe masă,

Şi ţi oiu face larga în casă; Ş’oiu pune mâna pe cruce

Şi ti i uita oum m’oiu duce,

Ş’oiu treoe ’n străină ţâră

înapoi să nu viu 0ră

Vai unde’i stégu pleoatü De voinici încunjuratfi.

Tu maică mi-i aştepta Totü ou cină oaldă ’n masă Şi cu apă reoe ’n vasă.

Dacă’i vedé, că nu viu

Samănă unü firft de grâu;De-i vedé, oă înver4eşce

Mai trage oâte-o nădejde;De-i vedé, că se 'negreşee

Nu trage niol o nădejde.$

De unde cătana plécá

Rămâne casa săraoă

Şi copii mici în vatră,

De 8’ora deşcepta vre-odată

N’orü soi oine le-a fosta tată..

Cuoule cu pene rari Mândru oânţi la păcurari

Şi’n casarmă la jăndari;

Cucuie cu pene ver4l

Şi’n oasarmă la honve4î.Cucuie ou pene sure

Mândru cânţi véra ’n pădure.

2kigra, în Ianuarie 1891.

Victoră Oalşorfi .

D O U É F A B U L E MONGOLE.a) Brdsca şi cele doué gdsce.

Doué gâsce, oarï tocmai aveau de

gânda,sé mérgâ în pribegia lorü de tôranS. în spre sudft, tură rugate cu duioşift de

o brôscà, ca să o ia cu ele. Gâscele 4is>ră, oft un mai atunci o vorfl liia cu

ele, când se va găsi uuO modru cum sé-o

ducà. Atunci ară à brôsca una firü de îérbâ, şi oătră gâsce ca fiâ-care diu

«le së ia câte unû cap^tù în gură, pe când ea se va acăţa cu gora de mijlo

culü firului. In chipula acesta călătoriră tôte trei cu mare sporü, ér (Smenii, cari

le vë^urà de josû, se minunau în gura

mare de isteţimea lorfi şi ar fi voittt bucurosû sA scie, că ôre, cwre dintre ele

A fostă atâtü de eu mmte së o fi născo­

cită. Fslôsa brôscà îşi deschise gura şi

^ise: „Eu am fostû !w Atuud însë îşi

perdù spr j nula şi e&4ù ia pământa fă-

iê/jdu-SH sdrobfi.Morala: Nu lăîja ca trufia së te ade

menâscă a vorbi atunci, când ar fi trebuitO

së taci.

b) Brósca ţéstősá în fântână

O bróseá ţă-t0-ă trăia într’o fântână.

O altă bróscá ţă-;t0să, a < ăreia patriă

era oceanulii, ajunse în pribegia ei în ţâra ai é ta şi cărju din întâmplare în

aceeaşi fântână. Brósca ţăst0să de aci,

întreba pe s0ţa ei de unde vine?

„D n mare.“Au^áudü brósoa ţă*t0sădin fântână,

c& e vorba de mare, înotă, puţind în

cerca prin apă şi într^bâ:„Óre e apa din ooeanü aşa de mare

ca acesta?“„Mai mare!u réspunse brósoaţăst0să

de mare.B' ósoa ţ6st6să de fântână înotâ apoi

doué din trei părţi din jurulü fântânei şi

întreba ârăşî, că óre apa din ooeanü e

atâta de mare.„Cu multö mai mare! 1 4*8e brósca

téstóná de mare.„Ei bine“, 4’8e cealaltă, „e apa din

oceanO atâ'.a de mare ca fântâna acésta?“

„Mai mare“ <ji8e brósca de mare.

„Decă acésta e adevărata“, 4,se cealaltă „apoi câta de mare e oceanulö ?

Brósca de mar*» réspunse: „Fiind-cá

tu n’ai vé4utü altă apă, decátü pe oea

diu fântâna ta, mintea ta e fórte ţârmu-

rită întru câtO privesce oceanul0, apoi

tu nu vei puté sé dai de fundulü lui, nici pe jumétate chiar decă ai sta ani

întregi íutr’énsulö, nici la marginea lui nu vei puté ajunge, şi e deci peste pu­

tinţă, ca sé’lö asemeni cu fântâna acésta.

Brósoa cealaltă réspunse: „E pe^te

putinţă ca sé fiă vre o apă mai mare ca

fâutâna acésta, tu vréi numai s0’ţl lau4l

loculö nascerei tale.“Morala: Óment cu puţină cultură,

«ari nu’şl potü face ideiă de orizontula

spirituală ala ómeuilorü învăţaţi, şi cu

tóté acestea se laudă cu ştiinţa şi cu mintea lorü, sóméná ou brisca ţ0st<5să din

fântână. U.

tră una englezii, Green unui amerioanü,

Lears.„S r-Bniivere“ aşa se numesce cânele,

are 80 om. înălţime în umeri şi 6ântă-

resee 100 thilograme.*

Schelete ilustre.O intere^aută descoperire arch^olo-

giofi s’a făcuta a -um de curând la Blain,

în Frnta.D*rîmându se vechea biserică a a

cestui oraşQ, lucrătorii au descoperită o friptă a<ecjttt& în faţa altarului şi a că­

rei esistenţă nimeni nu bănuia. In su- terană s’au găsită vase sfinte de plumbü şi purtânda pe densele urmàtôrele doué

cifre , 1586 şi 1575.Mulţumită aeestorÖ date, s’a putueö

stabili, că unulădin vase conţinea inima

lui René I i de Rohan mortö în 1856;

unfi aitfi vasa couţinea mëruntaele lui

Henrio Ide Rohan, mortö în 1575.*

Fabulă americani.

„Nu voiescl së intri în salonulă

meu ?u 4>e °?a mfti mare politeţă paiangeuulö cătră mus ă.— „De sigurö“,

réspunse musoa cu mare plăcere, „dér

nu in salonulă töu de — mâncare.

Pei s’au vândută cam 10,000 bucăţi

De Bosnia şi Croaţia cu 110—125 fi. pr.

100 bucăţi.

Pei lucrate. Peste săptămână au veniţii mai mulţi neguţători din provinţă.

Fiindti apr6pe târgula, negoţula promite

a deveni viu.

ö«

trl<Dfi

fi»<D+>P<»<Dm

îHÍÖ

<D

KŐÖ

<o-3*

oo<N©&

Răspunsa pocită.

UnO soldatn trecenda pe stradă, se

întâlni c’unfi ofiierfl, pe care îns§ din nebăgare de setnă nu lo salutâ. OfioerulQ

se răsti la eltt cu cuvintele:„Mei, nătărăule, nu scii tu oare e

drtoria ta de soldaţii ?“8oldatnlfl răspunse. „Datoria mea

de soldata este urrnât6rea: La cârciumă

în colţii suntâ datora 1 fi. 60 cr., la

brutaro pe pâne 60 cr...Ofieerulti înfuriaţii: „MarşQ la arestfl,

te voiu învfeţa eu care este datoria ta de

soldatâ! Mar?o !

ceDX>4)

Ou'©*

d£9fclUO'é«

f«, CD T—J 01 COrf TÍ io IÛ IÛ »o »oiO iO 1Û io »o05 00 «C ^ (M o o>CO CO CO CO CO CO to CO CO CO CD CO

?S3

9

1-osa«

o aO —l M© MD«J* +3

O ft. o.- W* xs

a08

° g .b 'S§ .*P B £t a g ® .2e8 .2 P 30 *->í æ Q o ^

uco>

Ti

c

<3tío ® u dl

& £ .£* O ^ a u

i < <DA <3

X5O®

6h

t,A •X <0S CM < PMt- 00 05 OT-i t-H 03

0<£OaEH

>Öo

‘5a>bDa

oo

acei<1

«5O» HCPm

>oo

omit Auţars •

ar*

iU »r^intt

- rt;sare* iur> n«i c.&iJori d#

iste v. *#u'« l-m» uisioun

us*ar -* ifctonei căilorfl t*r*t# «i»

wtt fc . ji-fc siaiHiau®«'«■tirtar»*.- i »tonei «ăiiorts i i

»at* ungare H-* âmismn«)

•nor! rurale -iu£ar* . . .

8 narţ «ro*to

pantrit dijma de <nnft

u jrure

pranratuli cu premiul*

olurile pentru reeularea ’ftsei

»rbedmuJuj - -

r>t® »ristnac* . . . .

Renta de argintii austriacă - - - -

■•rta ii *«r6 ittut.naeâ - » - • -

«xirî ii» '

.oţtnxul« &JQceî*tt8teo*'Uît.«rfti.?? * * leţiunile o&nc«) d» aredit* ix-g*

Vstiunile Hftnoei ie -

Hdbeul fmp*r&t«sar

4pol«on rt’orî

00 c«rm«n

or. dra

115.—

98 90

I—I CQ CO CM fM CM

? ff I>1 3 a

V,<D■r-T a4 >

Sia<00X

Bnra deairfaxl HlHtmUPBtt-lela 24 Febr. n 1891.

M U L T E Ş I D E T O A T E .Oerú in Zahara.

Gerulă aspru de éstimpü a atinsii

íntr’unü modö neobiolnuitti şi deşertulo

în fer bén ta tö alü Saharei. După cum se

scrie, dela oraşultt Tuggurt spre résá- ritü, o parte din Sahara a fosta supusă

în luna Iui ianuarie unui îngheţfi de 5®0 . sub 0. Apele stătăt6re au fostű aooperite

cu unö vélő de ghiiţă. grosö de uuü centimetru. Pe la Ínceputulü lui Februarie

au începutü ploile, prin ce temperatura

aerului s’a mai ridioatü dela 0 în süsü. *

Unű o&ne &e 82.500 lei.

S’a vő4utü cai de 600 mii lei,

timbre poştale de 2 mii fracl, dór ca unü oâne sé coste suma rotundă de 82 500

lei, asta, oredeml, că pănă acum nu s’a

mai au4itü.Totuşi cu aoestü preţtt a fostü vén-

dutü cailele aoestea unü câne din Saint-

3ernard, anume „Sir-Beliver©“ de că-

Sciri comerciale.

B-Pesta, 21 Februarie. In negoţulfi

de producte n’a fosta nici o schimbare

însemnată în s£pt6mâna trecută. Miş­carea, apr6pe în toţi artielii, mediocră.

Pentru manufacturi s’a începutfi nego-

ţula de primăveră. Num?rara abun-

dantfi, irteresele pentru efecte prima

3’/,-3% % .Cereale. S ?irile din pieţele esterne

variâză. Iu New-York şi în Germania

au încheiata mai josa ca în săptămâna

premergăt6re, în Francia însă, m urma

scirilorti nefavorabile pentru sămânăturl, tendenţa a fosta f6rte fermă, grâula a-

vândtt chiar unti preţa mai urcată ca

în săptămâna trecută.

In B. Pesta preţuia grâului a ră-

masti acelaşa. Săcara de fi*unte a fosta

bine căutată, orzula mai slaba. Porumba

a înfcrato puţinii, der consumenţii sunta

provă4uţI cu marfă. Ovăsti, ofertă pu­

ţină, căutare buniş6ră.

Coloniale. In genere se p6te 4'ce că săptămâna trecută negoţula de oolo

niale a fosta nula.

Păstcidse. Tendenţa acestora mai

avantogi6să, cu deosebire fasolea a avuta

o căutare viuă. Notâză: fasolea albă

mare 7.75, 8.25 fl. ,* lintea 8, 10, 14 fi.;

mazărea 10.50, 11.50, 14.50 fl.; hrişcă 7 50, 8 fl.; sămenţa de cânepă 11.50,

12.25 fl.

Victuale. Ouă s’au oferita multe, de

aceea preţurile au scă4uta. Lada s’a ieftinită ou 10 fl. faţă cu săptămâna pre- mergăt6re. S’au vânduta marfă ţără-

nesoă 37-38 la 1 fl., lada 35.60, 37 fl. pr. 1440 6uă. — Galiţe atâta tăiate câtti şi

vii, au întrata puţine, de aceea au fosta

bine plătite.

Nucî de Transilvania s’au vânduta

cu 27-28 fl.

Unsdrea de porcii s’a vândută ou 63s

3.50 fl. cu vasă, cu 50.50, 61 fl. fără

vasă.

Lânuri. In cele optfi <Şile din armă

s’au vânduta 600 m. metr. Fină, pen­

tru postava cu 150—165, fină de miela

130-132 fl.

Sëmin|e

Ona

litat

ea

per

Heo

t Preţulă per 100 chilogr.

dela p&uA

Grâu Bànàtene8cü Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regala Grâu de Bácska Grâu ung. de nordü

808080bO80«0

8.45 8 408.45•<.45 8 3^

8.W8.558.M8.608.45

Sâminţe vechi Boiulä

4 «à 9 C £ © $ M < « O a

Preţulă per 100 ohilg .

orï nouëdela p&nft

SécarâOrzüOrzüOrzüOvësüCucuruzüCucuruzüCucuruzüHirişcă

nutreţtt de vinars de bere

bănăţ. altù soiu

n r

70-72 60 — 62.- 64.- 39.— 75 78

7.Ÿh6.707.10 7.80 6.90 6.156.10

7.40

7.4Ö 7 — 7608.75 7.30 6.-Æ 6.15

7.75

Proâuote div. 8 o i u 1 ùCursulă

! <s>as8!hSCo3o

8

Sem. de tril'.

?TOleude rap. Oleu de in Uns. de porc

Slănină

iiS&uPrune

Lictară11

iNurfGogoşi

I ”IMieren

CearăSpirtti

Luţernâ ungur, francesă

rosiărafinata duplu

dela Pesta dela ţ£r& sventatâ afumată

din Bosnia înbuţl din Serbia în saci slavon* nou bânăţeneseft din Ungaria ungur es ci serbescl brutăgalbinâ strecurată de Rosenau brutaDrojdiuţe de spirt

delà pănA

40— 48.—

_9_ _.—

44— 2.-33.50 34.—h__ 5.05

58— 63.50

42.- 43.-60.— 51.—34.50 35.-

[27.1B0.17.2519.

2b.-13217.6019.2b

Cursulü losurilorű private din 25 Febr.

BasilicaCreditti . . . . Clary 40 fl. m. c. . Navig. pe Dunăre . Insbruck . . . . Keglevich . . . . Krakau . . . . [Laibach . . . . Buda . . . . Palfiy .Crucea roşie austr..

dto ung. . dto ital.

Rudolf . . . . Salm . . . . Salzburg . . . . St. GenoisStanislau . . . . Trieitine 41/î% 100 c*

dto 4% 60 [Waldstein Windischgr&tz .SârbescI 8%

dto de 10 franel Banca h. ung. 4% •

oump. vinde7. 0 7.6*

183.75 184.7556.— 57.—

1 ;5.— 126.-23.75 24.2534.— 37.-22.25 23.-21.50 22.5057.75 58.7556.25 53.-18.6) 19—12.75 13.2513 25 14—20.25 21.259.60 60.526.— 27—61.25 61.7526.- 17——.— 14y—_.— 67.—87.50 38.-48.60 49.5027.— 29—39.— 39.25

111.50 111.60

118.25

180

104.25

189 —

12e».—

91.oO

9175

109 95

188 -

988 -

y:9.25

’»6.20

. 43

913

6 55

115 10

Bursa din BucurescT din 25 Febr.

"Valoxx "/o SB m

Rentă românâ perpetuă 187b Renta română amortisabilă .

d t t o ...............................Renta rom (rurale convertite) Oblig, de statti C. F Române

idem idem Imprumutulfl Openheim 1866 Lmprumutulâ Oraş Bucurescl

idem idem din 1884 idem idem din 1890

Impr. or B cu prime Loz. fr 20 Credit fonciarti ruralii . . . .

idem idem . . . Credit Fonc. Urb. din Bucurescl

idem idem . . . idem idem . . . .

Credit Fonc. Urban din Iaşi. . Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300

Banca Naţion. uit. div. 82.15 Oacia-România uit. div. 35 Iei Naţionala de asig. uit div. 32 lei Banca Rom. uit. div. fr. 13.12 Soc. Rom. de Constr uit. div.51. Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 25 Soc. Rom. de Hârtie uit. 25 Soc. de Reas. uit. div. 15 1. aur Societ. de Constr. uit. div. . Societ. de Hârtie uit. div. .Agio în B u rsă......................Rubla de h â r t ie ..................

Banca Naţion. a RomânieiScoinpt....................................Avansuri pe efecte . . . . vansuri pe Lingouri . . . .

&7o5°/i,4u/00%6%4%8%5°/o5°/o

7%6°/o7°/« 6% 5% 5% 10 fi V.N500200200500250•250100200

&7o 6°/_ 5 ll

10 3.— 100’/, 87.V,

102.—

WU

102. s/8 99.«/,ma.^102.—95.3/48t.1/,

276.-

1446.— 346.—

117

« în m ii i«

ii? 28 Februarie %. e 831

Gorsnltl ia â i Vîsaa

din 27 Februarie at. fi. 1691.

ttafea da aorft 4°/a 105.10

r dat* de hârtiă 50/9 . . . . . . 100 95

% rXxonom rom a<»8«I •■‘ţ n tt r^mtafscă

f*?; ol«*-n d’u. ! „uir* turc scî „

.periei? - - «=

V JIueÎ - * * n

Sari», fonc. übi a '6*/

••;«.bl«i msesc) ■ < w

ăr Ï f«rmane „ontulí pe

907

908

10 i0

9.28

B.83

101.- „

„ — - 180. 131 —

6 20 56,60

911

9 05

9 12

1» 85

9.88

5.3

Una medicamenta de casă escelentft

promovătora alü mistuirei, probatü îu

jontra tuturorü suferinţelorfi de stomachü,

se află în tóté farmaciile din Austro-

Ungaria. Este Balsamnlă de viéjá* (Le-

bensbalsam) alü lui Dr. Rosau din far­

macia lui B. Fragner în Praga 205-III.

8 ^ A v f s ü . Facemu cunoscuţii

cetitorilorü noştri, că esemplare din numerii de Duminecă 5, 10 şi 16 din acestu anu nu mai avemâ. In vii- torü rugámü pe domnii abonaţi sé grábésca cu trimiterea abonamente- loru, pentru ca se putemii sci mal de timpuriu câte esemplare avemfi s i tipărimu.

A dm in istraţiunea .

Proprietară :Dr. Aurei Mureşiann.

Redactor* responsabilă interimală Gregoriu Maiorii.

Pagina 8 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 88— 1891.

Seiden-Grenadines, fd?warä unb farbig (aud? alle Cicfyt

färben) 95 kr. bis fl. 9-25 p. 2Ttet. (in J(8 Qual.) — üerfenbet robcn=n>eife porto= unb 3oflfrei bas ^abrtf^Depot G. Henneberg (K. u. K. fjofiieferant), Zürich. UTujler umgetjcrtb. Briefe foften JO fr. Porto.

Viena 1873. Medalia pentru

meritrt.

! Budapesta 1885 ! Esseg 1889. In -Palanka 1887! l)ipl. de onóre. ! Dipl. de onóre. ! Med. de anrti.

Dipl. de onóre Londra 1878

c. şi r. escl. priy.

Prima fabrică ie Syrmier Portlanfl-Cement şi yari-liyflraiilicttin BE0CS1N.

Birouli-Centralu şi depositulu: « u d a iie s ta , V ., I t iu lo lfs q iia irecomandă onor. d-nJ ^idari şi ar- hitei ţl, întreprind-nloru de construcţiuni, proprietarilorQ, comitet^lora rurale şi bisericesf-1, precum şi onor. publici*

doritorii de a clădi, propriele sale fabricate in

Portland-Cement şi varu hydraulicu,cari se lifereză totdeuna în < alitate esoelentă — Preţuri curente şi infor­

maţi uni se trimită la cerere punctualii.581,88-2

Ajutorii grabnică şi sigurupentru

S O M N IE DE STOUACHU SI URMĂRILE ACESTORA!!Mijlocul* cel* mai bunii şi eficace pentru mănţinerea sănătăţii, curăţirea su­

curilor* precum şi a sângelui şi pentru promovarea unei mistuiri bune este deja pretutindenea cunoscutul* şi plăcutul*

„Dr. Rosa’s Lebens-Balsam“.Acesta balsam* preparat* cu îngrijire din erburile alpine cele mai bune §i tă-

măduitore să d vedesce ca forte folositor* în contra tuturor* greutăţlloru de mistuire cârcei de stomachu, lipsa de apetitâ, rîgăelei, congestiunilorfl, haemorhoideloru etc. etc. In urma sfisacităţii sale a devenit* acest* balsam* acum uu* sigur* şi dovedit* m e d le a m e n tu de c a ia p o p o r a lu .

S t ic la , m a r e c o s tă , 1 fl_ , zaaică, 5 0 cr_Mii de scrisori de recunoscinţă stau la disposiţiă!

FIŢI ATENŢI!!!

A«'

Farmacia „Zum schwarzen

Spre a evita înşelătorii, fac* pe fiecine atent*, că fiecare sticlă cu Dr. Rosa’s Lebens-Balsam, care singur* numai de mine este preparat* după receta originală, este ínvőlitá în hârtiă grosă albastră, care portă în lungul* ei inscripţia: Dr. Rosa’s Le- bens-Balsam din farmacia „zum schwarzen Adler", B. Fragner, Prag, 205—3W în limba germană, boemă, ungară şi franceză, şi cari sunt* provăfjute cu alăturata marcă a fabrieei luată sub scutul* legal*.

Dr. Rosa’s Lebens-BalsamVeritabil* sé póte procura numai în

JDeposit-o-l-Cx px izic ipsil-u . a,l-u. prod.-u.cétox-u.lAa.i

B.Fragner,Adler“

Prag 205—3.

Iu t tu d a p e s ta t la farmacia I. von Török.Tóté farmaciile din B ra ş o v u , precum şi tóté fórmaciile mai mari din mo­

narchia Austro-uugară au deposite din acest* balsam* de vieţă.

Totü de acolo se póte avea:

Alifia de casă universală de Praga(2?xa.grez TJixi'versa.l-ÜEIsi-a.ssanoe)

unű medicamentü sigurii şi prin mii de scrisori de mulţămire recunoscuţii In contra tuturorü inflamaţiuniloru, răniloru şi umfláturilorü.

Acésta se ’ntrebuinţâză cu succes* sigur* la inflamaţiunî. la stagnaţiunea lap­telui şi întărirea ţîţelor* cu ocasiunea înţărcării copilului, la abscese, ulcere, pustule cu puroiu, carbuncule; copturi la unghe, la panariţii [ulceraţiunl la degete, la întă- riturl, umflături, turnir ea glandulelor* limfatice, lipome etc. — Tóté inflamaţiunile, umflături, întăriturl se vindecă în timpul* cel* mai scurt*; la caşuri însă, unde s’a format* deja puroiu absórbe buba şi o vindecă în timpul* cel* mai scurt* fără dureri.

I n C d t ió r e a, 2 5 îş i 3 5 c r .

FIŢI ATENŢI!De órcce alifia de casă universală de Praga sé imitézá

fórte des*, fac* pe fiecine atent*, ca singur* numai la mine se preparézá după receta originală. Acesta este numai

^ atunci veritabilă, decă cutiórele din metal* galbin*, în carise pune, sunt* înfăşurate în hârtiă roşiă pe care s’află tipărită în 9 lîmbl esplicaţi- unea cum să se întrebuinţeze împachetate şi în cartóne vinete — cari sunt* prové- 4ute cu marca fabrieei de mai sus*.

Balsamü pentru audu.(G-e!h.ör-n3a,lsá.na)

Cel* mái probat* şi prin multe încercări cel* mai temeinic* medicamentü pentru vindecarea audului greu si spre redobândirea aurului perdut*. 1 Flacon 1 fi.

324,26-

ANTOŢ.

D E N T I S T U L D G U S Tţine consultaţiuni dela 9— 12 şi dela 2— 5 bre

TMGTJLXJ P6M EL0RXJ N o. 93Scoterea dinţiloru cu şi fără de narcosă.

Plombarea dinţiloru cu Cementu, argintii şi aurii.Dinţi artificiali. 456

Parisü 1876 med. de bronz.

iKecskemét 1872 ! med. de argint.

Neusatz 1875 med. de aură

! Szeged 1878 I ! med. p. merită I

! Triestü 1883 ! med. de aurù

5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

î Forte importanta iraţim e contra daH-

Pentru Bărbaţi!9

Ca P o te n ta to r c. r pat. se vindecă

bărbaţii imediat* şi durabil*, fără urmări,

la caşuri unde nimic* nu a ajutatu, chiar cei slăbiţi de mulţi ani, său cei cari a per­

dut* puterea (o cură esternă, plăcută, ne­iritabilă, garantată de nesuperătore) a se înrebuinţa 10 minute pe <|i. Atestate dela cei mai distinşi profesori, recomandaţiunl

de către meuicl şi mii de scrisori de mul­ţămire din partea celor* ce s’au vindecat* radical*, recomandă fără interes* întrebu­

inţarea P o te n ta to r u lu i c. r. pat Suc­

cesul* durabil*. Trimiterea cu poşta şi

pachetarea se face în modul* cel* mai

discret*. Conţinutul* şi provenienţa se­cretă. D r . C A R L A I,T IT IA * \, Yiena.

Y II., Mariahilferstrasse No. 70. Broşure se trimit* la cerere gratis* şi franco.

477,13-12

AlTOTCIU.Pentru vânzări şi esploata-

ţiuni de m in e , de p ă d u r i , precum şi în generalű de le m ­n ă r i i (ferestrele) intervenézá subsemnatulu şi se rógá a-lü o- nora cu comande.

ERVIN TOLNAIÁlba-Iulia (Gyulafehérvár)

m s .

Ceasornicu ou mehanismă pentru deşteptată, Anker, noptea luminătorii,

înalta de 18 centimetri, căsulia de metala nicelatO.

EMIL MAYEEFABRICA DE CEASORNICE

W ie n , I . , B a u c rn m a r fe t 19.

Ceasornice cu Cucu, căsulia fru-

mosa sculptată, minutara de osa, cu

mehanismiî, care bate ceasurile fl. 8.

Lista cu preţurile fabrieei pentru

tota soiula de ceasornice de părete

şi de buzunara gratis. 520,10-5

494,10—10

A1TCJ1TCIU.Voindu a da o desvoltare mai

mare f a b r ie e i m e le d e p o s t a i i i , cautu unu asociatu care se aibă cunoscinţe întinse asupra fabricărei postavului şi a flanelei.

Fabrica se află în marginea oraşului Buzeu, instalată pe unu cursu de apă cu o putere de 50 de cai. Fabrica posedă avanta- giele de scutire şi încuragiare încă pe 14 ani. Doritorii se voru adresa la domnulu 510,5-5

H M M. GAROFLIDEfabric antă de postară, Buzeu.

Nr. 1129—1«91. 532,3—2

PUBLICAŢIUNE.Constatându-se la una câne prinsa

în Braşova în 24 a lunei curente, care a muşcata câni, medicalminte turbareaT se dispune pe basa opinărei comisiunei medicale în sensulD §-lui 188 ordinaţiu- nei de executare ala art. de lege Y II din 1888, ca toţi câuii aflători pe teritoriula orăşenesca s6 se ţină în decursă de 40 de cjile legaţi s6u provâcjuţl cu botniţăr carea împiedec ă muşcarea, se p6rte legaţi de iringhiă. Cânii umblători libera pe stradă se vorO prinde îndată de că- l6u şi se vora ucide. Contravenţiunile acestei publicaţiuni se pedepsesca, în sensula §. 103 ala art. de lege XL din 1879, cu o pedepsă pănă la 100 fl. v. a.

In sensulG §-ului 102 ala art. de lege XL din 1879 se provocă mai departe fiecare, ca asupra acelor * câni seu ani­male de casă, cari dau semne de turbare, seu la cari se observă simptome din cari se pote conchide turbarea,—sS facă ime­diata arătare subscrisului căpitănatO, pe- depsindu se la casa contrara întrelăsarea acestei arătări conforma legei.

Braşovu, 25 Februarie 1891.

Numere singuratice din „Ga­zeta Transilvaniei“ 5 cr. se potu cum- pera în tutungeria I. Gross, şi în li­brăria Nicolae Ciurcu.

A B O N A M E N T E„GAZETA TRANSILVANIEI“

Preţulu abonamentului este:Pentru Austro-Ungaria:

Pe trei lu n i............................................. 3 îl. —Pe şese l uni . . . . . . . . . . 6 îl. —

Pe unu a n u ............................................. 12 fi. —

Pentru România şi străinătate:Pe trei luni.................................................. 10 fr.

Pe ş^se l u n i ............................................. 20 ir.Pe unu anii.................................................. 40 fr.

Abonamente la numerele cu data de Duminecă,.

Pentru Austro-Ungaria:

Pe anu............................................................ 2 fl. —Pe şese lu n i.................... , . . . . 1 fl. —

Pe trei l u n i ............................................. 50 cr.

Pentru Rom ânia şi străinătate:

Pe anu ....................................................... 8 franci.Pe şese luni . .........................................4 franci.Pe trei l u n i ................................... .2 franci.

Abonamentele se facu mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.

Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoi^scă a scrie adresa lămuritu şi a arăta şi poşta ultimă.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“d o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o r a :

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovîi.