Nr. 220. Braşov, Sâmbătă în 6 (19) Oetomvrie 1912. Anul LXXY,

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul : pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe i/g an 12 cor., pe

Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe */, an 201/i an 6 cor.franci, pe i/4 an 10 franci

R E D A C Ţ I A ,T IP O G R A F IA Ş l A D M IN IS T R A Ţ IA : BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe l/î an 10 coroane, pe 1/i an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai des® după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

De la adunarea Âsociatmnu.j? »i i .

— Conferenţiari agronomici^ — Starea materială a «Asocîaţiunii».

Alte chestii de interes s’au rezolvit în şedinţele „Asociaţiunii“ în legătură cu proiectul de budget pe 1913. Dintre aceste relevăm chestiunea conferenţiarului agr o- nomic, care asemenea a provocat o vie discuţie. Ca să se vază, ce muncă a desvoltat conferenţiarul în timpul din urmă şi ce pedeci au subversat de nu s’a putut des- volta o activitate mai intensivă îu direcţia aceasta, am publicat eri raportul conferenţiarului agrono­mic, adresat comitetului central şi apărut în „Transilvania“ între ac­tele referitoare la raportul comite­tului central.

Comitetul a propus adunării generale să suprime acest post, din lipsa de mijloace. După discuţii mai lungi, în cari aproape toţi vorbitorii s’au declarat contra su­primării, adunarea a hotărât să susţină postul, plătind de la cen­tru spesele de călătorie ale confe­renţiarului.

In decursul desbaterilor s’a accentuat, că „Asociaţiunea“ a fă­cut până acum puţin pentru popor şi că postul de conferenţiar este tocmai acela, prin care poporul nostru poate fi instruit şi luminat în ocupaţiunea sa principală, în ştiinţa agricolă. Acesta e unul din mijloacele cele mai acomodate, de-a creia o legătură între „Aso­ciaţiune“ şi ţăranul plugar, care în modul acesta vede şi să convinge că „domnii“ de la marea noastră însoţire nu*l uită şi se îngrijesc de luminarea şi înaintarea lui.

Unii vorbitori au accentuat foarte corect, că ar trebui susţi­nuţi, nu unul, ci mai mulţi confe­renţiari agronomici, cari se cutreere rând pe rând toate satele noastre, dând învăţături folositoare sătenilor.

Aceasta s’ar putea obţinea aşa dacă cutare despărţământ mai înfloritor, sau 3— 4 despărţăminte în unire şi-ar angaja câte un con­ferenţiar pentru satele din terito- rul lor.

Noi credem, că «Asociaţiunea» a procedat corect şi în interesul oa­menilor noştri de la ţară, susţinând postul de conferenţiar.

— Puţin am făcut pentru ţă­rani, — a zis unul dintre vorbitori — să facem ce putem şi să nu-i lipsim de sfaturile şi îndrumările uoui conferenţiar...

Ar fi bine să nu perdem din vedere ideia conferenţiarilor de despărţăminte. Poate că în unele locuri s’ar putea institui şi acum câte un astfel de post, iar în vii­tor consolidându-ne tot mai mult puterile, credem că ideea se va putea realiza pe tot teritorul „A- sociaţiunii“ . In multe părţi ţăranul nostru e înapoiat în agricultură şi înaintarea lui pe acest teren ar fi mult ajutată prin activitatea con­ferenţiarilor. In aceasta zace însem­nătatea acestui post.

In decursul discuţiilor s’a su­le vat şi starea materială a „Aso- ciaţiunii“ . Este ştiut, că de un timp încoace „Asociaţiunea“ nu are venitul recerut pentru a preîntâm­pina toate necesităţile. Din cauza aceasta comitetul central a propus suprimarea postului de conferenţiar agronomic, a redus banii de cvar- tir pentru secretarii ,, Asociaţiu- rjii“ etc.

Starea aceasta a provocat în­grijorări şi discuţii serioase. E vorba că în orice caz trebue să căutăm şi să aflăm noui surse de venite pentru „Asociaţiune“ . Numai având capitalele necesare, poate această în­soţire să-şi împlinească înalta sa misiune şi să îmbrăţişeze pe de-a întregul cauzele cuiturale-eeonomice ale poporului nostru. Credem, că chestiunea e de mare importanţă şi trebue să ne preocupe pe toţi. întrebarea e : In ce chip să creiăm noui surse de venite pentru „Aso­ciaţiune“ .

In adunarea de la Sibiiu s’au propus unele măsuri în direcţia a- ceasta şi adunarea le-a acceptat. Dintre aceste cea mai importantă este sporirea numărului membri­lor ordinari ai „Asociaţiunii“ . A- ceastă pretenţie ne ilustrează si­tuaţia, indicând cauza lipselor de la »Asociaţiune“ care este : numă­ru l prea mic de membrii. Da, nu

T i & l r a lBucureşti. 2 Oct. v. c.

I.După săptămâna Caragiale, în

care teatrul a fost totdeauna plia, ceea- ee e cel mai frumos prinos de admira­ţie adus marelui dispărut, a urmat re­luarea »Viforului* lui Delavraacea, a »Păpuşilor« lui W olff şi a »Prostului« lui Fuida.

Ne întrebam cu oare-care nedu­merire: de ce această grabă de a des­chide stagiunea mai de vreme decât altă dată, când repertorul se anunţă aşa de sărac în piese mari studiate?

Şi in mijlocul acestei nedumeriri vine > Cumpăna“ d-lui Dauş, care în schimbul puţinor scene de real drama­tism ne exasperează cu lunga desfăşu­rare a unei acţiuni seci, a unui ver- biaj anost, banal şt de prost gust. Piesa a căzut şi nu era cu putinţă să se men­ţină în faţa unui public din ce în ce mai înţelegător şi din ce în ce mai pretenţios.

A urmat apoi premiera >Concer­tul« de Hennann Bahr. Slabă şi aceasta, dar totuşi vrednică de a stărui în câ­teva cuvinte asupra ei. — Acţiunea e

simplă: un mare pianist, profesor, ma­estru cu o strălucită faimă, este obiec­tul foarte disputat al dragostei nu nu­mai a tuturor eleveior lui, dar chiar şi a servitoarelor din casă. Scenele dela începutul actului J, în care fete şi fe­mei măritate se învârtesc stăpânite de dragoste şi de gelozie în jurul lui, sunt de-o vivacitate, care lasă o impresie durabilă. Acest bărbat, răsfăţat al ar­tei şi al femeilor, îmbătrânit de aven­turi şi totuşi vecinie căutător de altele noi, tuge cu o eievă a lui, doamna Dr. Jura, de curând măritată. Nevastâ-sa îl urmăreşte în tovărăşia doctorului Jura, cu care afectează un pact de prietinie în scopul de a da fiecare câte-o lecţie necredinciosului, ori necredincioasei. După două acte, în care humorul se luptă cu comunul, fiecare bagă de seamă că situaţia dinainte era cea mai bună şi armonia conjugală se restabileşte.

Doamna Giurgea a fost îu rolul d-nei dr. Jura de-o gingăşie şi de-o naivitate mărginit-femenină, care te cu­cereşte şi te farmecă. D na Sturza- Bulandra, îu soţia maestrului, a jucat roiul de femeie răbdătoare, stoică, se­nină cu distincţiunea, măsura şi bogă­ţia de nuanţe caracteristică d»sale. in schimb rolurile bărbaţilor n’au fo t ia înălţime, cu toate, că au fost susţinute

ar trebui să existe Român din clasa inteligentă, care să nu fie cel pu­ţin membru ordinar al acestei in­stituţii. După forţa noastră nume­rică şi materială numărul membrilor „Asociaţiunii“ ar trebui să fie cel pu­ţin dublu şi în acest caz criza de la „Asociaţiune“ ar dispărea pen­tru totdeauna.

Să luăm aminte, ce facem! Să câştigăm cu toţii membrii noui pentru „Asociaţiune“ . Jertfa ce o aducem ca membrii, este bagatelă, faţă de marile foloase ce le facem poporului nostru, prin obolul ce-1 jertfim.

Să băgăm de seamă, că aci iarăş ne aflăm în faţa acuzei jus­tificate : Noi suntem de vină, ne- îoteresarea şi lipsa sentimentului de jertfă la noi este cauza, că cu­tare instituţie să luptă cu greutăţi şi lâncezeşte. Trebue să căutăm a ne scăpa de această acuză, ceea-ce se poate face prin conceptul ex­primat în cuvintele: Cinste,muncă şi jertfă! Să fim Români cinstiţi, să muncim şi să jertfim pentru cau­zele naţionale!

Românii adunaţi la Sibiiu, la „Asociaţiune“ , au avut în mijlocul lor două figuri marcante, cari în­trupează în cel mai îualt grad con­ceptul exprimat prin cele trei cu­vinte de mai sus. S’a ivit între ei Bariţ, în chip de bronz şi Stroiescu, cu graiu viu, ambii îndemnători la muncă şi jertfă.

Români, luaţi exemplu!

— sm. —

Absolutism militar In Groaţia-Chestia croată face multă bătaie de cap guvernului ungar. Toate experimentările cu comisarul Cli­vaj au dat greş şi în loc ca si­tuaţia în Croaţia să se îmbunătă­ţească, ea se prezentă tot mai desoîată şi ameninţătoare. E vorba acum, după cum se susţine în unele cercuri bine informate, ca să ee introducă în timp apropiat un regim militar în Croaţia, cu alte cuvinte zis să se introducă absolutismul militar. Ziarul „A z Est“ este informat, că Ia Viena s’a designat, cu aprobarea lui Lu- kâcs, un general, în a cărui mâni

de talente aşa de remarcabile ca Bre- zeanu şi Soreanu. D-nul Jura e un per­sonagiu foarte original, foarte sincer, foarte bogat în note sufleteşti supe­rioare, pe care le ascunde şi le stăpâ­neşte cu o admirabilă putere. Dar d-1 Brezeanu cu toate lăudabilele sforţări nu este pe tărîmul domniei sale în come­dia da salon. Pe dânsul îl stăpânesc creaţiunile sale de »cornic« în înţelesul burghez al cuvântului şi pe noi ne ob­sedează reminiscenţa acestora. Domnul Brezeanu s’a specializat prea mult pen­tru a putea eşi cu succes din cadrul acestei specializări.

Domnul Soreanu aşa de discret, aşa de măsurat, de fin de obicei, a fost în rolul maestrului, inegal, brutal şi exagerat în gesturi. Rolul acesta cerea mai multă eleganţă în mişcări, în glas, în atitudine şi se pare, că de data aceasta el a reuşit să joaca mai mult pentru galerie decât pentru admiratorii săi de elită.

Piesa aceasta cu psihologia ei pu­ţin rafinată, cu situaţii simple, cu mo­rala ei de fabulă arhicunoscută este, dacă nu mă înşel, caracteristică pentru o bună parte din creaţiunile literare germane ale epocei noastre.

se va concentra toată puterea exe­cutivă, pentru a duce la rezon pe năbădăioşii Croaţi.

Curios este, că ştirea aceasta agită mai mult pe Maghiari, decât pe Croaţii, pe cari are să-i feri­cească noul guvernor militar. Se zice adecă, că viitorul guvernor va sta direct sub comanda m inistru­lui comun de râzboiu şi p rin u r­mare influinţa directă şi dreptul de supraveghere al guvernului un­gar încetează cu o lovitură.

Toată răspunderea pentru ştirea despre acest noa experiment politic în Croaţia o lăsăm, de sine înţeles, în cârca ziarului „Az Est“ .

Un curier al curţii în Fiume. a -la ltăeri a sosit la F iu m e u n cu­r ie r special a l c u r ţ i i vieneze. Se zice, că acest c u r ie r e în d ru m spre Cetinje cu o m is iune im p o r ­tantă la curtea rege lu i N ik ita .

«Fremdenblatt» despre războiu- Se-mioficiosul ministrului nostru de externe, «Fremdenblatt» se ocupă în un articol cu războiul şi rolul puterilor şi al Aus- tro-Ungariei în legătură cu evenimen­tele din Balcani. Ziarul desminte ştirea că între puteri n’ar exista înţelegere deplină. Intre ele se face şi acum un viu schimb de idei, dovadă că urmăresc un scop comun. Status quo în Orient nu se va schimba nici după războiu, dar puterile voiesc să silească Turcia a îndestuli aspiraţiile legitime ale na­ţionalităţilor şi a le asigura o existenţă vrednică de om. De aceste păreri e şi opinia publică austro-ungără, care nu arată nici un semn de agitaţie. Dovadă că delegaţiunile şi-au terminat în li­nişte lucrările. In încheierea articolului se zice, că Europa are firma voinţă de a împedeca ori ce complicaţii peri­culoase în Balcani.

Iarăş oprelişte. Sârbii au convocat un meeting poporal la Chicbinda-mare, pe 20 1. c. Obiect de discuţie e ra : au­tonomia bisericei sârbeşri. Căpitanul de poliţie din Cbicbicda n-a admis ţi­nerea adunării, ci-că din motive for­male.

Un incident austro-angar-sârb.Din Panciova se anunţă, că o luntre, pe care se afla o patrulă

austro-ungară, făcea alaltăeri o cursă pe Dunăre în jos. Când luntrea a ajuns în faţa locului, unde se revarsă râul Kolubra, nişte soldaţi sârbi au tras două puşcături asupra soldaţilor aus- tro-ungari, însă fără a nimeri. Cazul se anchetează.

Hieronymi despre votai universal.A apărut acum o carte postumă a ră­posatului Hieronymi asupra votului uni­versal. Prefaţa e scrisă de contele Tisza Istvan. Hieronymi e contra sufragiului universal, spunând că urmările lui se manifestă în decadenţa morală şi inte­lectuală a camerelor, unde s’a întrodus acest vot, în risipirea banilor publici, în influinţarea ilegală a puterii execu­tive etc.

N-o fi tocmai aşa... dar eventual vom reveni.

In ju ra i convocărei conferinţei in­ternaţionale. Din Viena se anunţă, că proectul guvernului francez pentru con­vocarea unei conferinţe internaţionale întâmpină mari greutăţi. La Berlin se spune, că această chestie acum nu este de actualitate. Cabinetul francez pro­pune, ca puterile eă intervină în sen­sul, ca războiul să nu fie de lungă du­rată. Guvernul francez se ocupă şi cu alte planuri, având de scop restrânge­rea sferei şi duratei războiului. Se crede însă, că planul lui Poincard de a convoca o conferinţă internaţională, nu va reuşi. Poincare propune chiar ca imediat după o mare ciocnire dintre statele beligerante, puterile să intervină şi să pună capăt războiului.

Congresul naţional bisericesc— Raport special. —

S ib iiu 4 Oct. v.

Şedinţa de Mercuri.

După antenticarea procesului ver­bal, notarul general Mateiu Voiieanu presentează mai multe rapoarte de ale consistorului mitropolitan, cari se pre­dau comisiunilor competente.

Cu privire la cererea consistorului dela Oradea mare, de a i se da în ad­ministrare partea cuvenită din fondurile episcopiilor noue, ce sunt a se înfiinţa, deputatul Emanuil Ungurian face pro­punerea, ca congresul să aleagă o co- misiune specială, care să se ocupe te­

ii.

In sfârşit surpriza, piosa de forţă, a venit. Ea a fost premiera de Joi: » Un dujman al PopomluU de Ibsen.

Această lucrare dramatică este apo­logia dreptăţii şi a adevărului. Doctorul Stockmann, eroul principal, este apostolul, robul adevărului, crainicul nefericit, jert­fit, luat în picioare al dreptăţei. In faţa mulţimei nătânge şi inconştiente, is- bucnind de toată revolta, de toată s ârba, pe care i-o insuflă ticăloşea apă­rată de majoritate, el îţi apare ca icoana biciuită de vergi şi încununata de spini, a unui Crlstos modern, care însă nu tace şi ia^tă senin, ci înfierează idolii min» ciuneî. El este »eroul« în înţelesul, pe care-1 dă Carlyie acestui cuvânt; apos­tolul în sufletul căruia pluteşte ca o revelaţie divină, o lege nestrămutată, o datorie de respect ai adevărului, peste care nu-1 pot face să treacă nici ispi­tele unei vieţi îmbelşugate şi liniştite nici spectrul mizeriei, izoiărei şi nimi- cirei a lor săi.

Elementul dramatic al iucrărei este ciocnirea dintre acest puritan şi acei conducători, pe cari Ibsen i-a zu­grăvit in »Stâlpii societăţei« şi cari în meschina lor luptă de interese materiale, de polte şi de Invidie chinuitoare, se dau drept apăărtorii şi luminătorii

societăţei. — Tragic este că aceştia cred câte-o dată sincer că ei repreziotă afirmarea celui mai mare bine pentru ei şi pentru alţii şi atunci Dnul Stock- mann le apare ca un om ascuus, perfid, ambiţios ori nebun. — Ei îi aruncă în faţă epitete de acestea şi sunt scene, în care ticăloşii orbiţi, se fac a pricepe ascunsul mecanism al planurilor lui Stockmann, in timp ce acesta geme de revolta îndoită, pe care i-o insuflă tică­loşia şi încercarea de a-I înfăţişa pe ei de ticălos.

Acest element dramatic ar fi fost de ajuns nu numai să ne mişte, dar şi să ne câştige pentru ideia sociaiă a au­torului. Ibsen nu s’a muţumit însă cu atât ci a căutat să ne şi demonstra în chip logic şi expozitiv ideia sa. A creat în acest scop actul al III-lea al întrunirei publice, în care pe de-asupra conflictului dramatic dintre o mulţime sugestionată de minciună şi un om izolat în puritatea adevărului lui, se ridică mai importantă, discuţia contradictorie, lupta între concepţiunea dnului Stockmann şi vederile majorităţei. — In acest act tendinţa apare cu atâta mai goală şi interesul dramatic scade cu atât mai mult, cu cât rolul doctorului e jucat mai rece şi cu cât mulţimea e mai slab reprezentată. — Amândouă aceste lip*

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 220— 1911

meioic cu chestia şi sâ facă propunere congresului.

Propunerea se primeşte şi comi- siunea specială se compune astfel: din Arhidieceză P. C. Sa, Arhimandritul Dr. Uarion Puşcariu şi mirenii P. Cosma şi Vasile Alm&şan, din dieceza Aradu­lui P. C. Sa, Arhimandritul Augustin Hamsea şi mirenii Emanuii Ungurian şi Antoniu de Mocsonyi, din dieceza Caransebeşului protopresbiterul Dr. George Popoviciu şi mirenii Dr. George Dobrin şi Dr. Petru Corneanu.

Concediu cer deputaţii: Adrian Popovici-Desseanu, Patriciu Dragalina şi Petru Truţia. Concediul cerat se a- coardă.

La propunerea comisiunilor veri- ficătoare cougresul verifică mandatele protestate şi dificultate ale deputaţilor, Dr. Teodor Burdan (Boroşneu), Octavian Goga (Târnava), Nicolae Borzea (Făgă­raş), Patriciu Drăgălina (Ohababistra), Dr. Ioan Marghita (Geoagiu), loan Popa, Geras’m Sârb, Dr. Petru Cornean (Va- leabouiui), Augustin Gbiiezan, Dr. Şte­fan Petrovici (Satul nou), Constantin Pepa (Domaşnia) şi Dr. Cornel Cornean (Bocşa-moutanâ).

Se pre&entă cererea deputatului Dr. Ştefan Petroviciu de a i se acorda concediu pe întreaga ses'une. Concediul cerut se acordă.

Urmează raportul comisiunii or­ganizatoare. S’a constituit astfel: Pre- sident P. C. Sa, Arhimandritul Dr. Ila- rion Puşcariu, vicar arhiepiscopesc, ra­portor P. C. Sa Arhimandritul Augus­tin Hamsea.

Raportorul propuue, ca raportul ge­neral al consistorului mitropolitan, ca senat plenar, fund tipărit şi împărţit între deputaţii congresuali, să fie con­siderat de cetit şi să se iee de basâ la desbaterea specială. Se primeşte şi se întră în desbaterea pe articole.

La punctul prim din raport, în care se înşiră demersurile făcute pen­tru a se obţinea luarea la cunoştinţă din parte prea-înaltd a convocării con­gresului naţimat-bisericesc, — comisiu- nea propune luarea la cunoştinţă a paşilor întreprinşi şi îndrumarea con­sistorului mitropolitan, să apere şi iu viitor punctul de vedere şi drepturile autonome ale bisericii noastre. Se pri­meşte.

Punctul al doilea din raport, in care se face comunicare despre ridica­rea P. S. Sale Mitropolitul Ioan Meţianu ia demnitatea de consilier intim al Maiestăţii Sile, congresul, la propune­rea comisiunii, îi ia cu plăcea ia cu­noştinţă. (Escelenţei Sale Mitropolitului i se fac ovaţiuni).

Comunicarea din punctul 6 al ra­portului, cu privire la demersurile fă­cute din partea consistorului mitropo­litan, pentru ca împărţirea ajutorului de stat acordat bisericii să nu se facă din partea guvernului cu încunjurarea autorităţii bisericeşti, deadreptul la persoane, şi la intenţiunea de a inter­veni la înaltul guvern cu o nouă re- presentaţiune în chestia aceasta, prin o deputaţiune compusă din înaltul E- piscopat şi patru m ireni: congresul, la propunerea comisiunii, o ia cu aprobare la cunoştinţă, ascultând întâi părerile deputaţilor Lazar Triteanu, Dr. Ilarion Puşcariu, P. Cosma, Dr. V. Branisce, a- poi ale Mitropolitului Ioan, şi ale Prea- sfinţitului Episcop loan, esprimate pe larg în chestia aceasta.

La punctul 7 din raportul consis­torului mitropolitan, In care se vor­beşte despre ameliorarea şi regular ea dotaţiei preoţilor, comisiunea face pro­punerea următoare:

Congresul ia act cu aprobare despre stăruinţa şi demersurile luate de consistorul mitropolitan pentru ameliorarea dotaţiunei preoţimei din mitropolie, învitân- du-l totodată a continua cu stăru­inţele sale spre a da acestei ches­tiuni o soluţiune mulţămitoare, şi anume, atât intrevenind la înaltul guvern pentru ameliorarea în tregirii dotaţiei preoţimei noas­tre, în măsura şi proporţiunea în care vor fi împărtăşiţi preoţii ce­lorlalte biserici din patrie, cât şi prin îngrijirea de a se lua mă­surile de lipsă pentru înfiinţarea şi sporirea fondurilor bisericeşti în parohii, şi prin zidirea de case parohiale, unde se iveşte trebuinţa. Propunerea se primeşte fără dis­cuţie.

Cu privire ia comunicarea făcută în raport despre locurile vacante în consistorul mitropolitan, comisiunea propune, ca alegerile sâ fie puse la or­dinea zilei la timpul său, fiind a se a- lego în senatul şcolar doi membri din cler şi patru mireni, în cel epitropesc asemenea doi membri din cler şi patru mireni.

Urmează raportul comisiunei bise­riceşti. S’a constituit astfel: President Arhimandritul Vasile Mangra, raportor Dr. Nestor Opreau.

Raportorul propune, ca raportul consistorului mitropolitan, ca senat bi­sericesc, fiind tipărit şi împărţit între deputaţi, să fie considerat ca cetit şi să se iee de bază pentru discuţia spe­cială. Primindu-se propunerea se întră în desbaterea specială.

La punctul 3, în care e vorba de o cornisiune, încredinţată cu compune­rea unui formular şi a unei instrucţiuni pentru săvârşirea conscripţiei parohiale, comisiunea propune, ca consistorul mi­tropolitan sâ fie îndrumat să grijească ca comisiunea să-şi termine lucrarea. Dau esplicări Episcopul loan 1. Papp, ca president al comisiunii, şi Arhimandri­tul Dr. Ilarion Puşcariu, iar congresul primeşte propunerea.

Comisiunea propune apoi, ca con­sistorul mitropolitan sâ fie îndrumat sâ pună mai mare îngrijire pe compu­nerea rapoartelor sale generale câtră congres.

Şedinţa de Joi.

Şedinţa a patra s’a ţinut eri Joi. După verificarea procesului verbal cu mo­dificările propuse de deputaţii Nicolae Zigre şi Dr. V. Branisce, Mitropolitul Ioan Meţianu face comunicarea, că Sâm­bătă, în 6/19 Octomvrie, se va celebra parastas pentru odihna sufletului feri­citului Arhiepiscop şi Mitropolit Miron Romanul, ia orele 9 dimineaţa, în cate­drala din Sibiiu.

Deputatul congresual Dr. Pulione face propunerea, câ dupâce taxa de 40 coroane stabilită pentru recursele in­trate ia mitropolie, e îngreunătoare pen­tru recurenţi, — congresul să binevo- iască a o sista. Consultându-se în pri-

suri le-a avut reprezentaţia dela Teatrul Naţional şi de aceia actul 111-iea n-a impresionat, n’a cucerit pe spectatori. — Mulţimea de pe scenă, era puţiuă, era >tntocmită< din artişti şi figuranţi, era deci meschină, era teatrală şi nu evoca realitatea. Ea de abia dacă ar fi mers pentru întrunirea din »Scrisoarea per- dută«. Iar dnul Sturza, care trebuia să fie în acest act avântat, transfigurat de revoltă şi indignare, supra-umanizat de viziunea adevărului şi dreptăţei, a fost r» ce, stăpânit, cu reticenţe, nedesipit de pământ. — Aceasfca-i o scădere pentru di Sturza, scădere care cu-i de cât in­cidentală, pentrucâ di Sturza ştie mai mult ca ori cine sâ-şi aleagă rolurile ; şi rolurile care-i convin d-sale sunt a- celea de bărbăţie rece, de energie exu­berantă virilă, de revoitâ stăpânită, de autoanaliză şi acestea sunt însuşirile fundamentale ale eroilor, din teatrul ibsenian. — Di Sturza pere că voeşte să-şi creeze o specialitate din teatrul iui lbsen (piesa e tradusă de d-sa) şi foarte bine face, fiindcă fie-care nu poate da maximul de efect, de cât pe tărâmul care-i convine.

In d-1 Radovici, care a trecut a- cuma la Teatrul Naţional, d-1 Sturza şi-a găsit un partener ia înălţimea d- sale. L’am admirat în roiul primarului, fratele dr-ului Stookinaun şi antipodul

lui —-, căruia a ştiut eă-i dea o relie­fare cu adevărat artistică.

Ceilalţi artişti s’au achitat bine de rolurile lor, mai ales d-1 Nicolescu, în rolul mic dar caracteristic — al so­crului drului Stockmann. Nu ne-a mul­ţumit d-na Mărculescu în rolul destul de dificial al soţiei doctorului. Acest rol trebuia dat doamnei Ciucurescu, care a dovedit o mult mai mare înţele­gere pentru interpretarea rolurilor ibse- niane.

«Un dujman al poporului» n’a stâr­nit nici nemulţumire, dar nici entuziasm. Un public care se recunoaşte pe sine în eroii lui lbsen, nu are curajul de a dezaproba critica dărâmătoare a aces­tuia. El n’are însă nici entuziasmul ge­neros de a se identifica cu această critică şi de a lua hotărâri nobile. Pu­blicul a rămas deci perplex, şovăitor ; piesa e prea tare pentru e), revoluţio­nară în accentele ei de înfierare a po- iiticianilor, a maiorităţilor. — Acest public s’a simţit cu atât mai încolţit de această critică, cu cât suntem în faza în care un mare revelator, un lbsen a* societăţei noastre a mat în coana can- terizatorul, trezind puţin entuziasm, dar multa deşi tăcută îngrijorare.

G. Ionescu — Siseşti.

vinţa aceasta congresul, propunerea se predă comisiunei organizătoare.

Deputatul Aurel Pap propune lua­rea de măsuri energice pentru împede- carea lâţirei baptismului şi a nazare- nismului, trimiţându-se prin părţile ame­ninţate ale mitropoliei misionari spe­ciali, cu misiunea de a întoarce la calea bună pe cei rătăciţi. Propunerea se predă comisiunei bisericeşti.

Se întră în ordinea de zi. Rapor­torul comisiunei bisericeşti, tDr. Nestor Opreau, ceteşte de nou propunerea prin­cipală, asupra căreia discuţia a fost în­treruptă în şedinţa premergătoare. De­putatul Nicolae Zigre, pe baza regula­mentului, propune respingerea acestei propuneri, care nu ar cădea în compe­tenţa cougresului. Deputatul I. A . de Preda motivează necesitatea votării pro­punerii şi înşiră unele din mancităţile raportului generai, ca senat bisericesc câtră congres. Deputatul N. Borzea cere, ca deodată cu convocarea la congres deputaţii congresuali sâ primească şi rapoartele tipărite, — spre a ie putea studia.

Mitropolitul loan Meţianu, dă lă­murire, câ aceasta e curata imposibili­tate, fiindcă congresul se co .voaeâ cu săptămâni mai naiute de întrunire, iar rapoartele se pot compune abia în zilele ultime înainte de iatrunirea congresului. Deputatul Vasile Damian primeşte pro­punerea comisiuni, dar c i o mică mo­dificare. Protosincelui Roman R. Oioroga- riu spune, că în raport ar trebui să se pu­nă în viitor mai mult temeiu pe viaţa internă bisericească, pe viaţa religioasă a credincioşilor ca congresul să poată lua, dacă va fi de lipsă, măsuri pentru lutărirea vieţii religioase a credincioşi­lor. La aceasta s’a gândit comisiunea, când a făcut propunerea.

Propunerea comisiunii se primeşte, nemodificată.

Comisiunea verificătoare raportea­ză priu raportorul Dr. Ioan Şenchea asu­pra alegerii deputatului mirean Aurel Petroviciu, atacată prin protest. Comi- siuoea propune respingerea protestului, ca neîntemeiat, şi verificarea deputatu­lui Aurel Petroviciu, ales în cercul Ara­dului. Se verifică.

Urmează o omisiunea şcolară, S’a constituit astfel :P resident P. G. Sa Pro- tosincelul Roman R, Ciorogariu, raportor Lazar Triteanu. Raportorul face o ex­punere amănunţită a situaţiei, în care se află şcoalele confesionale a!e bisericii noastre din mitropolie. Laudă zelul de jertfire al credincioşilor pentru şcoala confesională română. Propune apoi, ca raportul general al consistoriului mitro­politan, ca seuat şcolar, fiind tipărit şi împărţit între deputaţi, să se considere de cetit şi să se iee de basă ia desba- W ea specială.

Se primeşte. Intrânduse în desba­terea specială, comisiunea face propu­nerile următoare:

a) Raportul consistoriului mitro­politan, referitor la numărul şsoalelor confesionale din mitropolie şi la susţi­nerea lor, să se iee ia cunoştinţă.

b) Consistoriul mitropolitan să se îndrume a stărui, ca în toate comunele bisericeşti din mitropolie să fie salvate şi asigurate prin zidiri şi asigurarea competenţelor învăţătoreşti şcoalelo con­fesionale.

c) Consistoriul mitropolitan să fie îndrumat, ca acolo, unde nu se află e- difleii corespunzătoare şcolare, ori nu e acoperit salariul legal, ori lipseşte învă- ţătoriul cuaiificat, să se delăture aceste pedeci, iar până la redeschiderea şcoalei, preoţii se fie îndatoraţi a griji în mod intensiv de educaţia religioasă-morală a tinerime! şcolare.

d) Sâ grijască consistoriul mitro­politan, ca catehizaţia cu elevii dela şcoale, cari nu sunt ale bisericii noas­tre, sâ fie cât se poate mai intensivă.

e) Consistoriul mitropolitan să grijească de-o sucrescenţâ suficientă de învăţători buni, cu eualificaţie cerută, luând măsuri, ca clericii să se cualifice şi pentru cariera învăţătorească.

Se naşte discuţie. Deputatul Vasile Damian constată, că din raportul con­sistorului mitropolitan lipsesc datele re­feritoare la şcoalele medii, teologii şi pedagogii. Cere, ca în viitor să fie tre­cute şi acestea în raport. îşi espune părerile şi asupra propunerilor comisiu­nii şcolare. Mitropolitul Ioan Meţianu, rectifică unele afirmări ale antevorbito­rului. Deputatul Nicolae lvan primeşte propunerile comisiunii şcolare. Deputa­tul Dr. Vasile Saftu doreşte, ca vorbi­torii fă se ţină strict de obiect, şi sâ nu facă deviere dela obiect. Deputatul Nicolae Borzea constată, câ în raportul consistorului metropolitan nu se face pomenire de elevii dela şcoalele de meseni.

Mitropolitul Ioan Meţianu dă es- plicarea, că congresul are să se ocupe

numai cu şcoalele proprii ale biserici] noastre. Asemenea dă esplicări şi cu privire )a completarea gimnaziului din Brad, despre care s’a făcut vorbă în cursul discuţiei.

Propunerile comisiunii şcolare se primesc, după ce la punctul ultim a mai vorbit Arhimandritul Dr. Ilarion Puşcariu, făcând constatarea, că astăzi lipsa de învăţători nu e tocmai aşa de mare cum se crede. In privinţa aceasta stăm mai bine ca mai înainte. Unde sunt salare binestabilite şi bine asigu­rate, nu e iipsă de învăţători ; dar nu se duce nime ca învăţător acolo, unde nu i este asigurat salarul. Deci aici se cere îndreptare.

In chestie personală mai vorbeşte deputatul Vasile Damian, iar deputatul Dr. George Dobrin crede, că lipsa de învăţători provine mai ales din şicanele cele multe, la cari sunt expuşi învăţ i- torii şi din lipsa de apărare a învăţă­turilor din pai tea organelor bisericii noastre. A r dori, ca acestei împrejurări sâ i-se dea espresiune undeva în re- fvrada comisiei şcolare. Propunere însă nu face.

Comisiunea şcolară mai are unele propuneri, referitoare la demersurile făcute din partea consistorului mitro­politan cu privire la mersul normal al învăţământului, dar discuţia asupra acestora se amână pe şedinţa urmă­toare, care se anunţă pe Vineri, la orele 9 dimineaţa.

Şedinţa se închide ia orele 12 şi jumătate. Rap.Războiul balcanic.Pregătirile din urmă. Oraşul

Scutari n-a capitulat.

De-alungul graniţelor impe­riului turcesc european sunt în luptă sau stau gata de luptă 350 mii soldaţi turci. Reprezentanţii statelor mici la Constantinopol au sosit în capitalele ţărilor lor, iar re­gii Ferdinand şi Petru se află în cartierele generale, pentru a lua ultimele dispoziţiuni în vederea războiului inevitabil,

La graniţa turco-muntenegrină sângele curge şiroaie, dar şi min­ciunile se ţin lanţ. Din Oonstan- tinopol şi Salonic se desminte capitularea oraşului Scutari şi se înregistrează înfrângeri ale trupe­lor muntenegrene. Dela graniţele bulgaro-sârbo şi greco-turca se semnalează lupte.

Ştirile mai nouă sunt urmă­toarele :

Nota bu lgară .

Firul telegrafic ne aduce acum textul autentic al notei bulgare, prezentată de prim-ministrul bul­gar Gheşow în seara zilei de 14 Oct. n. însărcinatului de afaceri.

In această notă se spune, că nu­mai reforme sincere radicale şi pe de ă'ntregul aplicate mai pot în mod real îmbunătăţi soarta mizerabilă a popu­laţiei creştine din vilaetele Imperiului, şi garanta ordinea şi liniştea tn Turcia europeană şi asigură o pace solidă in­tre Imperiul otoman şi Statele balcanice, faţă de cari Sublima Poartă aluat prea adeseori o atitudine arbitrară şi pro­vocatoare, pe care nimic nu o justifică.

Guvernele Bulgariei, Greciei şi Sârbiei, — zice mai departe nota — regretând că guvernul muntenegrean nu poate din cauza evenimentelor să ia parte la acest demers,-invită Subli­ma Poartă să procedeze imediat in în­ţelegere cu Marile puteri şi Statele balcanice la introducerea în vilaetele din Europa a reformelor prevăzute de cătră articolul 23 al tratatului din Ber­lin, pe baza principiului naţionalităţilor etniie, autonomia administrativă a pro­vinciilor, guvernări generali belgieni sau elveţieni, adunări elective ale pro­vinciilor, jandarmerie, învăţământ liber, miliţie şi încredinţând aplicarea aces­tora unui consiliu superior compus din creştini şi din musulmani, întPun nu­măr egal, sub supravegherea ambasa­dorilor marilor puteri şi a miniştrilor celor patru state balcanice, la Constan­tinopol.

Guvernele Bulgariei, Greciei şi Serbiei speră că Turcia va putea să declare că primeşte această cerere, an- gajându-se ca să pună în executare într’un termen de 6 luni, reformele con­ţinute în această notă şi în notiţa ex­plicativă alăturată, şi câ va voi, ca o probă despre învoirea sa, să contraroan-

deze decretai de mobilizare a araatei I sale.

Ia r n ota exp licativă conţine f urm ătoarele puncte:

1) . Confirmarea autonomiei naţo- nalităţiior din Imperiu, cu toate coi- „ secinţele ei.

2) . Reprezentarea proporţional în Parlamentul Otoman a fiecărei na* ţionalitate.

3) . Admiterea creştinilor în toate funcţiunile publice, în provinciile locuite de creştini.

4) . Recunoaşterea pe un picior de egalitate cu şcoalele otomane, şcoa­lele de orice grad ale comunităţilor creştine.

5) . Angajamentul Sublimei Porţi de a nu încerca să modifice caracterul etnografic al provinciilor Imperiului otoman transportând populaţie musul­mană.

6) . Recrutarea regională a creşti­nilor pentru serviciul militar, cu cadre creştine. Până ia formarea cadrelor suspendarea înrolării.

7) . Reorganizarea jandarmeriei din vilaetele Turciei europene sub un co- I mandament efectiv de organizatori el­veţieni şi belgieni.

8) . Numirea în vilaetele locuite şi de creştini, de valii elveţieni sau belgieni recomandaţi de puteri şi asis­taţi de consilii generale alese de dis­trictele electorale.

9) . Instituirea pe lângă marele vi- zirat a unui consiliu superior compus din creştini şi musulmani în număr I egal pentru a supraveghea aplicarea a- cestor reforme.

Ambasadorii marilor puteri şi mi­niştrii statelor balcanice vor avea mi­siunea de a urmări funcţionarea şi lu­crările acestui consiliu.

Precum ştim guvernul Tarciei a decis sa nu dea nici un răspuns la această notă provocatoare şi în CDUsecinţă a adresat ambasa­dorilo r turci urm ătoarea telegramă;

Nota $fu bo bulyară vrivitoare la vilaetele d in T u rc ia Europeană ne m eritând u n răspuns, invităm pe reprezentan ţii noştri d in Sofia \ ş i B elgrad să înceteze o rice reia- ţ iu n i cu autorităţile locale ş i a se întoarce la Constant inopole. Soco­t im că s fo rţă rile noastre pentru m enţinerea păcei vo r f i apreciate de B u teri, fa ţă d eca ri statele mici au a ră t ut p rea p u ţin respect, în­lă turând media ţ lunea lo r şi per- m iţându-ş l sd vorbească cu noi fă ră a ţin e cont de existenţa E u ­ropei.

Luptele. ;

Pod(fOriţâÎ7 Oct.Muntenegrenii | au ocupat la amiază Berana. Lupta a durat două zile. De am­bele părţi sunt foarte mulţi morţi şi răniţi. Muntenegrenii au luat dela turci 12 tunuri şi o mare cantitate de material de război Ştirea despre noua victorie a mun­tenegrenilor a stârnit mare bucurie în Muntenegru.

Salonic 17 Oct. Trupele turceşti au izbutit să bacă lângă Tuzi frţe însemnate de muntenegreni înaintând spre Scutari. Muntenegrenii au avut perderi mari.

Gonstantlnopole 17. Oct. o ştire d in izvo r turcesc spune , că patru batalioane otom ane au învins 8000 si m untenegren i în spre Wranjo, y p r ic in u in d u le p e rd eri considera- 4 bile. Se zice că a r f i m u r it 600 ţ m untenegreni.

Salonic 17 Oct. înaintarea munte» negrenilor în Sandjac întâmpină greu- . tăţi. de oarece necontenit sunt atacaţi de trupele turceşti. Muntenegrenii au pierderi colosale.

Salonic 17 Oct. încercarea Mun­tenegrenilor de a ataca Scutarii din spre apa Bojana, n’au isbutit.

Oraşul este foarte bine întării şi e apărat de 17.000 luptători turci aaatolieni şi de 5 m ii locui­tori înarmaţi. Trupe turceşti so­sesc în ajutorul oraşului.

Salonic 17 Oct. Muntenegrenii au fost bătuţi ia Tarabos, în apropierea de Scutari. Muntenegrenii au avut peste 700 morţi.

Sofia 17 Oct. Regele Ferdinand a sosit azi !n cartierul general şi a luat în primire comanda supremă.

Salonic 17 Oct. Luptele înţre tru­pele dela graniţa turco-sârbă au înce­put eri lângă Kraljewâ, Sârbii au tras câteva focuri de tun asupra blochause- lor turceşti. Un raport din Uskub arată

A I L L E U R. Furnizorul curţii imp. regale şi eameriale.

V e s tm in te p e n tru dom n i, băeţi

şi fete, g a ta şi la com andă

Nr. 220-1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3

kf

I

î

;

că duelul de artilerie" se întinde până la TragowT*şte. In regiunea Koopruîî, o mică bandă bulgară a fost distrusă

Gonstanîinopol 17 Oct. Facultatea de nu-dicină a fost închisă pentru că majoritatea profesorilor şi elevilor au îutrat în corpul sanitar al armatei Profesorul W lfting paşa, director j l spi talului Giuihane, a fost numit şef al consiliului sanitar al cartierului genera! al armatei de vest.

Constnutiittopol 17 Oct. Ziarul „Sabah“ află că ofiţerii germani din serviciul Turciei au manifestat dorinţa de a părăsi ser­viciul lor din armata germană, spre a lua ser­viciu efectiv în armata turcă.

GeîîDje 17 Oct. Monitorul oficial publică un ordin de zi al regelui cătră soldaţii ce se duc la războiu. Rege;e a- trage atenţia soldaţilor să se cruve şi să fie moderaţi căci războiui cere multe victime. Intre altele ordinul spune:

Noi trebue să ocupămtoate fortificaţiile în drum spre Scutari. Trebue să conducem această ac­ţiune într’un tempo mai inest, căci altfel ne punem în mare pericol şi trebue să ştim că acţiunea princi­pală e datoria artileriei, atacul vine în al doilea rând. Luptele izolate nu au nici o valoare.

Pacea italo- turcă.încheierea păcii italo-turce a

făcut o impresie favorabilă asu­pra cercurilor diplomatice. Efectul restabilirei păcei se va simţi fără îndoială şi în războiul balcanic, avându-ee în vedere că Turcia a scăpat de grija războiului tripoli- tan. Prima urmare a păcei va fi, că forţele militare ce au fost con­centrate în Asia mică se vor pu­tea înapoia în Europa. La Smyrna, în Siria şi în alte pucte se află puternice detaşamente, ce sunt acum disponibile şi vor putea fi utilizate în războiul contra state­lor balcanice. Trupele întrebuin­ţate pentru paza Dardanelelor, se vor înapoia la Adrianopol, iar flota turcă se pregăteşte a părăsi Marea Mediterană, urmând a o- pera în potriva flotei greceşti şi bulgare.

Deşi nu se cunosc încă toate amănuntele cu privire la acordul premergător pentru pacea între Italia şi Turcia, care va fi sem­nat de delegaţii oficiali peste câ­teva zile la Lausanne, totuşi zia­rele semioficioase italiene publică unele amănunte cu privire la pre- liminareie italo-turce.

Ziarul seioiofioîcs <.Tribuna» e in- iorirat. că un firman al sultanului con­cede populaţiunei din Libia cea mai largă autonomie, lasă soarta lor în profriele lor mâini şi lesă popu’aţiunei dreptul şi responsabilitatea de a ho- tărâ asupra situaţiei lor. Sultanul nu­meşte in ac* laş timp pe reprezentantul său pentiu protecţiunea intereselor tur­ceşti. Leala iui va fi plătită de Italia, el va trebui să rezideze ia Tripoli«.

In urma acestui firman. Italia va publica un decret adresat mai ales arabilor, concedâad deplina amnis­tie combatanţilor contra Italiei, dacă vor depune armele; cei cari se vor îm­potrivi vor fi socotiţi ca rebeli.

Sultanul va da o iradea acordând deplină amnistie locuitorilor din insula şi va da iargi garanţii pentru reforma. Apoi se va semna adevăratul tratat de pace. Primul capitol tratează de înce­tarea ostilităţilor, ai doiiea determină rechemarea trupelor turceşti din Libia şi cele italiene din insule, dar evacua­rea insulelor nu se va face decât după evacuarea Libiei. Turcia ia obligaţia a tace să înceteze contrabanda de arme. Italia ia angajamentul a satisface ad­ministraţia internaţională a datoriei publice turceşti cu partea ce i revine din veniturile Libiei. Prin semnarea tratatului se restabileşte situaţia de drept dinaintea războiului, fie cu pri­vire ia tratatele de comerţ, sau ou pri­vire la Italienii din Turcia.

Ziarul tCorriere d1 Italia* zice: Ţaraapreciează valoarea păcei mai aies iu clipele actuale, când reluarea răz­boiului ar aduce pericolele cele mai grave in Balcani. Italia iese din conflic­tul cu Turcia fără să fi putut merita intru nimic Imputarea de a fi turburat

statul quo în Balcani. Semnând trata­tul de pacr, Italia face un serviciu fără preţ păcei europene.

în v ă ţă to r ii.i

Mai acum o lună am deschis în coloanele ziarului nostru o dis­cuţie publică în jurul importantei chestiuni a învăţătorimei noastre, invitând pe cei în drept să-şi spună părerile în chestia aceasta, care preocupă de-un timp încoace în juuod deosebit neamul nostru. Am dat loc acestei discuţii — precum am accentuat aceasta îa început, pentru a învedera cauzele mizerii­lor noastre şcolare şi cu gândul curat de a contribui la sanarea multelor rele, cari rod la rădăcina învăţământului nostru primar, fie din cauza unor învăţător?, fie din cea a conducerii şcoalelor. fie din cauza împrejurările vitrige, în cari se sbate neamui nonstru a- proape pe toate teranele publice.

Cu toate câ ziarul nostru a fost criticat cu rea credinţă din- tr’o anumita parte pentru cele pu­blicate in decursul discuţiei, o lă­săm să urmeze, primind încă câ-- ţiva articoîi în această materie, iar după publicarea acestora ne vom fixa punctul nostru de vedere sine ira et studio, având înaintea ochilor numai binele învăţămân­tului şcolar, care în situaţia dată este pentru noi suprema lex.

Dăm loc aci unui nou articol — răspuns:

Ia Nr. 202 şi 203 ai « Gazetei * se fac unele observări la cele scrise în afacerea aceasta importantă. După-ce cele scrise acolo conţin neesactităţi şi cu menirea cnai mult de a învinui de cât a lamuri chestia, îmi permit a face unele reflecsiuni. Q»te in articolii sus numiţi o afirmare principală, în jurul căreia se învârt toate celelalte, anume, aceea că învăţătorii sunt scuzaţi pen- trucă nu au satisfăcut pretenziuniior naţiunei şi bisericei, fiind-că nu sunt salarizaţi cum se cuvine.

înainte de a trece la analiza aitor afirmări mai secundare, mă opresc la aceasta. Nu sufere îndoială, că flecare individ trebue să se considere ca de- obligat, a lucra după poziţia şi rangul său, la deşteptarea şi cultivarea nea­mului său, chiar dacă acesta nu numai nu i-ar oferi remunerarea dorită, ci chiar moartea. Marele Moíse a fest şi el un învăţător al poporului său, dar a lucrat la eliberarea şi cultivarea lui — neatârnător dela salarii — cu pericli­tarea vieţii. Domnul Isus Cnst.cs, das» căiul-dascăifior, a fost cu totul indife rent nu numai faţa de răsplată, ci chiar faţă de recunoştinţa mmii, Prm urma­re împrejurarea, că o tagma oareşi­care nu e salarizată cuta ar dori, nu o îndreptăţeşte ia neglijarea oficiului ce şi-a luat asupra sa, cu atât mai puţin la o lucrare contrara intereselor vitale şi a existinţii etnice a acelui popor în serviciul căruia s-a angajat. Dacă ci­neva pa cariera, pe care se află, nu e satisfăcut cu remunerarea, ce ii se poate oferi, e in drept a şi vedea de o altă carieră mai rentabilă, dar ru e îndreptăţit a purta astfei acei oficiu, ca poporului aceluia să nu i se aducă nici un folos, cu atât mai puţin a ii se face duşman secret ori făţiş şi în unire cu uneîe cercuri pentru cutare favoruri să lucre la nimicirea acelui popor.

Devotamentul e o virtute cerească şi măreaţă şi cei cu inimă nobilă ofere fără de a condiţiona fapta sa dela răsplata dorita. Constatând aceste adevăruri ne­contestate, trec la uncie afirmări de­duse din premisele false şi neade- vârate.

De astă data relevând chestia do- taţiunei învăţătorilor noştri, în legătură cu aceasta voia încerca să arăt cât de perfidă e credinţa acelor oameni, cari se nizuesc a dovedi, că nu este la loc plângerea învăţătorilor contra Împre­jurărilor maştere In cari se află. Ei biue d-niior 1 Cine a contestat vre-odată câ nu sunteţi în împrejurări maştere? In acele suntem toţi. Cu ele luptă pu­ţinii oficianţi civili ce-i avem. Cu ele luptă profesorii noştri dela institutele medii şi preparandii, cc iubeţii preoţi, dela şcoaleie de stat. Cu ele luptă mai ales redactorii foilor noastre şi bărbaţii politici ai noştri. Ia fine, cu ele luptă bietul ţăran, care na susţine pe toţi.

Din aceste împrejurări însă nici o tag­mă nu a tras acea concluzie, pe care o trag unii din corpul nostru învăţăto- resc, anume dreptul de a-1 servi numai ca în clacă, de a i despreţui limba, obi­ceiurile, legea şi credinţa, de a-i ca* lumnia în foi şovDiste autorităţile mai înalte. Omul cu caracter se plânge în­tre păreţii casei sale şi nu " urmăreşte scopuri mârşave cu plânsul său.

Trec la altă afirmare. „Din aceas­ta ni se v i reoglinda tendinţa lor ne- jusfă de a atribui învăţătorilor ro>u! retrograd privitor ia învăţământ şi chestia şcolară“ . Se aduc în legătură cu afirmarea de mai sus eerculare din 1866. Facem deducţia. Din anul 1866 până azi, sunt 46 ani, aproape un ju­mătate de veac. Să ne punem întreba­rea : Ce progres a făcut poporul nostru în 50 ani? Câţi ştiutori de carte ni s-au creat în decurs de 50 ani? Deia numărui oamenilor de carte produşi îa acei 50 ani, reiese apoi că dreaptă-i ori nu învinuirea, că prima cauză a de­căderii noastre culturale sunt învăţă­torii. in privinţa aceasta datele statis­tice sunt atât de zdrobitoare, încât de* aici îavăţătorimea cu greu se va putea scoate, oricâte calomnii va grămădi contra altora. Recunosc câ salarele nu au fost splendide, ba chiar diu coa- trâ, dar conform împrejurărilor popo­rului nostru ele ar fi putut asigura unor oameni cruşători o esistenţâ mo­destă. In schimb nici noi nu am pre­tins dela ei, să propună frângeri vul­gari, regula de 3 şi proporţiuni, ci nu­mai cetit-scrisui şi ceie 4 operaţiuni s'mple şi sădirea unui simţ a dragostei de carte, de neam şi limbă în inimele fragede.

Dar cum stăm? După 50 ani de cbeltueli cu şcoitlele avem ca fruct la 10 ani 2—8 indivizi cetitori, astfel în­cât acel mic număr de ştiutori de car­te cu spesele ce le-au avut comunele i-ar fi putut evalifica ia universitatea din Paris. Sunt comune cari de xf2 de veac au spesat prin şcoli şi azi n-au în mijlocul lor un singur individ, care să ştie ceti ca cantor în biserică.

După astfel de stări vin unii d-ni învăţători şi reproşează negiigenţa se­natelor şcolare şi preşedinţilor acelora. Şi se amintesc chiar eerculare neîmpli­nite. Să discutăm puţin: Se aseamănă senatele şcolare cu un consistor. E drept că după o activitate de 50 ani. pe terenul şcoalei, aşa ar trebui să fie. Dar nu-i. De ce? Ca să răspundem la întrebarea aceasta |să vedem din ce elemente se compun senatele şcolastice? Senatele şcolare se compun din oameni fără carte, cari nu au concept lămurit nici despre menirea şcoaiei, cu atât mai puţin despre rostul de a lupta pen­tru cultura noastră etnică, nici despre lupta pentru conservarea firei noastre etnice. Când unora ca acestor le aduce înainte directorul şcoalei poveri şcolare ia început sa mândresc, se sbat ca peş­tele pe uscat. Unii neţinând cont de neplăceriie ce şi le-ar câştiga între să­teni, alţii neînţelegând rostul acelor greutăţi, se pun în contra propunerii preotului.

Trec iun], de multe ori an, până când, după multe epitete primite, totuşi bietului director îi succede a îndupleca senatul Ja acceptarea acelora. Cu astfel de elemente nu se poate face atâta cât ar dori unii învăţători, anume ca sala­rele să fie cat la stat, soivirea regulată ca dela perceptorat, precum mei chiar provederea şcoalei.

(Va ai ir e)

r3"% T 'i“*«*. y

^ i I R 1.— 5 Octomvrie v. 1912.

Q o m n ii aSonaţi a i foaiei nea* size1 cazi cu 1 Got v . n u şizau zeincil afionamentul\ s u n t zuyaţi a * t zeînoij ca să n u ti-se în tze* vwpâ expedazea zeyuiaiă a foaiei.

Administraţiunea „G a ze te i T ra n s ilv a n ie i“ .

Comitetul administrativ ai comit GarâŞ-Sevgfin — cetim în »Drapelul«— s-a întrunit în şedinţă Marţi a. m. sâp- tămâca aceasta, sub prezidiul prirneo- cnitelui Dr. Zoitau Medve. S’a luat ia cunoştinţă raportul vice-comiteiui pe luna Septemvrie. Din celelalte referate reţinem pe acela al inspectorului şco­lar, în care se face constatarea, că rezultatul învăţământului în şcoalele confesionale gr. or. nu este mulţumitor din cauza lipsei de învăţători.

— Cum stăm atunci cu raportul ministrului de culte şi instrucţiune pu­blică, prin care arată ministrului de honvezi, că, în urma abundenţii de în­

văţători, aceştia , încă pot fi înrolaţi pe un an în serviciul militar, fără ca prin aceasta învăţământul primar să sufere câtuşi de puţin?!

Societatea „Petru M aior" din Buda­pesta, în şedinţa sa generală ordinară din 13 Octomvrie st. n. s’a constituit în felul următor : Preşedinte : Vasile Stoica, student în litere, v.-preşedinte: Gheor- ghe Comşa, stud, în drepturi, secretar : Emil Ţeposu, student în medicină, notari: llie Cristea, student în litere, şi Andrei Crăciun, stud. în tehnică, cassar: Petie Nieolescu, stud. acad com, controlor: Ion Alămorean, stud. în medicină, Bi­bliotecar : Virgil Biberea, student în drep­turi, v.-bîbliotecar: Ion Voicu, student în medicină, econonom: Matei Sofonea, student în medicină. Comisia de supra­veghere : Dumitru Cosma, student în medicină, Iosif Radoslav, sudent în teh­nică, Victor Viad, student în tehnică. Comisia literară: Andrei Crăciun, stu­dent in tehnică, liie Crisiea, student în litera, Flore Al-George, student în litere Gheorghe Lazăr, , student în medicină, Romul Molin, student îa drepturi, Va- siie Stoica, student în litere, Victor Viad, student îu tehnică.

Principele Garoi ai României — lo­cotenent Am anunţat, că în ziua de 3 Oct. v. A. Sa Regală Principele Carol al României a împlinit 19 ani şi in a- ceeaşi vreme 3 ani de când e subloco­tenent în batalionul 1 de vânători. Cu ocazia acestei aniversări A. S. R, Prin­cipele Carol a fost înaintat la gradul de locotenent. Din acest prilej s-a ţinut, la castelul Peieş un dejun, unde a fost invitat întregul corp ai ofiţerilor şi per­soanele diplomatice aflătoare în Sinaia. La dejun Principele Carol purta tresă de locotenent. MM. LL. Regele şi Re­gina au îmbrăţişat şi felicitat pe Au­gustul Lor nepot. Seara ia Castelul Pe­ieş a avut loc o serată dansantă.

In ju ra i catastrofei dela HârşovaAlaltăeri ministrul de războiu român a primit din partea delegatului său, în­sărcinat cu ancheta catastrofei de pe Dunăre, două telegrame, cari spuneau că au fost pescuite cadavrele medicului locot. Zlătescu şi al soldatului pionier Gavril Ion, cari au fost găsite la 240 klm. mai în jos de unde a fost scufundată şalupa »Trotuş«. A doua telegramă spune, că s-a pescuit cadavrul unui sol­dat din corpul grănicerilor, la gura Gâş- tei. Identitatea acestui cadavru nu s-a putut stabili.

0 invenţie românească- zaeie aces­tea au avut loc la Bucureşti, experien­ţe de-un deosebit interes, făcute cu noul „grătar de salvare“ , aplicat la automo­bile — invenţie românească datorită d-lui D. G. Grigorescu, absolvent al şcoalei de inginerie din Mons (Belgia) şi actualmente funcţionar ai ministeru­lui de finanţe. La aceste experienţe au asistat — în mod oficial — o comi- siune compusă din d-nii: Mitilineu, prefectul poliţiei Capitalei, principele Valentin Bibescu, I. Arion şi D. Şfceu- ceanu, inginer la primăria Capitalei şi un public imens.

S’au făcut experienţe şi de viteză, şi de curbă. Maşina, la care se aplicase »grătarul de salvare«, venea cu o iu­ţeală de 50 klm. pe oră şi inventatorul s’a aruncat de mai multe ori înaintea ei, fără să i se întâmple cel mai mic accident ; cea mai mica rănire. Faptul acesta a stârnit un mare entuziasm printre spectatori. S’au văzut trei, pa­tru persoane — între care notăm şi o femee — cari s’au aruncat, fără teamă, în faţa maşinei care venea cu o viteză de 35 km. pe oră.

Un lucru de mare însemnătate este că acest grătar se poate aplica — cu mici modificări — la orice vehicul : au­tobuze, camioane-automobiie, maşini de cale ferată etc. etc, făcând astfel, ca multe din actualele accidente să nu mai fie înregistrate.

Patriarhii contra înrolării creşti­nilor. Din Constantinopol se afirmă, câ între patriarhatul grecesc şi armenesc şi latre exarhatul bulgar s-a stabilit un acord, în vederea unei acţiuni co» mune pe lângă Poartă, contra înrolării creştinilor in vârsta dela 30—45 ani. Se zice, că dacă Poarta va insista pe lângă înrolare, cei trei şefi bisericeşti se vor declara persecutaţi şi vor în­chide toate bisericile.

Pentru crucea lui Badea Cârţan.Am amintit la timpul său, că din ini­ţiativa I. P. S. S. Mitropolitului Moldo­vei şi Sucevei, Pimen, s-a deschis o listă de subscripţie pentru ridicarea unei cruci la mormântul regretatului Cârţan, care-şi doarme somnul de veci la Sinaia. Colecta a deschL-o I. P. S. Sa Mitropolitul Pimen, donând suma

de 100 de lei, care cu totalul celorlalte sume mai mici, incurse până acum, se urcă la peste 200 lei. Banii sunt în păstrarea I. P. S. Sale.

Sufragetele engleze. Din Edinburg(Anglia) se anunţă : A stârnit mare sen­zaţie^ curajul, ce-L manifestă sufragetele de aici. Cinci dintre ele s-au hotărât să facă pe jos drumul până ia Londra, ca în parlamentul, de acolo să; lupte şi să pretindă dreptul de vot al femeilor. La plecarea lor din Edinburg s-a adu­nat un imens public, ca să admire cu­rajul acestor eroine, cari toate erau îm­brăcate uniform : în negru şi cu câte o cocardă verde. înainte de plecare, con­ducătoarea lor, Miss Bennet le-a adre­sat următoarele cuvinte de îmbărbă­tare :

— Vom suferi tot, şi foame şi sete şl osteneală şi frig, dar în şase sau şapte săptămâni trebue să ajungem la Londra.

Depărtarea dintre Edinburg şi Lon­dra este de 393 mile engleze şi ele vor să facă pe zi câte 10 mile.

Ştiri mărunte. Un matroz rus re­fugiat din Sevastopol la Constantinopol a declarat, cu privire ia revolta flotei ruseşti din Marea Neagră, că numărul revoluţionarilor a fost de 400 ; dintre a- ceştia 120 au fost executaţi, iar ceilalţi au fost închişi.

— La cererea sa, principele Lud- wig Windischgraetz, membru ai sena­tului austriac, a obţinut dela guvernul bulgar permisiunea de-a lua parte în războiul contra Turciei. Principele Win- dischgraetz pleacă în curând la Sofia.

— Alaitaeri au fost văzute în drep­tul satului Rânzeşti, din România, trei aeroplane venind din Rusia. De acolo au trecut pe deasupra satelor Berezeni, Valea Elan şi Fălciu, lâsându-se spre Reni. Tot acele aeroplane, după 3 ore au fost văzute din satul Vetrişoaia, tre­când în Rusia. Se crede că aceste ae­roplane au venit în recunoaştere. Ca­zul s’a telegrafial ministerului de răz­boiu.

— La Sofia s’au împărţit alaitaeri cărţile de legitimaţie reprezentanţilor presei. Sunt în total 55 de corespon­denţi ai celor mai mari ziare din Eu­ropa şi America.

— Corespondenţii englezi de pe lângă trupele muntenegrine anunţă, că au văzut călugări franciscani luptând contra Turcilor, la graniţa Sandjacului.

— Din Roma vine ştirea, că co­mandantul suprem al Muntenegrinilor a deţinut pe corespondentul de ziar ita­lian Musaţti, care plecase din Podgoriţa la războiu, fără permisiune.

Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului: JS»e- kely ş i lie t i, fabrică de mobile.

Din Braşov şi Ţara-Bârsei.Artistul Petru Voicu avea de gând

să dea zilele aceste în Braşov un con­cert în scop de binefacere. Fiind însă rechemat telegrafic Ja Berlin, d-1 Voicu pleacă deseară la Berlin. Înainte de plecare ne-a rugat însă să aducem la cunoştinţa publică, că în luna Noem- vrie va veni din nou la Braşov, când va da acest concert.

Dela comună. In şedinţa de alai­taeri a comunei a venit pe tapet şi chestia mizeriei cu lemnele de foc. Pri­marul a căutat să liniştească pe inter- peianţi constatând că oraşul dispune în anul acesta de o cantitate mai mare de lemne, cari vor fi puse la dispoziţia lo­cuitorilor şi câ în cazul, când timpul se va schimba spre bine, nu sunt motive de îngrijire.

Pentru construirea noului spital civil s’a mai votat o sumă de 350.000 cor.

AVIZ. Mâne seara ia 6 repetiţie de gimnastică.

Furturi. Nişte hoţi necunoscuţi au pătruns eri noapte în locuinţa locote­nentului de honvezi Stroohffer din Str. Fântânii şi au furat un rovolver în preţ de 40—50 coroane şi un ceas d eş­teptător.

— Femeii cizmarului Nagy Ferencz din Preşmer ii s’au furat eri în drum spre casă cizme şi papuci în preţ de 500 coroane.

Apollo-Bioscop. Programul pentruziua de Sâmbătă 19 Oct. şi Duminecă 20 Oct. c. Scutari (vedere). Salamander (Didactic). Cavalerul spălătoarei (Comic) Paionistui (Comic). Legatul împăratului (Dramă). După zidurile mănăstirii (Dramă îa 2 acte. — 1000 ra. —•). A- fără de program : Credincios până la moarte. (Dramă socială în 2 acte).

Proprietar:Tip. A . Mureşianu: Branisce & Comp

Redactor responzabil:loan Bretea,

Pentru comoditatea cumpărătorilor din T r an s i l v a n i a , am deschis o F i l i a l ă în stil mare în B raşov , strada porţii Nr. 60.înainte de a vă procura mobile, vidtaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toată Transilvania este cea mai capabilă de concurenţă, având cel mai mare deposit

Fabrică de mobile Székely şi RétiMarosvásárhely, Széchenyi-tér 47. I S r a ş o V , Strada Porţii 60.

........................Se creditează fără urcarea preţului şi plată în rate.................................

Pagina ‘f (J A Z H T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 220—1912

G k D I 1LT l I S O H i G I U S I I N S T A L A T E y R,BRAŞOV, TÎRGUL CAILOR 20Recomandă On. proprietari de casă, clo ete patentate, care nu îngheaţă şi se spală cu apă.

S ’a p robat îa trei ern i foarte as - Ş pre ş! s 'a constatat că eu

poate îngheţa.; Deşi pentru a se putea instala

nu se pretind spese mari, nici vre-un local deosebit.

smaamaaaamaaiBmiKammMmwipmmaBsiBasswmmmmsmmmi m mi__ESHOGraranBiennasasraHHraK&BBsa) mmommmmuuHiBsmmMSiamamBmm

Ghete sie danie si bărbaţiM a r c a S a l a n i a n d e r ă C o r . 16 -50 e x e c u t a r e d e l u x h C o r . 5 .2 0

neîatrecuts îp durabilitate.Magazine speciale pentru gheteFrederic Ipsén et Comp

B R A Ş O V,Strada Vămii 36.

IM e d i a ş ,

piaţa mare 26. 140,1—50

S i g h i ş o a r a , str. boerilor 10.

A^3E3Q3GE)CJlQEI3E3EXI3Qí*303E3EX3O(IX»X3E3E3e)e3DK^ « 1 » W Aduc la cunoştinţa Onor. public die Bra-

H w i f c • m şov şi dm împrejurime, că mia sosit pen-:: :: tru sesonul de tcamnă şi earnă :: ::

din Vienas ä P a r i sm Modele de pălării de dame dş

m şi sunt în stare a vinde cu preţuri e c61e mai moderate.Totdeauna avem un bogat asortiment de pălării în maga

y*« zinul meu. Pălării vechi prelucrez pe formele cele mai mo­derne cu preţuri ieftine. Asemenea se găseşte pălării de .—............. — doliu totdeauna gata. —— ■ - ,.... —

&ww

BRog pe Onor. Public a sprijii i şi a vizita magazinul meu

Cu deosebită stimă: La pălăria parfslaaă«

S t r a d a P o r ţ i i 8 5 (Casa Fleischer) g .KX13C3G30K3EXXXXVXKX»

r\ne

)nUi

ÏM

A V I Z IAduc la cunoştinţa Onnor. mele Clientele că am provăzut

S A L O N U L M E U P E i iO O Mpentru sezonnl de toam nă, ea rn ă ş i ca rn eva l, eu ce le mai

mfpi

mIUrjiit-l

Pţip]m

nouă S k etch es de z ia re fr sn c e se ş i engieze, c a re so se sc tot Ia 8 zile, prin u rm are Onor. public de dam e poate = = = = = a? ea ce le mai nouă modele. - - - - - - - - - - - =

m

mmmmpm

Rugându-mă ami păstra şi pe viitor înciederea,

semnez cu toată stima

. a L E X â î T D f t U B B 7 ,BRAŞOW, Piaţa mare Hr. ta.

Irămmtár}mmi'rizii:

w i i i i S i s a i i i i i i i E i g i i i i S i i i S i S i ®

Stofe pentru sesonul de prim ăvară şi múP r c i d ä s s p r o p r l i s

pentru

C o stu m e de b ă rb a ţ iŞ5

C ostu m e de dam e.Esecutare de clasa primă şi desen modern

recomandă

Fabricele de postav, modă si Împletitori■ W 3 . l l a . e l i n S c l - x e r g - <3s O l e m

Halloî Unde grăbeşti stimate???La

Ustredna Banka Ucastînny= ^ = B JDa PEST, VL vâci-ko ut 31. ===eee

După ce???Să-mi cumpăr nişte I zuri convertite de a'eBăncii Hipotecare Ungare,cari au 6 trageri la an. cu câştigurile principale de:

C o r . 1000000 „ 500000. 300000100000 şi ie dona ori

75000Tragerea proximă în 25 Octomvrie.Lozurile acestea foarte Mae se vâM azi p lânp eoMiţinnl foarte favorabile ai anume: pe lângă

Deja după primirea primei rate i-se dă, respective i-se trimite cumpărătorului Lista lega-a de rate, în care se in­duce Seria, Numerul şi eventual şi Litera lozului vândut, pe a cărei bază va putea participa respectivul cumpărător atât la tragerea d n 25 Octomvfie a. C. cât şi la toate co­lea viitoare, întrucât se va purta cu achitarea ratelor tot- dea una punctual Rata primă e mai bine a se trimite prin mandat postai, po acărui cupon trebuie indicată adresa cum­părătorului punctual şi legibil. Pentru a putea scuti spesele de porto cu oo»z unea trimitorei ratelor viitoare, i-se tri­mite cumpărătorului cu oc iz;unea expedierii listei de rate şi un carnet de cecuri po ta c gratis,

Tcate lozurile trebue să se sorteze necondiţionatunt a se adresa

sacţlei de lozuri a institutuluil i SJ IU A. fi3 IF § T . V I . V Ä c l - k ö r u t 81 .

H

I H a l lo iade grăbeşti??1 MT In Strada Porţii Hr. 14 si 59,unde se pot căpăta cu preturi de tot iefti e ghete fru­moase şi bune, pentru bărbaţi, dame şi copii. ^ ^ w

MOSKOVÎTS FAHKâs & Cie, soe. pe acţiiB î l A Ş O ¥ , S t r a d a P o r ţ i i rar» 14 şs 50»Avem onoare a aduce la cunoştinţa On. cumpărători,

că ni-au sosri deja mare alegere d8 ghete pentru bărbaţi, dame şi copii, de toamnă şi iarnă, moda cea mai nouă, şi ne rugăm de binevoitorul sprijin.

Cu stimă

F/loskovîts Farkas &societate pe acţii

Cea dintâi ş l mare Yăpsitorie artistică şi spălătorie chemică cu abur şi motor precum curăţirea de puf.

rohmil i'***1 5mi i Wilhelm Körner

fn

i iISisis;

l&l

IE*Fabrica: strada năsipului de jos 1 a); Filiala Strada Yămei 36.

t ~ j „ : j ; _ i ? „ i v „ ___ ; ; c .u „ p_ t .d i

1rLyi£Ji i1iraimmÜ

ifwlÏKajl

Localităţi de primire în Feldioară la Domnii Stenner & fiu comersant, Élőpatak la domnul Mühlbacher, croitor de bărbaţi, Tuşnad la Domnul Meggeri croitor bărbătesc, Szabó Poték-Vila, şi la toate localităţile din împrejurime.

Curăţire bemică de haine bărbăteşti, dame şi copii,uniforme, costume broderii, pânzaturi, plapome, stofe de mobile şi deco­raţii, perdele, coperte, covoare se curăţa radical, devine ca nouă.

Specialităţi: Curăţire de pene de struţ. Obiectele menţionate se văpsesc iarăşi în acea coloare, sau în alte colori,

Toate obiectele în negru, aşa ca apar ca nouă Comande din afară cu posta se execută promt.

î iIUsOfî;

iM

®-€>€3"€3-€3-€>€>0-6>€3"€>€3-€>

Atelier tehnic dantlstic

I. S O L E

° ° i

BRAŞOV, Strada Vămii Nr. 19

00$Q0000

Execută oare lucrările ce v cad in branşa dantistică solid $ şi cu preţ ot -derat. — iSpe- 5cia;Lt în coroană Şi jîOâ- îPacienţii din provincie să ser- |

vese în 24 oare. X102©-0-63- €2- ö t H > o e o e o o o 9 i

„LA BUTOIU ROŞU-1 S Z E G Ő

Braşov, Strada Lângă Nr- 9-Ferbetoare de rarhiu proprie, rero- mandă cu preţ ieftin: rarhiu de drojdi natural, silvorium, ţuică, cognac, rum indigen şi din streinătate, spirt fin, rachiuri bune, duici de calitaba fin& :— : din material prima, :

WagBM— BMBaffiBBSajaHWHBWBBMBBMiLa firma loan Comşia şl Fiu,în Săbşle află aplicare sub cornii- ţium îavorabile

u n c o rn i hz&Fifmmaoufacturist este preferat şi

un pra&ficafittînăr din familie bună absolvent de cel puţin 3 sau 4 clase gimna­

ziale, reale sau civile

IbTonI USTonI

L T J D O V IC Á SOSSf r îz e r i ţă «Ic teatru ! . . .— Primul atelier de frizat pentru dame —

Str. Hircher 5. vis-â-yis cu Redouta.

împletituri de păr, bucle, asor­timent mare de păr. f rizuri de bal, spălat de cap cu aparat mo­dern de uscat, masage de obraz, manieure. îngrijirea părului cu sistem american, vopsire de păr. ete. Totfclul de lucrări de păr se face în execuţia cea

mai frumoasă.

$ e o i a i p a r ă p ă r c ă z u i

lo a n  p f e lb a c hBR&ŞOT, Strada Porţii 18.

(La regele gulerilor.)

Vă recomand manazinul meu mare de ciorapi de bărbaţi, dame şi copii şi ciorapi de turist, cămăşi albe şi colorate de turist. Ismene lungi şi scurte până la genunchi. Gulere

manjete şi cravate moderne.Umbrele, Toilet şi Parfumerie. Vă servesc solid şi sigur.

Cine voeşie a cum păra

P ă lă r i i de dam e,frum oase, cu sic şi ieftine, se vizi- za teze sa lonul d e ’m ode al Doamnei

J u lie SchusterS T S Ä D A PORŢI Mr. 3 4 etaj I în curte.

: MiÆWMMmmmimmâmfâmMKsmmmmmffîMmwmBmwmmiBÊBawBn

8

.JîsM,.. S Z

m

k s a Fa b r i c ă de mobi l eB é h É s e s i g i i j a ^

^ fi.x x c L rá ,s s 3 7 - -ô .t_Mobile moderne de calitate superioară.

g y v á r a d 9Z 5 s l 1 s : o c z I T J L t _

Preturi convenabile. —

B r a ş o i i !Provizor S tr s u c L a , lu L M -g -ă , 3 3 .

Aranjare completă de locuinţe cu mobile.

TIPARUL TIPOGRAFIEI A MUREŞIANU: BRANISCE & COMP, BRAŞOV.