Nr. 31 Braşov, Miereuri 11 (24) Februarie n. 1915 Anul LXXVffl

ABONAMENTULFi» an an . . . 24 O o*,

o juni. de »« Pi „Pt torai inul. . Ö *

*?*mtru România *< striliî&leî®;

P* ftD *Jt , . . 4t* !«1.iV- o )uw». $'? »o Sü *

tsîiîsyoiî sr*. üati,

REDACŢIAADMINISTRAŢIA

Str. Prundului Mr. 15

UNSSCKATÄLK •a primesc ia adminis­traţie. Preţul dop* tarii

fi tavoiaUL

ZIAR POLITIC NAŢIONAL. áuioioriieli aa M ta- napoiaoi.

Prisonierii noştri *1d Sârbia şi Rusia.

Intervenţia d-lui dep. Dr. T. Mihali.Cu poşta de astăzi am primit dela

d-l deputat Dr. T. Mihali următorul important avis;

Am fost recercat din partea multor familii, ca prin intervenţia factorilor (competenţi din România să câştig ştiri despre soarta iubiţilor lor, cari în actualul răsboiu au a- juna pe câmpul de luptă prisonieri în Rusia ori în Serbia, şi dela cari până acuma n’a sosit nici o veste câtră cei de acasă.

Apreţiând durerea şi îngrijo­rarea celor interesaţi, m’arn simţit îndemnat să merg ia Bucureşti, unde mai multe zile de-arândul am per- tractat cu factorii cei mai compe­tenţi asupra chestiei acesteia din toate punctele de vedere. La per­tractări a luat parte şi un repre­zentant al Orucei roşii din Buda pesta.

Resultatul acestor pertractări este, că Crucea Roşie din Bucureşti, care stă sub prezidenţia d-lui Al. Marghiloman, fost ministru, a luat asupra sa sarcina să sondeze atât In Rusia cât şi în Serbia locul unde se află internaţi prisonierii respectivi. Resultatul demersului său Orucea Roşie din Bucureşti îl va comunica Crucei Roşii din Budapesta, iar a- ceasta va înştiinţa îndată familiile reclamante. în schimb şi Crucea Roşie dia Budapesta va avea să înştiinţeze prin Crucea Roşie din Bucureşti familiile interesate din ,Rusia şi Serbia despre locul unde 9unt internaţi ca prisonieri fiii lor pe teritorul Monarchiei Austro Ungare.

Aşa dar familiile, interesate din ţeara noastră, cari au fii prisonieri in Rusia ori Serbia să se adreseze direct cătră Crucea Roşie (vörös kereszt egylet) d;n Budapesta, co­municând exact numele şi rangul prisonierului, precum şi alte date şi împrejurări menite a înlesni căutarea şi aflarea lor. Date'e aceste le va împărtăşi apoi Crucea Roşie din Bu­dapesta Crucei Roşii din Bucureşti care va executa sondarea în ţările amintite cu toate mijloacele de cari dispune.

Trimiterea ajutoarelor de bani o va intermedia banca Marmaros blanc cu sediul in Bucureşti, care

Prinos unni mormânt uitat.

„O mamă dulce mamă“.(Enloetcn).

Intr’o seară mă întorceam spre casă dintr’o plimbare ce o făcusem pe câmpul întins dintre sat şi gară.

Eram trist şi abătut. Mă copleşise oare atmosfera de nesfârşită tris­teţe ce se lasă peste un câmp pustiu aeoperit de linţoliul alb al iernei? Sau din potrivă golul şi urâtul din suflet mă făcea să văd şi mâi tristă natura învăluită în somnul ei de iarnă?

Intru in s a t Ici colea câte-o fe­reastră luminată. Dinlăuntru răsbate sgomotul de voci. Sunt soldaţii noştri! încvartiraţi prin casele smerite acope­rite cu stuf.

Dintr’o casă străbate un cântec duios şt trăgăn&t. Seamănă cu acel ai cântăreţilor din strană din bisericile noastre de acasă.

Ajuns în dreptul ferestrii arunc înlăuntru o privire repede şi deosebesc lămurit figura unui soldat din plutonul meu. După meseria de-acasă era învă­ţător.

Sta cu cotul pe masă. Cine ştie i ce doi uri şi năcazuri 11 vor fl muncit j inima de şi-a luat refugiul la cel ma) I

bancă are conexiuni financiare în Rusia şi Serbia.

Dej, la 20 Februaria n. 1915.Cu stimă

Dr. T. Mi hali.*

Suntem foarte recunoscători d-lui dep. Mihaii pentru preţioasa sa inter­venţie şi rugăm familiile româneşti, cari au rudenii ca prisonieri în Serbia şi Ruda, să se adreseze cu toată în­crederea forurilor mai sus amintite, dând toate desluşirile cerute.

> H o D lg m an iic b u c u r e - i c n i . Cetim în ziarul »Seara« :

»Sindicatul ziariştilor« ne roagă să anunţăm că Albert Honigmann, despre care s’a arătat eri în Cameră c& sfânfueşte pe oricine li cade în mână, nu e membru al acestei asociaţiile! gazetăreşti.

Albert Honigmann a cerut în adevăr acum doi ani înscrierea în Sindicat, însă neprezentând garanţia morală cerută de regulamentul Sindi­catului, cererea i-a fost respinsă.

De altfel Honigmann nu-i membru nici al »Asociaţiei presei« întru cât de fapt în lumea ziaristic* e ştiut că gazetăria nu-i de cât un pretext pentru Honigmann ca să excrocheze pe naivi şi să sfănţaiască pe politicianL

Cele două asociaţii de presă roagă pe aceia ia cari s’ar prezenta acest indvid dându-se drept ziarist pentru a-i excroca, să înştiinţeze poliţia sau — pentru a nu avea atâta bătae de cap — să-l la la palme cum au făcut d-nli Tilipache Corlăteseu, AlexaDdrescu- Guranda şi atâţia alţii.

î n t r e v e d e r e a d i n t r e d - n i i H u r i a n şi B e t h m a n n . Neue Freie Presse comunică următoarele despre întrevederea dintre d n i Burian şi Beth- maun:

întrevederea a fost foarte cordială. D-l Burlan a condus pe oaspete său în automobil la locui de găzduire. Înainte» prânzului cei doi miniştri au avut o convorbire de mai multe ere. La amia­ză comandantul şef ai frmatei, arhidu­cele Frederic, la care se află arhiducele Caro! Francisc losif a primit pe d-l Bethmann în audientă. La 1 cei doi miniştrii au luat masa la arhiducele moştenitor printre invitau fiind şi şe­ful statului major Cor,rad de Boetze- dorf. La 4 jum. a avut ioc o a treia întrevedere la ceai la d-l Burian cate întrevedere a ţinut până la ora 7 seara după care d-l Bethmann a fost condus la gară de d l Burian. Cancelarul ger- mau a plecat cu tren special german.

De ce suntem noi săraci?—Observaţiuni de prin ţări streine.—*

— Fine. —

S cs:m la Eger drumul închis spre Viena direct — dar ca înconjur Lber peste Passau şi Regensburg prin Bavaria. Scot bilet provizor până la Pilsen, dar mi se spune, că dru­mul este întrerupt deja de 10 zile şi pot să stau acolo încă 2 săptă­mâni să aştept, ori să mă înapoiez la Eger. Renunţ la bilet şi iau linia Buschterrad spre Karlsbad la Praga. Intru în o regiune minieră cu bo­gate zăcăminte de cărbuni de pă­mânt — lignitâ — unele esploatate la zi altele cu galerii subterane, apoi trenuri miniere, trenuri iuniculare. Regiunea e încă purgermană şi cu agricultură intensivă , numai coloniile de minieri sunt în majoritate cehe. Un voiajor cu mustăţile ţapă, unse cu slănină şi cu o groasă ţigară de foi în gură ne face vieaţâ ş l respi­raţia greu de suportat în vagonul archiplin şi pe căldura înăbuşitoare. E tipul „Beamterilor“ austriaci de pe timpul absolutismului lui Bach, fudul şi fără nici o consideraţie faţă de celălalt public călător.

Trecem pe lângă băile dela Karlsbad, cari in cele 2 — 3 zile din urmă s’au golit cu totul de publicai internaţional ce le vizitase. Dela Komotau schimbăm iarăşi direcţia şi îndată apar pe neobservate culturi şi grădini de hemei şi apoi întrâm îq valea râului Eger spre târgul Saats şi timp de 2 ceasuri trecem cu acceleratul printre întinse şi splen­dide culturi de hemei. Sunt model de cultură — nici o singură buru­iană printre ele şi model de în­treţinere şi ÎDgrijire. Mai toate trase pe prăjini, puţine cu sârmă.

Pe noua linie conversaţia se purta aproape esclusiv îq limba cehă Seara pe înoptate am ajuns la Praga, unde trebui să schimb trenul şi In altă gară. Ambele gări pline de lume în toiul mobilizării. La plecare abia se mai auzia câte-un cuvânt nem­ţesc. Trenurile archipline cu direc­ţiunea spre Viena şi Cracovia. Stri­găte de Nasdar în toate părţile şi ofraude la toate gările: bere, vin, ţigări, apă etc. Abia sosim în ziua următoare la 11 dim. la Viena, unde ne întâlnim cu alte şivoaie de lume, între alţii bârsani de-ai noştri, bărbaţi

şi femei isgoniţi din fabricile dela Berlin şi Vestfalia.

Despre raporturile economice ale Prusiei orientale noi Românii abia dacă ştim ceva. Am cetit doar, că la înfiinţarea vestitei herghelii a sta­tului prusian de la Tbrakenen pe la 1723 au fost introduse şi iepe de prăsilă moldovence. Graţie acestei herghelii faimoase cultura cailor a luat o mare desvoltare. De aici dra­gostea înăscută cătră cai esprimată prin proverbul: In Prusia orientală fie cine, fie fruntaş sau om de rând, se naşte cu căpăstrul în mână.

In actualul răsboiu mondial după datele germane 3/4 părţi din contingentul de cai necesari întregei armate germane a fost furnizat din acel colţ de ţară dela răsărit dela la­curile mazuriene până la oraşele Iasterburg, Gumbinen şi Lyk şi fron­tiera rusească, unde s’au dat crân­cenele lupte în cari mareşalul Hin- denburg a înecat in mlaştini şi la­curi mari oştiri ruseşti. După sta­tisticele germane acolo pe mila pă­trată se vin 477 cai şi un cal de talie mare viguros şi destul de re­sistent şi iute cum le cere experien­ţele armatelor moderne, mult mai resistenţi decât cei de sânge englez.

Dar nu numai pe tărâmul creş- terei cailor ci şi a culturei vitelor cornute ei au ajuns la mari rezul­tate. Un prietin mi-a pus la dispo­ziţie un atlas despre o nouă rasă de vite ale lor numită „Schwarz- weisses Ostpreussisches Tiefland­rind® formată în cele trei decenii din urmă prin importul a câtorva sute capete de vite olandeze şi acli­matizate perfect în acea regiune.

Un sindicat de cultivatori le au în ­mulţit din anul 1882 din câteva sute la 32.103 capete vite de mare valoare şi au dat 4657 tauri de reproducţie aprobaţi de guvern, din cari unii s’au vândut cu câte 3 —4 — 5000 mărci. Unele vaci au dat până la 30 litri de lapte pe zi. Numărul capetelor de vaci pe cireadâ se cifrează între 2 0 —200, deci se găsesc mai multe în stăpânirea micilor proprie­tari şi mijlocaşi. Vara întreagă ele umblă la păşune dela Mai până ia Octomvrie în păşunile opulente de luncă şi în o climă relativ domoală.

Citind aceste observaţiuni şi date fără voie ţi se pune întrebarea: câte nu s’ar putea face şi la noi numai pe tărâmul economiei de vite la satele de munte şi între dealuri?

Câţiva ani după aceea un cunos­cut al mamei mele rol-a comunicat că i-a dat odată o carte despre revoluţia franceză pe care dânsa a cetit-o cu multă pasiune. Dacă scormonesc mai cu adinsu prin amintirile din copilărie mi se pare că văd ca prin ceaţă o scenă din casa părintească. Era o seară de iarnă. Focui ardea bobotând în cup­tor. Noi copii stăm la masă iar mama ne povestea ce-a cetit dintr’o carte nemţească.

Ne spunea cum a’a sculat poporul faD cez asupra regelui şi a familiei sale, cum i-a închis într-ua turn, cum i-a despărţit pa soţ de soţie şi pe copH de părinţii lor. Ne-a povestit apoi cum au dus la locui de pierzare pe frumoasa Maria Antoanelta. Gând ne-a povestit scena duioasă cum s’a rupt mama din bra­ţele copiilor ei — num-am mai putut stăpâni şi înduioşarea a isbucnit intr-un h h o t de plâns.

Au fost poate cele dintâi lacrimi altruiste ce le-am vărsat atunci.

* **

Apoi a venit şi ziua fatală, când sărmana mea mamă, după îndelungate şi grozave chinuri s’a mutat Sntro altă lume mai senină, ca să continue acolo o viaţă din care n’a trăit aici pe pământ nici trei decenii împlinite.

îmi aduc aminte, ca azi, de ziua

probat leac al sufletului prea încărcat:cântecul.

Vor fl trecut mulţi ani de când bătrânul glotaş era şi el tânăr absol­vent de preparandie, căci cântecul era de celea din vremea veche:

„Dela cele patra Ţânţari eu de tine am[întrebat

„Şi prin lacrimi şi prin cânturi şi prin [dureros oftat“.

Am rămas împietrit in loc la a* hbuI acestei melodii. De multeori ea mi-a cauzat dureri sufleteşti şi regrete după o fiinţă sfântă în amb.iirea fie­cărui om.

Auzită În8& într’o astfel de stare sufletească Ia o depărtare de peste 700 chilometrl de toţi cei dragi ai mei, cântarea predilectă a mamei mele, m-a zguduit, ca o mare nenorocire care se năpusteşte pe neaşteptate asu­pra capului.

M-am îndepărtat grăbit şi ajuns in întuneric mi-am şters câteva lacrim i rebele cari se scurgeau pe obraz.

*

Am avut şi eu odată o mamă.E aşa de mult de când nu o mai I

am şi am fost aşa de mic câud am j pierdut-o pentru totdeauna. j

Abia conture şterse au mai rămas în amintirea mea din vremile acele.

Sunt puţini în viaţă din cei ce au cunoscut e. Din povestirile şi laudele lor, apoi din frânturile de amintiri ră­mase dintr’o vrâstă de băiat de 9 ani numai cu greu îmi pot reconstrui fiinţa aceea, pe care aşa ţmţin o am putut-o numi cu cel mai dulce nume de mamă.

îmi spunea mai anul o prietină Intimă a ei dia Munţii apuseni, că era o femeie nu numai frumoasă, ci şi in­teligentă şi simţitoare din cale afară. Deşi polonă din naştere, s’a aclimatizat cu desăvârşire în mediul românesc în care a crescut. Ne-a îndrăgit frumoasa noastră limbă încât fa urmă uitase cu totul limba părinţilor ei. Iubea cu ar­doare literatura şi îndeosebi poeziile. Autorul preferit i-a fost genialul şi spiritualul Heine.

Numai acum îmi putui esplica acea simpatie fanatică ce am avut-o în anii dintâi petrecuţi la facultate faţă de vo­lumul »Buch der Lieder» pe care îi ştiam pe dinafară. Mai târziu m’am mai dumerit asupra unui caz de potriveală atavi&tică fn gusturi literara.

Eram concipieot într’o cancelarie advocaţialft când mi-a ajuns mai întâi în mână celebra carte asupra revolu- ţiunei franceze a lui Tiu Oarlyle. M a robit într’atâta sujetul cetei mai mă­reţe pagini din istoria nu a Franţei, ci a întregei omenim), încât nu m-am odihnit până nu am cetii o întreagă | literatură despre această revoluţiune. |

La munte cu toate aceste poporul nostru după obiceiul moştenit din bătrâni se razimâunic în cultura cucu­ruzului, pe care în munte prea des îl bate bruma necopt, îl strică mis­treţii, viezurii şi ursul, când este încă fn lapte. Mai cu seamă preţu­rile mari ce s’au plătit pentru cai şi vitele cornute Ia rechiziţia din urmă ar putea să deschidă ochii multora dintre conducătorii noştri. Rolul băncilor poate în sine ar fi altul decât a da bani pentru dus la America sau desvoltarea unor noui ramuri de producţiune locală.

Ion de pe Văcarea.

Din camera română.Chestiunea minelor de pe Dunăre. — Chestiunea vagoanelor pentru export.

Bucureşti 8 Febr. v. 1914.In şedinţa de Sâmbătă a camerei

române dep. Pascal a interpelat pe dl ministru al lucrările publice dacă are cunoştinţă de primejdia pe care o cons- titue mirele plutitoare pe Dunăre şi ce anume măsuri s’au luat spre a se pre­întâmpina această primejdie.

D. ministru Dr. Angelescu, răs­punzând imediat, arată că serviciu) ro­mân fluvial, care şi-a dat seamă de a- ceastă primejdie a minelor, a luat mă­surile necesare. Vasele române au fost deplasate; ele ar fl fost în acelaş timp prevăzute cu o plasă de pescuire. De­sigur, chestiunea e grea de rezolvat într’un timp scurt. Incontestabil, pre­zenţa acestor mine, în susul si în josul Dunării constitue, o mare primejdie, întrucât ele se pun io flecare zi, euşor de înţeles că măsurile luate de noi — şi aceste măsuri n’au întârziat — nu sunt de cât o apărare relativă.

D Pascal se declară mulţumit cu răspunsul dat de d. ministru al lucră­rilor publice.

D. I. / ahovary a stăruit asupra ne voiai de a se lua măsuri urgente în vederea remediere! acestui rău, care a- meuinţă în mod serios România.

D. ministru I?r. Angelesca răs­punde că statul rpmân nu va pregeta, să ia aceste măsuri.

D. D. Iar ca a adus la cunoştinţa băncei ministeriale că în anumite re­giuni ale ţării, în special în Oltenia, circulă diferiţi agenţi ai unor state străine, cari cumpără, pe preţuri anumite stocurile de grâne aflâtoa re ia ţărani.

D. Dim. Greceana a interpelat pe d. ministru de domenii asupra legii vâ­rs te lo r , menită a ajuta pe agricultorii cari au nevoie de credit

D. ministtu Al. Constantinesca a răspuns că această lege va.ti prezintată parlamentului în curând şi, în acest

când după orele de şcoală eu şi fră­ţiorul meu mai mic am mers pe la prietenii noştrii, deaceaşi vârstă cu noi, fii ai unui prhtin al tatălui meu, fost notar la comitat.

Noi eram deja orfani de mamă dela ameazl, şi nu ştiam încă nimic. Nici nu am ştiut până a doua zi, căci prietinul părinţilor mei , ne-a spus că la noapte o să durmim (a ei. Cu ce e,fusiune de bucurie am întâmpinat noi vestea asta, care ne deschidea perspectiva unor jocuri şi petreceri cu prietinii noştri până noaptea târziu.

Bătrânul şi cinstitul prietini ai tatălui meu s-a întors târziu acasă. Fu­sese şi el bagseamâ la privegbiu. Noi încă tot nu durmeam, ci râdeam din inimă şi ne băteam cu perinlle.

S’a oprit la capătul paturilor noastre şi s’a uitat la noi ca o espresie de nesfârşită miiâ la noi micii orfani cari râdeam şi ne jucam neştiutori de lovitura grea a sorţii care ne-a isbit....

Sunt aproape 30 de ani deatuncK Am crescut cum am putut, mi-am ales o carieră, roi-am creat o posiţie şi o familie. Luptele grele a vieţii, m-au oţetit şi ro’au învăţat să înfrunt ou frunte senină nepastele şi încercările sorţii. Numai câteodată, când sunt multă vieme singur, mă apucă aşa ca

Pagina 2 GAZETA T R A N S I L V A N I E I Nr. 31—1916.

chip, se va aduce agricultorilor înbuhă- tSţirea de care ei au nevoie.

D. Qeorgescu cere d-lui ministru de luor&ri publice ca repartiţia vagoanelor pentru export să se facă la Început şi să se distribue aceste vagoane şi sin­dicatelor agricole şi agricultorilor.

D. ministru Dr. Angelescu, răspun­zând, arată că dela Începutul ostilită­ţilor până azi exportul nu s’a mai putut face dec&t cu vagoane străine şi nici­decum cu vagoane de ale noasre. Se aflau depuse la gările Romftniei apro­ximativ 40.000 vagoane. Speculatorii au acaparat mărfurile şi din această pri­cină, ar fi fost nevoie de ani gîntregi spre a se exporta cu ajutorul acestor vagoane.

Din această pricină s’a luat dispo- Xlţiunea de a veni tn ajutorul agricul­torilor, arendaşilor, morarilor şl pro­prietarilor, cărora se dau vagoane ro­mâneşti până la graniţă. O bună parte a exportului se face azi şi cu căruţele. Dreptul acesta s’a luat deci specula­torilor şi intermediarilor.

Sindicatele agricole s’a decis a li Be da vagoane din străinătate. Nu am dat acest drept şi proprietarilor, căci, In acest Caz, s’ar fi făcut o mare în­curcătură tn expedierea şi circularea vagoanelor.

Măsurile noastre au avut scopul de a Înlătura pe speculatori pe de o parte, iar pe de alta s& pună pe pro­prietar in măsură de a încasa el per­sonal preţui cerealelor exportate.

In urma acestor dispoziţii, credem că şi cantitatea cerealelor exportate se va mări tn mod simţitor, şi aceasta va fi desigur numai in avantajul proprie­tarilor.

D. Greceanu întreabă dacă vagoa­nele străine vor folosi numai sindica­telor.

D. Dr. Angelescu: — Da. Proprie­tarii cari sunt membrii ai sindicatelor vor putea avea vagoane străine, iar dacă nu sunt membri se pot ataşa un ui sindicat.

Hnlgarli despre chestia Dardanelelor. Chestiunea strâm- torilor, care preocupă in mare parte oerourile politice din România a avut ecou şl tn cercurile politice bulgare. Bine Înţeles nu aceeaş importanţă au Dardaneiele pentru Bulgaria — care are eşire directă la marea Egee — ea importanţa lor pentru România.

Ziarul »Mir«, din Sofia, organ al partidului ruso-fli, scrie următoarele:

„Românii ori cât s’ar strădui şi ori ce ar face nu pot să aibă o eşire directă spre celelalte mări, de cât prin Dardanele. De aceea ches­tiunea Dardanelelor pentru dânşii este de o importanţă capitală. De aceea, ei preferă să meargă cu a- ceia cari au rezolvat chestiunea Dardanelelor, din punctul de vedere al intereselor lor, de cât să se gândească să ia Transilvania şi Bucovina şi să-şi Întregească neamul.

Amestecul Turciei în războiu a făcut ca un interes deosebit să se dea acestei chestiuni în Româ­nia şi de aceea o serie de confe­rinţe s ’a ţinut şi se ţine de oameni foarte apropiaţi de guvern, aşa în cât părerile lor sunt de fapt acelea ale guvernului Însuşi.

Aviz supletorpentru prezentarea sub drapel.

Primim spre pablicara următorul aviz oficial;

In urma chem&rei generale a in­divizilor obligaţi la gloate, făcută pe baza articolului de lege XX din 1886, acei supuşi ai Statului Ungar obligaţi la gloate născuţi în anii 1878, 18791 1880, 1881 şi 1882, cari cu prilejul revistei de Infăţoşare pentru glotaşi ţinute tn timpul dintre 16 Noemvrie şi până la 31 Decemvrie anul 1914, precum şi la revistele supletorii de infăţoşare ţinute ulterior, au fost aflaţi abili pentru ser­viciul de arme sub gloate: sunt datori a să prezenta pentru serviciul activ de gloate la sediul Comande! R. U. de completare a honvezimei şi respective al Comande! districtuale Imp. şi Reg. de completare indicate pe foaia de le­gitimare pentru glotaşi, nu în ziua de 1 Martie 1915 precum s’a indicat în avizul eliberat în luna Ianuarie 3915 sub numărul 400—18 prez. d în ziua de 15 Martie anul 1915, încât n’ar fi scutiţi.

Acei indivizi obligaţi la gloate aparţinători claselor indicate mai sus, clasificaţi de abili cu prilejul revistelor de infăţoşare ţinute pe teritorul Co- mandelor R. U. de completare a hou-

\ vezimei din Szatmár-Németi, Besztercze- bá’jya, Kassa şi Eger, cari n’au fost provăzuţi cu foaie de legitimare pentru glotaşi/ au să se p rezen te i Ja Co­manda de completare a honvezimei a locuinţei lor la terminul sus indicat în conformitate cu anut lor de naştere.

Acei indivizi obligaţi la gloate, cari fusără chemaţi încă înainte de vreme de pe teritoarele Comandelor R. U. de completare a honrezimei din Igló, Munkács, Ungvár şi Máramaros- sziget, mai târziu insă au fost conce­diaţi pe »timp nedeterminat«. în caz dacă n-ar fi chemaţi cu foaie de cha- mare încă Înainte de vreme la servlc'ul de arme de gloate, sunt asemenea datori a să prezenta la terminul sus indicat.

Cei ce să prezentă, cu prilejul prezentării, putându-o face, trebue să aducă cu sine un ţol de iarnă, albituri şi vestminte precum şi ciorapi de iarnă, mănuşi calde, căciulă contra ză- pedei, peptar cu mâneci împletit din bombac, palton de ,iarnă, încălţăminte tari, şi sac de spate, dar la tot cazul unelte de masă, blid, şi hrană pe doauă zile.

Cu prilejul prezentărei, purtătorul foaie! de legitimare pentru glotaşi poate călători gratuit In clasa a treia pe calea ferată, Iară In clasa a doua pe vapor; aceste foi de legitimare pentru glotaşi, ia staţiunea de cale ferată ori de vapor, la distribuţia bile­telor, sunt însă a se viza încă de vreme Înainte de plecare.

Acei indivizi obligaţi la gloate aflaţi abili, pe seama cărora nú-au fost eliberate foi de legitimare pentru gio- taşi, vor avea dela primăria comunală bilet de legitimare ce-i va îndreptăţi la călătorie gratuită pe calea ferată (§ 29, partea III. din Instrucţia pentru legea despre forţa armată).

Acel individ obligat la gloatei oarele fiind chemat nu s’a prezentat în vremea şi la locul prefipt, va fi adus cu putere armată şi conform §-luf 4 din articolul de lege XXI, din anul 1890, despre pedepsirea neascultărei manifestate faţă de porunca de che­mare, va fi pedepsit cu închisoare pâa& la doi ani.

Acei indivizi obligaţi la gloate, cari doresc a Intra ca voluntari în Honvezimea R. U. sau în Armata co­mună, Imper. şi Reg., după prezentarea

efeptuită pentru serviciul activ, numai la acel corp de trupă îşi pot cere incorporarea, la care au fost împărţiţi ea indivizi obligaţi la gloate.

Dat In luna Februarie anul1915.

SITUAŢIApe câm pul de răsboiu.

Azi dimineaţă am primit dela biroul de presă al prim-ministrului urmă­toarele comunicate oficiale telegrafice :

Situaţia în nordul monarhiei.

Budapesta 22 Februarie. Din ma­rele cartier general al nostru se co­munică oficial cu data de azi:

Pe frontul din G alifia de vest şi din Polonia rusească au decurs numai lupte de artilerie şi câteva mici ciocniri. Eşirile singuratice, iso­late, ale duşmanului le-am respins cu uşurinţă.

In Carpaţl au avut loc nume­roase atacuri ruseşti, cari pe sectorul de vest au continuat şi noaptea. Aceste încercări însă, cari au avut drept scop pătrunderea până la obstacolele puse de noi le-am ză­dărnicit cauzând duşmanului perderi estrem de grele.

Numărul de 26000 de prizioneri, pe cari i-am făcut dela finea lui Ianuarie până mai acum câteva zile şi pe care număr comunicatele ofi­ciale ruseşti le-au declarat de fals, a mai sporit ridicându-se până azi la 64 de ofiţeri şi 40,806 de soldaţi. Iar prăzile noastre de răsboiu sunt 34 mitralieze, 9 tunuri şi o grămadă de alt material de răsboiu.

Spre sud dela D n is tru terenul de lupte creşte întruna. Eri am res­pins după o luptă mai îndelungată un detaşament mai puternic duşman făcând prizioneri 2000 de soldaţi şi capturând 4 tunuri şi mult material de răsboiu.

General de divizie Hdfer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin 22 Febr. Buletinul oficial al marelui cartier generai german o pen­tru azi următorul:

P e câm pul de operaţii dela v e s t : Spre ost dela Ypern am ocu­pat iarâş un tranşeu duşman. Ata­curile, pe cari duşmanul le a îndrep­tat tn contra poziţiilor ocupate de noi, au rămas fără succes. In C ham ­pagne a domnit eri relativ linişte. Numărul Francezilor făcuţi de noi prizioneri în luptele, cari s ’au dat acolo, se ridică la 15 ofiţeri şi mai mult de o miie de soldaţi. Perderiie sângeroase ale duşmanului s’au do­vedit de foarte mari. Duşmanul a atacat eri şi azi fără nici un rezul­tat poziţiile noastre din nordul Verdun-ului. In Vosgi am ocupat după o luptă violentă localităţile Rohred şi Seossveier . Dealtmintrelea altă noutate nu mai e de pe-aici.

Pe câm pul de operaţii dela o s t : Am sfârşit cu urmărirea, ce a

din bun senin o melancolie şi o silă faţă de mine şi faţă de viaţă.

Multă vreme am crezut, că starea asta sufletească e o resultantă a des­cendenţii mele din două neamuri deo­potrivă nenorocite şi deopotrivă opri­mate. Tată Român —■ mamă Polonă.

Azi sunt mai aplicat a o atribui fsptulu), că de tinăr copil am rămas orfan de mamă şi am fost lipsit de acele dulci desmerdări de cari nu-e In atare altcineva decât o mamă iubi­toare.

Melancolia ca însuşire de rassd a unui neam poate să fie o urmare a unul trecut de suferinţi şi de sclăvie a moşilor şi strămoşilor. Melancolia ca însuşire individuală e însă o tristă moştenire a acelora pe cari un destin hain i-a lipsit din frageda c< p lărie de căldura şi desmierdarea drag stei de mamdt

Azi ţi-e stingher şi pustiu mor­mântul o dulce mamă a-lor doi copii orfani înainte de vreme! Abia odată in an ne adunăm in jurul lui ca să aprindem deasupra ţârinii tale lumini­ţele amintirii. Orfanii de eri sunt azi au Înşişi părinţi cu multe fire albe în păr. Presenţa nepoţilor, cari nu te-au cunnosout, dar mai ales grijile vieţii 4e toate zilele, cari ne urmăreso şi în

cimiter, ne Împiedecă ca să vărsăm la- j crinii pe mormântul tău.

Numai când soartea m-a aruncat departe de toţi pe câţi ii iubesc în viaţă şi faţă de cari am atâtea îu* datoriri, o simplă şi trăgănată cântare, învechită şi ea ca toate în lumea asta, dar care am auzit-o când-va de pe buzele mamei în clipele rare când a avut şi ea voe de cântat, îmi stoarce din ochi lacrimi fierbinţi de părere de rău după o mamă, după o »dulce mamă« ce am avut şi eu odată, de mult, foarte de mult • ••* I

Par’că nici nu ar fi fost aievea....v. m.

Citim într’un articol de Generalul Sir Robert Powell, următoarele note interesante relativ Ia Întrebuinţarea cercetaţilor In războiul actual:

»Războiul european a dat o mare ocazie mişcărei cârcotaşilor. Ştiind pe­ricolul ca ar fi dacă telegrafele, tele­foanele şi podurile de drum de fief, ar cădea pe mâna spionilor; ştiind de asemenea că patrulele litoralului vor fi chemate pentru serviciu de mare; am făcut apei la cercetaşi, ca ei, la aştep­tarea mobilizării rezerviştilor, să ofere

imediat serviciile lor. Autorităţile na­vale, militare şi poliţieneşti s’au folosit cu plăcere de acest ajutor.

Cercetaşi! au oferit un batalion de biciclişti pentru serviciul coresponden­ţelor.

Mulţumită d-lui Ernest Alexander, cercetaşii au pus la dispoziţia autorită­ţilor ambulanţei St. Ichn un automobil ambulanţă, cu un personal de cercetaşi instruiţi, în serviciul Crucei Roşii.

O mie patru sute da cercetaşi au fost reţinuţi de către Ministerul Mari­nei engleze pentru patrularea l;to» ratu'ui.

Un număr mare de cercetaşi a fost întrebuinţat în diferitele oficii ale guvernului şi în păzirea cablurilor, ar­terelor de apă, etc.

Alte mii z.u fost întrebuinţate in spitale şi de asemenea ca mesaj eri de către societăţile de binefacere. Se eva­luează astfel că s’<*u întrebuinţat 100.000 de cercetaşi.

Autorităţile au raportat că purta­rea băeţiior a fost foarte bună.

Cei cari au făcut servicii neîntre­rupt timp de douăzeci şi opt zile, au primit o medalie, spre amintirea lor şi ca un semn pentru alţii că aceşti cer­cetaşi au slujit Ţara lor In aceste zile de restrişte.«

[ urmat după lupta de iarnă dela la- I curile mazuriene. Cu ocaziunea cu­

răţirii pădurilor din nordvestul loca­lităţii Grodno, precum şi în luptele de pe teritorul de lângă Bobr şi Narev, lupte, pe cari le-am anunţat mai zilele trecute, au căzut prizioneri în mânile noastre până acum un general comandant, doi generali de divizie, alţi 4 generali, precum şi aproximative 40,000 de soldaţi duş­mani ; am capturat apoi 75 de tu­nuri, un număr de mitralieze, pe care nu l’arn putut constata până acum, precum şi mult alt material de războiu. Prin aceasta numărul prizionerilor făcuţi în lupta de iarnă dela lacurile mazuriene, precum şi cantitatea materialului de războiu capturat acolo se ridică la 7 gene­rali, mai mult de o sută de mii de soldaţi, 150 de tunuri, un număr de miii alieze, pe care nu l’am putut constata încă, precum şi alt material de războiu.

Duşmanul şi-a îngropat în pă­mânt în unele locuri multe dintre tunurile grele şi muniţie, ori le-a scufundat în lacuri. Astfel am des- gropat respective am scos din apă eri la Lotzen şi la lacul W id m in 8 tunuri grele.

In urma acestora armata a X-a rusească de sub comanda generalului S ieva rc se poate privi ca nimicită total.

Noui lupte sunt în formaţiune la G rodno şi spre nord dela Sucha- voia. Luptele dela Ossewiecz şi spre nord-vest dela L om za , precum şi de lângă P resn its ţin şi acum. Din partea Poloniei, care cade spre sud dela Vistula, n’avem nimic nou.

„Prietinii“ noştri ruşi.De când cu fa:moaşele discursuri

din Puma rusească şi de când cu per», zecuţiuniie barbare recente, cărora au fust expuşi fraţii noştri bucovineni, se observă în asa numitele cercuri „rusofile“ din România o revenire la a!te senti­mente. Opinia publică sedusă de ziarele de bulevard pare a se trezi din bui­măceala, în care a fost aruncată de condeiele simbriaşe, iar la această trezire a contribuit fără îndoială in bună măsură şi incidentul din şedinţa de Vineri a camerei române, în care de­putaţii Cuza, Iorga şi Procopiu au stig­matizat ziarele »Dimineaţa« şi »Ade­vărul« că corup zilnic opinia publică.

Ar fi de altfel si timpul, ca »ru­sofilii cu orice preţ« din ţaiă să-şi re­vină în fire, căci Ruşii îşi dau tot mai mult pe faţă »dragostea« ce-o nutresc faţă de România. Ca să nu recurgem la alte devezi din trecut semnalăm nu­mai un artfcol recent apărut în ma­rele ziar rus *Nowoje Wremja<, în care — conform unei telegrame dio Copen­haga — România este atacată pe f*ţâ. In acest articol se spune litre altele că România şi guvernul român au tră­dat interesele poporului român pnn fa p ­tul că nu s’au alăturat Rusiei, in con­secinţă începând de azi — încheie »Nowoje Wremja« — Rusia consideră România de duşmana sa.

In faţa acestor atacuri, cari ■— suntem siguri — se vor înteţi din zi ce merge pe măsură ce desastrele Ru­şilor se vor înmulţi, toate partidele din ţară au datorinţa sfântă, ca să dea în a';este„zile giele tot concursul lor rege­lui şl guvernului României, cari prin atitudinea lor de până acuma au ferit ţara de aventuri. Ne place a crede, că cu deosebire >Liga culturală« va reveni la programul ei anterior cultural, lă­sând politica ţării esclusiv în mâniie factorilor cu răspundere ai ţării.

Noi Românii din Ardeal şi Unga- r a ne-am precizat dealtfel punctul nos­tru de vedere faţă de Ligă când cu Intrarea d-lor Goga şi Lucaciu în comi­tetul ligii, pe care am desaprobat-o. Aşteptăm deci cu drept cuvânt, ca L’ga să se abţină dela agitaţii, cari mână apia pe moara rusofililor, căci o atare atitudine ar compromite patriotismul nostru şi în acelaş timp şi interesele adevărate aie regatului român. Căci cum am putea aduce în consonanţă o atare atitudine a Ligel cu sentimentele suteior de mii de Români de pe câm­piile de luptă şi cu suferinţele crâncene ale fraţilor noştri din Bucovina, cari dela jertfa lor de sânge aşteaptă îmbu-

nătăţirea sorţii noastre, care ne-a ?! J ţ j fost pusă îo vedere dela locul cel mal competent, în care avem şi trebue si avem încredere.

Suntem convinşi, ca politica pre< ^văzătoare a marelui rege Carol, car«a indicat timp de mai bine de 40 anidrumul pe care urmând România aajuns tare şi mare, va trezi la realitate* rarşi pe acei, cari oarbecă încă ia tatu»nerec, Întărind to t mai mult con»vingerea, că numai In tovărăşia statelorculte europene zace fericirea şi bună- inlstarea României şi a elementului ro-mânesc, căci şi aceste state au aceleaşiinterese mari, de-a-şi apăra neamullor în contra întunerecului, care-1 a-duce cu sine pericolul panrusesc.

M ari c o n s f ă t u i r i diploma- tr ttce la Petersburg. După cum ni se comunică din Bucăreşti, ambasa­dorul rus în capitala României dl C. Poklevsky a călătorit zilele trecute de urgenţă la Petrograd din ordinul gu* p vernului rusesc. Diplomatul rus s’a a- n uunţat apoi imediat la ministrul de ţj esterne Sassonow, cu care a avut o lungă consfătuire, in decursul acestei consfătuiri a sosit apoi la ministerul de externe şi plenipoten(iatul romfto din capitala Rusiei, dl Diamandi, care r s’a sfătuit cu ambii diplomaţi iuşi mai bine de o oră. precum şi cu dl Quli- chievici, şeful secţiei orientale din mi- nisteriul de externe rusesc.

In cercurile diplomatice ruseşti li-se atribue o deosebită importanţii acestor consfătuiri.

Se cumpăra cucuruzul.Primim spre publicare următorul aviz

tu privire la înştiinţarea despre cucuruzul ce s’ar afla de vânzare:

D*1 ministru reg. ung. a trimis populaţiunei agricole din comitatul nostru următorul apei:

Spre scopul de asigurare a apro< visionârii şi cultivării animalelor do­mestice pentru toate eventualităţile, am autorizat comisiunoa agricolă a ţării, ca dela aceia cari ar fi aplicat a da aprovisiunile lor ce le-ar fi având de prisos — să cumpere pănă în I .. Martie a. c. cucuruz în cvantităţi mari.

Producenţii să provoacă cu consi­derarea la timpui scurt fb înştiinţeze îndată: cât cucuruz voesc ei să vânză comisiunel agrare.

Pe baza ordinului ministrului reg. ung. sub Nr. 610. am autorisat corni- siunea economică agrară, ca pănă la 1. Martie a. c. să plătească pentru cvantităţile de cucuruz înştiinţate de bunăvoie, preţuri mai mari, ca cum sunt statorite preţurile maximal din oficiu pentru comunicaţia privată anume pentru cucuruzul rând, şi ce) numit »dintele calului« sau pentru cucuruzul amestecat, să se plătească de maja metrică 27 coroane, pentru aşa numitul cucuruz ciuquantin, Florentin putyi şi cel rotund, de maja metrică 30 de coroane.

Cucuruzul cumpărat are să se predea de vânzător în calitate sănă­toasă, în stare uscată, ciuruit în saci la dispoziţia dânsu!ui eventuei în cară deschise, la proxima sta ţ;une de cale fe­rată sau staţiune de vapoare, la caz dacă ar fi provocat la aceasta.

Preţul cucuruzului se plăteşte i- mediat în bani gata şi nu e obligat vân­zătorul să predea cucuruzul în baoi gata.

îndată ce cucuruzul e uscat şi furnisibil, are vânzătorul să înştiinţeze pe primăria comunală.

Dacă primirea se face în luna lui Aprilie sau Mai, atunci se compete vânzătorului pe fiecare lună 1 cor., la cucuruzul comun, dintele calului sau amestecat, la alte soarte de cucuruz, un adaus de 50 fileri.

Provocând cu populaţiunea agri­colă pentru anunţarea momentană a cuanlităţii de cucuruz, observ, ca la caz dacă până în 3 Martie a. c. nu va succede pe aceasta cale se obţinem Întreg cvantul necesar, voiu fi silit ca să ordinez requirarea forată, insă nu pentru preţurile oferite până acum, ci după preţurile statorite de autorităţi şi îu acele ţinuturi producătoare de cucuruz, din cari sau anunţat cantităţi mai mici.

Budapesta în 15 Februare 1915 Baron Ghillâny m. p.

ministru de agricultură r. u.în senzul acestui apel provoc

pe toţi agronomii de pe teritorul oraşului, ca cel mai târziu p â n ă în 28 Februarie 1915 să se anunţe verbal sau în scris despre aprovi­siunile de cucuruz de vânzare cu numirea quantitâţii, a soiului de cucuruz şi a staţiunei pentru în­cărcat.

B raşov, în 19 Februarie 1915.Primarul.

Nr. 31—1015. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 8

fiâzbniu, vitejie, învingere şi pace.

(Din „Comoara de citate“ adunate de I. Dariu.)

UrmareRăzboiu la cutit!Generalul spaniol Palaiox la Impresii*

rsrea Sarogossei prin Francezi In 1808.

In războiu necurmat trăim: cu inimicii la luptă, cu amicii la armistiţiu.

1. L. Caragiaîi.*

Războiul înghite pe cei mai buni.Schill&r, Poezii: Sărbătoarea învingerii.

r *f;Cine vrea să poarte un războiu, nu

f trebue să se ia după evenimente, ci să | grăbească evenimentele.

Demosthene.

Mersul istoriei este fatal, nici o I putere în lume nu poate opri fenome­

nele sale. . dar omul poate să le în- | târzie sau să le grăbească.

A. D. Xenopol, Realism şi idealism.«

Evenimentele mari (viitoare) a- | runcă umbra lor înainte.

Th. Campbell.*

Şi pe câmpul luptei să ai de făclie 0 lampă cerească, o stea argintie.

V. Alexandri, La Palestro.*

In războiu e oblcefu a folosi toate ; avantajele.

Stfakespeare, Enric VI 8 par. I, 4.*

Războiul totdeauna a fost şcoala cea mai înaltă a eroismului, care învaţă pe oameni a muri eroiceşte.

' Friderie de llelwald.! *

Forţa m orală decide mai mult i victoria decât numărul.

Napoleon 1. Aforisme asupra războiului *

' Şi pe tndrăsneţl îi ajută Cel de sus... /Războiul e blestem cum plit. . .Şi prăpădeşte şi turmă pe păstor.

\ . _ Schiller. Wilhelm Teii 1, 2, (Trad. de: St. 0. loaif.)

*In grădina răsboiului Cresc florile năcazului.

Proverb german*

Războiul exişiă 1 ntre pcpoare după cam există în întreagă natura şi în inima omului.

Proudhon.*

Şi inima şi dispoziţii!cea ei, ţoale »unt In luptă.

Bismarck.*

Murim maibine'n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul

nost’păm ânt!A. Mureşiami, încheierea dela „ Deşteap-

tă-te române“.•

Pentru a purta războiu se cer trei lucruri: bani, bani, şi iară bani.

Crivulzio, f 1516.*

Războiul modem să fie condus de două principii: necesitatea şi um a­nitatea.

„Le Tempe“ din Paris asupra propu­nerii d-lai C. Dissescn la congresul de pace din Haga. în 1913, relativ la înfrângerea exce­selor războiului.

*

Sânge şl fer îDin vorbirea lui Bismarck în parlamentai

german 86 Septemvrie 1862.*

Cu sânge şi cu fer s’a clădit im­periul german.

Rcmbrandi ca educator.*

Numai ferul ne poate scăpa şi sângele r&scumpăra.

Max v. Schenkendorf.*

Eu am fost un soldat brav In răz ­boiul pentru eliberarea omenirei.

Seine.*

Eu port războiu cu viii, nu cu morţii.

Ar fi zis Împăratul Carol V., oând Alba s propus, după luarea Witbenbergului, ca, ca­davrul lui Luther să fie spânzurat lu furci. A- semenea cum se istoriseşte la Diodor despre Haonibal şi Hamilcar.

e

Spiritul războinic nu se naşte cu noi, el este rezultatul educaţiunet.

D. Bolintineanu, în romanul Elena.*

Dreptul oamenilor e întemeiat na­tural pe principiul ca naţiunile să caute în timp de pace a-şi face tot mai mult bi ne una alteia, şi în războiu cât mai puţin rău, fără a ataca prin aceasta adevă­ratele lor interese.

Moniesquieu.*

Dă cu credinţă luptei pept,Căci cerul te a ju tă ;Voinicilor cu cuget drept Noroc el împrumută!Pe celce poate şi’ndrăzneşte Izbânda-1 răsplăteşte.

1. Neniţeacu, Pui de lei.4c

Onoarea războinicilor cade numai 88upra patrioţilor cu cuget nobil şi curat, nu şi asupra tâlharilor sau mercena­rilor.

Engel, Scrieri.*

Războiul dă prilej să se dove­dească puterea şi ridică toate până la estraordinar; chiar şi în cei slabi pro­duce curagiu.

Schiller, Mireasa din Msssina 890/92.*

Doamne apară pururea armele, dară pune în oameni frica de războiu şi temerea de primejdiile la i! Altfel s’ar purta prea sumeţi bestiile, omeneşti pe pământ.

H. Vier or dt, Strujele de rindea.*

In 8&1 baticul joc al războiului se rupse cea mai frumoasă lance a erou­lui, Prusienilor, generalul vostru 1

Max v. Schenkendori, la moartea lui Schanhorst, 1813.

*

Războiul nutreşte războiul. Merg ţărani In el, atunci împăratul câştigă mai mulţi soldaţi.

Schiller, Piccolomini 1, *2.*

Războiul nu sufere probă.O zicătoare.

*

Şi’n mijlocul războaelor Striga luptând ca feară:»Coroana vieţii, fraţilor,E moartea pentru ţeară!«

V. Alexandri, Coroana vieţii,«K

(Va urma.)

Procurare favorabilă de articli economici.

Aducem la cunoştinţă economilor noştri de pretutindenea, că subscrisul comitet este gata a mijloci pentru ori şi cine i se va adresa, procurarea arti- clilor economici am intii mai jos, lângă cari însemnăm şi preţul:

1. Sămânţă de iarbă engleză, 1 kilogram 1 cor. 6 bani.

2. Sămânţă de iarbă »Kammgras«, 1 klg. 3 cor.

3. Sămânţă de lu.ernă franceză, 1 klg. 2 cor. 60 ban*.

4. Sămânţă de trifoi, I klg. 2 cor. 60 bani.

5. Sămânţă de napi »Mammuth«, roşu, mari, un klg. $6 bani.

6. Sămânţă de napi »Obendorf«, galbinl, rotunzi, 1 klg. 90 bani.

7. Sămânţă de napi »Echendorf«, roşii, 1 klg. 86 bani.

8. Sămânţă de mohor, 1 klg. 42bani.

9. Sămânţă de clapă »Zittau«, uri­aşă, galbină, 20 grame 40 bani. afaftifelQ. Sămânţă de clapă »Braunsch- weigc, 20 grame 60 bani.

11. Sămânţă de ciapă »Tripoli Rocca«, 20 grame 40 bani.

12. Sămânţă de ciapă »Medeira«, 20 grame 30 hani.

13. Sămânţă de sălată »Matador«, foarte mare, gustoasă, timpurie, 20 gr. 40 bani.

14. Sămânţă de sălată >Forellen< de iarnă, 20 grame 40 bani.

15. Sămânţă de sălată »Kaiser« (nouă), galbină, aurie, mare ia cipăţinâ, uşor de transportat, 20 grame 30 bani.

16. Sămânţă depătrânjel de toam* ră, 20 grame 10 bani.

17. Sămânţă de pătrânje* lung »Zneimer«, dulci, 20 grame 10 bani.

18. Sămânţă de morcovi de vară »Nantes«, 20 grame 60 bani.

19. Sămânţă de morcovi de toam­nă »Quedlinburg«, 20 grame 60 bani.

20. Sămânţă de ridichi de vară »Stuttgart«, albi, timpurii, 20 grame 10 bani.

21. Sămânţă de ridichi de Maiu, mari, albe, 20 grame 10 bani.

22. Sămânţă de ridichi de iarnă, negre, 20 grame 10 bani*

23. Sămânţă de ridichi de Iarnă, albe, 20 grame 10 bani.

24. Sămânţă de castraveţi de »Pa­ris«, 20 grame 50 bani.

25. Sămânţă de varză de »Braunsch­weig« uriaşă, de iarnă, 20 grame, 20 bani.

26.Sămânţă călărabe (gulii),albe, timpurii, 20 grame 50 bani.

27. Sămânţă de călârabe de iarnă, vinote, 20 grame 30 bani.

28. Sămânţă de mazăre »Ffirst Bismarck«, timpurie, 100 grame 30 bank

29. Sămânţă de fasole de Iulie, 100 grame 50 baai.

30 Sămânţă de fasole »Mont d’orc galbină, 100 grame 50 bani.

31. Sămânţă de pătlăgele, mari, roşii, 20 grame 20 bani.

32. Sămânţă de pătlăgele »Excel­sior« (aouă,) foarte gustoasă, 20 grame 1 cor. *

33. Sămânţă de / pătlăgele „Fiea- razzi", foarte timpurii, 20 grame 60 bani.

34. Sămânţă de paprică sârbească, 1 porţie 20 bani.

35. Sămânţă de spinat »Goliath«, 20 grame 10 bani.

36. Sămânţă de sfecle »Egyptene«, roşii închise, 20 grame 10 bani.

37. FJoriie mai cunoscute în purţii de câte 10 şi 20 de bani, legături de a tk rt »Raffia«, funii de „Cocos* (de legat altoi) răşină de altoit fluidă etc., se vând cu preţurile zilei.

f oritorii, cari vor trimite la adresa subscrisului secretar preţul cum şi 20 bani pentru buletinul de expediţie, şi pentru pachetat, 4 bani taxa de inma- r uare poştală şi 10 bani pentru oste­neală, drept dăiuire pentru un scop de binefacere — vor prim« ar ticni coman­danţi cu (.osibilă grăbire.

S ib iiu , 17 Februarie n. 1915.Comitetul centrat al »Reuniunii

române de agricultură din comitatul Sibiiu«.

Fant. Lucuţa Vie. Tordăşianuprezident. secretar.

Dare de seamă şimulţămită publică.

Femeile române d«n Mercurea pentru pomul de Crăciun şi masa dată în sărbătorile Naşteri răniţilor în răz- boiu aflători îu spitalul de aici, au fă- cut la timpul său o colectă în bani şi naturalii la care au contribuit urmă­torii :

I.

gustfn Andreio (350 ţigarete), Dr. Nic. Schiau (300 ţigarete), Agnes Dr. Măce­lăria (5 J. vin, ceaiu pt. 52 răniţi ş. a. ş. a.) Maria Muntean, Bucura Baciu şi Leontina Baciu pe lângă alte şi câte o ojină.

Acestora ii*se aduce şi pe această cale mulţămită pentru obolul dat.

Totodată li se aduce mulţămită fetelor: Măriţi Ivan şi AnaStănese 211, pentru colecta de victuaiii, Măriei Buda, Rafii a Rău, Paraschiva şi Veta Presă- «•anu. Mărie llelju 170. Ana Olariu, Veta şl Ana Stănese, şi Elis. Rujan cari au dat ajutoriul lor la diferite lu ­cruri (frământat ş, a.) iar covrigarului Daniel Vulcan pt. coptul colacilor în mod gratu it

III.Cu ocaziunea sărbătorilor catolice,

»Reuniunea femeilor săseşti din Mer­curea« de pomul de Crăciun a împăr­tăşit şi pe răniţii noştrii, iar eoni una bis. săsască Apoidul de sus le-a trimis şi ea diferite daruri. Pe lângă acestea preotul săsesc din Apold, D-l Piringer, a compus pentru feciorii noştrii o poezie în 1. română, care predată de medicul spitalului, D-l Dr. Vie. Capesius, a fost primită cu multă plăcere. Poesia e de următorul conţinut:....Ş i Crăciunul dela Apoidul de sus Voauă, vulneraţi, daruri v-a adus:Fiecăruia câte un săculeţ! ........Ce e în el — la urmă o se vedeţi.—

Vă mulţămesc c-aţi fost viteji în resbel Şi nu v-aţi retras de fel.—

D-zău vă dea sănătate,Se luptaţi d n nou pentru patrie Şi când s’a isprăvi bătaia Se vă’napoiaţi sănătoşi acasă La părinţi, femee şi ia copii....(Numai D-zeu ştie când va fi).Iar săculeţul dacă-l goliţiDe o scris nemţeşte, nu l aruncaţi.Că i huo pentru făină, ori sare, —Şi când li-ţi vedea, cât trăiţi La Crăciunul din spital gândiţi,—Căci D zeu, drăguţul, va face Să fie cât ma> curând pace! —

Pentru acestea semne de dragoste aducem recunoştinţa noastră »Reu­niunea femeilor săseşti din loc, D-lui Piringer şi comunei bis. săseşti Apoidul de sus.

Mercurea, ia 20 Februarie 1915. Agnes Dr. Măcelar. Nic* Simulescu.

„Pentru sărmanii soldaţi români cărora li-s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor“»In urma apelului nostru din nu-

mării trecuţi ai ziarului am primit ur­mătoarele contribuirî marinimoase:

Transport din n-rui trecut 116 c.

»Cassa de păstrare în Mercurea* foc pe acţii 50 cor., »Mărgineana« inst. de credit în Poiana 20 cor , »Mielul« inst. de cred. în Poiaua 10 cor., Agnes Dr. Măcelariu şi Mărie I. Muntean 216 câ*e 2 cor., Mărie Fleşeriu 197 şi Mărie Fărcaş 53, câte 1 cor. 20 b., Ioan Helju 226, Avr. S Păcurariu protop. Nic. Ţandrău preot, Elvfra Dr. Schiau Ma­tern Scorob^ţ. Eiteaveta Petruţiu, Ana D. Oltean 137, Bucura Baciu, Leootina Baciu, Istina Solomon, Mărie N. Albu 165, Mărie G. Stănese 46, Ana Rujan, Mărie Bunea 84, Ana Fleaca 203, Mărie Oprean 208. Ană Stănese 206, Ană Tă- pălagă, Islina Precup. Mărie D. Stroia, Dochie Ciurugă, Ană Fleşeriu 19S-a, Lina Muntean 90, Eva G. Mohan, Ană II. Olariu 209, Mărie M. FJeaia 192, Dr. Nic. Schiau, Ieronim Puia, Ioan Blagă, Elis. Nan 72, Ştefan Ho^ea, Paraschiva Floaşiu, Parasch. Oancea, toţi câte 1 cor. Ană Dragomir 193, EPsavefca Bunea 84, Ană Fleşeriu 220, câte 80 ban', Ană Ivan 144, Mărie Muntean 90, Ană Bru­tăria 73, Ană Sănchea 102, E is. Bunea 96, Salomie M. Baciu, Rafiia Fara 56, Ană Stănese, Mărie Bunea 105, Mărie Rujan, Ană Ş. Fleşeriu 198, Rafiia Dra- gonir 172, Ană Helju 57 toţi câte 60 bani, — în total 129 cor. 60 bani.

II. *Cu victuaiii preiuăi; ouă, carne

de porc şi de gai ţe, slănină, unsoare, lapte, faină, varză, zăhar, rum, ceai *, mere ş. a. ş. a. au contribuit în măsură mai mare sau mai mică următorii : Elvira Dr. Schiau, Bucura Baciu, Leon­tina Baciu, Ana Ivan, Ana Rrutariu, Ana Sănchea, Elis. Bunea 96. Mărie Albu, Ana Rujan, Salomie Bacii;, Mărie Bunea 84, Rafiia Fara, Ană Flea<a 203, Mărie 1. Muntean 216, Ană Stănese 206, Mărie D. Stroia, Ană Stănese 211, Mă­rie Bunea 105, Ană Fleşeriu 152-a, Lina Muntean 90, Ană II. Olariu 209, Ană Dragomir 183, Mâi ie Rujan, Mărie Fleac* 192, Elis. Bun a 84, Ană Fleşe­riu 220, Eli?. Ludoşau, Rafiia Muntean, Elis. Nan 72, Parasch. Oaneea, Rafiia Dragomir. Ană Helju 57, Paraschiva Dragomir 193, Elena Păcurariu, Ană Presăcanu 179, Nic. Presăcanu 174, Elis. Bunea 154, Ană Şufană, Mărie Stănese 211, llie Ottean 205, Istina Si- mnlescu, Ioan Bunea 201, Ioan Fieşeriu 197, comunele Apoidui de jos şi Ludoş, Paraschiva Floaşiu, Ioan Ciurugâ. (13 1. vin); llie Floaşiu (5 I. vin) Dr. Âu-

D-l Romul Popp, locot.Cluj.......................................... 20 »

D-l loan Petrişor înv. i. p. în Vaidarecse . . . . 2 »

D-l Silviu Lazar dinAbrud............................ .... . 2 »

D-l George Spineanu pa­roh gr. cat. în Răvâsăl . . 30 f.

La olaltă 140 c. 30 f.

» T I R I .— 10 Februarie v. 1915.

Distincţii militare. Monitorul oastei Nr. 27 publică următoarele distincţii :

Cu recunoştinţa prea înaltă (Sigmun laudis) pentru ţinută vite­jească în faţa duşmanului au fost distinşi căpitanul Emil de Popovici din reg. 53 şi locotenentul Mihail Podlogar din reg. de obuziere 10.

Medalia de aur pentru vitejie ca recunoştinţă pentru o ţinută deosebit de vitejască în faţa duş­manului s’a conferit fruntaşului Gregoriu Danciu din bat. de pioneri 7

Medalia de argint pentru vitejie ci. 1. s’a conferit sergentului major Vasile Popescul din reg. de inf, 41, caporalului Roman Pogan din reg. 64 fruntaşului Ştefan David pionerului itfcw Tudor, ambii din reg. 7 de pioneri.

Pentru fondul ziariştilor am primitcu prilejul r.eîuoirii abonamentului 2 cor. dela d-l Silviu Lazar din Abrud. Mulţumite.

Consiliul comunal ai oraşului Bra-Ş0V va ţinea Marcuri în 24 Febr. la oarele 3 p. m. o şedinţă plenară.

Un asii pentru so daţii noştri s’adeschis în 21 1. c. n. de cătră d l pri­mar Schell în Braşov, Str. Porţii Nr. 44 Etajul /. unde are întrare şi e pri­mit cu plăcere fiecare soldat. Aici în fie* care zi după amiazi dela oarele 2 până seara îşi pot petrece plăcut timpul lor în chilie de conversaţie şi de cetit, care este încălzită, Se pot distrage cu jocuri sociale, pot ceti gazete şi cărţi bune,

pot scrie epistole (hârtie şi recvizite de scris capătă gratuit). Din când în când se ţin prelegeri interesante cu icoane proiectate, îngrijindu-ne şi de alte dis­trageri folositoare. Onor. noştri comer­cianţi sunt rugaţi a face daruri wari- nîmoaşe pentru acest asii în zahar, ceai şi lămâi.

Unsprezece mfi litri de lapte de ia o vacă într’un singur an. Pe terenul culturei vitelor s’au ajuns la desvoltări şi succese uimitoare. Nu vom vorbi de minunăţiile Englezilor în ameliorarea a tot felul de vite şi aminale domestice. Un caz recent, care a făcut mult sgo- mot în materie de creşterea vitelor se citează din Svedia, pe moşia »Tjoloholm«, care a dat pe an peste 11,000 kilograme de lapte.

După registrele de control ale unei societăţi vaca »Akke« a dat în anul 1911 9008,7 litri lapte având 258,6 kgr. u n t; în 1912 a dat 11.190,6 litri lapte u i 534,6 k!gr. unt, iar în anul 1913 10.152,6 litri lapte cu 302,55 klgr. unt. Costul de producţiune a unui kilogram de lapte s’a urcat la 4,39, 4,05 şi 5,6 feniei. Mulscrile de piobă au dat la 23 Nov. 51,7 klgr. ia 4 Dec. 61,2 klgr. şi la 22 Dec. 57,8 klgr. lapte. Producţiu-i nea medie anuală pe cei 3 ani a fost de 10,117,3 klgr. lapte. Producţiunea medie a tuturor vacilor fătate pe acea moşie în anul 1913 a fost de510.0k'gr. având 3,13^ unt. G. M.

Prizonieri germani în Japonia»Frankfurten Zeitung« află din Tokio, ră în mod oficial se anunţă că totalul prizonierilor germani care se găsesc în Japonia e de 220 ofiţeri şi 4401 soldaţi: 2 ofiţeri germani şi 110 soldaţi mai sunt internaţi la Hong-Kongîn colonia engleză.

0 groasnică nenorocire. Din Bucu­reşti se anunţă: Duminecă dimineaţa, la orele 9 jum. s’a petrecut la şosea, o tragedie zguduitoare în următoarele împrejurări:

Mecanicul Ernest Ciriak inventase o foarfecă adoptată la automobil pen­tru tăiarea sârmelor ce se întind în timp de război peste şosele spre a face imposibilă circulaţia cu automobile. La prima experienţă s’a tăiat o singură sârmă şi ea a reuşit. S’au întins apoi2 sârme. Şi această experienţă s’a fă­cut în condiţii admirabile. Cei doi ofi­ţeri superiori dela Ministerul de război cari asistau ia aceste experienţe, au propus apoi ca inventatorul să încerce să taie 3 fire de sârmă întinse una după alta la mici distanţe. Inventato­rul s’a urcat în automobil şi dând vi­teză maşinei s’a apropiat de locul unde se aflau sârmele, când a băgat de sea­mă că foarfecele nu mai funcţionează era prea târziu să mai oprească auto­mobilul şi prima sârmă a retezat capul nenorocitului inventator, aruncându-1 La0 distanţă de 10 m. Automobilul rămas fără conducător s’a isbit de un pom şi s’a sfărâmat. Nenorocirea a produs o dureroasă impresie asupra celor ce e- rau de faţă.

Daruri. Pentiu familiile celor ple­caţi în războiu au mai d ă ru it: D-na Frieda Teutsch (pentru calicele popo­rale) 20 cor., d. Heinrich de Greissing3 co r.; pentru văduvele şi orfanii celor căzuţi pe câmpul de luptă au mai dăru it: D-na Grete Depner : 50 cor. ; d*na Maihilde Henter: 20 cor. ; d. A. Bordeaux : 5 co r.; pentru cufina popo­rală din Strada-Lungă: Dna Ida Schmuizler: 10 co r.; Dna Hermine Teutsch: 5 cor. d. Dr. E Gusbeth, m edic: 6 cor.; Dna Martin Fink şi N. N. câte 2 saci de cartofi.

Pentru toate aceste daruri aduce adânci mulţămite Magistratul orăşenesc, precum şi Administraţia li. a calinelor poporale.

Preţul alimentelor de prima nece­sitate îq Braşov începând cu ziua de 20 Februarie 1915:

Făină Nr. 0 şi gr!z 100 kgr. cor. 67.— Făină de fert 100 kgr. coroane 5202. Făină de pâne I 50% grâu, 50% orz 100 kgr. cor. 44.—. Făină de pâae 11 (50%> sâcară 50^ orz cor. 40 82, Făină de cucuruz 100 kgr. cor,2g._

Făină Nr. 0 şi griz 1 kgr. 76 fi]. făină de fert 1 kgr. 62 fii., făină de pâne I 1 kgr. 52 fii,, făină de pâne li1 kgr. 48 fii. făină de cucuruz p. mămă­ligă kgr. 40 fiieri, pâne din făină de pâne 1 kgr. 42 fii. Pâne din făină de pâne II 1 kgr. 32 fii.

Rasol (carne de supă) kgr. 1*60—1*84 cor. carne de porc 1 kgr. 1*92—2*80 cor. carne de oaie 1 kgr. 110—1*20 cor. carne de viţel 1 kgr. 1.84—2.40 cor. slănina sărată kgr. 2.40 —2*80 c., unt.de porc kgr. 2*40—2.80 c., lapte de vacă lit. 28 fi!., lapte de bivoliţă litru 40 fiieri, ouă 6 bucăţi 40 fiieri, zahăr kgr. 1*04 coroane, orez kgr. 80—1.20 fiieri, fasole 70 fiieri, picioci 1 sac cu 80 litru 3*80 cor., petroleu litru 80—82 fii. ceapă 1 kgr. 40 flUinte litru 1.20—1.30 fii. mazăre litru 80 fii., miei litru 60—70 fii., lemne de fag în blăni cu adusul cu tot 4 m. cor. 30—36. Piaţa muncii pe zi 2—3*50 cor.

,________ Magistratul orăşenesc.Proprietar;

Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp.Redactor responsabil: Ioan Lacea*

r*gta*"4 & - A Z B T A T R AM S I L V AN I B L Nr.181—1#16

T A I L O R F O R G E N T L E M E N

m u mCENTRALA:

W I E N A

* *

FURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE REGALE:

SUCURSALE: BRAŞOV B U D A P E S T AJT \ '

Mare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Băeţi şi FetiţeToate în calităţile cele mai bune şi croială elegantă, preţuri originale, fixe *** | | Cereţi catalogul nostru ilustrat. V

1̂ £ a g a s u 1

Berbecar & CzinkBRAŞOV, Str. V im ii ITr. 7, Telefon 470 .

Manufactură, Pânzării, Mode şi Noutăţi, confecţiuni pentru Dame.Cel mai bine asortat în Lingerie pentru Bărbaţi şi dame. — Preţuri fixe. - - ZLÆal ieftiaa . ca. ox î vLndLe.

C a s a öle i n c r e d e i e .

S p ecia lita te de apă m nerală.

Isvorul MATILD din Badokeste cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcalioe.

Apă m inerală de primul rangcare am estecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale.

Beutura de predilecţie a cercărilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isroralui, se preferă din partea m edicilor apei mi- nerale mondial renumite Gieshfibler.

i a c * C e l m a i b u n s e m n " M RContra falsificărilor a apei minerale M ATILD este lim pezeala absolută până la cea din urmă picătură.

Deposit principal a apei M ATILD în B raşjv la firma £. 0* & L THEIL, Strada găreiN r. 25. Telefon 364 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape m inerale şi în restau­rantele mai de frânte.

Cu toată stimaAdministraţia isvorului, losef Gyfirgy,

57-200. ŞeptUlOdOk (Ardeal).

m i M M u a m i i a ş f i ü

EM NE de fag pentru ars * calitate

Sziklás JázseiStrada Neagră Wr. 51.

blane şi tă ia te , cu vagonu, duse acasă ieftine se capătă, la. , . |e J Se poate comanda ca preţuri originale laT8161OII 5 Uo~ f ; K o v& ea A. Trafica mare, Şirul florilor Nr 13.

NC l 'a lU p J . Magazin cu delicatese Str. V&mei Nr. 31. . . Benl& o J . Librărie Strada Porţii Nr. 62.B l 6 a a i X. Scheiu, Băile de abur Nr. 35.

Fotografia modernă.Am onoarea a aduce la cunoştinţa Onor. public,

că am deschis un nou

Aţele r de fotografie modernăS tra d a lfămeft nr: 34.

In urma aranjam entului meu special pot în fiecare odae face fotografii artistice.

L a dorinţă şi în locuinţe, fără urcarea preţului Garantez executare exactă.

Cu toată stim a

W ilhelm Herter,20-50 fotograff Str« Vâm ci (co lţu l str. sf. loau>.

A ntreprise de pom pe funebre

E. TUTSEK.B r a ş o v , Strada Porţii Nr. 3-vis-â-vîs de b ă c â r i a Steaua Roşie-

Recomand Onor. public la cazuri de moarte stabiiimentu- meu cu toate cele necesare pentru înmormântări mai pom­poase şi mai sim ple c u preţuri Ieftine.

Depou de co sc iu g e de m etal ce se pot închid hermetic, din prima iabrieă din Viena.

Fabricarea proprie a c o sc iu g e lo r de lem n, de m etal şi im itaţiuni de m etal şi de lemn de stejar.

l epou de cununi pentru monumente şi plantici cu cu preţurile cele irui moderate.

Reprezentantă de m onumente de marmură, cară funebre proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi un ca r funebru vânăt pentru copii, precum ş i c io c li i .

Comande întregi se esecutâ prom pt şi ieftin, iau asupra-mi şi tr a n sp o rtă r i de morţi In stră in ăta te .

21-26.

La cazuri de moarte a se adresa

Telefon interurb. 405. Ë. Tuîsek.

Magazin cu specialităţida

I I

Mărfuri împletite şi tricotaji,d e toate sorturile.

Fabrica de îm pletituri şitricotage B raşov.

J. TEUTSCH & Cie15—50 STRADA PORŢII N r. 6 .

COVOARELINOLEUM

FERDELE

Fânzături, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul cel mai convenabil, în a le­gere mare, preţurile cele mai ieftine la

T E L L M A N N & S P E I LTârgul Grâului nr. 8.

Îngrijim şi aşezarea de T cu lucrători esperţiL u c r ă r i I e de UlUUiKUlll îa Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

J. L. « A. HESSAlMEicasă fondată 1843

B R A Ş O V„La leul alb".

Mare deposit en gros şi en detail de coloniale, vâpseli şi butnbă- cărie, bonboane fine de tot felul, ciocolate diferite şi cacao, sardele

indigene şi franţuzeşti.

Instalaţiune preprie năntropnre- jitul cafelei, precum şi vâzarea

pentru cafea turcească.

Zilnic în deposit cafele proaspăt prăjite.

F o n d a t ă 1823-Fabrici de postav, stofe de modă

şi tricotaj.

Wilhelm Scliorg & Cie.produc din lan î curată, de |

calitatea prima clasă, ,Stofe de modă pentru băr­baţi de tot fein şl p mru ori ce scop. Stofe penini costume de (lume de o co­loare şi cu desen, fttofe eleuniforme pentru otireri şi ampiaţeoi- Loden imprejt-uabil pentru turişti Postavuri pentru ţărani şi pottavuri fine. Piednrî pentrucălătorie. Coperte de p*t,* ergă pentru trăsuri; pentru cal, Covoare şi castor jachete.Esclusiv numri fabricate din fa­bricata noastre în B r a ş o v l l â r -

s t e ş i T im iş u l d e j o s .De m ulteorl premiate eu eele

m al m ari preţuri.Magazinul de vânzare : Braşov

Piaţa Franz Josef. 24—25

In

Laboratorul mediealDr. Eduard Goldberger

Specialist pentru boaie de g e l e şl g e n i t a l e ,

se practică cercetări medicale-che* mice, microscopice, bacteriologice

şi reacţiuni de sânge orig.— W asserm an. -

BRAŞOV, Strada Porţii 24.Ore de consultaţie dela 10—12 a. m.

2—4 ore m. p 16—50

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 o o l

Ionel Oiucăsel5 croitor de haine bărbăteşti |

Braşov,Târgul F lorilor K8.

19-50i o o o o o o o o o o o o l

T I P O G R A F I A A M U R B Ş I A N U B R A N I S C fi 6 C O M P B R A Ş O V .