Nr. 17 · 2019-10-23 · Nr. 17 / 8.05.2007 3 Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000...

Nr. 17 / 8.05.2007

3Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

A face un pas înainte înlumea flexo

Într-o piaþã globalizatã, în carecalitatea ºi productivitatea devindouã variabile din ce în ce maiimportante, o investiþie într-unslitter/rewinder trebuie sã fie oalegere fãcutã cu atenþie, având învedere nu numai variabila "preþul"echipamentului, ci ºi precizia,fiabilitatea, calitatea componentelor(sã nu se strice imediat!), capabi-litatea maºinii de a fi un utilaj versatil… flexibil.

Aceste caracteristici fac dintr-unslitter/rewinder un echipament carepoate, cu adevãrat, sã vã diferenþiezede competitorii voºtri.

Deja foarte multe firme dinRomânia au fãcut o alegere clarã, auales calitatea, ºi azi sunt cele maiimportante firme din þarã, pregãtitesã intre pe piaþa europeanã ºi, maideparte, pe piaþa mondialã.

Dar ce înseamnã a face oinvestiþie în calitate?

În primul rând, e fundamentalsã ai un utilaj echipat cu motoarecapabile sã garanteze atât precizia cât

ºi rezistenþa. Deci, este fundamentalsã ai motoare brushless, unica tehno-logie capabilã sã garanteze acestedouã caracteristici. Graþie acesteitehnologii e posibil a calcula, în modexact, productivitatea maºinii(precizia) ºi, în plus, fiind fãrã perii,nu existã uzurã (acest lucru înseamnãrezistenþã).

Dacã introduceþi senzori pentrua controla prezenþa defectelor (lipsãetichete, de exemplu) e bine camaºina sã fie capabilã sã se opreascãoricând, exact pe masa de conjuncþie… ºi sã fie capabilã sã garantezeacelaºi rezultat ºi peste 10 ani. Pentruaceasta existã o singurã soluþie: omaºinã echipatã cu frâne cu prafmagnetic.

Evident, un utilaj de acest tiptrebuie sã fie capabil sã foloseascãfãrã probleme ºi material transparent.

Evident, un slitter/rewindertrebuie sã permitã folosirea ºi altorsisteme de inspecþie, ca stroboscopulsau camera.

Sistemul de tãiere: sunt depreferat sisteme de tãiere la foarfecã(cu cuþite ºi contra-cuþite) capabile sãtaie orice fel de material (hârtie dar ºi

A face un pas înainte în lumea flexo - pag. 3Tehnologia tiparului Efectul optic al luminii - pag. 4Mãrimi caracteristice în timpul

developãrii - pag. 7Influenþa duratei developãrii - pag. 9Implementarea sistemului de management al calitãþiiAvantajele certificãrii sistemului de

management al calitãþii - pag. 10Pãtrunderea pe Piaþa Europeanã - pag. 12Marcajul CE - pag. 12

Directivele Noii Abordãriºi ale Abordãrii Globale - pag. 14

Directiva privind securitatea generalã aprodusului - pag. 15

Aplicabilitatea sistemului de management alcalitãþii - pag. 16

Conferinþa PrintPromotion „Soluþiiinovative pentru domeniul tiparului ºiambalajelor” - Avanpremiera drupa 2008Düsseldorf - pag. 17ALGERNON desfãºoarã o promoþie pentrutoate produsele Siser - pag. 18

4

Densitatea opticã se exprimãprin logaritmul zecimal al opacitãþii

Din relaþiile anterioare putemdeduce cã opacitatea imaginii va fi cuatât mai mare cu cât cantitatea deargint din imagine este mai mare,ceea ce înseamnã cã

D = K’lgQ’

Rezultã cã:

lgQ’=KlgQ

În practicã se preferã studierearelaþiei dintre densitatea opticã ºicantitatea de luminã determinatã prinanaliza funcþiei

D = f (lgE)

Reprezentarea graficã a acesteifuncþii poartã numele de curbãcaracteristicã sau curbã deînnegrire a emulsiei fotografice.

Curba caracteristicã se traseazãîntr-un sistem rectangular de coor-donate: lgE (abscisa) ºi D (ordonata).Pentru trasarea curbei este necesar sãse acþioneze cu diferite expuneri asupramaterialului, de fiecare datã fiindmãsuratã densitatea opticã obþinutã.

Aceste expuneri variabile se potobþine modificând unul din termenii ce

BULETIN INFORMATIV

Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

carton, film), fãrã a fi necesarãschimbarea lor în funcþie de acesta(de exemplu cu cuþite fixe atuncicând schimbãm materialul) - deci, unsistem de tãiere unic.

Precizia: este necesar un sistemcapabil sã taie ºi rânduri de 13-14 mm,cu un rebut lateral de maxim 1-2 mm… asta e precizia.

Când este posibil, mai alesdacã e vorba de o firmã micã, laînceput, ar fi bine ca slitter/rewinderulsã aibã ºi posibilitatea de a fi echipatcu un grup de ºtanþat.

Subliniez încã o datã impor-tanþa PRODUCÃTORULUI: e binesã luãm informaþii despre producãtor,sã vedem maºina înainte sã ocumpãrãm, de preferat sunt aceiproducãtori care au vândut deja cusucces în þarã, adicã cu rezultateapreciate. Perfect ar fi dacã au un sediusau o persoanã de contact la care putemapela în caz de nevoie: service-ul efundamental pentru cã garanteazãinvestiþia pe care am fãcut-o.

Un sistem de finisare bine pus lapunct garanteazã calitatea produsuluifinal. Garanteazã satisfacerea clientului.

Într-o piaþã globalizatã, "a faceun pas înainte" înseamnã a alegefurnizori cu tehnologie deîncredere.

David Benerecetti

Prati Company

Tehnologia tiparului

Efectul optic al luminii(continuare din numãrul precedent)

lglgQDI

== I0

Nr. 18 / 5.06.2007

5cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

definesc expunerea E = I . t, fieiluminarea I, fie timpul de expunere t.

În fotoreproducere, pentru deter-minãri se obþin rezultate suficient deprecise prin folosirea aºa-numitelorclinuri sensitometrice.

Clinurile sensitometrice folositeîn procesele de fotoreproducere suntde obicei clinuri cu variaþie în trepte adensitãþii ºi se numesc în mod curentscale de gri.

Aceste scale sunt fie opace -folosite pentru fotografierea prinreflexie în aparatul de fotore-producere (pentru originale opace),fie transparente - folosite la copiereaprin contact.

Pentru trasarea curbei caracteris-tice sunt necesare valorile densitãþiioptice, care se gãsesc prin mãsurareaimaginii scalei de gri obþinutã dupãexpunere ºi developare, cu ajutoruldensitometrului. Densitometrele potmãsura densitatea prin reflexie sauprin transparenþã.

Principiul de funcþionare adensitometrului (prin transparenþã sauprin reflexie) este acelaºi.

Trasarea curbei caracteristice încoordonate lg E ºi D presupune:

- mãsurarea iluminãrii subfiecare punct al scalei de gri folositãca modulator de expunere, cuajutorul luxmetrului;

- expunerea scalei pe material untimp precis determinat;

- prelucrarea imaginii fotografice(developare, spãlare, fixare etc.);

- mãsurarea densitãþilor fiecãruicâmp al imaginii, obþinute pematerialul expus;

- calculul produsului I . t pentrufiecare valoare a iluminãrii mãsurate;

- calculul logaritmilor acestorproduse;

- reprezentarea graficã a curbei.În practicã se preferã înlocuirea

logaritmului densitãþii direct cuvaloarea densitãþii câmpului scalei degri copiate, operaþie posibilã dinurmãtoarele motive: atunci cândlumina cu iluminarea I0 cade pe scala

de gri (vezi figura de mai jos), subfiecare câmp de scalã se vor obþineiluminãrile I1, I2, ..... In, materialul

fiind impresionat cu expunerile E1,

E2, .....En .

Variaþia iluminãrii sub scala de gri

BULETIN INFORMATIV


Aceste iluminãri depind însã dedensitãþile câmpurilor de scalã subcare se obþin.

Deoarece în condiþiile de lucrudate, atât I0 cât ºi t sunt constante(toate câmpurile scalei primesciluminare ºi se expun aceluiaºi timp)expresia poate fi scrisã:

lgE = K - QPentru a diferenþia densitatea

opticã obþinutã pe imaginea foto-graficã de densitatea opticã acâmpului de scalã sub care se obþine,aceasta din urmã se va nota cu D0.

Curba caracteristicã poate fi decidefinitã prin funcþia echivalentã

D = f (-D0)Semnificaþia semnului minus în

faþa câmpului de scalã este urmãtoarea:în reprezentarea D = f (lgE), axaabsciselor se etaloneazã în modobiºnuit cu originea în partea stângãspre dreapta. Valoarea maximã aexpunerii se va obþine în cazul încare D0 = 0, iar I devine egal cu I0

(lgEmax = lgI0.t).

Dar aceasta este tocmai valoarealui K. Valoarea zero în etalonareaabscisei în unitãþi de densitate se vaafla în punctul reprezentativ al valoriilui K, densitãþile fiind notate înordinea lor crescãtoare de la dreaptala stânga, fenomen simbolizat prinsemnul minus.

Oricare ar fi mãrimilereprezentate pe abscisã, curba carac-teristicã are forma prezentatã înfigura de mai jos:

Curba prezintã zone cu aspectdistinct:

- zona A-B, numitã zonã devoal a curbei caracteristice, iar Dv

numitã densitate de voal. În aceastãzonã densitatea nu variazã cuexpunerea. Deºi expunerea a crescutde la E1 la E2, densitatea a rãmasconstantã la valoarea Dv (densitate devoal).

- zona B-C sau zona desubexpunere a curbei caracteristice.Începând de la E2 densitatea imaginiicreºte, cu atât mai mult cu câtexpunerea este mai mare;

Gradarea abscisei

Reprezentarea curbei caracteristice

Nr. 18 / 5.06.2007


- zona C-D sau zona de propor-þionalitate a curbei este liniarã, ceeace înseamnã cã densitãþile care seobþin pentru expunerile situate înintervalul de la E3 la E4 vor fiproporþionale cu acestea (pentruintervale de expuneri egale se obþinintervale de densitãþi egale).

- zona D-E, în care propor-þionalitatea dispare din nou, senumeºte zonã de supraexpunere.În aceastã zonã creºterile de inten-sitate sunt cu atât mai mici cu câtexpunerea este mai mare;

- zona E-F, numitã ºi palierulcurbei, în care densitãþile nu maidepind, din nou, de valoarea expunerii;

- zona F-G, în care, cu câtexpunerile sunt mai mari, cu atâtdensitãþile care se obþin sunt maimici, este numitã zona de solarizarea curbei.

Pentru procesul de reproducereprezintã interes numai zonele de la Ala E.

Mãrimi caracteristice în timpuldevelopãrii

Curba caracteristicã ne dãinformaþii cu privire la comportareamaterialului fotografic în procesul defotografiere. Principalele mãrimicare caracterizeazã comportareaemulsiilor ºi care pot fi deduse dincurba caracteristicã sunt:

- latitudinea de fotografiere;- coeficientul de contrast;- sensibilitatea.Latitudinea de fotografiere. Se

numeºte latitudine de fotografiere, L,intervalul de expuneri (sau dedensitãþi) care determinã formareaimaginii fotografice pe porþiunearectilinie a curbei caracteristice.

Se poate spune cã latitudinea defotografiere este proiecþia porþiuniirectilinii a curbei pe abscisã. Cu aceastãmãrime se poate aprecia gradul defidelitate al reproducerii unui original.În procesul de fotoreproducere seurmãreºte ca între densitãþile imaginiiobþinute ºi densitãþile originaluluifotografic sã existe o cât mai strictãproporþionalitate.

În caz contrar, imaginea vaprezenta pierderi de desen faþã deoriginal, tonurile luminoase ca ºi celeîntunecate apãrând ºterse, îmbâcsite.

Coeficientul de contrast.Obþinerea unui interval de densitãþimai mare sau mai mic al imaginii,

Latitudinea de fotografiere

BULETIN INFORMATIV


pornind de la acelaºi interval dedensitãþi al originalului, depinde degradul de înclinare al porþiuniirectilinii a curbei caracteristice. Prinfotografierea unui original cuintervalul de densitãþi ∆D0 pe unmaterial cu curba caracteristicã A, seobþin n intervale de densitãþi D1 maimari decât intervalul D2 obþinut pematerialul cu curba B. Se poatespune cã prima imagine este maicontrastã decât cea de a doua sau cãmaterialul caracterizat prin curba Alucreazã mai contrast decât materialulcaracterizat prin curba B.

Contrastul unui materialfotografic se mãsoarã princoeficientul de contrast γ1 definitca tangenta unghiului α de înclinarea porþiunii rectilinii a curbei faþã deabscisã sau, cu alte cuvinte, estepanta porþiunii rectilinii a curbeicaracteristice.

Din figurã rezultã cã coeficientulde contrast se poate mãsura ºi prinraportul dintre intervalul de densitãþi alimaginii ∆D ºi intervalul de densitãþi aloriginalului ∆D0 între douã puncteoarecare în zone rectilinii ale curbei.

tg αγ∆ D0

== ∆ D

Din acest punct de vederematerialele fotografice se împart în:

- moi - cu γ cuprins între 0,5 ºi 0,8;- normale - cu γ cuprins între

0,8-1,2;- contraste - cu γ cuprins între 3-5;- foarte contraste - cu γ peste 7.Coeficientul de contrast al unui

material fotografic nu depinde destructura sa, ci de condiþiile dedevelopare.

- Sensibilitatea. Emulsia foto-graficã este cu atât mai sensibilã laluminã cu cât efectul fotograficpoate fi obþinut cu o cantitate maimicã de luminã.

Existã standardizate o serieîntreagã de sisteme de mãsurare asensibilitãþii (GOST, ASA etc.) carepornesc de la analiza curbeicaracteristice.

Curbe caracteristice cu contrast diferit

Determinarea ceficientului de contrast

Nr. 18 / 5.06.2007


Mãrimile caracteristice (latitu-dinea de fotografiere, coeficientul decontrast ºi sensibilitatea) se deduc dincurba caracteristicã trasatã dupãmãsurarea densitãþilor unei imaginifotografice complet prelucrate. Deci,aceste mãrimi depind de condiþiile deprelucrare, în special de condiþiile încare are loc developarea.

Influenþa duratei developãrii

Developarea completã aimaginii fotografice este un procescare dureazã un anumit timp. Înmomentul intoducerii în revelator afilmului cu imagini expuse, densi-tatea acestuia este zero (nu existãimagine) pentru ca, dupã un anumittimp, sã atingã valori de densitãþicare rãmân, în continuare, constante.

Pentru expunerea Ex, odatã cucreºterea timpului de developare seobþin densitãþile D1, D2 etc., din ce înce mai mari.

Aceeaºi variaþie cu timpul dedevelopare o prezintã ºi coeficientulde contrast. Din figura de mai sus seobservã cã nu numai densitãþile crescodatã cu mãrirea timpului dedevelopare, ci ºi înclinarea porþiunilorrectilinii ale curbelor caracteristice,respectiv coeficientul de contrast.Acest fapt este ilustrat prin curbaγ = f(t) prezentatã mai jos.

Valoarea maximã a lui γ senoteazã cu γmax, iar timpul corespun-zãtor cu tmax.

Rezultã cã odatã cu creºtereadensitãþii imaginii creºte ºi densitateade voal, la început mai încet, apoi dince în ce mai repede.

Cea de a doua mãrime dedusãdin curba caracteristicã - latitudineade fotografiere - variazã de asemeneacu timpul de developare, fãrã caaceastã variaþie sã fie atât desemnificativã ca în cazul coefici-entului de contrast.

Sensibilitatea variazã puþin timpde la developare, la majoritatea

Forma curbei γ = f(t)

Modificarea formei curbei caracteristice înfuncþie de timpul de developare

D

BULETIN INFORMATIV


materialelor fotografice constatân-du-se o uºoarã creºtere, odatã cucreºterea acestui timp.

Implementarea sistemului demanagement al calitãþii

Avantajele certificãrii sistemului demanagement al calitãþii

• ajutã firmele care au implementatun sistem de management al calitãþiila mãrirea probabilitãþii de creºtere asatisfacþiei clienþilor prin analizacerinþelor acestora ºi definireaproceselor care contribuie la reali-zarea de produse/servicii acceptabilepentru clienþi;• furnizeazã încredere firmei ºiclienþilor sãi cã este capabilã sãrealizeze produse/servicii care înde-plinesc în mod consecvent cerinþele;• conduce la mãrirea competitivitãþii.

În cadrul procesului de identi-ficare, în conformitate cu cerinþelestandardului, se stabilesc:• identificarea proceselor desfã-ºurate, a modului de desfãºurare ºi alegãturilor dintre ele (procese demanagement, de asigurare aresurselor, de realizare a serviciilor ºide monitorizare);• documentarea Sistemului deManagement al Calitãþii prinManualul Calitãþii, proceduri desistem, proceduri ºi instrucþiuni delucru;• modul de elaborare, verificare,aprobare a documentelor ºi nivelelede responsabilitate implicate, precumºi a regulilor de difuzare ºi retragerea documentelor;• regulile de efectuare a modifi-cãrilor în documente ºi date;• regulile privind documenteleexterne;• cerinþele referitoare la identificarea,pãstrarea, protecþia, retragerea ºiarhivarea înregistrãrilor calitãþii, acãror menþinere demonstreazã func-þionarea Sistemului de Managemental Calitãþii.

În procesul de certificare,responsabilitatea managementuluiare în vedere:• definirea politicii conducerii privindcalitatea, obiectivele de atins;• orientarea politicii organizaþieicãtre client, în scopul satisfaceriicerinþelor acestuia;

(continuare în numãrul urmãtor)

(continuare din numãrul precedent)

Modificarea latitudinii de fotografie înfuncþie de timpul de developare

Nr. 18 / 5.06.2007


• organizarea funcþionalã curesponsabilitãþi pe nivele ierarhicebine definite;• definirea funcþiilor specifice desupraveghere a Sistemului deManagement al Calitãþii;• definirea proceselor de comunicareîn interiorul organizaþiei ºi analizaperiodicã a funcþionãrii Sistemului deManagement al Calitãþii.

În contextul economic actual,creºterea concurenþei reprezintã defapt confruntarea firmelor înîncercarea de a atrage clienþii prinpreþuri mai mici, o calitate maibunã a produselor/serviciilor ºi printermene de livrare cât mai scurte,convergenþa acestor factori ducând înfinal ºi la obþinerea unei eficienþeridicate a afacerii.

Într-un astfel de cadru, preocu-parea fiecãrei firme este de a fipermanent competitivã. Aceasta setraduce în capacitatea acesteia ca, încondiþii de concurenþã, sã se menþinãºi sã câºtige noi poziþii pe piaþã, sãofere produse sau servicii de ocalitate superioarã la costuri mai micidecât competitorii sãi. Una dintremodalitaþile prin care se pot atingeastfel de obiective este proiectarea,implementarea ºi certificarea unuisistem de management al calitãþiiprin care sã se realizeze þinerea subcontrol a tuturor proceselor din firmã

în vederea furnizãrii de produse sauservicii superioare calitativ.

Pentru ca o firmã sã funcþionezecât mai bine, trebuie sã-ºi identificeºi administreze totalitatea proceselorinterne ºi externe intercorelate:• identificarea ºi satisfacereacerinþelor;• nevoia de a evalua procesele înfuncþie de valoarea adãugatã;• obþinerea de rezultate în ceea cepriveºte performanþa ºi eficacitateafiecãrui proces;• îmbunãtãþirea continuã a proceselorpe baza unor evaluãri obiective.

Succesul poate rezulta dinimplementarea ºi menþinerea unuisistem de management care esteproiectat în vederea îmbunãtãþiriicontinue a performanþei luând înconsiderare nevoile tuturor pãrþilorinteresate.

Avantajele principale aleimplementãrii unui sistem al calitãþiisunt: de naturã externã, printransmiterea unui nivel sporit deîncredere clienþilor ºi de naturãinternã prin optimizarea opera-þiunilor interne.

Credibilitatea sistemului calitãþiiºi a nivelului de încredere transmisãclienþilor sporeºte prin certificareasistemului calitãþii. Conformdeclaraþiilor ISO, la sfârºitul anului1999, în lume erau emise 343.643

BULETIN INFORMATIV


certificate în 150 de þãri, iar în 2004,numãrul acestora trecea de 600.000.

În aceste condiþii implementareaºi certificarea unui sistem al calitaþii înbaza standardului ISO 9001 a devenitun imperativ pentru orice organizaþiede succes, indiferent cã aparþinedomeniului fabricaþie, prestaþie deservicii, servicii publice etc.

Pãtrunderea pe Piaþa Europeanã

În Uniunea Europeanã comerþuleste liber, dar practicarea sa în cadrulunei pieþe globale unice a fost undemers complex, având în vedere cãmulte þãri îºi protejau propriileinterese prin standardele tehniceinterne. Depãºirea acestor problemes-a soluþionat în mare parte prinarmonizarea standardelor ºi alegislaþiei în interiorul UniuniiEuropene. Rezultatul este acela cã,pentru orice firmã care doreºte sãexporte produse cãtre UE, marcareaCE este obligatorie.

Certificarea care dã dreptul lamarcarea CE poate fi acordatã pentruun produs dacã producãtorul poate sãdemonstreze cã acesta îndeplineºtecerinþele tehnice stabilite înstandardul corespunzãtor ºi cã poatefi fabricat în mod constant la acelnivel. În consecinþã, produsele

trebuie fabricate în conformitate cuprocedurile interne specifice alefirmei astfel încât nivelele calitãþiifinale sã poatã fi garantate. În ceamai mare parte a cazurilor acestaimplicã implementarea de cãtreproducãtor a unui program deasigurare a calitãþii, iar sistemul deasigurare a calitãþii unanim acceptatîn prezent în UE este ISO 9001.

Pentru a supravieþui în cadrulUE, firmele româneºti trebuie sãcunoascã standardele armonizate UE,cerinþele esenþiale ale CE pentrucertificare ºi sã aibã un sistem alcalitãþii pentru a se asigura, ºi aasigura clienþii cã produselecorespund cerinþelor.

Marcajul CE

Marcajul CE este o menþiuneemisã de producãtor care certificãfaptul cã produsul satisface cerinþeleeuropene esenþiale cu privire lacalitate, sãnãtate sau siguranþã publicãºi protecþia mediului. Aceastãmenþiune este aplicatã în mod vizibilpe produs prin simbolul CE.

Atunci când un produs esteproiectat ºi apoi fabricat înconformitate cu cerinþele de bazã aleunei directive a CE, pentru ademonstra ºi a-i asigura de acest

Nr. 18 / 5.06.2007


lucru pe toþi utilizatorii din þãrileeuropene ºi pentru a fi comercializatîn mod legal, produsul trebuie sãpoarte marcajul CE. Marcajul CE nureprezintã o certificare a calitãþii, cieste o condiþie prealabilã obligatoriede liberã circulaþie a produselor,vizând calitatea, sãnãtatea sau sigu-ranþa publicã. Marcajul CE aratã cãun produs, indiferent unde estefabricat, este conform unei regle-mentãri CE.

În funcþie de riscurile posibile,se stabileºte pe grupe de produsedacã menþiunea emisã trebuie sau nusã fie certificatã prin testare de cãtreo terþã parte independentã sau de un„organism acreditat”. În cazul în careprodusul este conform cu toatecriteriile aplicabile stipulate înstandardele europene, atunci existã oprezumpþie legalã de conformitate cucerinþele ce derivã din directivaaplicabilã acelui produs. O terþã parteindependentã efectueazã verificareape baza standardelor europene careatestã ºi confirmã prezumpþia deconformitate a produsului respectiv.

În cazul în care produsul este ºisubiectul altor directive, acoperindalte aspecte care prevãd ºi elemarcajul CE, acesta din urmã vaindica faptul cã produsul este

considerat a fi conform ºi cu aceledirective. Atunci când una sau maimulte din aceste directive permitproducãtorului, în perioada detranziþie, sã aleagã variantele pe carele va aplica, marcajul CE va adevericonformitatea cu directivele aplicatede producator. În acest caz, particu-laritãþile directivelor aplicate trebuiesã fie prezentate în documentele,notificãrile sau instrucþiunile impuse dedirective ºi care însoþesc acest produs.

Cerinþele marcajului CE pentruanumite produse vizeazã demon-strarea capacitãþii producãtorului de arealiza o producþie constantã, iar ceamai bunã cale pentru a dovedi acestlucru este conducerea sistemului deproducþie utilizând un sistem demanagement al calitãþii. În condiþiinormale, acest tip de sistem poate fifacultativ, dar pentru marcajul CE eldevine obligatoriu.

Adoptarea ºi implementareastandardelor UE în România repre-zintã una din condiþiile accesului pePiaþa Unicã, deoarece România, dupãaderare, a devenit un membru cudrepturi depline, complet integrat înPiaþa Unicã. Este în consecinþãimportant pentru întreprinderile dinRomânia sã conºtientizeze rolulstandardizãrii europene ºi folosireaeficientã a standardelor.

BULETIN INFORMATIV


Înainte de lansarea pe piaþã,produsele care sunt acoperite dedirectivele de standardizare trebuiesã fie supuse unei proceduri deevaluare a conformitãþii. Evaluareapriveºte: etapa de proiectare aprodusului, etapa de producþie sauambele etape. Aceastã procedurã esteobligatorie pentru a permite aplicareamarcajului CE.

Fiecare directivã descrie gamaºi conþinutul posibilelor proceduride evaluare a conformitãþii care aufost împãrþite într-un set de optmodule de bazã. ªapte dintreacestea se bazeazã pe intervenþiaunei terþe pãrþi independente, iarunul pe cea a producãtorului. Maimulte directive acordã flexibilitate înceea ce priveºte evaluarea confo-rmitãþii prin folosirea operaþiunilorsau a modulelor alternative, pentru apermite adaptarea conform nevoilorfiecãrui producãtor. În funcþie dedirective, producãtorul poate selectauna dintre procedurile disponibile.

Elementele standard ale direc-tivelor sunt:• armonizarea este limitatã lacerinþele de bazã;• numai produsele care îndeplinesccerinþele de bazã pot intra pe piaþã ºipot fi date în folosinþã;• standardele armonizate ale cãrornumere de referinþã au fost transpuseîn standarde naþionale sunt con-siderate conforme cu cerinþeleesenþiale corespunzãtoare;

• aplicarea standardelor armonizatesau a altor specificaþii tehnicerãmâne voluntarã, iar producãtoriisunt liberi sã aleagã orice soluþietehnicã care asigurã conformitatea cucerinþele de bazã ;• atunci când producãtorul aplicãstandardul, acesta beneficiazã deprezumpþia de conformitate, adicã nutrebuie sã demonstreze confor-mitatea;• producãtorii trebuie sã evaluezeconformitatea produselor cucerinþele esenþiale ale directivei saudirectivelor în cauzã; • producãtorii pot alege între diferiteproceduri de evaluare a conformitãþiiprevãzute în Directiva aplicabilã; • înainte de plasarea pe piaþã, darnumai dupã încheierea întregiiproceduri, producãtorii trebuie sãaplice pe produs marcajul CE.

Directivele Noii Abordãri ºi ale Abordãrii Globale

Noile directive UE care privesccalitatea ºi securitatea produselor,aparþinând grupei Directivelor NoiiAbordãri au fost elaborate þinândcont de elementele DirectiveiAbordãrii globale. Elementeledefinitorii ale acestor Directive sunt:1. specificã „cerinþele esenþiale”necesare ºi suficiente pentru arãspunde domeniilor de interes

Nr. 18 / 5.06.2007


public, precum sãnãtatea ºisecuritatea. • Ele nu vor descrie specificaþiilepentru proiectare, dar vor specificaobiectivele privind securitatea, dinpunct de vedere al performanþelorprodusului, într-un mod suficient deprecis pentru a stabili cerinþele caretrebuie sã fie aplicate în moduniform. • Acestea impun realizarea de cãtreproducãtor a unei analize a riscurilorºi elaborarea specificaþiilor privindproiectarea care satisfac cerinþele debazã privind calitatea.

2. definesc procedurile de evaluarea conformitãþii pe care producãtorii trebuie sã le aplice pentru ademonstra conformitatea: • În paralel cu procedurile tradi-þionale de certificare a produselor,conformitatea poate fi asiguratã deproducãtor ºi pe baza aplicãrii unuiSistem de Asigurare a Calitãþiicertificat. • Producãtorii pot alege întreprocedurile specificate.

3. indicã faptul cã conformitateacu cerinþele esenþiale va trebui sãfie declaratã de producãtor perãspunderea sa prin aplicareamarcajului CE ºi prin emitereaunei declaraþii de conformitate.

4. specificã faptul cã organismeleeuropene de standardizare vor fidelegate de Comisia Europeanã sãstabileascã standarde cu soluþiiletehnice care pot fi aplicate deproducãtori pentru a se conformarespectivelor cerinþe esenþiale.

5. standardele pot fi aplicate în modvoluntar. Totuºi atunci cândproducãtorul aplicã standardul,acesta beneficiazã de prezumpþia deconformitate, adicã nu este obligatsã demonstreze conformitatea.

Directiva privind securitateageneralã a produsului.Rãspunderea asupra produsului

Directiva privind securitateageneralã a produselor (92/59/CEE)se aplicã bunurilor de consumdistribuite prin activitãþi comerciale,atunci când produsul nu este acoperitde alte directive sau de altã legislaþiea UE, sau atunci când nu toateaspectele privind securitatea saucategoriile de riscuri sunt acoperitede directivele sau legislaþia UE (deexemplu: produsele folosite ºi lamâna a doua, plasate pe piaþaComunitãþii înainte de intrarea învigoare a Directivei, precum ºiprodusele reparate).

BULETIN INFORMATIV


Directiva privind rãspundereaasupra produsului (85/374/CEE)acoperã orice produs fabricat sauimportat în Comunitate care poatecauza daune unei persoane sau uneiproprietãþi private. Directiva seaplicã, de asemenea, tuturorproduselor care cad sub incidenþaDirectivei „noii abordãri”. Directivavizeazã responsabilitatea produ-cãtorului de a plãti daune, atunci cândun produs este declarat ca fiindnesigur. Astfel, ea reprezintã un motivputernic de a garanta securitateaproduselor, în vederea evitãriicosturilor - determinate de aceastãrãspundere - pentru producãtori,importatori sau distribuitori, în cazulproduselor defecte care cauzeazãdaune persoanelor sau proprietãþii.

Aplicabilitatea sistemului demanagement al calitãþii.Lansarea pe piaþã ºi darea înfolosinþã.

Lansarea pe piaþã este acþiuneainiþialã de a scoate un produs pentruprima oarã pe piaþa Comunitãþii, înscopul distribuirii sau utilizãriiacestuia, contra cost sau gratuit.Darea în folosinþã are loc înmomentul primei utilizãri de cãtreutilizatorul final. Responsabilitãþileprivind produsele marcate CEimplicã urmãtoarele:• Producãtorul are responsabilitateaunicã ºi finalã de a garanta cã un

produs care se intenþioneazã a filansat pe piaþa Comunitãþii esteproiectat, fabricat ºi conformitatea saeste evaluatã în acord cu cerinþele debazã ale Directivei/Directivelorcorespunzãtoare. Rãspunderea pro-ducãtorului se aplicã, de asemenea,asupra oricãrei persoane fizice saujuridice care asambleazã, împache-teazã, prelucreazã sau eticheteazãprodusele finite, în scopul introduceriiacestora pe piaþa Comunitãþii;• Producãtorul poate folosi produsefinite, piese ºi componente sau poatesub-contracta diferite activitãþi. Cutoate acestea, el trebuie sã pãstrezeîntotdeauna controlul general ºi sãaibã competenþa necesarã pentru a-ºiasuma responsabilitatea asupraprodusului integral; • Rãspunderea producãtorului con-form directivelor este aceeaºi,indiferent dacã acesta este stabilit înafara Comunitãþii sau într-un statmembru; • Rãspunderea producãtorului poatefi preluatã în spaþiul economic al UEde cãtre un reprezentant autorizat(RA) al producãtorului, numit ºidesemnat în mod oficial de acesta.Reprezentantul autorizat trebuie sãfie stabilit pe teritoriul Comunitãþiiºi sã acþioneze în numele producã-torului. Atribuþiile care pot fidelegate reprezentantului autorizatconform directivei sunt de naturãadministrativã. RA poate, de

Nr. 18 / 5.06.2007


asemenea, sã participe la proiectareaºi fabricarea produselor, în calitate desubcontractant, cu condiþia caproducãtorul sã pãstreze întotdeaunacontrolul general asupra produsului,pentru a-ºi îndeplini responsabilitateaîn ceea ce priveºte conformitatea cuprevederile directivelor aplicabile;• Un produs poate fi pus în funcþiune,fãrã a fi plasat în prealabil pe piaþã;este cazul unui produs fabricat pentruuzul propriu. Într-un astfel de caz,persoana care dã produsul înfolosinþã trebuie sã-ºi asumerãspunderea producãtorului;• Orice persoanã care schimbãdestinaþia unui produs, astfel încâtdevine necesarã aplicarea altorcerinþe esenþiale, modificã în modsemnificativ sau reface un produs învederea lansãrii acestuia pe piaþaComunitãþii, devine responsabilpentru produsul respectiv.• Importatorul/persoana responsabilãpentru lansarea unui produs dintr-oþarã din afara UE pe piaþa UE trebuiesã se asigure cã poate furnizaautoritãþii de supraveghere a pieþeitoate informaþiile necesare privindprodusul, în cazul în care produ-cãtorul nu este stabilit în Comunitateºi nu are în Comunitate un repre-zentant autorizat. În consecinþã,importatorul poate sã-ºi asume înanumite situaþii rãspunderile ce revinproducãtorului.

Conferinþa PrintPromotion„Soluþii inovative pentrudomeniul tiparului ºiambalajelor”

Avanpremiera drupa 2008Düsseldorf

Peste 100 de persoane - oamenide afaceri ºi experþi din domeniiletiparului ºi ambalajelor, jurnaliºti ºicadre didactice din învãþãmântulpreuniversitar ºi universitar despecialitate - au participat, la sfârºitullunii aprilie, la Conferinþa „Soluþiiinovative pentru domeniul tiparuluiºi ambalajelor”, organizatã laBucureºti de ReprezentanþaMesse Düsseldorf în România(Camera de Comerþ ºi IndustrieRomâno-Germanã) ºi companiaPRINTPROMOTION a Asociaþieiconstructorilor germani de maºini(VDMA).

Cele 10 prezentãri, grupate însecþiunile <Ambalaje> ºi <Accidenþãºi producþie de carte>, au fostsusþinute de conferenþiãri dinGermania ºi România, reprezentanþiai unor companii germane de renumemondial în domeniile lor deactivitate: Bielomatik (tehnologiepentru tipar, prelucrarea hârtiei ºi amaselor plastice, RFID-Transponder),Billhöfer (înnobilarea hârtiei),Heidelberger Druckmaschinen, IST-Metz (tehnologie UV), Koenig &Bauer (maºini de tipar de toatetipurile), Kolbus (producþie de carte),continuare în numãrul urmãtor

BULETIN INFORMATIV


�

COPYRIGHT 2002

Preluarea conþinutului publicaþiei Revista

Afaceri Poligrafice, respectiv a Buletinului

Informativ cu acelaºi nume - integralã sau

parþialã, prelucratã sau nu - în orice mijloace de

informare, este permisã ºi gratuitã, cu condiþia

obligatorie sã se menþioneze ca sursã a acesteia:

“www.afaceri-poligrafice.ro”

MAN Roland, Planatol (adeziviindustriali pentru tipãrituri, ambalajeºi produse din hârtie ºi carton) ºiPOLAR-Mohr (sisteme industrialede tãiere).

PRINTPROMOTION - companiareprezentativã non-profit depromovare a industriei tipograficedin Germania, a industriei hârtiei ºi aaltor ramuri economice conexeacestora - este dispusã sã se implice,ºi în România, în proiecte depregãtire ºi perfecþionare a cadrelordidactice, a persoanelor cu funcþiide conducere ºi a personaluluispecializat pentru industria tiparului.

Evenimentul face parte dinseria de conferinþe PrintPromotionPrintmedia Management 2007,organizate în întreaga lume înperioada premergãtoare celui maimare târg în domeniul industrieitipografice, prelucrãrii hârtiei ºimedia tipãrite - drupa 2008Düsseldorf (www.drupa.de) a cãreiurmãtoare ediþii va depãºi toaterecordurile: cu o suprafaþã netã deexpunere de 170.000 de metri pãtraþi(echivalentã cu cea însumatã a 40 deterenuri de fotbal), peste 1.800 deexpozanþi ºi mai mult de 400.000 devizitatori de pe toate continentele,drupa 2008, ce urmeazã sã sedesfãºoare în perioada 29 mai - 11iunie, va fi cea mai mare din istoriasa de 50 de ani.

Anca Murar

Reprezentant Messe Düsseldorf în România

ALGERNON desfãºoarã opromoþie pentru toateprodusele Siser

În cadrul promoþiei „Am trimispreþurile în vacanþã”, Algernonoferã tuturor clienþilor, în perioada15 mai - 15 septembrie 2007, oreducere de 10% pentru toateprodusele Siser: folii ºi hârtiipentru inscripþionat materialetextile, prese de transfer termic,platan mic, accesoriu pentru ºepci,instrument pentru decolat folie ºicatalog-mostrar.

Prin aceastã promoþie urmãrimsã convingem clienþii de calitateaproduselor Siser, oferindu-leposibilitatea ca, pe timpul perioadeipromoþionale, sã le cumpere la unpreþ redus.

Mai multe detalii gãsiþi pe www.foliiadezive.ro

Publica˛ie lunar„ editat„ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Str. Motrului nr. 28, 050281 Bucure∫ti 5T 0722 242 746 ï T/F 021 337 2900 ï F 021 337 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro

Nr. 17 · 2019-10-23 · Nr. 17 / 8.05.2007 3 Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000...

Documents

Transcript of Nr. 17 · 2019-10-23 · Nr. 17 / 8.05.2007 3 Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000...